Codul etic al contabililor
CODUL ETIC NAŢIONAL*) din 25 mai 2007 al profesionistilor contabili
În vigoare. Act în vigoare.
Despre ce este acest act
Codul etic național al profesionistilor contabili reglementează standardele de integritate, obiectivitate, competență și confidențialitate pentru profesioniștii contabili din România. Afectează toți membrii Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, precum și angajații acestora în cadrul asociațiilor profesionale. Codul stabilește principiile etice fundamentale și normele de aplicare în contextul activității profesionale, în conformitate cu standardele internaționale ale IFAC.
Pe scurt
- Identificator
- Codul Etic Naţional nr. 429/2007
- Tip act
- Codul Etic Naţional
- Emitent
- Corpul Experţilor Contabili Şi Contabililor Autorizati Din România - Consiliul Superior
- Data adoptării
- 25 mai 2007
- Număr de forme
- 1
- Domeniu
- professional regulation, banking finance
- Sursa oficială
- legislatie.just.ro
De ce spunem asta
- default:latest consolidation, no total abrogation found — ACTIVE by default
Textul actului
Textul afișat aici este parțial (120.000 din 323.867 caractere). Vezi documentul integral.
| EMITENT |
-------- Notă *) Aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 07/80 din 25 mai 2007, în baza Hotărârii Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi nr. 06/56 din 14 septembrie 2006.
CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI
ȘI CONTABILILOR AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA
CONSILIUL SUPERIOR
H O T Ă R Â R E
privind aprobarea Codului etic național al profesioniștilor contabili*)
În temeiul art. 19 lit. d) și al art. 26 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, aprobată cu modificări prin Legea nr. 42/1995, cu modificările și completările ulterioare, precum și al pct. 18, 25 și 152 din Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, republicat,
Consiliul superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România emite următoarea hotărâre:
Art. 1. — Se aprobă Codul etic național al profesioniștilor contabili prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
București, 25 mai 2007. Nr. 07/80.
Președintele Corpului Experților Contabili
și Contabililor Autorizați din România,
Marin Toma
*) Hotărârea nr. 07/80/2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 27 iunie 2007 și este reprodusă și în acest număr bis.
CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI
ȘI CONTABILILOR AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA
CODUL ETIC NAȚIONAL
ANEXĂ
AL PROFESIONIȘTILOR CONTABILI*)
Codul etic național al profesioniștilor contabili din România, aprobat prin Hotărârea nr. 50/2002 a Conferinței naționale, a fost revăzut în cadrul prezentei ediții, reclasificat și redenumit, în conformitate cu Codul etic internațional al profesioniștilor contabili — ediția 2005 —, ca urmare a obligațiilor statutare ce decurg pentru CECCAR din calitatea sa de membru al IFAC.
Prezentul cod se adresează tuturor profesioniștilor contabili definiți ca atare și angajaților contabili din cadrul asociațiilor profesionale ale acestora, patronate de CECCAR.
CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI
ȘI CONTABILILOR AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA
P R E F A Ț Ă
la Codul etic național al profesioniștilor contabili
(Hotărârea nr. 70 din 22 ianuarie 2006 a Consiliului superior de aprobare a prefaței)
Această hotărâre a fost adoptată de către Consiliul Superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), în vederea supunerii spre aprobare Conferinței naționale și publicării.
1. CECCAR, ca membru al Federației Internaționale a Contabililor (IFAC), se angajează să îndeplinească obiectivul IFAC de dezvoltare și întărire a unei profesii contabile coordonate la nivel mondial cu standarde armonizate. Pentru a atinge acest obiectiv, IFAC elaborează îndrumări referitoare la etica pentru profesioniștii contabili; IFAC consideră că publicând astfel de îndrumări va îmbunătăți nivelul de uniformitate al eticii profesionale din întreaga lume.
2. Ca o condiție a apartenenței, CECCAR este obligat să sprijine activitatea IFAC, informând membrii săi și ai asociațiilor profesionale patronate de el despre orice regulă de îndrumare elaborată de IFAC și să acționeze, în măsura în care este posibil, pentru adaptarea la condițiile locale a acesteia.
