Proceduri aprobare tip motoare — emisii

ANEXE din 28 martie 2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de parti

Nu mai este în vigoare. Act care nu mai este în vigoare.

Pe scurt

Identificator: Anexe
Tip act: Anexe
Emitent: Guvernul
Data adoptării: 28 martie 2007
Număr de forme: 1
Domeniu: environment, public procurement, transport
Sursa oficială: legislatie.just.ro

De ce spunem asta

H3:suffered whole-act invalidation (ABROGAT DE) from act 202203 (HOTARARE 467 28/06/2018)
H2:whole-act invalidation induced by act 202203 (ABROGA PE)

Ce acte au modificat acest act

Modificările pe care le-a suferit acest act, în ordinea în care au apărut.

Ghiduri care explică situații din acest act

Textul actului

Textul afișat aici este parțial (120.000 din 743.070 caractere). Vezi documentul integral.

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 472 bis din 13 iulie 2007

Notă
──────────
*) Aprobate prin Hotărârea nr. 332 din 28 martie 2007 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 13 iulie 2007.
──────────

ANEXA Nr. 1

DOMENIUL DE APLICARE, DEFINIȚII, SIMBOLURI ȘI ABREVIERI

MARCAREA MOTOARELOR, SPECIFICAȚII TEHNICE ȘI ÎNCERCĂRI DISPOZIȚII PRIVIND EVALUAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI, PARAMETRII CARE DEFINESC FAMILIA DE MOTOARE,

ALEGEREA MOTORULUI REPREZENTATIV

1. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta hotărâre se aplică la toate motoarele destinate a fi montate pe mașini mobile nerutiere și la motoarele secundare montate pe vehicule destinate transportului rutier de persoane sau de marfă.
Această hotărâre nu se aplică motoarelor destinate propulsării pentru:
1. a) autovehicule și remorci;
2. b) tractoare agricole și/sau forestiere;
3. c) vehicule cu 2 sau 3 roți,
care sunt reglementate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr.211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor condițiilor tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România – RNTR 2, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a fi acoperite de prezenta hotărâre, motoarele trebuie să fie montate pe mașini ce satisfac următoarele cerințe:
1. a) sunt destinate sau apte să se deplaseze sau să fie deplasate pe drum sau în afara drumurilor,
  cu:
  1. (i) un motor cu aprindere prin comprimare având o putere netă așa cum este definită la punctul 2.4,
    mai mare sau egală cu 19 kW, fără a depăși 560 kW, funcționând mai degrabă la turație intermitentă decât la o turație constantă; sau
  2. (ii) un motor cu aprindere prin comprimare cu o putere netă așa cum este definită în secțiunea 2.4, mai mare sau egală cu 19 kW, fără a depăși 560 kW, și care funcționează cu turație constantă. Limitele sunt aplicabile după 31 decembrie 2006; sau
  3. (iii) un motor cu aprindere prin scânteie, alimentat cu benzină, având o putere netă așa cum este definită la punctul 2.4, dar nu mai mare 19 kW; sau
  4. (iv) motoare proiectate pentru propulsia automotoarelor, care sunt vehicule autopropulsate pe cale ferată, proiectate special pentru transportul de mărfuri și/sau pasageri; sau
  5. (v) motoare proiectate pentru propulsia locomotivelor, care sunt elemente autopropulsate ale echipamentelor pe cale ferată, proiectate pentru deplasarea sau propulsarea vagoanelor destinate să transporte mărfuri, pasageri sau alte echipamente, dar care nu sunt proiectate sau destinate să transporte ele însele mărfuri, pasageri (alții decât mecanicii de locomotivă) sau alte echipamente.
    Orice motor auxiliar sau motor destinat să alimenteze echipamentele proiectate pentru lucrări de întreținere sau amenajări pe cale ferată nu fac obiectul prezentului paragraf, ci al punctului a) (i).
    Prezenta hotărâre nu se aplică:
2. b) vapoarelor, cu excepția navelor destinate navigației pe căile navigabile interioare;
3. c) aeronavelor;
4. d) vehiculelor de agrement, de exemplu: săniile cu motor, motoarele de cros, vehiculele de teren.
2. DEFINIȚII, SIMBOLURI ȘI ABREVIERI
În scopul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc după cum urmează:
1. 2.1. - motor cu aprindere prin comprimare - un motor funcționând prin autoaprinderea combustibilului injectat spre sfârșitul cursei de comprimare (motorul Diesel);
2. 2.2. - gaze poluante - monoxidul de carbon, hidrocarburile (presupun un raport C1 : H1,85) și oxizi de azot, ultimii fiind exprimați în echivalenți dioxid de azot (NO2);
3. 2.3. - particule poluante - orice material și substanță colectată într-un mediu filtrant specificat, după diluare cu aer filtrat curat a gazelor de eșapament a motorului, astfel încât temperatura să nu depășească 325 K (52 oC);
4. 2.4. - putere netă - puterea exprimată în “EEC kW”, determinată pe standul de încercări, la capătul arborelui motor sau echivalentul acestuia, măsurată prin metoda de determinare EEC a puterii motoarelor cu ardere internă destinate vehiculelor rutiere, definite in legislația națională care transpune Directiva 80/1269/EEC amendată de Directiva 84/491/EEC, fără a lua în considerare puterea ventilatorului de răcire a motorului, dar cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri referitoare la condițiile de încercare și combustibilul de referință;
  Ventilatorul de răcire a motorului nu trebuie instalat in timpul încercării puterii nete a motorului. În cazul în care producătorul ar efectua încercarea cu ventilatorul montat pe motor, puterea absorbită de ventilator trebuie însumată la puterea măsurată, în afară de cazul în care ventilatoarele motoarelor cu răcire cu aer sunt montate direct pe arborele cotit (vezi anexa nr.7, subanexa nr. 3);
5. 2.5. - turație nominală - turația maximă la sarcina totală permisă de regulator, așa cum este specificat de producător;
6. 2.6. – coeficient de sarcină - valoarea exprimată procentual din cuplul maxim disponibil, la o turație dată a motorului;
7. 2.7. - turație la momentul maxim - turația motorului la care se obține momentul motor maxim, așa cum este specificat de producător;
8. 2.8. - turație intermediară - turația care răspunde la una dintre următoarele cerințe:
  1. a) pentru motoarele destinate funcționării într-un interval de turații pe o curbă a momentului motor în sarcina totală, turația intermediară trebuie să fie turația la momentul maxim declarat, dacă aceasta este cuprinsă între 60% - 75% din turația nominală;
  2. b) dacă turația la momentul maxim declarat este mai mică de 60% din turația nominală, atunci turația intermediară trebuie să fie egală cu 60% din turația nominală;
  3. c) dacă turația la momentul declarat este mai mare de 75% din turația nominală, atunci turația intermediară trebuie să fie egală cu 75% din turația nominală;
  4. d) pentru motoarele care trebuie să fie supuse la ciclul de încercări G1, turația intermediară trebuie să fie egală cu 85% din turația nominală (vezi anexa nr. 4, pct. 3.5.1.2);
  1. 2.8.a) - volum de 100 m3 sau mai mare - referitor la o navă destinată navigației interioare, reprezintă
    volumul acesteia calculat pe baza formulei L×B×T, unde „L” este lungimea maximă a corpului navei, exclusiv cârma și bompresul, „B” este lățimea maximă a corpului navei în metri, măsurată până la marginea exterioară a bordului (exclusiv roțile cu palete, colaci de salvare etc.,) și „T” este distanța pe verticală dintre punctul cel mai de jos al corpului navei, în afară de cadru sau de chilă, și planul cel mai de sus al liniei de plutire;
  2. 2.8.b) - autorizație valabilă de navigație sau certificat de siguranță a navigației valabil - reprezintă:
    1. a) un certificat care atestă conformitatea cu Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS), amendată, sau cu o convenție echivalentă, sau
    2. b) un certificat care atestă conformitatea cu Convenția internațională din 1966 asupra liniilor de încărcare, amendată, sau cu o convenție echivalentă, și un certificat IOPP care atestă conformitatea cu Convenția internațională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL), amendată;
  3. 2.8.c) - dispozitiv de invalidare - reprezintă un dispozitiv care măsoară, detectează sau reacționează la parametrii de funcționare pentru a activa, regla, decala sau dezactiva funcționarea unei componente sau funcții a sistemului de control al emisiilor, astfel încât eficacitatea sistemului de control să fie redusă în condițiile întâlnite în timpul utilizării normale a mașinilor mobile nerutiere, cu excepția cazului în care utilizarea unui dispozitiv de acest tip este inclusă în mod expres în procedura de certificare a încercării pentru determinarea emisiilor;
  4. 2.8.d) - strategie irațională de control - reprezintă orice strategie sau măsură care, în condiții normale de utilizare a unei mașini mobile nerutiere, reduce eficacitatea sistemului de control al emisiilor la un nivel inferior celui prevăzut in procedurile aplicabile de încercare pentru determinarea emisiilor;
9. 2.9. - parametru reglabil - toate dispozitivele, sistemele sau elementele de concepție, adaptabile fizic, susceptibile de a influența emisiile sau performanțele motorului în timpul încercărilor referitoare la emisii sau în timpul funcționării normale a motorului;
10. 2.10. – post-tratament - trecerea gazelor de eșapament printr-un dispozitiv sau sistem conceput pentru modificările chimice sau fizice ale gazelor înainte de ieșirea lor în atmosferă;
11. 2.11. - motor cu aprindere comandată - un motor care funcționează conform principiului aprinderii prin scânteie;
12. 2.12. - dispozitiv auxiliar de limitarea emisiilor - orice dispozitiv conceput pentru culegerea de date privind funcționarea motorului în vederea adaptării funcționării oricărui element al sistemului de limitare a emisiilor;
13. 2.13. - sistem de limitare a emisiilor - orice dispozitiv, sistem sau element de concepție ce limitează sau reduce emisiile;
14. 2.14. - sistem de alimentare cu carburant - ansamblul de componente ce joacă un rol în dozajul și amestecul carburantului;
15. 2.15. - motor secundar - un motor montat în sau pe un vehicul cu motor care nu asigură propulsia vehiculului;
16. 2.16. - durata secvenței - timpul scurs între sfârșitul aplicării turației și/sau cuplului secvenței precedente sau fazei de precondiționare și începutul secvenței următoare. Ea cuprinde timpul necesar pentru a modifica turația și/sau momentul motor și perioada de stabilizare la începutul fiecărei secvențe;
17. 2.17. - ciclu de încercare - reprezintă o succesiune de puncte de încercare, fiecare fiind definit printr-o turație și un moment motor pe care motorul trebuie să le respecte în regim stabilizat (încercări NRSC) sau în condiții tranzitorii de funcționare (încercări NRTC);
18. 2.18. Simboluri și abrevieri
  CFV Debitmetru cu tub Venturi cu curgere critică CLD Detector de chemiluminiscență
  CI Aprindere prin comprimare FID Detector cu flacără ionizată FS Întreaga scală
  GN Gaz natural
  HCLD Detector cu chemiluminiscență, încălzit HFID Detector cu flacără ionizată, încălzit
  NDIR Analizor nedispersiv cu absorbție în infraroșu
  NRSC Ciclu in regim stabilizat pentru motoare instalate pe mașini mobile nerutiere NRTC Ciclu în regim tranzitoriu pentru motoarele instalate pe mașini mobile nerutiere PDP Pompă volumetrică
  SI Aprindere prin scânteie
  SSV Debitmetru cu tub Venturi subsonic
3. MARCAREA MOTOARELOR
1. 3.1. Motoarele cu aprindere prin comprimare recepționate conform prezentei hotărâri trebuie să poarte:
2. 3.2. Motoarele cu aprindere prin scânteie recepționate conform prezentei hotărâri trebuie să poarte:
3. 3.3. Marcajele trebuie să fie durabile, ușor lizibile și de neșters pe toată durata de viață a motorului. În cazul utilizării de etichete sau plăcuțe, acestea trebuie să fie aplicate astfel încât fixarea lor să se mențină pe toată durata de viață utilă a motorului și să nu poată fi îndepărtate decât prin distrugere sau deformare.
4. 3.4. Aceste marcaje trebuie să fie aplicate pe o piesă a motorului necesară în funcționare normală a acestuia și care nu necesită înlocuire în condiții normale pe toată durata de viață a motorului.
5. 3.5. Clasificarea motoarelor prin numerele de identificare trebuie făcută astfel încât să permită determinarea fără dubii a succesiunii de fabricație.
6. 3.6. Înainte de a ieși de pe linia de fabricație, motoarele trebuie să poarte toate marcajele cerute.
7. 3.7. Precizarea locului de amplasare a marcajelor motorului se face conform prevederilor din anexa nr. 7 partea I.

