| EMITENT |
DESCRIEREA MĂSURII
Construirea variantei de ocolire a oraşului Sibiu la standarde de autostradă,
pe Coridorul de transport european nr. IV, România
Codul măsurii nr.: 2001/RO /16/P /PT /005
1. Denumirea măsurii: Construirea variantei de ocolire a oraşului Sibiu la standarde de autostrada, pe Coridorul de transport european nr. IV, România
2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA)
2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene
2.2. Adresa: Ministerul Integrării Europene
Direcţia Coordonrea Programelor de Dezvoltare Eugen Teodorovici, director
Str. Apolodor, nr.17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti
Telefon: + 40-1- 301. 16. 23
Fax: + 40-1- 301. 16. 26
3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (astfel cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2)
3.1. Numele: Eugenia Dunca, director general adjunct Administraţia Naţionala a Drumurilor
3.2. Adresa: Blvd. Dinicu Golescu, nr.38, sector 1, Bucureşti Telefon: 223.26.07
Fax: 312.09.84
4. Beneficiarul final (în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea menţionate la pct. 3): ca mai sus.
5.1 T, ara beneficiara: România
5.2 Regiunea: Judeţul Sibiu
6. Descrierea
Pe termen scurt, construcţia variantei de ocolire a oraşului Sibiu contribuie în mod direct la modernizarea Coridorului de transport european nr. IV şi la diminuarea blocajelor de trafic.
Pe termen mediu, varianta de ocolire va fi inclusa în viitoarea autostrada ce va face legatura între Bucureşti şi graniţa româno-ungara, de-a lungul ramurei de Nord a Coridorului de transport european nr. IV. Deşi nu are un impact transfrontalier direct, ea va contribui la dezvoltarea unei infrastructuri de înalta calitate de-a lungul coridorului, asigurând interconexiunea şi inter operabilitatea.
Ca parte a Programelor de reabilitare (Etapele I şi II) şi a Proiectului de reabilitare şi modernizare a autostrăzii Bucureşti-Piteşti, lucrarile de reabilitare au fost executate de-a lungul ramurii de Nord a Coridorului de transport european nr. IV, pe direcţia Nadlac - Deva - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Piteşti - Bucureşti - Constanţa. Aceste lucrari sunt încă în derulare pe sectorul Vestem - Miercurea Sibiului, finanţarea fiind asigurata prin Programul PHARE pe anul 1998. Aceste lucrări vor permite o creştere limitata a capacităţii traficului (lărgirea realizându-se numai pe anumite tronsoane).
În plus, finalizarea fazei I a autostrăzii Bucureşti - Cernavodă este în curs de derulare cu finanţare din partea BEI, ISPA, şi Guvernul României.
Prezentare generala
Oraş vechi cu tradiţii culturale şi arhitecturale, Sibiul (180.000 locuitori) este unul dintre marile centre industriale şi turistice ale României. În prezent, reţeaua de străzi a Sibiului esta afectata atât de traficul urban, cât şi de cel de tranzit datorita poziţiei geografice a oraşului şi a structurii reţelei de ,străzi care cuprinde intercalari ale unor sectoare din DN 1 şi DN 7 între Vestem şi Sebeş, DN 14 (Sibiu-Mediaş) şi drumul judeţean DJ 106 (Sibiu-Agnita). Principala reţea de străzi nu poate fi lărgită din cauza clădirilor situate în faţa.
Prin urmare, îmbunataţirea capacitaţii de trafic şi a fluiditaţii tranzitului prin oraşul Sibiu poate fi realizata numai prin construirea unei variante de ocolire.
Descrierea variantei de ocolire propuse
Traseul variantei de ocolire a oraşului Sibiu se întinde din partea de Sud-Est catre partea de Nord-Vest a oraşului şi are doua sectoare diferite:
(1) tronsonul 1: km 0+000 - km 14+760, unde varianta de ocolire va fi integrata în viitoarea autostrada ce va face legatura între Bucureşti şi graniţa cu Ungaria la Nadlac (via Piteşti / Braşov, Sibiu şi Deva). Acest sector va fi construit cu profil de autostrada.
(2) tronsonul 2: km 14+760 - km 23+500, unde varianta de ocolire se desprinde de traseul viitoarei autostrazi şi face legatura cu DN 1 către Deva şi Nadlac. Acest sector va avea aceleaşi caracteristici ca şi drumul naţional existent în zona (suprafaţa carosabila de 7 m laţime şi doua acostamente stabilizate de 1,5 m fiecare).
Sect,iunea 1
Pe aceasta secţiune, elementele geometrice ale autostrazii şi numarul constructiilor existente (statii de transformatoare electrice, retele de instalatii
electrice ' pentru înalta şi' joasa tensiune, sisteme de ir'igaţii, instalaţ'ii
industriale, cai ferate situate în zona apropriata între perimetrul oraşului şi râul Cibin) au permis analizarea unei singure alternative.
Aceasta sectiune a fost împartita în 3 sub-sectiuni:
' ' '
Sub-secţiunea 1: Între punctul de desprindere din DN 1 (km 0+000) şi punctul de intersectare cu DJ 106 Sibiu-Agnita (km 5+200), care traverseaza Şelimbar şi intra în Sibiu. Pe aceasta secţiune, varianta de drum traversează calea ferata Braşov, pârâurile Seviş şi Cisnădie, drumul naţional 56, precum şi
liniile de instalatii de înalta tensiune existente în zona statici de
transformatoare ele' ctrice. '
Sub-secţiunea 2: Km 5+200 - km 8+120 este cuprinsa între DJ 106, strada Gusterei (strada în Sibiu) care traversează zona şi râul Cibin. Pe aceasta secţiune râul este apropiat de perimetrul clădirilor şi în consecinţa apropiat şi de viitoarea varianta de ocolire. De-a lungul acestei secţiuni varianta de ocolire traverseaza pârâurile Săpunului şi Trinkbach şi, de asemenea, o cale ferata. Strada Sevastopol (strada în Sibiu) va fi prelungita pâna la intersectarea cu viitoarea varianta de ocolire; prin urmare trebuie amenajata o joncţiuae pentru a lega DJ 106 şi DN 14. Un pod va traversa strada Guşterei şi râul Cibin. Zona îngusta şi aglomerata (râul Cibin, podul de pe strada Guşter
peste Cibin, linia electrica) nu permite amenajarea unei joncţiuni care ar putea lega cele doua cai de trafic. •
Sub-secţiunea 3 În conformitate cu Proiectul tehnic pentru viitoarea autostrada, de la km 8+120 la km 14+760, sub-secţiunea este cuprinsa între strada Guşteriţei şi punctul în care varianta de ocolire se desprinde din autostrada. Pe acest tronson sunt multe spaţii deschise şi câteva construcţii, care pot fi cu uşurinţa evitate. Varianta de ocolire traversează DN 14, pârâurile Mambii, Şura Mare şi Rosbav şi calea ferata Sibiu-Copşa Mica.
Sect,iunea 2: Km 14+760 la km 23+500
Aceasta secţiune nu este comuna cu viitoarea autostrada; începe de la punctul de desprindere din viitoarea autostrada şi se sfârşeşte la punctul de intersecţie al variantei de ocolire cu DN 1 (km 320+700 - DN 1). Intersecţia cu DN 1 se realizează clupa satul Cristian, ocolindu-l. Aceasta soluţie prezintă avantajul evitării strazii foarte înguste care traverseaza satul Cristian.
Caracteristici Tehnice
Caracteristicile geometrice ale secţiunii de autostrada din varianta de ocolire (secţiunea 1) sunt conform standardelor româneşti, ATE şi AGR, folosind cele mai bune standarde în cazul neconcordanţelor (cu o foarte mica deviaţie). Viteza de proiectare este de 100 km/h, deoarece zona este deluroasa, iar viteza de proiectare de 120km/h ar fi generat o serie de lucrari suplimentare foarte costisitoare.
Pe secţiunea 1 a variantei de ocolire, masurile de siguranţa rutiera sunt la un nivel înalt, datorita standardelor de autostrada:
■ parte carosabila cu doua benzi, separate de o banda mediana,
• nici o intersecţie sau traversare, doar joncţiuni şi pasarele,
• sectorul de autostrada va fi închis şi îngrădit,
• marcare şi semnalizare corespunzatoare,
• parapeţi,
• accesul limitat pentru traficul motorizat.
Mai mult, se va avea în vedere o posibila viitoare largire la 2 x 3 benzi a acestei sectiuni, claca evolutia traficului o va 1· ustifica. Utilizarea terenului în
zona va fi p' lanificata coresp'unzător. '
Pe secţiunea 2, caracteristicile sunt reduse (drum naţionaD. Oricum, intersectarea cu DJ 106 B (singurul drum care intersectează secţiunea 2 a
variantei de ocolire) este făcuta prin intermediul unui pasaj superior.,
Administraţia Naţionala a Drumurilor ia în considerare aplicarea aceloraşi restrict,ii de acces la sect,iunea 2 ca şi în cazul sect,iunii 1. Deoarece acest drum momentan nu exista, impunerea restricţiilor de acces nu afectează traficul agricol local.
Joncţiunea secţiunii 1cu secţiunea 2 va fi semnalizata corespunzător, pentru a permite o trecere lenta de la caracteristicile de autostrada la caracteristicile de drum nat,ional.
Joncţiunea între secţiunea 1 şi DN 1/ DN 7 va fi amenajat pentru a da prioritate traficului venind de la/ spre varianta de ocolire şi pentru a permite introducerea de benzi de încadrare.
Lucrari de racordare
Pe ansamblu, construcţia variantei de ocolire a oraşului Sibiu implica o lungime totala de drumuri incluse în proiect de 40,9 km, din care 14,8 km din construcţia variantei de ocolire - secţiunea 1 la standard de autostrada, 8,7 km de construct,ie din sect,iunea 2 a variantei de ocolire la standard de drum naţional (2 x 1 benzi) şi 17,4 km de drumuri de legatura: 3,1 km la intersecţia cu DN 1, 2,2 km la intersecţia cu DJ 106, 3,1 km la intersecţia cu strada Sevastopol, 2,5 km la intersecţia cu DN 14, 1,5 km la alte intersecţii şi 5 km de deviere de drumuri locale.