3. CECCAR a hotărât să adopte Codul etic IFAC, ediția 2005, ca bază pentru cerințele de etică ale profesioniștilor contabili din România. Consiliul superior al CECCAR a pregătit o introducere explicativă (anexa nr. 1) care stabilește data intrării în vigoare a acestei hotărâri, împreună cu diferențele semnificative dintre îndrumările IFAC și reglementările legislative sau practica din România, precum și felul cum au fost rezolvate astfel de diferențe.
Totodată, Consiliul superior al CECCAR a emis o declarație (anexa nr. 2) în legătură cu punerea în aplicare și însușirea cerințelor etice de către profesioniștii contabili.
4. O introducere explicativă în legătură cu statutul fiecărei reguli ulterioare de îndrumare a IFAC va fi adoptată de către Consiliul superior al CECCAR.
5. Acolo unde Consiliul superior al CECCAR consideră necesar, vor fi elaborate reguli de aplicare a principiilor prezentului cod și cerințe etice suplimentare cu privire la aspecte importante care nu sunt acoperite de o îndrumare a IFAC.
6. Membrii CECCAR sunt obligați să respecte cerințele etice publicate de către acesta. Neîndeplinirea vădită a acestor cerințe poate avea ca urmare o investigare a conduitei membrilor, efectuată de comisiile de disciplină de la nivel teritorial și central.
7. Nu este practic posibil să se stabilească cerințe etice care să se aplice tuturor situațiilor cu care se pot întâlni profesioniștii contabili. De aceea, profesioniștii contabili trebuie să considere cerințele etice ca principii de bază pe care trebuie să le urmeze în îndeplinirea activității lor.
8. Data de la care se pun în aplicare prezentele reguli de etică este stabilită în introducerea explicativă anexată.
9. Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă prevederile Codului etic național al profesioniștilor contabili, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al CECCAR nr. 47/2002.
Președintele Consiliului superior al CECCAR,
Marin Toma
*) Aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România nr. 07/80 din 25 mai 2007, în baza Hotărârii Conferinței naționale a experților contabili și contabililor autorizați nr. 06/56 din
14 septembrie 2006.
ANEXA Nr. 1
la Cod
INTRODUCERE EXPLICATIVĂ
Consiliul superior al CECCAR a hotărât adoptarea Codului etic internațional al profesioniștilor contabili, emis de IFAC ca propriul Cod etic național al profesioniștilor contabili, cu notele explicative de mai jos. Codul astfel adoptat, după aprobarea sa de către Conferința națională, este obligatoriu să fie respectat de către toți membrii CECCAR și ai asociațiilor profesionale patronate de acesta, în îndeplinirea serviciilor profesionale realizate în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Note explicative
Secțiunea 100
Paragraful 1 a fost completat pentru o mai bună adaptare la jurisdicția locală.
Paragraful 4 a fost completat cu principiul respectului față de normele tehnice și profesionale.
După paragraful 21 s-au introdus unele prevederi suplimentare cu privire la rezolvarea conflictelor de etică și s-au introdus paragrafele 23, 24 și 25, care cuprind prevederi referitoare la asocierea membrilor, la comportamentul profesioniștilor contabili în misiunile de consultanță fiscală și detaliază unele conflicte de interese în activitatea membrilor CECCAR.
Secțiunea 120
După paragraful 2 s-au introdus unele comentarii privind obiectivitatea.
Secțiunea 240
Paragrafele 5—8 nu au aplicabilitate.
Secțiunea 270
Prevederile acestei secțiuni nu au aplicabilitate în România.
Secțiunea 290
Paragrafele 3—7, 9 și 19 au fost considerate ca fără aplicabilitate.
ANEXA Nr. 2
la Cod
D E C L A R A Ț I A
Consiliului superior al CECCAR privind punerea în aplicare și însușirea cerințelor etice
Consiliul superior al CECCAR dorește să atragă atenția tuturor profesioniștilor contabili asupra necesității de a da urmare prezentei declarații.