4. SPECIFICAȚII TEHNICE ȘI ÎNCERCĂRI

4.1. Motoare cu aprindere prin comprimare

4.1.1. Generalități
Componentele care se consideră că pot influența emisia de gaze și particule poluante trebuie să fie proiectate, fabricate și montate astfel încât să permită motorului ca în condiții normale de utilizare, indiferent de vibrațiile la care motorul poate fi supus, să fie conforme cu prevederile prezentei hotărâri.
Producătorul trebuie să adopte o serie de măsuri astfel încât să asigure limitarea emisiilor conform prevederilor prezentei hotărâri, pe toată durata normală de viață a motorului, în condiții normale de funcționare. Se consideră că aceste specificații sunt respectate atunci când sunt îndeplinite cerințele prevăzute la pct. 4.1.2.1, 4.1.2.3 și 5.3.2.1.
În cazul în care se folosește un convertizor catalitic și/sau un filtru pentru particule, producătorul trebuie să demonstreze, prin încercări de anduranță efectuate conform bunelor practici inginerești și prin documente corespunzătoare de înregistrare a încercărilor, că dispozitivele de posttratament funcționează corect pe toată durata de viață a motorului. Documentele de înregistrare a încercărilor trebuie să fie întocmite conform prevederilor de la pct. 5.2 și, în special, de la pct. 5.2.3.
Clientul trebuie să primească o garanție corespunzătoare. Este permisă înlocuirea sistematică a dispozitivelor după o anumită perioadă de funcționare a motorului. Orice reglare, reparare, demontare, curățare sau înlocuire a componentelor și sistemelor motorului care se efectuează periodic, pentru a preveni proasta funcționare a motorului datorată dispozitivelor posttratament pentru limitarea emisiilor, se efectuează doar dacă este necesar din punct de vedere tehnologic pentru a asigura buna funcționare a sistemului de limitare a emisiilor. În manualul utilizatorului trebuie incluse cerințe de întreținere periodică care fac obiectul garanției, cerințe ce trebuie aprobate înaintea acordării aprobării de tip. Capitolul referitor la întreținerea sau înlocuirea dispozitivelor de tratare și la condițiile de garanție din manualul utilizatorului trebuie să fie inclus în fișa de informații prevăzută în anexa nr. 2.
Toate motoarele care emit gaze de eșapament amestecate cu apă se echipează cu un racord în sistemul de eșapament al motorului, situat în aval de motor și înaintea oricărui punct în care gazele de eșapament intră în contact cu apa (sau cu orice fluid de răcire sau de detersiune) pentru fixarea provizorie a unui dispozitiv de prelevare a probelor din emisiile de gaze sau de particule. Este important ca poziția racordului menționat să permită prelevarea unei probe reprezentative a amestecului de gaze de eșapament. Racordul respectiv este filetat în interior, având un filetaj standard pentru țevi cu dimensiunea de cel mult o jumătate de țol, și se obturează cu un dop atunci când nu este utilizat (se permit și racorduri echivalente)

4.1.2. Specificații tehnice referitoare la emisiile poluante

Emisiile de gaze și particule poluante provenite din motor trebuie să fie măsurate prin metodele prevăzute în anexa nr. 6.

Se pot accepta alte sisteme sau analizoare, dacă conduc la rezultate cu efect echivalent cu cel al următoarelor sisteme de referință:

- pentru emisiile din gazele de eșapament brute - sistemul prevăzut în anexa nr. 6, figura 2;
- pentru emisiile de gaze de eșapament diluate ale unui sistem de diluare în circuit principal – sistemul prevăzut în anexa nr. 6, figura 3;
- pentru emisiile de gaze - printr-un sistem de diluare în circuitul principal echipat fie cu filtre separare pentru fiecare mod de încercare, fie cu filtru unic, prevăzut în anexa nr. 6, figura 13.

Stabilirea echivalenței sistemelor trebuie să se bazeze pe un studiu care cuprinde un ciclu de 7 încercări sau mai multe, care se efectuează între sistemul luat în considerare și unul sau mai multe din sistemele de referință menționate anterior.