7. Obiective Politici de transport
Împreuna cu măsurile de reabilitare a drumurilor care urmăresc menţinerea activelor existente, Strategia infrastructurii de transport include, de asemenea, dezvoltarea coridoarelor transeuropene, cu scopul de a face faţa creşterii traficului. În aceasta privinţa obiectivul pe termen lung este de a dezvolta o autostrada de la Constanţa la graniţa dintre România şi Ungaria, la Nadlac, via Bucureşti.
În acest scop, reabilitarea autostrăzii Bucureşti-Piteşti a fost lansata în 1996 şi a fost cofinanţata de BERD şi Guvernul României. Faza 1 de construire a autostrazii Bucureşti-Constanţa a fost lansata în 1999, sub finanţare BEI, ISPA şi Guvernul României.
În continuare, s-a decis sa se concentreze atenţia asupra unor secţiuni de prioritate mai mica (acele secţiuni unde traficul este cel mai intens şi rezolvarea blocajelor de trafic este urgenta). Asemenea secţiuni au fost identificate ca fiind construcţia variantelor de ocolire a oraşelor Piteşti, Sibiu.1
Sebeş, Oraştie şi Deva, intenţionându-se ca acestea sa constituie embrionul viitoarei autostrazi ce va face legatura cu graniţa Ungariei.
De asemenea, Guvernul României a hotarât recent sa lanseze proiectul de construire a autostrazii Bucureşti-Braşov. Aceast fapt poate conduce la revizuirea configuraţiei actuale a Coridorului de transport european nr. IV (în prezent aflat de-a lungul rutei Bucureşti - Piteşti - Râmnicu Vâlcea - Sibiu, prin Valea Oltului). Noua ruta ar putea fi Bucureşti - Braşov - Fagaraş - Sibiu, de-a lungul Vaii Prahovei.
Integrarea în viitoarea autostrada Bucureşti-Nadlac
Secţiunea 1 a variantei de ocolire va fi integrata în viitoarea autostrada indiferent claca varianta finala selectata va fi Bucureşti - Piteşti - Sibiu - Deva sau Bucureşti - Braşov - Sibiu - Deva.
În prezent, nu exista nici un studiu de fezabilitate sau proiect tehnic pentru construirea autostrazii Braşov - Fagaraş - Sibiu. Într-o prima etapa (cel mai probabil pâna în 2015), este prevazut ca drumul naţional DN 1, pe ruta Braşov - Făgaraş - Sibiu, să fie lărgit şi modernizat la standard de drum expres. Această investiţie va fi inclusa în etapa a S-a a Programului de reabilitare a drumurilor naţionale, care va fi cofinanţată de BEI şi lansata în perioada 2002-2003.
Dupa construirea secţiunii de autostrada Sibiu-Deva, secţiunea a 2-a a variantei de ocolire nu va mai fi folosita pentru traficul de tranzit, ci va ramâne numai pentru traficul local (de la/ spre orăşelul Cristian).
Obiective directe
Scopul acestei măsuri este de a construi o varianta de ocolire de tip autostradă a oraşului Sibiu, care este considerat a fi un punct major de blocare a traficului de-a lungul Coridorului IV. Aceasta varianta de ocolire la standard de autostrada va fi inclusa în viitoarea autostrada ce leaga Bucureşti de graniţa româno - ungara.
Obiectivele masurii (indicatorii de impact şi de rezultat) sunt:
-marirea capacitaţii de trafic în zona Sibiu, care a fost identificata ca fiind un punct de blocare a traficului înca din 1999 în Raportul Final 'TINA (Octombrie 1999),
-reducerea timpului de tranzitare a zonei Sibiu cu aproximativ 50% (reducerea medie va fi de la 22 de minute la 11,5 minute pentru vehiculele uşoare şi respectiv de la 28 minute la 14 minute pentru vehiculele grele),
-creşterea siguranţei circulaţiei şi reducerea numărului de accidente cu 5,45 persoane în 2010 şi 7,9 persoane în 2020 şi reducerea numărului de persoane grav rănite cu 12,3 în 2010 şi cu 17,8 în 2020, pe aceasta ruta,
-îmbunatăţirea mediului şi calităţii vieţii în oraşul Sibiu prin mijlocirea ocolirii oraşului de către traficul de tranzit.
Indicatori fizici
Indicatori fizici
Valoarea unitară
(de exemplu: m3, m, nr.)
Volumul
Terasamente
m3
3.026.000
Îmbracaminte rutiera
m2
500.000
Şanţuri
M
86.500
Podete
'
buccată
82
Poduri
m2
32.652
Echipamente, marcaJ rutier, realocări de utilităţi
km
23,5
Intersecţii
bucată
4
8. Programul de lucru
Categoria lucrării
Începutul lucrării
Finalizarea lucrării
Studiul de fezabilitate
1 aprilie 2000
1 noiembrie 2000
Analiza cost - beneficiu
1 aprilie 2000
1 noiembrie 200b
Analiza financiara
1 aprilie 2000
1 noiembrie 2000
Evaluarea impactului
1 aprilie 2000
1 noiembrie 2000
Studii de proiectare
1 decembrie 2000
30 noiembrie 2001
Documentatia de licitatie
' '
1 decembrie 2000
30 noiembrie 2001
Achizitii de terenuri
'
1 septembrie 2001
1 iulie 2002
Constructie
'
1 iulie 2002
30 iunie 2005
Faza operaţionala
1 iulie 2005
9. Analiza cost-beneficiu socioeconomic Volumul de trafic
În conformitate cu Studiul de trafic, volumul total al traficului (exprimat în vehicule echivalente) utilizând noi variante de ocolire în diverse perioade este prezentat în urmatorul tabel.
- milioane euro-
SIBIU | ||||
Costul Investitiei ' | CATA Anul 2000 | CATA Anul 2005 | CATA Anul 2010 | CATA Anul 2020 |
98,74 | 13.397 | 17.188 | 21.506 | 31.153 |
Creşterea traficului anual este prezentata mai jos:
- între 2000 şi 2005: 5,11%
- între 2005 şi 2010: 4,58%
- din 2010: 3,78%
Aceste date privind traficul includ 90% din traficul "normal" (deviat) şi 10% din traficul generat.
Graficul de mai jos arata evoluţia traficului estimata pentru urmatorii 20 de
aru:
Traficul prevăzut (călătorii pe zi)
35
30
25
20
10
5
o
2000 2005 2010 2020
10 . Analiza economică intreţinerea
Întreţinerea corespunzătoare a infrastructurii este estimata la un cost mediu de 1.096.000 euro pe an. În acest scop Administraţia Naţionala a Drumurilor va furniza un plan de întreţinere pe 1O ani, bazat pe un Sistem de management al pavajelor computerizat.
11. Elementele principale ale analizei finaciare
Nu se aşteaptă venituri deoarece varianta de ocolire nu este prevazuta cu sisteme de taxare. Viitoarea autostrada (Braşov - Sibiu - Deva sau Piteşti - Sibiu - Deva) va fi cel mai probabil prevazuta cu sistem de taxare. Oricum, secţiunile variantei de ocolire vor fi netaxabile, cel puţin pentru o perioada importanta de timp (următorii 15 ani).
12. Analiza impactului asupra mediului
Proiectul face parte din clasa de dezvoltare acoperita de anexa nr.1 a Directivelor EIA şi nu este localizat într-o zona sensibila.
Un studiu de impact asupra mediului, care include consultaţii publice prin întâlniri şi deschiderea unui registru pentru comentarii, a fost deja întocmit. Dupa revizuirea finala, acordul de mediu va fi emis înainte de sfârşitul anului 2001 de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului (sau, claca este desemnat, de către Inspectoratul local de protecţie a mediului Sibiu) în momentul în care documentaţia de cadastru a fost aprobata de Consiliul
Local. Acordul de principiu al autorităţilor de mediu din Sibiu a fost deja errus.
Stabilirea traseului variantei de ocolire a fost aleasa pentru a rrururruza impactul negativ asupra mediului. În plus, este de menţionat ca, construcţia variantei de ocolire va permite devierea traficului din centrul oraşului şi, în
consecinţa, va avea un impact pozitiv pentru populaţia care locuieşte în Sibiu. Se estimează ca rara construcţia variantei de ocolire a oraşului Sibiu traficul
potenţial în 2020 va depăşi 70.000 vehicule/ zi în centrul oraşului.
Principalele măsuri de remediere, prevazute în proiect şi incluse în documentaţia de licitaţie, sunt:
• reabilitarea albiei râului lângă râul Cibin;
• panouri anti-zgomot în vecinătatea clădirilor;
• asigurarea unor facilitaţi corespunzătoare pentru scurgerea apelor ş1
decantoare;
• plantarea arborilor şi alte măsuri de protecţie a peisajelor naturale.