1. CECCAR, în baza declarației privind obligațiile referitoare la Codul etic pentru profesioniștii contabili (SMO4, emisă de IFAC), are responsabilitatea de a promova norme de înaltă conduită profesională și să se asigure că cerințele etice sunt respectate, iar nerespectarea lor va fi investigată, luându-se măsurile care se cuvin.
2. Misiunea de a pregăti cerințe etice detaliate aparține Consiliului superior al CECCAR.
3. Adoptarea cerințelor etice internaționale ale IFAC de către CECCAR nu va asigura în mod obligatoriu aplicarea acestor norme de conduită stabilite. De aceea, CECCAR elaborează prevederi normative adecvate cerințelor etice aplicabile tuturor misiunilor profesioniștilor contabili.
4. CECCAR asigură consultanță și îndrumări care să ajute la rezolvarea conflictelor de etică ale profesioniștilor contabili.
Stabilirea unui compartiment de interpretare/îndrumare/consultanță trebuie să aibă următoarele caracteristici:
— obiectivele lui și procedurile de funcționare trebuie să fie transparente și promovate larg în rândul membrilor;
— procedurile de funcționare trebuie să ofere siguranța că se va ține seama numai de întrebări rezonabile din partea membrilor și că cel care întreabă răspunde pentru formularea clară a faptelor și circumstanțelor;
— cei însărcinați să ofere consultanță trebuie să aibă un nivel corespunzător de autoritate și o experiență tehnică suficientă pentru a acorda asemenea îndrumări;
— cererile vor fi făcute de obicei pe bază de confidențialitate, iar rezultatele oricăror interpretări/consultanță/îndrumări pot face obiectul publicării (fără a da nume), ca modalitate de formare etică pentru toți profesioniștii contabili.
Pentru a răspunde cerințelor din prezentul paragraf, în cadrul CECCAR funcționează Departamentul de etică, comisiile de apel și comisiile de disciplină, atribuțiile acestora fiind stabilite prin hotărâri ale Consiliului superior.
5. Punerea în aplicare a cerințelor etice va fi susținută de introducerea unui program menit să asigure CECCAR că membrii individuali cunosc toate cerințele etice și consecințele nerespectării acestor cerințe. Asemenea informații pot fi comunicate membrilor, individual, prin manuale, publicații tehnice, reviste profesionale, rapoarte în legătură cu audieri și activități disciplinare, programe referitoare la pregătirea
profesională continuă, publicații, presă financiară și de afaceri și răspunsuri privind cerințele de consultanță de la comitetul specific.
6. Profesioniștii contabili vor respecta cerințele etice care îi privesc, fără să fie nevoie de constrângeri sau sancțiuni. În ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri în care astfel de cerințe sunt ignorate în mod flagrant sau pe care aceștia nu le respectă din eroare, omisiune sau din lipsa de înțelegere a lor. Este în interesul profesiei și al tuturor membrilor ca publicul larg să aibă încredere că nerespectarea cerințelor etice ale profesiei va fi investigată și, acolo unde este cazul, vor fi luate măsuri disciplinare.
7. Profesioniștii contabili trebuie deci să fie pregătiți să justifice orice abatere de la cerințele etice. Nerespectarea cerințelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naștere unor acțiuni disciplinare.
8. Puterea acțiunii disciplinare este stabilită prin reglementările CECCAR.
9. Măsurile disciplinare pot apărea, de obicei, în urma unor probleme ca:
— nerespectarea normelor generale de bază și specifice, aplicabile tuturor misiunilor profesioniștilor contabili;
— nerespectarea regulilor de etică;
— conduită discreditabilă sau dezonorantă.
10. Investigațiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale și locale ale CECCAR trebuie să ia în considerație toate plângerile. Investigațiile pot totuși să fie introduse din oficiu de CECCAR sau de către o entitate administrativă, fără să fie făcută o plângere. Investigațiile pot fi făcute verbal sau prin corespondență. Trebuie întotdeauna înștiințat membrul împotriva căruia se face plângere, precum și cel care a făcut plângerea. Acolo unde există o dispută, se poate încerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplină ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
11. Poate fi oportun să se facă publicitate procedurilor disciplinare și de apel. Astfel, sunt informați atât membrii, cât și publicul larg. Totuși, aspectele de confidențialitate și tipul încălcărilor trebuie să fie luate în considerație atunci când se decide metoda de publicitate.