Criteriul de echivalare este definit în limita de ± 5% din mediile valorilor ponderate ale emisiilor produse în timpul ciclului de încercări. Se va utiliza un ciclu conform prevederilor din anexa nr. 3, pct. 3.6.1.

Pentru a putea include un nou sistem în hotărâre, echivalența determinării va fi cea bazată pe calculul repetabilității și reproductibilității descris în standardul ISO 5725.

4.1.2.1. Emisiile de monoxid de carbon, hidrocarburi și oxizi de azot, precum și emisiile de particule poluante nu trebuie să depășească în faza I valorile din tabelul următor:
Puterea netă Masa specifică Masa specifică Masa specifică Masa specifică de monoxid de carbon de monoxid de azot de oxizi de azot de particule
(P) (CO) (NO) (NOx) (PT)
[kW] [g/kWh] [g/kWh] [g/kWh] ]g/kWh]
130 ≤ P ≤ 560 5,0 1,3 9,2 0,54
75 ≤ P < 130 5,0 1,3 9,2 0,70
37 ≤ P < 75 6,5 1,3 9,2 0,85
4.1.2.2. Valorile emisiilor indicate la pct. 4.1.2.1 sunt limitele înregistrate la ieșirea din motor, înaintea dispozitivului de posttratament al gazelor de eșapament.
4.1.2.3. Emisiile de monoxid de carbon, hidrocarburi și oxizi de azot, precum și emisiile de particule poluante nu trebuie să depășească în faza II valorile din tabelul următor:
Puterea netă Masa specifică Masa specifică Masa specifică Masa specifică de monoxid de carbon de monoxid de azot de oxizi de azot de particule
(P) (CO) (NO) (NOx) (PT)
[kW] [g/kWh] [g/kWh] [g/kWh] ]g/kWh]
130 ≤ P ≤ 560 3,5 1,0 6,0 0,2
75 ≤ P < 130 5,0 1,0 6,0 0,3
37 ≤ P < 75 5,0 1,3 7,0 0,4
19 ≤ P < 37 5,5 1,3 8,0 0,8

4.1.2.4. În faza III A emisiile de monoxid de carbon, suma emisiilor de hidrocarburi și de oxizi de azot, ca și emisiile de particule nu trebuie să depășească valorile indicate în tabelul prezentat în continuare:

Motoare destinate altor utilizări decât propulsia navelor pentru navigația interioară, a locomotivelor și automotoarelor

Categorie: Masa de Suma hidrocarburilor Masa Putere netă monoxid de carbon și oxizilor de azot particulelor

(P) (CO) (HC + NOx) (PT)

(kW) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh)

H : 130 ≤ P ≤ 560 3,5 4,0 0,2

I : 75 ≤ P < 130 5,0 4,0 0,3

J : 37 ≤ P < 75 5,0 4,7 0,4

K : 19 ≤ P < 37 5,5 7,5 0,6

Motoare destinate propulsiei navelor pentru navigația interioară

Categorie: Masa de Suma hidrocarburilor Masa Cilindree/Putere netă monoxid de carbon și oxizilor de azot particulelor

(SV/P) (CO) (HC + NOx) (PT)

(litri cilindree/kW) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh)

V 1:1 P ≥ 37	SV <0,9 și	5,0	7,5	0,40
V 1:2	0,9 ≤ SV < 1,2	5,0	7,2	0,30
V 1:3	1,2 ≤ SV < 2,5	5,0	7,2	0,20
V 1:4	2,5 ≤ SV < 5	5,0	7,2	0,20
V 2:1	5 ≤ SV < 15	5,0	7,8	0,27
V 2:2	15 ≤ SV < 20 și
P < 3300 kW		5,0	8,7	0,50
V 2:3	15 ≤ SV < 20 și P ≥ 3300 kW	5,0	9,8	0,50
V 2:4	20 ≤ SV < 25	5,0	9,8	0,50
V 2:5	25 ≤ SV < 30	5,0	11,0	0,50

Motoare destinate propulsiei locomotivelor

Categorie: Masa de Suma hidrocarburilor Masa Putere netă monoxid de carbon și oxizilor de azot particulelor

(P) (CO) (HC + NOx) (PT)

(kW) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh)

RL A : 130 ≤ P ≤ 560 3,5 4,0 0,2

Hidrocarburi Oxizi de azot Masa particulelor

		(HC)	(NOx)	(PT)
		(g/kWh)	(g/kWh)	(g/kWh)
RH A : P > 560	3,5	0,5	6,0	0,2
RH A : motoare cu P > 2000 și	3,5	0,4	7,4	0,2
SV > 5 l / cilindru

Motoare pentru propulsia automotoarelor

Categorie: Masa de Suma hidrocarburilor Masa Putere netă monoxid de carbon și oxizilor de azot particulelor

(P) (CO) (HC + NOx) (PT)

(kW) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh)

RC A : P > 130 3,5 4,0 0,20

4.1.2.5. În faza III B emisiile de monoxid de carbon, emisiile de hidrocarburi și de oxizi de azot (sau suma acestora, dacă este relevantă) și emisiile de particule nu trebuie să depășească valorile indicate în tabelul prezentat în continuare:
Motoare destinate altor utilizări decât propulsia locomotivelor, automotoarelor și navelor pentru navigația interioară
Categorie: Masa de Hidrocarburi Oxizi de azot Masa Putere netă monoxid de carbon particulelor
(P) (CO) (HC) (NOx) (PT)
(kW) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh)
L : 130 ≤ P ≤ 560 3,5 0,19 2,0 0,025
M: 75 ≤ P < 130 5,0 0,19 3,3 0,025
N : 56 ≤ P < 75 5,0 0,19 3,3 0,025
Suma hidrocarburilor și oxizilor de azot (HC + NOx)
(g/kWh)
N : 37 ≤ P < 56 5,0 4,7 0,025
Motoare destinate propulsiei automotoarelor
Categorie: Masa de Hidrocarburi Oxizi de azot Masa Putere netă monoxid de carbon particulelor
(P) (CO) (HC) (NOx) (PT)
(kW) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh)
RC B : P > 130 3,5 0,19 2,0 0,025
Motoare destinate propulsiei locomotivelor
Categorie: Masa de Suma hidrocarburilor Masa Putere netă monoxid de carbon și oxizilor de azot particulelor
(P) (CO) (HC + NOx) (PT)
(kW) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh)
RB : P > 130 3,5 4 0,025
4.1.2.6. În faza IV emisiile de monoxid de carbon, emisiile de hidrocarburi și de oxizi de azot (sau suma acestora, acolo unde este relevant) și emisiile de particule nu trebuie să depășească valorile indicate în tabelul prezentat în continuare:
Motoare destinate altor utilizări decât propulsia locomotivelor, automotoarelor și navelor pentru navigația interioară
Categorie: Masa de Hidrocarburi Oxizi de azot Masa Putere netă monoxid de carbon particulelor
(P) (CO) (HC) (NOx) (PT)
(kW) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh)
Q : 130 ≤ P ≤ 560 3,5 0,19 0,4 0,025
R : 56 ≤ P ≤ 130 5,0 0,19 0,4 0,025
4.1.2.7. Valorile-limită specificate la punctele 4.1.2.4, 4.1.2.5 și 4.1.2.6 includ și deteriorarea calculată în conformitate cu anexa nr. 3, subanexa nr. 5.
În cazul valorilor limită indicate la punctele 4.1.2.5. și 4.1.2.6, în toate condițiile de sarcină selectate în mod aleator, ce aparțin unei plaje de control stabilite, și cu excepția condițiilor de funcționare a motoarelor specificate care nu intră sub incidența acestor prevederi, emisiile din care s-au prelevat probe într-un interval de timp care nu poate fi mai mic de 30 de secunde nu pot să depășească valorile-limită indicate în tabelele prezentate anterior cu mai mult de 100%. Plaja de control la care se aplică procentajul care nu trebuie depășit și condițiile de funcționare a motoarelor excluse se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la art. 15 din Directiva 2004/26/CE.
4.1.2.8. Dacă o familie de motoare, așa cum este definită la pct. 6, corelat cu prevederile din anexa nr. 2, subanexa nr. 2 (aprobarea de tip) și ale tuturor tipurilor de motoare care fac parte din aceeași familie trebuie să satisfacă cerințele cele mai severe corespunzătoare gamei de puteri cea mai ridicată, producătorul este liber să limiteze definirea familiei de motoare la o singură gamă de puteri și poate să solicite aprobarea corespunzător cu alegerea sa.