-euro-
2.331.000
2,31
13. Cost şi asistenţă Defalcarea costurilor
Articolul
Costuri totale
(la nivelul pieţei)
Cheltuiala apărute
înaintea depunerii cererii de finanţare
Alte Costuri neeligibile
Total costuri
elicibile
Costuri de proiectare/ pl anificare
4.046.050
2.046.050*
2.000.000
Achiziţionare de terenuri**
6.720.000
o
6.720.000
o
Pregătirea şantierului
5.040.000
o
o
5.040.000
Lucrări principale
69.300.000
o
o
69.300.00
o
o
o
o
o
Asistenţa tehnica
750.000
o
o
750.000
Supervizarea în timpul implementari
1
3.000.000
o
o
3.000.000
Cheltuieli neprevazute*
**
4.500.000
o
o
4.500.000
Taxe/ Impozite publice****
1.500.000
o
1.5000.000
o
Act,iuni de
reducere a impactului asupra mediului
2.331.000
o
o
2.331.000
Altele (realocarea serviciilor)
3.600.000
o
o
3.600.000
TOTAL
100.787.050
2.046.050
8.220.000
90.521.00
o
Notă: se referă la regulile de eligibilitate a cheltuielilor
*include proiectul tehnic şi întocmirea documentaţiei de licitaţie de catre consultantul Scetauroute pe baza unui contract Phare;
** achiziţionarea terenului se va realiza în cea mai mare parte în anul 2002;
*** se va justifica corespunzator şi se va aplica numai articolelor din defalcarea costurilor;
**** taxele şi impozitele publice se refera la plata taxei ISCLPUAT (0,7% din
lucrari) pentru Inspecţia calitaţii în construcţii ca de altfel şi la costurile pentru obţinerea aprobarilor şi autorizaţiilor. Nu include TVA deoarece aceasta nu se plateşte pentru proiectele cofi.nanţate prin facilitatea ISPA:-
Cost total
sector privat
Costuri neeligibile
Total costuri eligibile
Asistenta financia'ra
nerambursabilă
ISPA
Rata ISPA (%)
100.787.050
-
10.266.050
90.521.000
67.890.750
75
14. Implicarea institut•iilor financiare internat•ionale
În această masura nu este prevăzută implicarea directa a vreunei mstituţii financiare internaţionale. Cu toate acestea, referitor la ramura de nord a Coridorului de transport european nr. IV, BERD s-a aratat interesata în a cofinanţa printr-un împrumut realizarea variantei de ocolire a oraşului Piteşti, iar BEI s-a aratat interesata de finanţarea variantelor de ocolire Deva, Sebeş şi Orăştie.
15. Condiţii specifice legate de această măsură
Vezi art. 8 din memorandumul de finantare.
'
Toate contractele se vor acorda în urma unei licitatii internationale
competitive. Contractarea şi licitaţia trebuie sa urmeze proc' edurile sp'ecifice ale Comunităţii Europene, bazate pe "Ghidul practic pentru PHARE/ISPA/SAPARD - proceduri de contractare". "FIDIC 1999 Condiţii de contract" va fi folosit pentru contractele de lucrări.
În acest sens, contractele pentru lucrări civile şi contractele de supervizare vor fi întocmite potrivit uzantei internationale şi astfel conditiile contractului
vor avea prioritate faţa de pre' vederile le' gilor româneşti în ca'z de conflict, şi
în particular faţa de următoarele (dar nu numai):
- Legea 10/1995, art. 5, art.13, art.21 pâna la art. 31, art.40;
- Hotărârea de Guvern nr. 85/ 1997, anexa, punctul II, 1.d;
- Hotărârea de Guvern nr. 272/1994;
- Hotărârea de Guvern nr. 261/1994, capitolul II, art.22 A.
16. Planul de achizit•ii
Lucrările vor fi implementate conform Planului de achiziţii provizoriu, prezentat în anexa nr.I a.
PLANUL DE ACHIZIT• II PROVIZORIU
Anexa
Nr. I. a
Oferta nr. | Descrierea lucrarilor şi a serviciilor care vor fi licitate | Tipul de contract (lucrari,bunuri sau servicii) | Luna prevăzută pentru lansarea ofertei (luna/ an) | Rata rambursării facturilor legate de contractele specifice (%) |
1. | Supervizarea lucrarilor | Servicii | 1septembrie 2001 | 75% |
2. | Construirea variantei de ocolire (FIDIC - cartea roşie) | Lucrări | 1 decembrie 2001 | 75% |
Termenii specifici pentru câştigarea contractelor vor fi disponibili în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi/sau pe Internet.
PLAN DE FINANT•ARE
(bazat pe angajamentele din bugetul UE)
Construirea variantei de ocolire a oraşului Sibiu, la standarde de autostrada, pe Coridorul de transport european nr. IV Cod ISPA 2001/RO/16/P/PT/005
Împrumut de la IFI
8 (%)
9 =8/1
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Anul | Cost total | Costuri neeligibile | Costuri eligibile | ||||
Total | ISPA | Autoritat•i Nat•ionale | |||||
Guvern | |||||||
1=2+3 | 2 | 3=5+7 | (%) 4=3/1 | 5 | (%) 6 =5/3 | 7 | |
2000 | - | - | - | - | - | - | - |
2001 | 47.640.000 | - | 47.640.000 | 100 | 35.730.000 | 75 | 11.910.000 |
2002 | 8.220.000 | 8.220.000 | - | - | - | - | - |
2003 | 33.828.900 | - | 33.828.900 | 100 | 25.371.675 | 75 | 8.457.225 |
2004 | - | - | - | - | - | - | - |
2005 | 9.052.100 | - | 9.052.100 | 100 | 6.789.075 | 75 | 2.263.025 |
2006 | - | - | - | - | - | - | - |
Neactul izat | 2.046.050 | 2.046.050 | - | - | - | - | - |
Total | 100.7Ş7.050 | 10.266.050 | 90.521.000 | 90 | 67.890.750 | 75 | 22.630.250 |
-euro-
V,
ANEXAIII.1 PREVEDERI FINANCIARE PENTRU IMPLEMENTAREA ISPA
Secţiunea I
Forme şi rate de asistenţă
(1) Asistenţa Comunităţii prin ISPA poate fi sub formă de asistenţă nerambursabilă directă, de asistentă rambursabilă sau orice altă formă de asistentă.
' '
Asistenţa rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în acelaşi scop.
(2) Rata asistenţei din partea Comunităţii acordată prin ISPA poate fi de până la 75 % din cheltuiala publică sau echivalentă, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85 %, în special unde consideră că o rată mai mare de 75 % este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.
Rata asistenţei şi suma maximă a grantului ISPA vor fi specificate în Memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.
În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care există un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinând cont de:
(a) disponibilitatea cofinanţării;
(b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi
(c) o aplicare corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte".
(3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful 2 (b) sunt acelea care privesc:
(a) infrastructura a cărei folosinţă implică taxe provenite de la utilizatori;
(b) investiţii productive în sectorul de mediu.
Comisia a elaborat recomandari privind aplicarea principiului poluatorul plăteşte.
(4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţa tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale.
(5) Măsurile acoperite de un Memorandum de finanţare vor fi implementate de către ţara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.
(1) Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea Financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene„ pe baza Memorandumului de finant,are care va fi încheiat între Comisie şi t,ara beneficiară.
Totuşi, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul din următoarele două moduri:
(a) angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva punctului (b), să fie efectuate în rate anuale.
Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea Memorandumului de finant,are referitor la măsură.
Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la secţiunea III (2) de mal jos, şi alo grantului pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.
Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul financiar iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie al anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul viitor să le justifice şi că progresul lucrărilor demonstrează că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.
(b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu de păşeşte 20 milioane Euro, un prim angajament de până 80 % din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează Memorandumul de finant,are referitor la măsură.
Diferenţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că
proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.
(2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a Memorandumului de finanţare referitor la măsură, va fi anulată.
În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări.
Plăt•i
(1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale.
Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.
(2) Plăţile în avans
Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordată prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate aşa cum este definită la punctul (9).
Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri:
- o primă tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiară semnează Memorandumul de finantare;
primului
'- diferenţa este plătită după semnarea contract, în mod normal primul
contract de lucrări.
Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în emorandumul de finanţare referitor la măsură.
Intregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de către autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza cheltuieWor eligibile efectiv plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordată de către Comunitate.
(3) Plătile intremediare
Plătile intermediare sunt efectuate de către Comisie către autoritatea desemnată la cere' rea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare şi vor fi făcute
pentru a rambursa cheltuieWe efectuate şi certificate , sub rezerva următoarelor condiţii:
- ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu Memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice ataşate asistenţei;
- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/ sau comunitare;
- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;
- a fost analizată orice îndepărtare de la planul financiar iniţial;
- au fost descrişi paşii urmaţi pentru publicitatea măsurii.
T, ara beneficiară va fi informată de către Comisie dacă nu a îndeplinit una din condiţiile stipulate mai sus.
Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru solicitările de plată ş1 pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.
(4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure că solicitările de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu.
(5) Suma totală a plăţilor efectuate conform punctelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80 % din totalul asistenţei acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90 % în cazuri justificate.
(6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate.
Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuiefilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:
- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;
măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, cum sunt menţionate în Memorandumul de finanţare;
- raportul final menţionat în Secţiunea V a fost înaintat Comisiei;
- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful 2 a înaintat către Comisie o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuiefile specificate în Memorandumul de finanţare;
- ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;
- t,ara beneficiară a transmis Comisiei declarat,ia men'tionată în Anexa III.4, Apendicele B.
- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie în Anexa III.6 au fost implementate;
- când managementul ajutorului acordat pentru o măsură este conferit Agenţiilor de Implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea Rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate condiţiile specificate în Memorandumul de finanţare.
(7) Dacă Raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data finală de terminare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, aşa cum este specificată în Memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală pentru acea măsură va fi anulată.
(8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de către ţara beneficiară sunt însor,ite de o declarat,ie a Responsabilului Na'tional cu Autorizarea
care specifică numai plăţile legate de cheltuiefile susţinute de facturile primite sau de
alte documente contabile cu valoare probativă şi care sunt conforme cu prevederile
care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele asistate pnn ISPA, aşa cum sunt specificate în Anexa III.2.
(9) Toate plăţile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest Memorandum de finanţare vor
fi făcute către o entitate centrală, Fondul N,ational, desemnat de 'tara beneficiară să primescă asemenea plăţi. Ca regulă generală, plăţile trebuie făcute de către Comisie
într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de 2 luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cât de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea.
(10) Fondul Naţional, condus de Responsabilul National cu Autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţara beneficiară. RNA va fi de asemenea responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.
Responsabilităţile !tesponsabilului Naţional cu Autorizarea sunt stabilite în Memorandumul de Inţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.
Sect,iunea IV Folosirea Euro
(1) Sumele din cererile de asistenţă, împreună cu planul financiar relevant, vor fi prezentate în Euro.
(2) Sumele privind asistenţa şi planurile financiare aprobate de Comisie vor fi exprimate în Euro.