PARTEA A
Aplicarea generală a Codului
Secțiunea 100 Introducere și principii fundamentale
Abordarea cadrului conceptual
Secțiunea 110 Integritate
Secțiunea 120 Obiectivitate
Secțiunea 130 Competența profesională și prudența
Secțiunea 140 Confidențialitatea
Secțiunea 150 Comportamentul profesional
SECȚIUNEA 100
Introducere și principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual
100.1 Codul etic național al profesioniștilor contabili din România, denumit în continuare Cod, stabilește norme de conduită pentru profesioniștii contabili și formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniștii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniștii contabili din România acționează în diferite entități și ramuri ale economiei naționale ca liber-profesioniști sau ca angajați; scopul de bază al Codului trebuie însă întotdeauna respectat.
Consiliul superior al CECCAR stabilește cerințele etice detaliate, pentru ca membrii săi să asigure cea mai înaltă calitate prestării serviciilor profesionale și să mențină încrederea publicului în profesie.
Codul recunoaște că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite să îndeplinească cele mai înalte standarde de profesionalism, să atingă cele mai înalte nivele de performanță și să răspundă cerințelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerințe de bază:
— Credibilitatea. În întreaga societate există nevoia de credibilitate în informație și în sistemele de informații.
— Profesionalism. Există o necesitate pentru clienți, patroni și alte părți interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.
— Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obținute din partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanță.
— Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniștilor contabili trebuie să se poată simți încredințați că există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.
Necesitatea de a asigura apărarea onoarei și independenței CECCAR și de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesioniști contabili să aibă calități esențiale, cum sunt:
— știință, competență și conștiință;
— independență de spirit și dezinteres material;
— moralitate, probitate și demnitate.
Se impune ca fiecare membru al CECCAR să facă efortul necesar dezvoltării acestor calități și, îndeosebi:
a) să își dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar și cunoștințele de cultură generală, singurele capabile să-i întărească discernământul;
b) să acorde fiecărei tranzacții și situații examinate toată atenția și timpul necesar pentru a-și fundamenta o opinie personală înainte de a face propuneri;
c) să își exprime opinia fără nicio reținere față de dorința, chiar ascunsă, a celui care îl consultă și să se pronunțe cu sinceritate, fără ocolișuri, exprimându-și, dacă este nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor și concluziilor formulate;
d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situația de a nu putea să își exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) să considere că independența sa trebuie să își găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei și în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispozițiilor legale și a regulilor stabilite de CECCAR. Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilității de a acționa în interes public. Așadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau ale unui angajator individual. Acționând în interes public, un profesionist contabil ar trebui să respecte și
să se conformeze prevederilor etice ale prezentului cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienți, donatori de credite, guvernanți, angajatori, angajați, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanțatorilor și alte persoane care se bazează pe obiectivitatea și integritatea profesioniștilor contabili pentru a menține funcționarea corespunzătoare a economiei. Această încredere impune profesiunii contabile o răspundere publică. Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a comunității și a instituțiilor deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu;
— auditorii financiari independenți ajută la menținerea integrității și eficienței situațiilor financiare prezentate instituțiilor financiare ca suport parțial pentru împrumuturi și acționarilor pentru a obține capital;
— directorii financiari au atribuții în diverse domenii de management financiar și contribuie la utilizarea eficientă și efectivă a resurselor entității economice sau publice;
— auditorii interni furnizează asigurarea în privința existenței unui sistem de control intern corect, care sporește încrederea în informațiile financiare externe ale entității;
— experții în impozite ajută la stabilirea încrederii și eficienței, precum și la aplicarea corectă a sistemului de impozitare;
— consultanții manageriali au o responsabilitate față de interesul public în susținerea luării unor decizii manageriale corecte.