4.2. Motoare cu aprindere prin scânteie

4.2.1. Generalități
Elementele susceptibile de a influența asupra emisiilor de gaze poluante trebuie să fie concepute, construite și montate astfel încât motorul să satisfacă, în utilizare normală, prescripțiile prezentei hotărâri indiferent de vibrațiile la care ar putea fi supus.
Măsurile tehnice luate de producător trebuie să fie de natură de a face astfel ca emisiile citate să fie efectiv limitate, în conformitate cu prezenta hotărâre, pe tot parcursul vieții normale a motorului și în condiții normale de funcționare, în conformitate cu anexa nr. 4, subanexa nr. 4.

4.2.2. Prescripții referitoare la emisiile poluante

Emisiile de gaze poluante provenind de la motoarele supuse încercărilor trebuie să fie măsurate prin metodele descrise în anexa nr. 6 (ținând seama de întregul dispozitiv de posttratament, eventual).

Alte sisteme sau analizoare pot fi agreate dacă ele conduc la rezultate echivalente cu cele ce sunt obținute cu următoarele sisteme de referință:

- pentru emisiile de gaze de eșapament brute, sistemul ilustrat în anexa nr. 6, figura 2.
- pentru emisiile de gaze de eșapament, diluate printr-un sistem de diluare în circuit principal, sistemul ilustrat în anexa nr. 6, figura 3.

4.2.2.1. Emisiile de monoxid de carbon, emisiile de hidrocarburi, emisiile de oxizi de azot,

ca și suma emisiilor de hidrocarburi și de oxizi de azot nu trebuie să depășească, pentru faza I, valorile indicate în tabelul următor:

Faza I

Clasa	Monoxid de carbon	Hidrocarburi	Oxizi de azot	Suma hidrocarburilor și oxizilor de azot
	(CO)	(HC)	(NOx)	(HC+NOx)
	[g/kW.h]	[g/kW.h]	[g/kW.h]	[g/kW.h]
SH:1	805	295	5,36
SH:2	805	241	5,36
SH:3	603	161	5,36
SN:1	519			50
SN:2	519			40
SN:3	519			16,1
SN:4	519			13,4

4.2.2.2. Emisiile de monoxid de carbon și suma emisiilor de hidrocarburi și oxizi de azot nu trebuie să depășească, pentru faza II, valorile indicate în tabelul următor:
Faza II (anexa nr. 4, subanexa nr. 4, factori de deteriorare incluși)
Clasa Monoxid de carbon Suma hidrocarburilor și oxizilor de azot
(CO) (HC+NOx)
[g/kW.h]
[g/kW.h]
SH:1
805
50
SH:2
805
10
SH:3
603
72
SN:1
610
50
SN:2
610
40
SN:3
610
16,1
SN:4
610
12,1
Pentru toate clasele de motoare, emisiile de NOx nu trebuie să depășească 10 g/kWh.
4.2.2.3. Independent de definiția de „motor portabil” figurând la art. 2 al prezentei hotărâri, motoarele

în doi timpi ce echipează suflătoare de zăpadă trebuie să respecte doar normele SH:1; SH:2 ; SH:3.

4.3. Instalarea pe mașini mobile nerutiere
Instalarea motorului pe o mașină mobilă nerutieră trebuie să respecte condițiile de limitare stabilite prin aprobarea de tip. Suplimentar, trebuie respectate următoarele caracteristici în ceea ce privește aprobarea motorului:
1. 4.3.1. Depresiunea din aspirație nu trebuie să depășească pentru motorul aprobat, valoarea specificată în anexa nr. 2, subanexa nr. 1 sau, respectiv nr. 3.
2. 4.3.2. Contrapresiunea din sistemul de eșapament nu trebuie să depășească pentru motorul aprobat, valoarea specificată în anexa nr. 2, subanexa nr. 1 sau, respectiv nr. 3.

5. DISPOZIȚII FINALE PRIVIND EVALUAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI
1. 5.1. Înainte ca aprobarea să fie acordată, în scopul verificării existenței dispozițiilor și procedurilor necesare pentru asigurarea unui control eficient al conformității producției, autoritatea competenta care acordă aprobarea de tip trebuie să se asigure că producătorul s-a angajat să respecte standardul ISO 29002 (pentru fabricarea motoarelor în cauză) sau un standard echivalent de acreditare care satisface aceste cerințe.
  Producătorul trebuie să informeze autoritatea competentă care acordă aprobarea de tip cu privire la acest angajament și cu privire la toate revizuirile duratei de valabilitate sau ale domeniului de aplicare. Pentru a verifica dacă prevederile de la pct. 4.2 din prezenta anexă sunt respectate permanent, trebuie efectuate controale corespunzătoare ale producției.
2. 5.2. Titularul aprobării are următoarele responsabilități:
3. 5.3. Autoritatea competentă care a acordat aprobarea de tip poate să verifice oricând metodelor de control al conformității care se aplică în fiecare unitate de producție.
  Dacă cerințele de la pct. 5.3.2 nu sunt respectate, autoritatea competentă trebuie să verifice că s-au luat toate măsurile necesare pentru restabilirea conformității producției cât mai curând posibil.
6. PARAMETRII CARE DEFINESC FAMILIA DE MOTOARE
O familie de motoare se poate defini prin parametri constructivi de bază care trebuie să fie comuni pentru toate motoarele aparținând aceleiași familii. În anumite cazuri poate să existe o interacțiune între parametri. Aceste efecte trebuie luate în considerare, de asemenea, pentru a garanta că doar motoarele care au caracteristici similare ale emisiei de gaze de eșapament sunt incluse într-o familie de motoare. Pentru ca motoarele să fie considerate ca aparținând aceleiași familii de motoare trebuie să aibă în comun următorii parametri de bază:
1. 6.1. Ciclul de funcționare:
  - - doi timpi;
  - - patru timpi.
2. 6.2. Agentul de răcire:
  - - aer;
  - - apă;
  - - ulei.
3. 6.3. Cilindreea cuprinsă între 85% și 100% din cea mai mare cilindree din cadrul familiei de motoare.
4. 6.4. Metoda de aspirare a aerului.
5. 6.5. Tipul de carburant:
  - - diesel;
  - - benzină.
6. 6.6. Tipul de cameră de ardere.
7. 6.7. Configurația, dimensiunile și numărul de supape și de ferestre.
8. 6.8. Circuitul de alimentare:
  - - pentru diesel:
    - - pompă injector;
    - - pompă în linie;
    - - pompă cu distribuitor;
    - - pompă cu element unic;
    - - unitate de injecție;
  - - pentru benzină:
    - - carburator;
    - - injecție indirectă;
    - - injecție directă.
9. 6.9. Diverse:
  - - reciclare gaze de eșapament;
  - - injecție/emulsie de apă;
  - - injecție de aer;
  - - sisteme de răcire a sarcinii;
  - - tip de aprindere:- prin comprimare, prin scânteie.
10. 6.10. Postratament de gaz de eșapament:
  - - catalizator de oxidare;
  - - catalizator de reducție,
  - - catalizator cu trei căi;
  - - reactor termic;
  - - filtru de particule.
7. ALEGEREA MOTORULUI REPREZENTATIV
1. 7.1. Motorul reprezentativ al familiei se alege utilizând ca prim criteriu cel mai mare consum orar de combustibil al motorului în regim de turație la moment maxim. În cazul în care nu se pot departaja prin această metodă două sau mai multe motoare, motorul reprezentativ trebuie să fie ales folosind un criteriu secundar, respectiv cel mai mare consum orar de combustibil al motorului în regimul nominal. În anumite cazuri, autoritatea competentă poate ajunge la concluzia că punerea pe stand a unui al doilea motor este mijlocul cel mai bun de a găsi motorul cu nivelul de emisii cel mai ridicat. Astfel, autoritatea competentă poate alege un motor suplimentar pentru a efectua încercări bazate pe caracteristici care indică faptul că acesta poate avea nivelul de emisii cel mai ridicat dintre toate motoarele din cadrul acelei familii.
2. 7.2. Dacă motoarele unei familii au și alte caracteristici variabile care pot fi considerate că influențează emisiile de gaze de eșapament, atunci și aceste caracteristici trebuie identificate și luate în considerare la alegerea motorului reprezentativ.

FIȘA DE INFORMAȚII

ANEXA Nr. 2

referitoare la aprobarea de tip și măsurile privind nivelul de gaze și particule poluante provenite de la motoarele cu ardere internă instalate pe mașini mobile nerutiere

Motor reprezentativ / tip motor 1) ..................................................................................