(3) Declaraţiile de cheltuieli care justifică solicitările de plată corespunzătoare trebuie exprimate în Euro.
Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor menţionate în Articolul 1 (2) al Regulamentului Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Regulamentului Financiar din
21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la această rată1.
(4) Plăţile asistenţei financiare acordate de către Comisie trebuie făcute în Euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiară în acest sens.
1 http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/ fr/index.htm 20
Autoritatea sau organismul responsabil pentru măsură trebuie să transmită Comisiei un Raport Final în cel mult 6 luni de la finalizarea Măsurii. Raportul Final va conţine următoarele:
(a) o descriere a lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a grantului;
(b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a grantului;
(c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelorr prevăzute, mai ales cu privire la:
- data efectivă de implementare a măsurii;
- o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare;
- confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special cele privind costurile de operare şi veniturile aşteptate;
- confirmarea previziunilor socio-economice, în special costurile şi beneficiile aşteptate;
- o indicare a acţiunilor luate pentru a asigura protecţia mediului şi costurile acestora inclusiv concordanţa cu principiul "poluatorul plăteşte";
- data la care măsura asistată devine operaţională.
(d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.
Secţiunea VI
Amendamente la Memorandumul de finanţare
(1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta dar nu trebuie să depăşească suma maximă stabilită în Memorandumul de finanţare.
O schimbare a ratei asistentei Comunitătii fată de rata acordată initial sau fat,ă de
grantul maxim va necesita o' modificare 'a Me' morandumului de fina'nţare conform
procedurilor descrise în paragraful (3).
(2) Dacă atunci când planul financiar al unui proiect este amendat, angajamentele si/ sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul financiar amendat Comisia va opera ajustările necesare ţinând cont de suma supra-angajata sau 11Rlita plătită, când autorizează prima operaţie financiară (angajare sau plată după acel amendament.
(3) Orice amendament la Memorandumul de finant,are se va face în conformitate cu următoarele proceduri:
(a) amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau caracteristicilor proiectului sau o schimbare substanţială în planul financiar sau în programul cheltuielilor, trebuie făcute printr-un Memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea ţării beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiară. Definiţia modificării "substanţiale" este dată în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor.
(b) în cazul unor altor amendamente, ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia trebuie va face observatiile necesare sau va transmite
acordul în cel mult 20 de zile lucrătoare de la prim'irea propunerii. Amendamentul
va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de Management ISPA va fi informat despre aceste amendamente.
(c) orice schimbare în cheltuiala anuală, mai mică de 25 % din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanţială a planului financiar şi a programului de cheltuieli.
Sect•iunea VII Controlul Financiar
(1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autoritătile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi la dispoziţia Comisiei.
(2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, sa efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale.
(3) Ţara beneficiară trebuie să se asigure că atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/ sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin Memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.
(4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile de cooperare şi coordonare a programării şi metodologiei controlului. între Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în Anexa III.4.
Sect,iunea VIII Recuperarea plăţilor necuvenite
(1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenţa alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând ţării beneficiare să îşi facă cunoscute comentariile, într-un interval specificat de timp şi să corecteze orice neregulă.
(2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful 1, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa referitoare la măsura în cauză dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în Memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implică recuperarea sumelor plătite.
(3) Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte sau întreaga operaţie nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistenţa acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite ţării beneficiare să îşi înainteze comentariile într-o perioadă dată de timp. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate:
(a) să reducă sau să anuleze orice avans;
(b) să anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii.
Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând cont de natura neregulii şi de existenţa oricăror scăpări în sistemele de management şi control.
(4) Orice suma greşit plătită trebuie returnată Comisiei de către autoritatea definită în Secţiunea III (9). Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiară trebuie să ramburseze aceasta sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Regulamentul Financiar care guvernează Bugetul Comunităţii.
Secţiunea IX Managementul
(1) Comisia trebuie să ceară ţărilor beneficiare:
(a) să stabilească de la 1 ianuarie 2000 dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigură:
implementarea corespunzătoare a asistenţei acordată sub acest Memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid. separarea funcţiilor de management şi control;
că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;
(b) să verifice regulat că măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate;
(c) să prevină neregulile şi să ia măsuri împotriva acestora;
(d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenţei.
(2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, cum este definit în Anexa III.4, Apendicele A pentru a permite, în special:
- garantarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele nivele administrative;
- verificarea transferurilor fondurilor Comunitarea disponibile şi a altor fonduri;
- examinarea planurilor tehnice şi financiare ale proiectului, Rapoartele de Progres, procedurile de licitaţie şi contractare la diferitele nivele administrative.
Secţiunea X Monitorizarea
Ţările beneficiare şi Comisia trebuie vor asigura implementarea ş1 monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:
(1) înfiinţarea Comitetelor de Monitorizarea trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, BEI şi/ sau alte instituţii cofinanţatoare, vor fi reprezentate în aceste Comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea Comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect.
(2) Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi în aşa fel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi obiectivele propuse iniţial, şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta.
(3) (a) Pentru fiecare măsură, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei Rapoarte de Progres în ultimele de 3 luni până la sfârşitul fiecărui an intree: de implementare.
(b) Pentru întâlnirile Comitetelor de Monitorizare, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu 15 z_ile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.
(4) Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând cont de comentariile Comitetului de Monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, ca şi planul financiar prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.
Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi importanţa lor.
Secţiunea XI
Transparenţa în adjudecarea contractelor
(1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite în Titlul IX al Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene.
(2) (a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil Tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA;
Prin urmare se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.
(b) În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la IFI şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de Management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte.
(3) (a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare posibilă. Pentru aceasta şi când este cerută de valoarea contractelor, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie, în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în Monitorul Oficial din ţările beneficiare.
(b) Se vor elimina de asemenea orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau
)•uridice din T, ările Membre sau din t,ările beneficiare.
(c) În plus, informaţia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă
(4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul Descentralizat de Implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul Phare.
Sect,iunea XII
Transparenţa în contabilitate şi în rapoartele proiectelor
Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă Memorandumul de finanţare, toate organismele publice sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiilor au fie un sistem separat de contabilitate fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză.
Autorităţile responsabile vor asigura disponibilitatea tuturor documentelor justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv.
Secţiunea XIII Evaluarea ex-post
Prin evaluarea ex-post se va analiza utilizarea resurselor cât şi randamentul şi eficienţa asistenţei şi a impactului său, ca şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor şi a realizărilor şi rezultatelor.
După finalizarea măsurilor, Comisia şi ţările beneficiare vor evalua apoi modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua Trans - Europeană extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului.
Prevederi care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile asistate prin ISPA
Sect•iunea I
Domeniul cheltuielilor
ISPA acordă asistenţă pentru următoarele măsuri:
(1) Proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi cu obiectivele Parteneriatului de Preaderare;
(2) Proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate susţinută şi, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei Nr. 1692/96/EC2 şi acelea care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Preaderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale ca şi Reţelele Trans-Europene împreună cu accesul la aceste reţele;
(3) Studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea include asistenţă tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu cad în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor.
Regufile specificate în Secţiunile de la II la XII de mai jos referitoare la proiectele listate la punctele 1 şi 2 de mai sus sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele listate la punctul 3.
2 Decizia Nr. 1692/96/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de Transport Trans-European
Definiţii şi concepte de bază
1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte
În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii:
(a) un "proiect" reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat.
(b) o "etapă independentă tehnic şi financiar" reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operaţională în întregul său.
O etapă poate acoperi de asemenea studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect.
(c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii:
trebuie să fie localizate în acelaşi curs de apă sau arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport;
trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate;
trebuie supervizate de un organism responsabil pentru coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite.
2. "Organismul responsabil cu implementarea"
(a) pentru proiectele finanţate prin ISPA "organismul responsabil cu implementarea" este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în Anexa I, punctul 3, a Memorandumului de finanţare .
Ca o consecinţă, orice schimbare a "organismului responsabil cu implementarea" unui proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un Memorandum de finant,are.
(b) În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile.
(c) Totuşi, acest organism poate delega implementarea altui organism care poate de asemenea sa efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri, Comisia trebuie informată de tipul delegărilor propuse şi trebuie să primescă o copie a documentelor relevante.
3. Conceptul de "administraţie publică"
Administraţia publica poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernământ :
- Organisme de guvernământ regionale;
- Organisme de guvernământ locale.
În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice.
4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect
(a) implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi la măsurile de publicitate pentru un proiect asistat;
(b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape mai sus menţionate;
(c) perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada nece·sară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până la momentul de timp la care proiectul devine complet operaţional şi la care obiectul fizic descris în Memorandumul de finanţare a fost finalizat/ definitivat.
5. Evidenta documentelor şi transparenţa
Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/ sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare.
În scopul maximizării transparenţei ş1 pentru a permite controlul Comisiei şi/ sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul
descris în Memorandumul de finantare.
'
6. Cheltuieli
Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi efectiv făcute de către organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.
Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă reprezintă oric,e document
transmis de către autoritatea definită la punctul 2 al acestei Secţiuni pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevarată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă_ a Comisiei când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă.
2-9
Principalele categorii de cheltuieli eligibile
_ Ca regulă generală cheltuielile legate de:
- studiile de fezabilitate;
- planificare şi proiectare, inclusiv studiul de impact asupra mediului;
- pregătirea terenului;
- construcţii;
- utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect;
- testare şi instruire;
- managementul proiectului;
- măsuri compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului;
- alte tipuri de cheltuieli specificate în Memorandumul de finanţare;
- măsuri luate ca urmare a prevederilor Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea. sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.
Sect•iunea IV
Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului
1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor
(a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi aprobate în mod special printr-un Memorandumul de finanţare;
(b) În acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează printr acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemul de alocare a timpului).
2. Implicarea administraţiei publice
În acele cazuri în care funct,ionarii din administrat,ia publică sunt implicat,i în activităt,ile menţionate la punctul 1(a) al acestei Secţiuni, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie, în cazuri clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii:
- funcţionarul a renunţat temporar la statutul său de funcţionar în administraţia publică,
- cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte costurile
trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programărilor în timp);
- cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere;
- contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;
- sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate în Secţiunea VIII, punctul 1;
- dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale
Comunitătii.