Profesioniștii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii și alte sectoare ale comunității financiare, inclusiv guvernul și publicul, contează pe profesioniștii contabili pentru o contabilitate financiară și raportări corecte, pentru un management financiar eficient și sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri și impozite. Atitudinea și comportamentul profesioniștilor contabili atunci când prestează astfel de servicii au un impact asupra bunăstării economice a comunității și țării lor.
Profesioniștii contabili pot rămâne în această poziție avantajoasă numai continuând să ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care să demonstreze că încrederea publicului este bine fundamentată. Este în interesul profesiunii contabile din România de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesioniștii contabili că ele sunt executate la cel mai înalt nivel de performanță și în conformitate cu cerințele etice asociate acestor servicii.
100.2 Prezentul cod este structurat în 3 părți. Partea A stabilește principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniștii contabili și oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferă îndrumări legate de principiile fundamentale de etică. Profesioniștilor contabili li se cere să aplice acest cadru conceptual în identificarea amenințărilor la adresa conformității cu principiile fundamentale, în evaluarea importanței lor și, dacă aceste amenințări sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, să aplice măsuri de protecție pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, astfel încât să nu fie compromisă conformitatea cu principiile fundamentale.
100.3 Părțile B și C ilustrează modul în care cadrul conceptual trebuie aplicat în situații specifice. Ele oferă exemple de măsuri de protecție care ar putea fi adecvate pentru a soluționa amenințările la adresa conformității cu principiile fundamentale și, de asemenea, oferă exemple de situații în care nu sunt disponibile măsuri de protecție pentru a soluționa amenințările și, în consecință, activitatea sau relația care generează amenințările trebuie evitată. Partea B se adresează profesioniștilor contabili independenți. Partea C se aplică profesioniștilor contabili angajați. Profesioniștii contabili independenți pot, de asemenea, găsi îndrumări referitoare la situațiile lor specifice în partea C.
Secțiunea 290 din prezentul cod stabilește cadrul general conceptual pentru condițiile privind independența profesionistului contabil în cazul misiunii de audit și servicii conexe; niciunui organism membru sau cabinet ori societate nu îi este permisă aplicarea unor standarde mai puțin riguroase decât cele prevăzute în această secțiune.
Prezentul cod se bazează pe faptul că, dacă nu se prevede în mod special o limitare, obiectivele și principiile fundamentale sunt valabile în mod egal pentru toți profesioniștii contabili, indiferent dacă ei practică în calitate de liber-profesioniști sau ca angajați în industrie, comerț, sectorul public, învățământ etc.
100.4 Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:
a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie să fie drept și onest în toate relațiile profesionale și de afaceri.
b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie să fie imparțial și nu trebuie să permită prejudecăților, confuziilor, conflictelor de interese sau influențelor nedorite să intervină în raționamentele profesionale sau de afaceri.
c) Competența profesională și prudența. Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-și menține cunoștințele și aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primește servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluții din practică, legislație și
tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acționeze cu prudență și în conformitate cu standardele tehnice
și profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.
d) Confidențialitate. Un profesionist contabil trebuie să respecte confidențialitatea informațiilor dobândite ca urmare a unei relații profesionale sau de afaceri și nu trebuie să divulge astfel de informații unei terțe părți fără o autorizație specifică, cu excepția cazului în care există un drept sau o obligație legală sau profesională de a dezvălui aceste informații.
Informațiile confidențiale obținute în cadrul unei relații profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terțe părți.
e) Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor și normelor relevante și ar trebui să evite orice acțiune ce poate discredita această profesie.
f) Respectul față de normele tehnice și profesionale. Profesionistul contabil trebuie să-și îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice și profesionale relevante. Profesioniștii contabili au datoria de a executa cu grijă și abilitate instrucțiunile clientului sau patronului, în măsura în care sunt compatibile cu cerințele de integritate, obiectivitate și, în cazul liber-profesioniștilor contabili, cu independență (după cum se va vedea în secțiunea 290 de mai jos). În plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale și tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR și legislația relevantă.