0. GENERALITĂȚI
1. 0.1. Marca / numele producătorului......................................................................................
2. 0.2. Tipul și descrierea motoarelor reprezentative și, după caz, a familiei de motoare2)
  ......................................................................................................................................
3. 0.3. Codul tipului de aplicat de producător pe motor / motoare2) ........................................
  ......................................................................................................................................
4. 0.4. Descrierea echipamentului antrenat de motor2) ..........................................................
  ......................................................................................................................................
5. 0.5. Numele și adresa producătorului ................................................................................
  Numele și adresa reprezentantului agreat de producător, dacă este cazul ................
  ......................................................................................................................................
6. 0.6. Locul, codul și metoda de aplicare a seriei de identificare a motorului ........................
  ......................................................................................................................................
7. 0.7. Locul și metoda de aplicare a marcajului de aprobare EC............................................
  ......................................................................................................................................
8. 0.8. Adresa / adresele uzinei / uzinelor de montaj ..............................................................

......................................................................................................................................

DATE SUPLIMENTARE

1.1. Caracteristici principale ale motoarelor reprezentative, conform subanexei nr. 1.
1.2. Caracteristici principale ale familiei de motoare, conform subanexei nr. 2.
1.3. Caracteristici principale ale motorului tip din familie, conform subanexei nr. 3.

2. Caracteristicile pieselor mașinii mobile care sunt antrenate de motor, dacă este cazul.
3. Fotografii ale motorului reprezentativ.
4. Lista de accesorii, dacă este cazul.

Data:

Dosarul nr.

Subanexa nr. 1

CARACTERISTICILE PRINCIP ALE ALE MOT ORULUI REPREZENT A TIV 3 )

1. DESCRIEREA MOTORULUI
1. 1.1. Producător ..................................................................................................................
2. 1.2. Seria motorului înscrisă de producător ......................................................................
3. 1.3. Ciclu motor : patru timpi / doi timpi 1) ..........................................................................
4. 1.4. Alezaj [mm]
5. 1.5. Cursa [mm]
6. 1.6. Numărul și dispoziția cilindrilor....................................................................................
7. 1.7. Cilindree [cm3]
8. 1.8. Turația nominală [min-1]
9. 1.9. Turația de moment maxim [min-1]
10. 1.10. Raport de comprimare4) ............................................................................................
11. 1.11. Sistem de ardere ........................................................................................................
12. 1.12. Desenul / desenele camerei de ardere și al feței superioare a pistonului ..................
13. 1.13. Ariile secțiunilor minime ale conductelor de aspirație și eșapament ..........................
  1) A nu se completa menţiunile inutile.
  2) A se vedea definiţia în anexa nr. 1, secţiunea 1.
  3) În cazul mai multor motoare reprezentative se vor întocmi formulare pentru fiecare în parte.
  4) Precizaţi toleranţa.
14. 1.14. Sistemul de răcire
  1. 1.14.1. Cu lichid
    1. 1.14.1.1. Natura lichidului ........................................................................................................
    2. 1.14.1.2. Pompa / pompe de circulație: cu / fără 1) ....................................................................
    3. 1.14.1.3. Caracteristicile sau marca / mărcile și tipul / tipurile, dacă este cazul ......................
    4. 1.14.1.4. Raportul / rapoartele de antrenare, dacă este cazul ..................................................
  2. 1.14.2. Cu aer
    1. 1.14.2.1. Suflanta: cu / fără 1) ....................................................................................................
    2. 1.14.2.2. Caracteristicile sau marca / mărcile și tipul / tipurile, dacă este cazul ........................
    3. 1.14.2.3. Raportul / rapoartele de antrenare, dacă este cazul ..................................................
15. 1.15. Temperatura admisă de producător
  1. 1.15.1. Răcire cu lichid: temperatura maximă a lichidului la ieșire [K]
  2. 1.15.2. Răcire cu aer: locul unde se măsoară temperatura ..................................................
    Temperatura maximă la locul de măsurare ................................................................ [K] .
  3. 1.15.3. Temperatura maximă a aerului de aspirație la ieșirea din răcitorul intermediar
    de răcire a aerului, dacă este cazul [K]
  4. 1.15.4. Temperatura maximă a gazelor de eșapament la nivelul conductelor de eșapament adiacente cu flanșele de la ieșirea din colectoare ......................................................
  5. 1.15.5. Temperatura uleiului: minimă........55555555555555555555..5 [K]
    maximă........5555555555555555555.55 [K]
16. 1.16. Supraalimentare: cu / fără 1)
  1. 1.16.1. Marca ........................................................................................................................
  2. 1.16.2. Tip ..............................................................................................................................
  3. 1.16.3. Descrierea sistemului (ex. presiune maximă, supapa de descărcare, dacă este cazul....
    ....................................................................................................................................
  4. 1.16.4. Răcitor intermediar: cu / fără 1) ..................................................................................
17. 1.17. Sistem de aspirație: depresiune maximă admisibilă la intrare, la turația nominală
  a motorului și la sarcină totală [kPa]
18. 1.18. Sistem de eșapament: contrapresiunea maximă admisibilă la intrare, la turația
  nominală a motorului și la sarcină totală [kPa]
2. DISPOZITIVE ANTIPOLUANTE ADIȚIONALE (dacă există și dacă nu sunt descrise în alt loc)
- Descriere și/sau schemă
3. ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL
1. 3.1. Pompa de alimentare: presiunea 2) sau diagrama caracteristică [kPa]
2. 3.2. Sistemul de injecție
  1. 3.2.1. Pompa
    1. 3.2.1.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
    2. 3.2.1.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
    3. 3.2.1.3. Debit 5..5 [mm3] 2) pe injecție sau pe ciclu pentru turația nominală a pompei [min-1]
      și, respectiv, la sarcina totală 5. [min-1] sau diagrama caracteristică
      Indicați metoda folosită: pe motor / banc 1) ................................................................
    4. 3.2.1.4. Avans la injecție
      1. 3.2.1.4.1. Curba de avans la injecție 2) ......................................................................................
      2. 3.2.1.4.2. Calare 2) ......................................................................................................................
  2. 3.2.2. Conducte de injecție
    1. 3.2.2.1. Lungime 55555555555555.5555555555555555555[mm]
    2. 3.2.2.2. Diametrul interior 55555555555555555555555555555. [mm]
  3. 3.2.3. Injector /injectoare
    1. 3.2.3.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
    2. 3.2.3.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
    3. 3.2.3.3. Presiunea de deschidere 2) sau diagrama caracteristică [kPa]
  4. 3.2.4. Regulator
    1. 3.2.4.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
    2. 3.2.4.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
    3. 3.2.4.3. Turația la început de tăiere la sarcină totală 2) [min-1]
    4. 3.2.4.4. Turația maximă de tăiere în gol 2) [min-1]
    5. 3.2.4.5. Turația la ralanti 2) [min-1]
3. 3.3. Sistem de pornire la rece
  1. 3.3.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
  2. 3.3.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
  3. 3.3.3. Descriere ....................................................................................................................
    1) A nu se completa menţiunile inutile.
    2) Precizaţi toleranţa.
4. CARACTERISTICILE DISTRIBUȚIEI

4.2. Unghiurile de manivelă de deschidere și închidere de aspirație și eșapament precum

și înălțimea de ridicare maximă a supapelor sau alte caracteristici echivalente ........