'
Secţiunea V
Pregătirea terenului şi construcţiile
a) În acele cazuri în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă.
În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate în Secţiunea IV, punctul 2.
b) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate în Secţiunea X, punctul 1 şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii:
- costuri privind munca (salarii brute şi nete)
- cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor;
- costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului;
- costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanţă cu standardele contabile general recunoscute;
- cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (a) de mai sus este inclusă în administraţia publică.
c) Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la pretul pieţei.
Secţiunea VI
Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.)
1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului
a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi
permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea sunt prinse în
inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la Secţiunea II (2) şi sunt considerate ca şi cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate;
b) Fără a prejudicia Secţiunea IX (3), închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă.
2. Achiziţiile de active acorporale
Achiziţiile şi utilizarea activelor acorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.
3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului
(a) În cazul în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile.
(b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în Memorandumul de finant,are.
4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică
(a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile.
(b) Fără a prejudicia Secţiunea VIII (2) sau (3), cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.
Sectiunea VII
Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată
Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată (fV A) nu sunt eligibile.
Secţiunea VIII Cheltuieli administrative
1. Principii generale
Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile functionarilor de la nivel naţional, regional şi local nu sunt eligibile pentru asistentă inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile
ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluării şi prevenirii neregulilor şi cheltuielile care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.
Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică aşa cum sunt definite în Secţiunea I (3).
Echipamentului pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific Printr-o măsură de asistentă tehnică mentionată în Memorandumul de finantare.
' ' '
2. Comitetul de organizare şi monitorizare
a) Fără a prejudicia punctul 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative;
b) Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii:
- servicii de traducere;
- închirierea de săli de conferinţă şi aranjamentele auxiliare;
- închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare;
- procurarea documentaţiei şi facilităţilor aferente;
- taxe pentru participarea experţilor;
- cheltuieli pentru călătorii.
c) Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile.
3. Întâlniri la cererea Comisiei
Regulile prevăzute la punctul 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.
Sect•iunea IX
Alte tipuri de cheltuieli
1. Managementul şi supervizarea proiectului
Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt ca regulă generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate în Secţiunea IV (1) şi (2).
Orice tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu sunt eligibile; aceasta privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie, etc.
Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.
3. Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii
Fără a prejudicia punctul 2, tehnicile financiare, care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile, dacă sunt justificate şi aprobate în Memorandumul de finanţare.
Ţările beneficiare trebuie să demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri.
4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor asistate
a) Orice tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile;
b) Ca excepţie la punctul (a) mai sus mentionat, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă, definită în Memorandumul de finanţare.
c) Principiile definite la punctele a) şi b) menţionate mai sus sunt valabile de asemenea pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat.
5. Măsuri de publicitate şi informare
Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile.
Secţiunea X Perioada de eligibilitate
1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea
Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat în conformitate cu următoarele situaţii:
a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare face obiectul aprobării ex-ante a Comisiei3, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care Memorandumul de 6.nanţare al proiectului este semnat de Comisie.
În cai exceptional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la BEI fie de la alta instituţie finanţatoare şi grantul ISPA, cheltuielile sunt eligibile Pentru asistent,ă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu altă institut,ie
finanţatoare, pentru fiecare proiect în parte. Ca regulă generală, această dată nu
trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt obligatoriu necesare următoarele condiţii:
- Lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în Memorandumul de finant,are;
- BEI sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederile Articolelor 108 (2), 109 (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 ale Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.
În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de Management ISPA, a prevederilor Articolului 114 (2) din Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.
b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate4, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care aplicaţia ajunge la Comisie (serviciul ISPA) cu condiţia ca aplicaţia să poată fi considerată completă.
Plăţile făcute înainte de data specificată la punctele a) şi b) de mai sus sunt neeligibile.
2. Modificări ale proiectelor
a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală sau mai mare de 5 milioane Euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanţială a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbă natura acestuia sunt de asemenea tratate ca fiind "substanţiale".
Regulile stabilite la paragraful 1, se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificarile de mai sus.
b) Pentru orice altă modificare a proiectului, cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA).
c) Cererea pentru modificări şi informatiile relevante ataşate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de Monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii.
3 Vezi Articolul 12.(1), Regulamentul Consiliului (Eq nr. 1266/99 din 21 iunie 1999
4 Vezi Articolul 12.(2), Regulamentul Consiliului (Eq nr. 1266/99 din 21 iunie 1999
3. Timpul limită final privind eligibilitatea
a) Data finală a eligibilităţii este specificată, ca regulă generală, în Articolul 4, paragraful 3 al Memorandumului de finanţare.
b) Data finală depinde de plăţile făcute de către autoritatea responsabilă cu implementarea.
c) Data finală a eligibilităţii este prevazută în Memorandumul de finanţare respectiv. După ce aceasta dată a expirat, beneficiarul dispune de o perioadă de şase luni pentru a supune Comisiei solicitarea de plată finală împreună cu raportul final şi o notificare, aşa cum este prevăzut în Secţiunea III (6) a Anexei III.1 şi în Apendicele B al Anexei III.4 a Memorandumului de finanţare.
d) Comisia nu poate extinde această perioadă de şase luni.
Sectiunea XI Solicită'rile de plată
Solicitările de plată prezentate Comisiei de către ţările beneficiare au la bază facturile deja plătite, aşa cum sunt definite în Secţiunea II punctul 6.
În cazul lucrărilor angajate de către un concesionar sau un organism echivalent, autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor.
Solicitările de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de către Responsabilul Naţional cu Autorizarea. Solicitările sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei.
Sectiunea XII
Alte elemente specificate în detaliu
(1) Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui să răsupundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru Fondurile de Coeziune.
(2) În cazul conflictelor între aceste principu şi regulile naţionale de eµgibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie să primeze.
.p..a,_J'%if<.L7if½'ţ"''::':-H · 0 ,c
Plăţi peste 80%
Plăţi intermediare Plăti ale balantei finale
Model pentru solicitările de plată şi raportare privind progresele financiare şi fizice
Nume: Adresă: Contact: Telefon:
E-mail: Numele băncii: Adresa băncii: Cod poştal:
Numărul contului:
Fax:
Oraş:
Codul scurt:
Titlul Măsurii:
Codul Măsurii ISPA:
Nume: Adresă:
Cod poştal
Nume de contact: Telefon:
E-mail:
Oraş::
Nr. Memorandumului de finanţare curent: Data:
Codul naţional de referinţă:
de | Cheltuieli în Memorandumul de finanţare curent | Cheltuieli confirmate anterior | Cheltuieli confirmate în această solicitate de plată ână la data: | Totalul cheltuieWor confirmate | Rata de execuţie financiară | ||
1 | |||||||
Taxe de | |||||||
roiectare | |||||||
Pregătirea terenului | |||||||
Principalele lucrări | |||||||
Utilaje şi echipamente | |||||||
Asistentă tehnică | |||||||
Supervizare | |||||||
Alte | |||||||
Total | |||||||
a) cheltuieli eligibile confirmate la data:
b) în această solicitare de plată:
c) = a)+b) cheltuieli cumulative la data:
d) plăţi cerute de această aplicaţie:
e) = d)/b) % din cheltuieWe confirmate:
Totalul plăţilor ISPA primite de către Fondul Naţional (NF) până la data:
* Aşa cum se arată în tabelul 9.1. al formularului aplicaţiei pentru asistenţă sau aşa cum specifică modificările acestuia.
O lista suplimentară la contract poate fi potrivită.
Indicatori fizici * ru.tatea I Cantitate 1) | I | Până la (data) | Până la (data) Execuţia fizică referitoare la solicitarea totală înaintată | ||||
Tipul I lucrării * | U | I | Execuţia fizică până la data plăţilor anterioare | Execuţia fizică referitoare la această solicitare | Rata execuţiei fizice% | ||
de plată | |||||||
I | (2) | (3 | |||||
Referitor la condiţii specifice, dacă acestea există, şi modul în care acestea au fost îndeplinite
Precizaţi câteva observaţii şi recomandări sumare dacă există (cu referiri complete la sursa acestora), şi modul în care acestea au fost îndeplinite.
Referitor la orice probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, incluzând devieri de la planul financiar original şi explicaţii cu privire la acţiunile întreprinse pentru corectare.
Panouri ridicate la locul executiei?
Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra măsurilor în cauză:
Presa
Alte mijloace audio-vizuale
Televiziune
Radio
Tioul documentatiei scrise, disponibile pentru public
Declar că cheltuieWe eligibile confirmate, se referă la articolele deja plătite şi la investiţiile aprobate, care nu corespunde cu schimbări ale măsurilor ori lucrări în afara măsurilor descrise, şi că evidenţele documentare originale această plată, indicată în liste suplimentare, au fost păstrate de ac asta entitate sau de autoritatea de implementare, ştampilată corect şi disponibile pentru consultare în scopul verificării.