100.5 Circumstanțele în care acționează profesioniștii contabili pot permite apariția unor amenințări la adresa conformității cu principiile fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situație care lasă loc unor astfel de amenințări și de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura misiunilor și sarcinile de serviciu pot varia, așadar pot exista amenințări diferite, care cer aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecție. Un cadru conceptual care îi cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze și să răspundă acestor amenințări conform principiilor fundamentale, și nu doar pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este așadar, în interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce îl poate asista pe profesionistul contabil în identificarea, evaluarea și depășirea acestor amenințări în conformitate cu principiile fundamentale. Dacă amenințările identificate sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacă este cazul, să aplice măsuri de protecție pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie compromisă.
100.6 Un profesionist contabil are obligația de a evalua orice amenințări la adresa conformității cu principiile fundamentale atunci când are cunoștință sau se preconizează că are cunoștință de circumstanțe sau relații ce pot compromite conformitatea cu principiile fundamentale.
100.7 Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi, cât și cantitativi, atunci când apreciază importanța unei amenințări. Dacă un profesionist contabil nu poate pune în practică măsuri de protecție adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui să refuze să mai furnizeze serviciul profesional respectiv sau, dacă este cazul, să renunțe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist contabil independent) ori la organizația angajatoare (în cazul unui profesionist contabil angajat).
100.8 Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar o prevedere a acestui cod. O asemenea violare a codului poate să nu compromită conformitatea cu principiile fundamentale enunțate, dacă, odată ce încălcarea a fost descoperită, ea a fost corectată prompt și s-au luat măsurile de protecție necesare.
100.9 Părțile B și C ale prezentului cod includ exemple menite să ilustreze modul de aplicare a acestui cadru conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie să fie interpretate ca fiind o listă exhaustivă a tuturor circumstanțelor experimentate de un profesionist contabil, ce pot constitui amenințări la adresa conformității cu principiile fundamentale. În consecință, nu este suficient ca un profesionist contabil să respecte exemplele prezentate; este mai indicată aplicarea cadrului general situațiilor specifice întâlnite de către un profesionist contabil.
100.10 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, amenințată de o mare varietate de situații. Multe amenințări se încadrează în următoarele categorii:
a) amenințarea generată de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen;
b) amenințarea generată de autoexaminare (autocontrol) poate apărea atunci când un raționament anterior trebuie să fie reevaluat de către profesionistul contabil responsabil de acel raționament;
c) amenințarea generată de favorizare poate apărea atunci când un profesionist contabil promovează o poziție sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea sa poate fi compromisă;
d) amenințarea generată de familiaritate poate apărea atunci când, în virtutea unei relații strânse, un profesionist contabil simpatizează prea mult cu interesele altor părți; și
e) amenințarea generată de intimidare apare atunci când un profesionist contabil poate fi împiedicat să acționeze obiectiv prin intermediul unei amenințări reale sau presupuse.
Părțile B și, respectiv, C ale prezentului cod furnizează exemple ale situațiilor ce pot genera astfel de clase de amenințări pentru profesioniștii contabili independenți și angajați. Profesioniștii contabili independenți pot, de asemenea, găsi îndrumări relevante pentru situațiile specifice pe care le întâlnesc în partea C.
100.11 Măsurile de protecție ce pot elimina sau reduce la un nivel acceptabil acest gen de amenințări se împart în două mari categorii:
a) măsuri de protecție create de profesie, legislație sau reglementări;
b) măsuri de protecție în mediul de muncă.
100.12 Măsurile de protecție create de profesie, legislație sau reglementări includ, dar nu sunt limitate la:
• cerințe educaționale, de formare și experiență la intrarea în profesie;
• cerințe de dezvoltare profesională continuă;
• reglementări de guvernare corporativă;
• standarde profesionale;
• proceduri disciplinare și de monitorizare profesională sau reglementară;
• examinarea externă a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau informațiilor unui profesionist contabil de către o terță parte împuternicită prin lege.