4.2. Referințe și/sau gama de reglaj 1) ..............................................................................
Subanexa nr. 2
CARACTERISTICILE PRINCIP ALE ALE F AMILIEI DE MOT OARE
1. 1. PARAMETRII COMUNI 2)
  1. 1.1. Ciclu de ardere
  2. 1.2. Agent de răcire
  3. 1.3. Metoda de aspirație a aerului
  4. 1.4. Tipul camerei de ardere / desen
  5. 1.5. Configurația, mărimea și numărul supapelor și/sau ferestrelor
  6. 1.6. Sistemul de alimentare cu combustibil
  7. 1.7. Sisteme aferente motorului
    Identificarea conform numerelor de desen:
    - - sistemul de răcire
    - - recircularea gazului de eșapament 3)
    - - injecție / emulsie de apă 3)
    - - injecție de aer 3)
  8. 1.8. Sistem de tratare a gazului de eșapament 3)
    Verificarea unui raport egal (sau inferior) în comparație cu motorul reprezentativ: capacitatea sistemului / debitul ciclic de combustibil, conform numerelor din proiect.
2. 2. COMPONENȚA FAMILIEI DE MOTOARE
  1. 2.1. Numele familiei de motoare
  2. 2.2. Descrierea motoarelor familiei

Pentru detalii a se vedea subanexa nr. 1

Subanexa nr. 3

CARACTERISTICILE PRINCIP ALE ALE MOT ORULUI TIP DIN F AMILIE 4 )

1. DESCRIEREA MOTORULUI
1. 1.1. Producător ..................................................................................................................
  1.3. Seria motorului înscrisă de producător ......................................................................
  nominală a motorului și la sarcină totală [kPa]
2. DISPOZITIVE ANTIPOLUANTE ADIȚIONALE (dacă există și dacă nu sunt descrise în alt loc)
- Descriere și/sau schemă
3. ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL PENTRU MOTOARE DIESEL
1. 3.1. Pompa de alimentare: presiunea 1) sau diagrama caracteristică [kPa]
2. 3.2. Sistemul de injecție
  1. 3.2.1. Pompa
    1. 3.2.1.1. Marcă / mărci 555555555555555555555555555. 555
    2. 3.2.1.2. Tip / tipuri 555555555555555555555555555.55. 55
    3. 3.2.1.3. Debit 5..5 [mm3] 1) pe injecție sau pe ciclu pentru turația nominală a pompei [min-1]
      și, respectiv, la sarcina totală 555.5. [min-1] sau diagrama caracteristică
      Indicați metoda folosită: pe motor / banc 2) ................................................................
    4. 3.2.1.4. Avans la injecție
      1. 3.2.1.4.1. Curba de avans la injecție 1) ......................................................................................
      2. 3.2.1.4.2. Calare 1) ......................................................................................................................
  2. 3.2.2. Conducte de injecție
    1. 3.2.2.1. Lungime [mm]
    2. 3.2.2.2. Diametrul interior [mm]
  3. 3.2.3. Injector /injectoare
    1. 3.2.3.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
    2. 3.2.3.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
    3. 3.2.3.3. Presiunea de deschidere 1) sau diagrama caracteristică [kPa]
  4. 3.2.4. Regulator
    1. 3.2.4.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
    2. 3.2.4.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
    3. 3.2.4.3. Turația la început de tăiere la sarcină totală 1) [min-1]
    4. 3.2.4.4. Turația maximă de tăiere în gol 1) [min-1]
    5. 3.2.4.5. Turația la ralanti 1) [min-1]
3. 3.3. Sistem de pornire la rece
  1. 3.3.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
  2. 3.3.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
  3. 3.3.3. Descriere ....................................................................................................................
    1) Precizaţi toleranţa.
    2) A nu se completa menţiunile inutile.
4. ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL PENTRU MOTOARE CU BENZINĂ
1. 4.1. Carburatorul
  1. 4.1.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
  2. 4.1.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
2. 4.2. Injecție indirectă: monopunct / multipunct
  1. 4.2.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
  2. 4.2.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
3. 4.3. Injecție directă
  1. 4.3.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
  2. 4.3.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
4. 4.4. Debitul de carburant ... [g/h] și raportul aer/carburant la regimul nominal în plină sarcină
5. CARACTERISTICILE DISTRIBUȚIEI
1. 5.1. Unghiurile de manivelă de deschidere și închidere de aspirație și eșapament precum și înălțimea de ridicare maximă a supapelor sau alte caracteristici echivalente ........
2. 5.2. Referințe și/sau gama de reglaj 1) ..............................................................................
3. 5.3. Sistem de distribuție variabil (dacă se aplică și la aspirație și/sau eșapament)
  1. 5.3.1. Tip: în continuu sau on/off ..........................................................................................
  2. 5.3.2. Unghiul de defazaj al camei ......................................................................................
6. CONFIGURAȚIA FERESTRELOR DE BALEIAJ
1. 6.1. Poziție, mărime, număr: ..............................................................................................
7. SISTEM DE APRINDERE
1. 7.1. Bobina de aprindere
  1. 7.1.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
  2. 7.1.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
  3. 7.1.3. Număr ........................................................................................................................ .
2. 7.2. Bujia / bujiile
  1. 7.2.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
  2. 7.2.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
3. 7.3. Alternator
  1. 7.3.1. Marcă / mărci ............................................................................................................
  2. 7.3.2. Tip / tipuri ..................................................................................................................
4. 7.4. Calajul aprinderii
  1. 7.4.1. Avansul static față de punctul mort superior (grade de rotație a arborelui cotit) ........
  2. 7.4.2. Curba de avans la aprindere (dacă se aplică) ..........................................................