Data:
Semnatura şi autentificarea
* Aşa cum este arătat în tabelul 15.1 al formularului aplicaţiei pentru asistenţă sau aşa cum specifică modificărik_acestuia
Codul Data: | ||||||
Titlul Măsurii: Codul ISPA: Memorandum | de Finanţare nr.: | naţional: | ||||
Furnizor şi Contract | Factura nr. | Data | Chitanţa nr. | Data | Valoare | Observaţii |
Total | ||||||
* copii ştampilate corect ale evidenţelor contabile referitoare la cheltuielile trebuie anexate la copia solicitării de plată transmisă Responsabilului Naţional cu Autorizarea
Controlul fizic al lucrărilor | Data: Concluzii: | Instituţia | responsabilă: |
Data: Concluzii: | Instituţia | responsabilă: | |
Data: Concluzii: | Instituţia | responsabilă: | |
Controlul financiar: | Data: Concluzii: | Instituţia | responsabilă: |
Data: Concluzii: | Instituţia | responsabilă: | |
Data: Concluzii: | Instituţia responsabilă: | ||
Model pentru formularul ce va fi înaintat Comitetului de Monitorizare
J..;..Itl)B WIFIQ A MĂ[SUR11
Data:
Numele Măsurii:
Autoritatea responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al Măsurii:
Memorandum de Finanţare nr.: Procentul sprijinului ISPA:
I F© t:J 'rjE'..MDl'N°IT01,{I,,Z ,'f'SP -•·••• •.•••• 1
1t{.;'11t ($ :iî¼;;pft:1W: : ,::,_ jJ;{ ; i 1W t{ 'mt; >,··.•··· , .. •-.cc , '.;,i..:'0.. .. /'':t)t}.' .... ·.·- "· | |||||||||
Anul | Total costuri eligibile | Plăţi efectuate | Cheltuieli viitoare | Total cheltuieli | Diferenţe/ cost total% (9)=((7)-(2)) | ||||
I total (2) , • | |||||||||
Estimarea acceptată iniţial (1) | Estimarea acceptată în prezent (2) | (până în prezent) (3) | % (3)/(2) (4) | (de la data) (5) | (%) (5)/(2) (6) | (7)=(3)+(5) (7) | (%) (7) / (2) (8) | (9) | |
2000 | |||||||||
2001 | |||||||||
2002 | |||||||||
2003 | |||||||||
2004 | |||||||||
2005 | |||||||||
2006 | |||||||||
Tota 1 | |||||||||
Schimbare propusă în Planul Financiar Da D Nu□ Transmisă deja la Comisia Europeană în data de: Urmează a fi transmisă Comisiei Europene în data de: Va fi prezentată Comitetului de Monitorizare (anexaţi planul şi motivele modificării lui) | |||||||||
Decizia curentă | ctuate | Cheltuieli viitoare (de la (%) data 4 / 1 4 (5) | Total cheltuieli | ||||
(până în rezent | (%) | (6)=(2)+(4 (6) | (%) 6 / 1 (J) | ||||
(1) | (2) | (3) | |||||
Proiectare | |||||||
Or nizare de şantier | |||||||
Lucrări | |||||||
Utila·e şi echi amente | |||||||
Asisten ă tehnică Total | |||||||
*este de dorit şi o defalcare pe contract
t l1 lUJffl l1: -Cf Jftt\\.; | ':D::F / ;,,.;,;,/;: . ...,, \.,., _ •re;.itfDt.: .:::, a -:·::...:;- >:: cţ:;'\ | :{t;c\ ·,:\1{1/ '.\ :l:<;·,""',_,- | |||||
Tipul lucrărilor | Indicatori fizici | Execuţia fizică de la data precedentului Comitet de Monitorizare | Progres în execuţia fizică de la ultimul comitet | Execuţia fizică totală până la data comitetului actual | Procentul de execuţie fizică % | Execuţie fizică până la încheierea Măsurii | |
Tip | Cantitate | ||||||
(1) | (2) | (3) | (4)=(2)+(3) | (5)=(4)/(1) | (6) | ||
*este de dorit şi o defalcare pe contract
În Memorandumul de Finanţare iniţial:
În Memorandumul de Finanţare actual:
Data prevăzută pentru finalizare:
Data modificată ce urmează a fi ro usă la Comitetul de Monitorizare:
41
De anexat, claca este necesar, informaţii referitoare la:
• Adjudecarea contractelor;
• Aspecte legate de protecţia mediului;
• Condic,ii stabilite în Memorandumul de Finant,are;
• Probleme apărute pe parcurs.
Model pentru introducerea modificărilor
[ •PR(})J?I:JNiE ) ij ©"j'ti'f( ilc,$]J.•. I
:@;· :<:l'.fît,Nfş *? ?t\.:TJXiî:â}.E>EJ mtz: ;i<2 şî:Jrol···•··•··.•··••
Data curentă:
Data propusă pentru finalizare:
Data:
Numele Măsurii:
Autoritatea Responsabilă cu implementarea: Codul ISPA al Măsurii:
Memorandum de Finanţare nr.: Procentul sprijinului ISPA:
···1.·.î@EN'.fTFI'CiffiEĂ.MA,S"@RII
Autoritatea Responsabilă cu implementarea:
i iJî îI e !9- *i t1: ) f r 1:jţt r, f 1: ;¾i | ||
Cheltuieli eligibile totale conform Memorandumului de finantare în vigoare | Cheltuieli eligibile efectuate sau previziuni pentru cheltuielile totale | |
2000 | ||
2001 | ||
2002 | ||
2003 | ||
2004 | ||
2005 | ||
2006 | ||
Total | ||
Solicitare de creştere a asistenţei Da □ Nu □ Suma solicitată ca şi creştere (Euro) *\ de anexat Planul Finaciar modificat | ||
:fflit Jm!! .w l | m: .=• | ||
Categoria cheltuielii | Costuri totale eligibile curente | Modificarea solicitată | Costuri bile 'tx-v |
Proiectare | |||
Organizare de ş_antier | |||
Utilaje şi echipamente | |||
Asistenţă tehnică | |||
Supervizare | |||
Altele (specificări) | |||
Total |
-
;:îijJ:: 'M'®@X'FiJ: t ,o Qt -11:tş ,tgf WlîH ş! lWîtii<,:' ..1:/;:=• · _,
*este de dorit şi o defalcare pe contract
JŞ.'im I.F;IG )}rJ4L INW!CA.TJllRţ:{:';©J.l{fJ. teI. | |||
,w;t"r tm
.lir,M61l ffitijm. it1i:K ltm,ş..;\ }.t :\\;,}>:?fi·,· .•
Propunerea de modificare:
Data înaintării solicitării de modificare: Semnatura CNI:
ACORD PRIVIND CERINT• ELE MINIME PENTRU CONTROLUL FINANCIAR
APLICABIL MĂSURILOR ASISTATE PRIN ISPA
Sect•iunea 1
Acordul privind Cerinţele Minime pentru Controlul Financiar Aplicabil Măsurilor Asistate prin ISPA (denumit de aici incolo CMCF) se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului Memorandum de finanţare şi sunt implementate de către
administratia tării beneficiare.
' '
Secţiunea 2
1. Sistemele de control şi management ale ţării beneficiare trebuie:
a. Să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanţă cu obiectivele managementului financiar adecvat;
b. Să furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finală, bazată pe cheltuielile efectuate;
c. Să furnizeze un sistem de audit corespunzător;
d. Să specifice instituţiile şi responsabilităţile şi ,în particular, controlul efectuat la diferite nivele pentru a asigura validitatea certificării;
e. Să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea acţiunilor şi a proiectelor;
f. Să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar.
2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în Apendicele A.
Sect•iunea 3
1. Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale Măsurilor şi proiectelor (denumite de în continuare controale), efectuate în particular pentru:
a. a verifica eficienţa sistemelor de management şi control în vigoare;
b. a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele nivele implicate.
2. Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egală a controalelor pe p:(foursul perioadei în cauză.
3. La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se va avea în vedere:
a. Controlul unui eşalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul ş1 mărimea lor;
b. factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale Comunitătii-,
c. concentrarea proiectelor' sub tutela unor aut' orităţi de implementare 'sau beneficiari
finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect.
Sect•iunea 4
Pe parcursul controalelor, ţările beneficiare trebuie să urmarească verificarea următoarelor:
a. aplicării practice şi eficacităţii sistemelor de management şi control;
b. corespondenţa între înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile;
c. existenta unui sistem de audit adecvat;
d. naturii ' şi calendarului cheltuielilor relevante (angajamente şi plăţi) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracterisiticile fizice aprobate ale proiectului şi al lucrărilor executate;
e. utilizarea proiectului este în concordanţă cu cea descrisă în solicitarea de cofinaţare din partea Comunităţii;
f. contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în Memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată;
g. a fost făcută disponibilă cofinanţarea naţională corespunzătoare;
h. Măsurile cofinaţate au fost implementate în concordanţă cu prevederile Memorandumului de finant'are corespunzător măsurii fina,ntate.
Secţiunea 5
Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie de asemenea să identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare care sunt necesare şi acţiunile corective şi preventive necesare.
Sect•iunea 6
Fiecare ţară beneficiară şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi Comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiză a riscului ce vor fi aplicate şi trebuie să ţină cont de controalele recente, rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi.
Sect,iunea 7
1. Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare.
2. Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de şase luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauză, ţara benficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute Anexei III.5.
3. Pentru paragrafele 1 şi 2, "soluţionat corespunzător" înseamnă prezentarea de dovezi suficiente, care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată, de către beneficiarul final sau de către autoritatea de implementare în faţa persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiară.
Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, "soluţionat corespunzător"
înseamnă adoptarea paşilor necesari pentru corectare.a cazurilor care nu au fost
indentificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a preveni repetarea lor.
4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii ale înregistrărilor contabile şi documentelor relevante sau orice alt document necesar.
Sect,iunea 8
1. Ţara beneficiară va prezenta Comisiei o declaraţie elaborată de către o persoană sau organizaţie independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este descris în Apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la Măsura sprijinită. Declaraţia va cupride concluziile controalelor efectuate în anii precedenţi şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale şi legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile.
2. În cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul, sau frecvenţa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ans mblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar.
In asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control,A.R Y4tfPlrea.
identificării şi rectificării neregulilor într-o perioadă specificată de timp.
Ţările benficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecarui an, iar pentru prima oară până la data de 30 iunie 2002 cel târziu în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele Secţiunii 2 şi incluzând orice completări sau actualizări necesare ale descrierii sistemelor de management şi control cerute în Secţiunea IX a Anexei III.1.
Secţiunea 10
Comisia şi ţara beneficiară trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţară beneficiară.
Sectiunea 11
'
1. Persoanele ş1 organizaţiile responsabile pentru implementarea operaţiunilor cofinanţate de către Comunitate trebuie să se asigure că toate documentele şi evidenţele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta.