100.13 Părțile B și, respectiv, C ale prezentului Cod prezintă măsurile de protecție în mediul de muncă al profesioniștilor contabili independenți și al celor angajați.
100.14 Unele măsuri de protecție pot crește probabilitatea de identificare sau de eliminare a comportamentului lipsit de etică. Astfel de măsuri de protecție, care pot fi generate de profesia contabilă, de legislație, reglementări sau de organizația angajatoare, includ, dar nu sunt limitate la:
• sisteme de reclamații eficace, gestionate public de către compania angajatoare, de către profesie sau un organism de reglementare, care îi împuternicește pe colegi, angajatori sau reprezentanți ai marelui public să atragă atenția asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etică.
• o obligație explicită de a raporta încălcări ale prevederilor etice.
100.15 Natura măsurilor de protecție care trebuie aplicate va varia în funcție de situație. În exercitarea unui raționament profesional, un profesionist contabil ar trebui să ia în considerare ceea ce consideră inacceptabil o terță parte credibilă și informată, care cunoaște toate informațiile relevante, inclusiv importanța unei amenințări și măsurile de protecție aplicate.
100.16 În evaluarea conformității cu principiile fundamentale, unui profesionist contabil i se poate cere să decidă asupra unui conflict privind aplicarea principiilor fundamentale.
100.17 În inițierea unui proces de soluționare, fie formal, fie informal, un profesionist contabil trebuie să ia în considerare următoarele, fie individual, fie împreună, ca parte a unui proces de soluționare:
— fapte relevante;
— chestiuni etice implicate;
— principii fundamentale legate de problema pusă în discuție;
— procedurile interne implementate; și
— modalități de acțiune alternative.
Luând în considerare aceste chestiuni, un profesionist contabil trebuie să determine modalitățile adecvate de acțiune care respectă principiile fundamentale identificate. Profesionistul contabil trebuie, de asemenea, să ia în calcul consecințele fiecărei modalități posibile de acțiune. Dacă problema rămâne nerezolvată, profesionistul contabil trebuie să se consulte cu alte persoane din cadrul firmei sau al organizației angajatoare pentru a obține sprijin în găsirea unei soluții.
100.18 Când o chestiune implică un conflict cu o organizație sau în cadrul unei organizații, un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare consultarea cu persoanele însărcinate cu guvernarea organizației, precum consiliul de administrație sau comitetul de audit.
100.19 Este în interesul profesionistului contabil să documenteze fondul economic al problemei și detaliile privitoare la discuțiile avute sau la deciziile luate cu privire la respectiva problemă.
100.20 Dacă un conflict important nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate dori să obțină sprijin profesional de la organismul profesional relevant sau de la consilierii juridici, pentru a obține îndrumări pe probleme etice, fără a încălca clauza de confidențialitate. De exemplu, un profesionist contabil poate întâlni un caz de fraudă, prin raportarea căruia ar încălca clauza de confidențialitate. Profesionistul contabil trebuie atunci să ia în considerare consilierea juridică pentru a determina dacă este obligat să raporteze acest lucru.
100.21 Dacă, după epuizarea tuturor posibilităților relevante, conflictul etic rămâne nerezolvat, un profesionist contabil ar trebui, dacă acest lucru este posibil, să refuze să mai continue asocierea cu problema care a generat conflictul. Profesionistul contabil poate determina că, în situația respectivă, este mai indicat să se retragă din echipa misiunii sau dintr-o sarcină specifică ori să renunțe la acea misiune, companie sau organizație angajatoare.
100.22 Uneori profesioniștii contabili se întâlnesc cu situații care pot da naștere la conflicte de interese. Asemenea conflicte pot apărea într-o mare varietate de aspecte — de la dilema relativ neînsemnată până la cazul extrem de fraudă și activități ilegale similare. Nu este posibil să se încerce întocmirea unei liste detaliate cu potențialele cazuri în care ar putea apărea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie să fie în permanență conștient de aceasta și să fie prudent în fața factorilor care pot da naștere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul că o diferență onestă de opinie între un profesionist contabil și o altă parte nu constituie o problemă etică în sine. Oricum, faptele și împrejurările fiecărui caz necesită o investigație din partea celor interesați.