ANEXA Nr. 3

PROCEDURI DE ÎNCERCARE

PENTRU MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE

1. INTRODUCERE
1. 1.1. Prezenta anexă descrie metoda pentru măsurarea emisiilor de gaze și particule poluante provenind de la motoarele supuse încercării.
  Se descriu două cicluri de încercări, care se aplică în conformitate cu prevederile din anexa nr. 1, pct. 1:
  - - încercarea NRSC (Non-Road Steady Cycle, ciclu în regim stabilizat pentru motoarele instalate pe mașini mobile nerutiere) se utilizează în fazele I, II, III A și pentru motoarele cu turație constantă, precum și în fazele III B și IV în cazul gazelor poluante;
  - - încercarea NRTC (Non-Road Transient Cycle, ciclu în regimuri tranzitorii pentru motoarele instalate pe mașini mobile nerutiere) se utilizează pentru măsurarea emisiilor de particule în fazele III B și IV pentru toate motoarele, cu excepția motoarelor de turație constantă. La alegerea producătorului, acest ciclu de încercări poate fi utilizat, de asemenea, și în faza III A și pentru gazele poluante în fazele III B și IV;
  - - pentru motoarele destinate navelor pentru navigația interioară se aplică metoda de încercare ISO specificată în EN ISO 8178-4 : 2002 [E] și în anexa nr. 6 (codul NOx) din convenția MARPOL 73/78 a
    OMI;
  - - pentru motoarele destinate propulsiei automotoarelor se utilizează NRSC pentru măsurarea concentrației gazelor și particulelor poluante în faza III A și faza III B;
  - - pentru motoarele destinate propulsiei locomotivelor se utilizează NRTC pentru măsurarea concentrației gazelor și particulelor poluante în faza III A și faza III B.
2. 1.2. Încercarea se efectuează cu motorul pe un stand de încercări și cuplat la frână.
  1) A nu se completa menţiunile inutile.
3. 1.3. Principiul de măsurare
  Emisiile de gaze de eșapament ale motorului care urmează să fie măsurate conțin atât componente în stare gazoasă (monoxid de carbon, hidrocarburi totale și oxizi de azot), cât și particule. În plus, bioxidul de carbon este utilizat adesea ca gaz marcator pentru determinarea coeficientului de diluție al sistemelor de diluare în circuit derivat și în circuit direct. Buna practică inginerească recomandă măsurarea generală a bioxidului de carbon ca un instrument excelent pentru detectarea problemele privind măsurătoarea pe durata desfășurării încercării.
  1. 1.3.1. Încercarea NRSC
    Pe durata unei succesiuni de secvențe prescrise în condițiile de funcționare a unui motor încălzit, cantitățile emisiilor de gaze de eșapament menționate anterior se analizează continuu prin prelevarea de probe din gazele de eșapament brute. Ciclul de încercare constă într-un număr de secvențe de turație și de moment motor (sarcină), care acoperă gama operațională caracteristică pentru motoarele diesel. Pe durata fiecărei secvențe, se determină concentrația fiecărui gaz poluant, debitul gazelor de eșapament și puterea produsă, iar valorile obținute se compară. Proba de particule se diluează cu aer ambiant condiționat. Se prelevează o probă pe toată durata procedurii de încercare și este colectată pe filtrele corespunzătoare.
    Într-o altă variantă, se prelevează o probă pe filtre separate, câte una pentru fiecare secvență, și se calculează rezultatele comparate pe ciclu.
    Gramele pentru fiecare poluant emis per kilowatt-oră se calculează în conformitate cu descrierea din subanexa nr. 3.
  2. 1.3.2. Încercarea NRTC
    Ciclul de încercare în condiții tranzitorii prescris, care reflectă fidel condițiile de funcționare a motoarelor diesel instalate pe mașinile mobile nerutiere, se reflectă de două ori:
    - - în prima fază (pornirea la rece), după ce motorul a ajuns la temperatura ambiantă și după ce temperaturile lichidului de răcire a motorului, a uleiului, a sistemelor de post-tratare și a tuturor dispozitivelor auxiliare pentru controlul motorului sunt stabilizate între 20 și 30 oC;
    - - în a doua fază (pornirea la cald), după o perioadă de 20 de minute de funcționare la cald, care începe imediat după definitivarea ciclului de pornire la rece.
    Pe timpul succesiunii de încercări prezentate se analizează poluanții menționați anterior. Utilizând semnale furnizate de frâna cuplată la motor referitoare la moment motor și turația acestuia, trebuie luată în considerare puterea pe durata ciclului, în vederea obținerii lucrului mecanic produs de un motor pe durata unui ciclu. Se determină concentrațiile componenților gazoși pe durata întregului ciclu, fie în gazele de eșapament brute, cu integrarea semnalului de la analizor, în conformitate cu descrierea din subanexa nr. 3, fie în gazele de eșapament diluate ale unui sistem CVS de diluare în circuitul direct, cu integrarea semnalului de la analizor sau prin prelevarea probelor în saci, în conformitate cu descrierea din subanexa nr. 3. Pentru particule, se colectează o probă proporțională din gazele de eșapament diluate pe un filtru specificat, fie prin diluare în circuit derivat, fie prin diluare în circuit direct. În funcție de metoda utilizată, debitul de gaze de eșapament diluate sau nediluate se determină pe întreaga durată a unui ciclu pentru a calcula valorile masice ale emisiilor de poluanți. Valorile masice ale emisiilor se raportează la lucrul mecanic al motorului pentru a obține cantitatea în grame, pentru fiecare poluant emis per kilowatt-oră.
    Emisiile (g/kWh) se măsoară atât în timpul ciclului de pornire la rece, cât și în cel de pornire la cald. Emisiile combinate ponderate ale compușilor se calculează prin ponderea cu 10% a rezultatelor obținute la pornirea la rece și cu 90% a celor la pornirea la cald. Rezultatele combinate ponderate trebuie
    să respecte normele.
2. CONDIȚII DE ÎNCERCARE
1. 2.1. Prescripții generale
  Toate volumele și debitele volumetrice corespund unei temperaturi de 273 K (0 oC) și unei presiuni atmosferice de 101,3 kPa.
2. 2.2. Condiții de încercare a motorului
  1. 2.2.1. Valorile ce se măsoară sunt:
    - - temperatura absolută Ta a aerului de intrare în motor, exprimată în [grade K];
    - - presiunea atmosferică în condiții uscate ps , exprimată în [kPa];
    - - parametrul fa este determinat obligatoriu prin una din următoarele relații:
    - ▪ pentru motoarele cu aspirație normală și motoare supraalimentate mecanic:
    - ▪ pentru motoare cu turbocompresor cu sau fără răcire intermediară:
  2. 2.2.2. Validitatea testului
    Pentru ca testul să fie recunoscut ca valabil, parametrul fa trebuie să fie:
    0,96 ≤ fa ≤ 1,06
  3. 2.2.3. Motoare cu răcirea aerului de supraalimentare
    Se înregistrează temperatura aerului de supraalimentare la turația nominală declarată și la sarcină totală, care trebuie să aibă o valoare care să nu varieze cu mai mult de ± 5 K față de temperatura maximă a aerului de supraalimentare specificată de producător. Temperatura lichidului de răcire trebuie să fie de cel puțin 293 K (20 oC).
    În cazul unei încercări în atelier sau în prezența unei suflante externe, temperatura aerului de supraalimentare trebuie să aibă o valoare care să nu varieze cu mai mult de ± 5 K față de temperatura maximă a aerului de supraalimentare specificată de producător, în condiții de turație maximă declarată și la sarcină totală. Temperatura și debitul lichidului de răcire din răcitorul de aer de supraalimentare la punctul de reglare menționat anterior rămân neschimbate pe toată durata ciclului de încercare. Volumul răcitorului de aer de supraalimentare se determină în conformitate cu buna practică inginerească și cu aplicațiile tipice pentru vehicule/mașini.
    Facultativ răcitorul de aer de supraalimentare poate fi reglat în conformitate cu norma SAE J 1937, publicată în ianuarie 1995.
3. 2.3. Sistemul de aspirație a aerului în motor
  Motorul supus încercării trebuie să fie echipat cu un sistem de aspirație a aerului care limitează aspirația aerului la ± 300 Pa din valoarea specificată de producător pentru un filtru de aer curat și un motor care funcționează în condițiile specificate de producător și care permit obținerea unui debit maxim de aer. Restricțiile se reglează la turația nominală și la sarcină totală. Se poate utiliza un sistem de încercare în laborator cu condiția ca aceasta să reproducă condițiile reale de funcționare a motorului.
4. 2.4. Sistemul de eșapament al motorului
  Motorul supus încercării este echipat cu un sistem de eșapament în care contrapresiunea gazelor evacuate se situează în limitele de ± 650 Pa din valoarea specificată de producător pentru un motor care funcționează în condiții normale, pentru obținerea puterii maxime declarate.
  Dacă motorul este echipat cu un dispozitiv de posttratare a gazelor evacuate, conducta de eșapament trebuie să aibă același diametru ca cel utilizat pentru cel puțin 4 țevi în amonte de aspiratia de la începutul părții de lărgire ce conține dispozitivul de posttratare. Distanța dintre flanșa colectorului de eșapament sau orificiul de eșapament al turbocompresorului și dispozitivul de posttratare a gazelor evacuate trebuie să fie egală cu cea din configurația echipamentului sau să fie cuprinsă în specificațiile de distanță indicate de producător. Contrapresiunea sau restricția la eșapament trebuie să respecte criteriile specificate anterior și se poate regla cu ajutorul unei valve. Modulul care conține dispozitivul de posttratare poate fi scos pe durata funcționării și în timpul înregistrării diagramei motorului și se poate înlocui cu un modul echivalent care conține un suport de catalizator inactiv.
5. 2.5. Sistemul de răcire
  Sistemul de răcire trebuie să fie capabil să mențină motorul la temperaturile de exploatare normale, prescrise de producător.
6. 2.6. Uleiul de ungere
  Caracteristicile uleiului de ungere utilizat în timpul încercării trebuie să fie înregistrate și prezentate odată cu rezultatele obținute în urma testării motorului.
7. 2.7. Combustibilul utilizat pentru încercări
  Combustibilul utilizat este combustibilul de referință indicat în anexa nr. 5.
  Cifra cetanică și conținutul de sulf al combustibilului de referință utilizat pentru încercare sunt indicate în anexa nr. 7, subanexa nr. 1, respectiv pct. 1.1.1 și 1.1.2.
  Temperatura combustibilului la intrarea în pompă trebuie să fie cuprinsă între 306 K și 316 K (33 și 40 oC).
3. EFECTUAREA ÎNCERCĂRII (ÎNCERCAREA NRSC)
1. 3.1. Determinarea reglajelor frânei
  Măsurarea emisiilor specifice se bazează pe puterea necorectată la frână conform standardului ISO 14396: 2002.
  Anumite dispozitive auxiliare, care sunt necesare doar pentru funcționarea echipamentului în sine și care se pot monta pe motor, trebuie să fie îndepărtate în vederea încercării. Lista incompletă prezentată în continuare este dată cu titlu de exemplu:
  - - compresor de aer pentru sistemul de frânare;
  - - compresor pentru sistemul de direcție asistată;
  - - compresor de climatizare;
  - - pompă pentru mecanismele de acționare hidraulică.
  În cazul în care dispozitivele auxiliare nu au fost îndepărtate, se determină puterea absorbită de acestea la turațiile de încercare pentru a calcula reglajele frânei, cu excepția motoarelor la care astfel de dispozitive auxiliare constituie parte integrantă a motorului (de exemplu: ventilatoarele de răcire de pe motoarele răcite cu aer).
  Reglajele secțiunii de aspirație și cele ale contrapresiunii în conducta de eșapament se efectuează la limitele superioare indicate de producător, în conformitate cu punctele 2.3 și 2.4.
  Valorile maxime ale momentului motor la turațiile de încercare specificate se determină experimental în vederea calculării momentului motor la turațiile de încercare specificate se determină experimental în vederea calculării valorilor momentului motor pentru secvențele de încercare specifice. Pentru motoarele care nu sunt proiectate să funcționeze în turații situate pe o curbă momentului motor în sarcină totală, producătorul declară cuplul maxim la turațiile de încercare.
  Reglajul motorului pentru fiecare fază de încercare se calculează folosind formula următoare:
  Dacă raportul:
  autoritatea tehnică responsabilă pentru eliberarea aprobării de tip poate verifica valoarea PM .
2. 3.2. Pregătirea filtrelor de prelevare
  Înainte cu cel puțin o oră de începerea testării, se pune fiecare filtru într-un recipient PETRI închis, dar nesigilat, și plasat în camera de cântărire pentru a stabiliza filtrul. La sfârșitul perioadei de stabilizare, se cântărește fiecare filtru/pereche de filtre și se înregistrează greutatea ambalajului. În continuare, filtrul/perechea de filtre este stocată în recipientul PETRI închis sau într-un port-filtru până în momentul încercării. Dacă filtrul/perechea de filtre nu este utilizat(ă) într-un interval de 8 ore de la scoaterea din camera de cântărire, el (ea) va fi cântărit(ă) din nou înainte de utilizare.
3. 3.3. Instalarea aparaturii de măsurare
  Aparatura și sondele de prelevare trebuie să fie instalate conform cerințelor. Atunci când se utilizează un sistem de diluare a gazelor în circuit direct, sistemul trebuie să fie conectat la extremitatea țevii.
4. 3.4. Punerea în funcțiune a sistemului de diluare și a motorului
  Sistemul de diluare și motorul trebuie pornite și încălzite astfel încât toate temperaturile și presiunile să fie stabilizate la sarcina totală și turație nominală (pct. 3.6.2)
5. 3.5. Reglajul coeficientului de diluție
  Sistemul de prelevare a probelor de particule se pune în funcțiune și este echipat cu un dispozitiv de derivație pentru metoda cu filtru unic (facultativ pentru metoda cu filtre multiple). Se poate determina concentrația de fond (nivelul existent) a particulelor din aerul de diluare prin trecerea acestui aer prin filtrele de particule. Dacă se utilizează aer de diluare filtrat, este suficient să se realizeze o singură măsurare în orice moment înainte de, în timpul sau după încercare. Dacă aerul de diluare nu este filtrat, măsurătoarea trebuie să se realizeze pe o singură probă prelevată pe durata încercării.
  Temperatura aerului de diluare la intrarea în filtru trebuie să fie cuprinsă între 315 K (42 oC) și 325 K (52 oC) în fiecare fază. Coeficientul total de diluție nu trebuie să fie mai mic de 4.
  Notă:
  Pentru metodele în regim stabilizat, temperatura filtrului se poate menține la o temperatură egală sau mai mică decât temperatura maximă de 325 K (52oC) în loc să respecte plaja de temperaturi 42oC - 52 oC.
  Pentru metodele cu filtru unic și cele cu filtre multiple, debitul masic al probei de prelevare care trece prin filtru trebuie să reprezinte o fracțiune constantă din debitul masic al gazelor de eșapament diluate, pentru sistemele de diluare în circuit direct și pentru toate regimurile de încercare. Raportul masic respectiv trebuie să fie menținut în limitele a ± 5 % din valoarea medie a duratei regimului, cu excepția primelor 10 secunde ale fiecărui regim pentru sistemele care nu sunt dotate cu un dispozitiv de derivație. Pentru sistemele de diluare în circuit derivat, debitul masic prin filtru trebuie să fie menținut în limitele a ± 5 % din valoarea medie a duratei regimului, cu excepția primelor 10 secunde ale fiecărui regim, pentru sistemele care nu sunt dotate cu un dispozitiv de derivație.
  Pentru sistemele prevăzute cu măsurarea concentrațiilor de CO2 sau NOx, conținutul de CO2 sau NOx din aerul de diluare trebuie să se măsoare la începutul și la sfârșitul fiecărei încercări. Diferența între concentrațiile CO2 sau NOx din aerul de diluare, măsurate înainte și după încercare, nu trebuie să depășească limitele de 100 ppm, respectiv, de 5 ppm.
  În cazul în care se utilizează un sistem de analiză a gazelor evacuate diluate, concentrațiile de fond
  relevante se determină prin prelevarea de probe din aerul de diluare într-un sac de prelevare pe toată durata încercării.
  Măsurarea concentrației de fond în mod continuu (fără sac de prelevare) se poate efectua de cel puțin trei ori: la începutul, la sfârșitul și către mijlocul ciclului, și se stabilește apoi o medie a acestor măsurători. Măsurătorile concentrațiilor de fond se pot omite la cererea producătorului.
6. 3.6. Etalonarea analizoarelor
  Analizoarele de emisii poluante trebuie să fie reglate la zero și apoi etalonate.
7. 3.7. Ciclul de încercare
  1. 3.7.1. Sp