2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii ale documentelor sau evidenţelor contabile menţionate în paragraful 1.
Secţiunea 12
Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanţă cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi Comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul ţării beneficiare sau în cadrul instituţiilor Comunitare, trebuie să intre în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective.
Secţiunea 13
Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor.
Secţiunea 14
Prevederile acestui acord nu împiedică ţările beneficiare să aplice procedurile naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici.
DESCRIEREA SUCCINTĂ A CERINT, ELOR REFERITOARE LA INFORMATIILE NECESARE PENTRU
, V
UN SISTEM DE AUDIT CORESPUNZATOR
Un sistem de audit corespunzător, descris în Secţiunea 2 (3), este îndeplinit pentru o anumită formă de asistent,ă când:
1. Evidenţele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinanţat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu facturi).
2. În cazul cheltuielilor ce au doar parţial legatură cu operaţiunile cofinanţate de către Comunitate, există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de către Comunitate şi celelalte operaţii. Justificări similare există de asemenea pentru toate tipurile de cheltuieli, care sunt recunoscute ca eligibile ca şi valoare sau în raport cu celelelalte costuri.
3. Planurile tehnice şi financiare ale proiectelor, Rapoartele de Progres, documentele privind aprobarea grantului, procedurile de licitaţie şi contractare, etc., sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat.
4. La raportarea plăţilor către o autoritate intermediară, informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt adunate într-o declaraţie de cheltuieli detaliată, care arată pentru fiecare proiect cofinanţat de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare.
5. Autorităţile intermediare vor ţine înregistrări contabile pentru fiecare proiect în parte şi pentru sumele cheltuielilor certificare de fiecare dată de către beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul menţionat în Secţiunea III (9) a Anexei III, autorităţile intermediare vor prezenta o listă a proiectelor aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect în parte cuprinzând cel puţin o identificare completă a proiectului şi beneficiarului final, data aprobării grantului, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.
6. În cazul în care beneficiarii finali raportează direct autorităţii desemnat , detfat tllle
detaliate de cheltuieli, menţionate în paragraful 4, constituie documentaţia Jit$t1h iâvta
pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate, care este responsabilă pentru întocmirea listei de proiecte menţionată în paragraful 5.
7. În cazurile în care una sau mai multe autorităt,i intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate, fiecare autoritate intermediară solicită, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate ale sumelor cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile din care va raporta mai sus un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect în parte.
8. In cazul unor alte moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv transferurile computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine sufidente informaţii de la nivelul inferior pentru a îşi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător a rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru
fiecare cheltuială şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final.
MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI CARE TREBUIE ATAŞATĂ LA SOLICITAREA FINALĂ DE PLATĂ
Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO
Subiect:
1. Subsemnatul, .......................(se specifică numele, funcţia şi seviciul), am examinat declaraţia finală de plată pentru .............. (se indică Măsura asistată prin ISPA şi perioada acoperită) împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din ajutorul Comunităţii.
SCOPUL CONTROLULUI
2. Am condus examinarea de control în concordanţă cu prevederile CMCF, am planificat şi executat examinarea în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi solicitarea de plată a sumelor provenite din ajutorul Comunităţii nu conţin declaraţii false................................ (Se descriu pe scurt paşii practici de executare a controlului).
OBSERVAŢII
3. Scopul examinării de control a fost îngrădit de următoarele: (a)
(b)
(c) , etc.
(Se vor indica limitările la examinarea de control, de exemplu probleme sistemice, slăbiciuni de management, lipsa unui audit constant, lispa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări şi ajutorul Comunitar corespunzător acestora).
4. Examinarea de control, împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, au dezvăluit o frecvenţă joasă/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/ neregulilor. Toate erorile/ neregulilor au fost rezolvate satisfăcător de către autorităţile de ma şi nu par să afecteze suma ajutorului plătibil de către Comunitate, cu -i,«mat excepţii:
(6)
(c) , etc.
(Se indică erorile/ neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, şi pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora şi întinderea problemelor şi mărimea sumelor de ajutor comunitar care par să fie afectate de acestea).
CONCLUZII
Fie, dacă nu au existat limitări la examinarea de control, frecvenţa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate satisfăcător:
5. (a) În lumina examinării de control şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, este opinia mea personală că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea racută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii pare să fie validă.
Fie, dacă există unele limitări ale examinării de control dar frecvenţa erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate satisfăcător:
5. (6) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la punctul 3 şi (sau) erorile/ neregulile care par a nu fi fost rezolvate satisfăcător şi la care s-a făcut referire la punctul 4, este opinia mea personală, bazată pe examinarea de control şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces, că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului, şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii pare să fie validă.
Fie, dacă există limitări majore ale examinării de control sau frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/ neregulile au fost rezolvate satisfăcător:
5. (c) Din cauza problemelor la care am făcut referire la punctul 3 şi (sau) a frecvenţei ridicate a erorilor arătate la punctul 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi a solicitării făcută Comisiei pentru plata sumelor de ajutor din partea Comunităţii.
ÎNT• ELEGERE CU PRIVIRE LA
NEREGULI, RECUPERAREA SUMELOR PRIMITE GREŞIT PRIN ISPA
ŞI VERIFICĂRILE PE LOC
Sect•iunea 1
Această înţelegere nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară între ţările beneficiare sau între Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale.
Sect•iunea 2
(1) Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în 3 luni de la data intrării în vigoare a Memorandumului de finant,are:
- prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicanţii măsurilor asistate prin ISPA;
- lista autorităţilor şi organismelor responsabile cu aplicarea Măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile.
(2) Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea paragrafului 1.
(3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de către ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor pe care intenţionează să le tragă din acest moment. Trebuie să rămână în contact cu acestea cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei Secţiuni.
Secţiunea 3
"Neregulă" înseamnă orice încălcare a prevederilor Memorandumului de finanţare rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are, sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/ sau a legilor naţionale relevante sau o grupă de cheltuială nejustificată.
(1) În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European anti-fraudă, orice nereguli care au fost subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare.
Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind: detalii privind Măsura asistată prin ISPA;
prevederile care au fost încălcate, natura şi suma cheltuieWor; în cazurile în care nu s
a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost greşit plătite dacă nu s-ar fi descoperit nereguWe, cu excepţia cazurilor când eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciai:;e;
suma totală şi distribut,ia acesteia între diferitele surse de finant,are; perioada în care, sau momentul în care, neregula a fost comisă; practicile folosite pentru comiterea neregulii;
felul în care a fost descoperită neregula;
autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli;
consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare;
data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula, şi unde este cazul, ţara beneficiară şi terţele ţări implicate;
- identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanţă în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză.
(2) Unde unele din informaţiile menţionate la paragraful 1, şi în particular cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, sa furnizeze informaţiile lipsă când înaintează Comisiei următoarele raporte trimestriale privind neregullie.
(3) Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instanţe judecătoreşti competente.
Secţiunea 5
Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei şi, unde este necesar, statelor membre implicate, orice nereguli descoperite sau presupuse a fi existat, atunci când este de temut că:
Acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului său şi/ sau Ar tă că un nou mal-practice a fost implicat (folosit)
În timpul celor 2 luni după sfârşitul fiecărui trimestru, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit sub Secţiunea 4, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din aceasta, incluzând:
sumele care au fost sau se aşteaptă a fi recuperate;
măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit;
procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor greşit plătite şi pentru impunerea sancţiunilor;
motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei;
orice suspendări a acuzărilor judiciare.
Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei asupra deciziilor administrative sau judiciare sau asupra principalelor motive privind suspendarea acestor proceduri.
Secţiunea 7
Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limită de timp stabilită în Secţiunea 4 (1).
Secţiunea 8
Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor greşit plătite, Cornista poate să decidă să ramburseze ţării beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes.
Sect•iunea 9
1) Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în Secţiunea 4, la procedurile men·ţionate în Secţiunea 6 şi, în particular, la posibilitatea de recuperare.
2) I ependent e contact le enţionate în para ful 1, Comisia trebuie s i f
ţarile beneficiare atunci cand natura neregulii este de asemenea m ir.:mc:M
sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficia11e„
3) Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform Secţiunilor 4, 5 şi 6, şi paragrafului 1 din această Secţiune, în special cu· privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale.
4) La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei, ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărei fisuri care prejudiciază interesele Comisiei, care devine evidentă în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare.
Sect•iunea 10
Comisia trebuie să informeze cu regularitate tările beneficiare, în cadrul conventiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărim'e al fondurilor implicate în neregulil'e care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric).
Sect•iunea 11
(1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate precauţiile necesare pentru a se asigura că informat'iile pe care le schimbă rămân confide,ntiale.
(2) Informaţiile la care se face referire în această Înţelegere nu pot fi trimise în particular
altor persoane decât celor din, tările beneficiare sau din cadrul institut'iilor Comunitare
care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta.
(3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii Comunitare numai dacă aceasta este necesară pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc.
(4) Informaţiile comunicate sau obtinute în orice mod, potrivit acestei Înţelegeri, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informa, tii similare sunt protei·ate de leob.-...islat' ia nat' ională a, tărilor beneficiare care le
primesc şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii.
În plus, aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezenta Înţelegere, decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres, şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte ,autoritatea receptoare să nu interzică asemenea comunicare sau folosire.
) ) A
(5) Paragrafele de la 1 la 4 nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procedură instituită ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunitătii în domeniul ajutoarelor de preaderare, a informaţiilor obţinute conform acestei reW;n.
Autoritatea competentă din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte de asemenea folosire.
(6) Când o ţară beneficiară notifică Comisia că o persoan fizică sau juridică, al cărui nume a fost comunicat Comisiei conform prezentei Inţelegeri, în urma anchetei ulterioare, se dovedeşte a nu fi fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie în continuare să informeze pe toţi aceia cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentei Înţelegeri, asupra acelui fapt. Aceste asemenea persoane nu trebuie, după aceea, să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula în vedere.
Sect•iunea 12
Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea.
Secţiunea 13
' ' A )
Verificările pe loc şi inspecţiile efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, aşa cum sunt definite în Secţiunea 3, trebuie pregătite şi conduse de către Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi inspectiilor mentionate în această Anexă, astfel încât autoritătile să poată acorda tot sprijinul necesar. In acest scop, oficialii ţării beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspecţiile pe loc.
În plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte, verificările şi inspecţiile pe loc pot fi efectuate împreună de către Comisie şi autoritătile competente ale ţării beneficiare.
Secţiunea 14
Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate de către Comisie asupra operatorilor economici, respectiv asupra persoanelor fizice sau juridice, sau asupra altor organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise neregularitaţi.
Pentru a facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii, operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la premisele, terenul, mijloacele de transport sau alte domenii, folosite în scopuri de afaceri.
Când este strict necesar pentru a stabili unde şi dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alti operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceşti operatori despre faptele care fac su verificărilor şi inspecţiilor pe loc.
(1) Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei de către oficialii sau alti angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi numiţi de aici înainte "inspectorii Comisiei". Persoanele puse la dispoziţia Comisiei de către ţara beneficiară ca experţi naţionali secondanţi, pot asista la aceste verificări şi inspecţii.
Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc.
Conform legii Comunitare aplicabile, este necesar ca ei să corespundă reguWor de procedură stabilite de legile ţării beneficiare implicate.
(2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară, Comisia poate cere asistenţa oficiaWor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistenţă tehnică.
Comisia trebuie să se asigure că toţi sus-menţionaţii oficiali şi organisme prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnică, independenţă şi respectarea secretului profesional.
Secţiunea 16
, ' b- ' ' '
(1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administratiei nationale şi în conformitate cu le01slatia natională, la toate informatiile şi documentaţiile despre operaţiile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspecţiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot copia în particular documentele relevante.
Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular:
- registre şi documente profesionale cum ar fi facturi, liste de termene şi condiţii, scăpări de plată, declaraţii ale materialelor folosite şi ale muncii efectuate, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate;
- sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere;
- verificări fi.zice privind natura şi cantitatea bunurilor sau operaţiilor finaJizate;
- prelevarea şi verificarea de mostre;
- progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investitiilor finalizate;
- docum'ente contabile şi bugetare;
- implementarea tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare.
(2) Unde este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru protejarea probelor.
Sect, iunea 17
(1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel, conform prevederilor acestei Anexe, sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care
informat'iile similare sunt protei·ate de către leob.-...isl,atia nat' ională a, tării beneficiare care le primeşte şi de către prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunitare.
Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din instituţiile Comunitătii sau din ţările beneficiare a căror funcţie necesită cunoaşterea lor şi nici nu pot fi folosite de către instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurarea unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate t,ările beneficiare. Când o t,ară beneficiară intent,ionează să folosescă în alte scopuri informaţiile obţinute de oficialii care participă sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspecţiile pe loc, trebuie să ceară aprobarea ţării beneficiare de unde
informa'tia respectivă a fost o,btinută.
(2) Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil, către autorităţile
competente ale ţării pe teritoriul căreia au fost efectuate verificările şi inspecţiile pe loc, despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau inspecţiei pe loc. În orice moment, Comisiei i se va putea cere să informeze mai sus-menţionata autoritate despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii.
(3) Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerint' ele procedurale specificate în le0b.1...slat' ia na, tională a, tării beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în Anexa 16 trebuie
anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi raportele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca acelea aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfaşurată împreună, inspectorii naţionali care au luat parte la operaţie vor fi rugaţi să contrasemneze raportul întocmit de către inspectorii Comisiei.
Sect,iunea 18
Când operatorii economici la care se face referire în Secţiunea 14, se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc.
Este de datoria ţării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformitate cu sl nat,ională.
CERINŢELE DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE
Reguhle stabilite în Anexa III.6 (paginile 47 la 52) referitoare la informare şi publicitate au încă un caracter provizoriu. De aceea, reguhle consimţite în acest Memorandum de finanţare nu impun reguhle care vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistenţă financiară ISPA.
CERINŢELE DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE
REGULILE PRIVIND DETALIILE ÎNT, ELEGERII DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE
1. Obiectivele şi scopul
Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa acordată prin ISPA au ca scop:
să mărească conştientizarea şi transparenţa publică faţă de activităţile Comunităţii Europene;
să informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA;
Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv:
autorităţile regionale, locale sau publice; partenerii sociali şi economici; organizaţiile neguvernamentale; operatorii şi promotorii de proiect; orice alte părţi interesate
de oportunităţile oferite de ISPA.
2. Principii generale
Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA (denumite a1c1 ş1 1n continuare ca "organisme responsabile") sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate de măsurile luate în acest scop.
Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei.
Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat
3. Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate
În afara regulilor detaliate stabilite la punctul 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate:
3.1. Media
Organismul responsabil trebuie să informeze media în cel mai corespunzător mod despre acţiunile cofinanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări.
Pentru aceasta, lansarea formală a proiectelor şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate.
3.2. Ac•tiunile de informare
Organizarea acţiunilor de informare cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi emblema Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfaşurarea unor asemenea evenimente.
3.3. Material informativ
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe copertă o indicaţie clară a emblemei Comunităţii Europene când se foloseşte şi o emblemă naţională, regională sau locală.
Când publicaţia include o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară cât şi, din partea Comisiei, de Membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate.
Principiile sus-menţionate se vor aplica de asemenea şi materialelor audio-vizuale sau de pe paginile web.
b. • •
4. Oblio-atii ale tărilor beneficiare
Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unui şir coerent de măsuri definite de către organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului beneficiare trebuie să se asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv Delegaţiil@' e IS.""Wlt corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISPA.
Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menţionate:
a) Informarea referitoare la proiect
Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a conştientiza publicul general de asistenţa acordată de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regională şi să le ţină la dispoziţia părţilor interesate. Măsurile prompte vor include:
plăci de avizare ridicate la locul lucrărilor;
plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general
ambele fiind instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos.
b) Informaţii generale referitoare la ISPA
În plus faţă de punctul (a), organismul responsabil, împreună cu Coordonatorul Naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţa ISPA alocată ţării lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/ sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Trebuie actualizată anual şi transmisă către televiziunile sau posturile de radio naţionale şi regionale, către Comisie şi, la cerere, către alte părţi interesate, aşa cum sunt definite în paragraful 1.
5. Activitatea Comitetelor de Monitorizare
Comitetele de Monitorizare trebuie să se asigure că există informat,ii adecvate cu privire la activitatea lor. In acest scop, fiecare Comiteţ de Monitorizare trebuie să informeze
media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului(elor) pentru care sunt responsabile. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de către reprezentanţii Comisiei.
Pregătirile corespunzătoare vor fi făcute de asemenea în colaborare cu Comisia şi cu Delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări.
Reprezentanţii Comisiei în Comitetele de Monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanţa cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special acelea care privesc plăcile de avizare şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos).
Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate Preşedintelui de către organismul responsabil. Copii ale unor asemenea materiale vor fi transmise Comisiei.
Preşedintele Comitetelor trebuie să înainteze Comisiei toate informaţiile necesare a se avea în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia.
6. Prevederi finale
Organismul responsabil poate, în orice moment, să desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le consideră necesare.
Acesta trebuie să consulte Comisia şi să o informeze despre iniţiativele pe care le are în aşa fel încât Comisia să poată participa corespunzător la îndeplinirea acestora.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin Delegaţia sa la locul de desfăşurare, va asigura asistenţă sub forma unui manual care va fi întocmit în limba naţională. Acesta va conţine îndrumări detaliate în formă electronică (CD-ROM) şi va fi disponibil, la cererea contractanţilor, la organismul responsabil sau la Coordonatorul
National ISPA.
'
Măsuri speciale privind plăcile de avizare şi pe cele comemorative
Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA, ţările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate:
1. Plăcile de avizare
Plăcile de avizare vor fi ridicate la locul de desfaşurare a lucrărilor pentru proiectele asistate prin ISPA. Asemenea plăci de avizare trebuie să cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene.
Plăcile de avizare trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala operaţiunilor desfaşurate.
Selecţia plăcii de avizare rezervată Comunităţii Europene trebuie să îO:deplinească următoarele criterii:
trebuie să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa totală a plăcii de avizare; trebuie să poarte emblema standard a Comunităţii Europene şi să cup ă următor, aşa cum este prezentat în tabelul ataşat.
Atunci când organismul responsabil nu ridică propria sa placă de avizare care să anunţe implicarea acestuia în finanţarea proiectului, asistenţa acordată de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe o placă de avizare specială. În asemenea cazuri, prevederile sus-menţionate referitoare la partea Comisiei Europene se aplică prin analogie.
Plăcile de avizare trebuie înlăturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizării lucrărilor şi înlocuită de o placă comemorativă, în conformitate cu prevederile de la punctul 2.
2. Plăcile comemorative
Plăci comemorative permanente trebuie plasate pe teren, şi trebuie să fie accesibile publicului general. În afara emblemei Comunităţii Europene asemenea plăci trebuie să ment,ioneze contribut,ia Comunităt,ii Europene la proiect.
Trebuie folosit textul următor ca model pentru conţinutul cerut:
''Acest proiect a fost cefi,nanţat cu % de către Comunitatea Europeană. La finalul lucrării în (se
menţionează anu 1 costul total al proiectului a fost de .......... (moneda naţională)1 şi contribuţia totală a Comunită,tii Europene a fost de ........ (moneda naţională)."
=EXEMPLU=
Tidul proiectului Localizarea | |||
Finanţat de: Uniunea Europeană (grant) IFI (împrumut) {Ministerul. .. } -{Agenţia... } | .... Euro .... Euro | ||
(Emblema Europeanaj | |||
.... | |||
(moneda | |||
naţională) | |||
.... | |||
(moneda | |||
naţională) | |||
Autoritatea de implementare: | |||
Beneficiar: Supervizare şi management: | {Numele beneficiarului} {Numele firmei} | ||
Contractant: | {Numele contractantului} | ||