n	2	3	4	5	6	7	8	9	10
k	0,973	0,613	0,489	0,421	0,376	0,342	0,317	0,296	0,279

n	11	12	13	14	15	16	17	18	19
k	0,265	0,253	0,342	0,233	0,224	0,216	0,210	0,203	0,198

Proceduri aprobare tip motoare — emisii

Pe scurt

De ce spunem asta

Ce acte au modificat acest act

Ghiduri care explică situații din acest act

Textul actului

DOMENIUL DE APLICARE, DEFINIȚII, SIMBOLURI ȘI ABREVIERI

MARCAREA MOTOARELOR, SPECIFICAȚII TEHNICE ȘI ÎNCERCĂRI DISPOZIȚII PRIVIND EVALUAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI, PARAMETRII CARE DEFINESC FAMILIA DE MOTOARE,

ALEGEREA MOTORULUI REPREZENTATIV

1. DOMENIUL DE APLICARE

2. DEFINIȚII, SIMBOLURI ȘI ABREVIERI

2.18. Simboluri și abrevieri

3. MARCAREA MOTOARELOR

4. SPECIFICAȚII TEHNICE ȘI ÎNCERCĂRI

4.1. Motoare cu aprindere prin comprimare

Motoare destinate altor utilizări decât propulsia navelor pentru navigația interioară, a locomotivelor și automotoarelor

Motoare destinate propulsiei navelor pentru navigația interioară

Motoare destinate propulsiei locomotivelor

Motoare pentru propulsia automotoarelor

Motoare destinate altor utilizări decât propulsia locomotivelor, automotoarelor și navelor pentru navigația interioară

Motoare destinate propulsiei automotoarelor

Motoare destinate propulsiei locomotivelor

Motoare destinate altor utilizări decât propulsia locomotivelor, automotoarelor și navelor pentru navigația interioară

4.2. Motoare cu aprindere prin scânteie

Faza I

Faza II (anexa nr. 4, subanexa nr. 4, factori de deteriorare incluși)

4.3. Instalarea pe mașini mobile nerutiere

5. DISPOZIȚII FINALE PRIVIND EVALUAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

6. PARAMETRII CARE DEFINESC FAMILIA DE MOTOARE

7. ALEGEREA MOTORULUI REPREZENTATIV

FIȘA DE INFORMAȚII

referitoare la aprobarea de tip și măsurile privind nivelul de gaze și particule poluante provenite de la motoarele cu ardere internă instalate pe mașini mobile nerutiere

0. GENERALITĂȚI

DATE SUPLIMENTARE

Data:

Dosarul nr.

CARACTERISTICILE PRINCIP ALE ALE MOT ORULUI REPREZENT A TIV 3 )

3.2. Sistemul de injecție

3.3. Sistem de pornire la rece

CARACTERISTICILE PRINCIP ALE ALE F AMILIEI DE MOT OARE

CARACTERISTICILE PRINCIP ALE ALE MOT ORULUI TIP DIN F AMILIE 4 )

3.2. Sistemul de injecție

3.3. Sistem de pornire la rece

PROCEDURI DE ÎNCERCARE

PENTRU MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE

1. INTRODUCERE

1.3. Principiul de măsurare

2. CONDIȚII DE ÎNCERCARE

2.1. Prescripții generale

2.2. Condiții de încercare a motorului

2.3. Sistemul de aspirație a aerului în motor

2.4. Sistemul de eșapament al motorului

2.5. Sistemul de răcire

2.6. Uleiul de ungere

2.7. Combustibilul utilizat pentru încercări

3. EFECTUAREA ÎNCERCĂRII (ÎNCERCAREA NRSC)

3.1. Determinarea reglajelor frânei

3.2. Pregătirea filtrelor de prelevare

3.3. Instalarea aparaturii de măsurare

3.4. Punerea în funcțiune a sistemului de diluare și a motorului

3.5. Reglajul coeficientului de diluție

3.6. Etalonarea analizoarelor

3.7. Ciclul de încercare