Se recunoaște totuși că pot exista factori specifici care intervin când responsabilitățile unui profesionist contabil pot intra în conflict de interese cu cerințele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare:
— poate exista pericolul presiunii din partea unei autorități superioare, director sau partener; sau atunci când există relații personale ori de familie care pot da naștere posibilității exercitării unei presiuni asupra lor. Într-adevăr, trebuie descurajate relațiile sau interesele care ar putea influența sau amenința integritatea profesionistului contabil;
— unui profesionist contabil i se poate cere sa acționeze contrar normelor profesionale și/sau tehnice;
— poate apărea o problemă legată de loialitate, care trebuie sa se împartă între superiorul profesionistului contabil și normele profesionale de comportament care îi sunt impuse;
— poate apărea un conflict când este publicată o informație înșelătoare, care poate fi în avantajul angajatorului sau al clientului și de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat al acelei publicări.
La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesioniștii contabili angajați pot întâlni situații legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Când se confruntă cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesioniștii contabili trebuie să
respecte politicile stabilite de către organizația, (întreprinderea) la care sunt angajați. Dacă asemenea politici nu rezolvă conflictul etic, trebuie să se țină cont de următoarele:
— să se analizeze problema conflictuală cu superiorul ierarhic imediat. Dacă problema nu este rezolvată cu superiorul ierarhic imediat și profesionistul contabil se decide să meargă la nivelul superior următor de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie să fie înștiințat despre această decizie. Dacă se descoperă că șeful ierarhic superior este implicat în problema conflictuală, profesionistul contabil trebuie să prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Când șeful ierarhic superior este șeful compartimentului, următoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmează să fie directorii de resort, consiliul de administrație, sau adunarea generală (după caz);
— să se solicite consultanță sau consiliere, pe bază confidențială, de la un consilier independent ori de la organismul profesional contabil, pentru a obține o înțelegere a posibilelor evoluții ale situației;
— dacă conflictul de etică mai există încă după epuizarea completă a tuturor posibilităților de control intern, în ultimă instanță profesionistul contabil nu poate avea altă soluție la unele probleme semnificative (de exemplu, frauda) decât să-și dea demisia și să prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzător al acelei organizații (întreprinderi).
Orice profesionist contabil într-un post superior de conducere trebuie să încerce să se asigure că în cadrul organizației (întreprinderii) pentru care lucrează sunt stabilite anumite politici în vederea rezolvării conflictelor.
Organismelor membre ale IFAC li se recomandă cu insistență să se asigure că membrii lor care se confruntă cu conflicte de etică au acces la activități confidențiale de consiliere. În acest sens, în cadrul CECCAR funcționează Comisia de etică profesională, comisiile de apel, tribunalul arbitral și comisiile de disciplină.
100.23 Membrii CECCAR au dreptul să se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociații profesionale, potrivit prevederilor legale.
a) În vederea asigurării unei strânse legaturi cu CECCAR, grupările profesionale au obligația să trimită consiliului filialei pe teritoriul căreia își au sediul, în termen de o lună de la data constituirii:
— o declarație, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, cuprinzând numele, prenumele, calitatea și adresa fondatorilor, indicarea sediului social și un exemplar al statutului;
— în același termen, forme și detalii, modificările aduse celor prevăzute la alineatul precedent;
— declarația poate fi, de asemenea, depusă la sediul consiliului filialei respective contra unei dovezi de primire.
b) Sindicatele sau asociațiile profesionale trebuie să respecte în mod deosebit:
— atribuțiile consiliilor CECCAR și ale celorlalte organe de pe lângă aceste consilii, prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 65/1994;
— drepturile și obligațiile membrilor CECCAR și ale societăților comerciale recunoscute de acesta, care rezultă din reglementările legale și din Regulamentul de organizare și funcționare a CECCAR și din prezentul cod. De asemenea, o acțiune clară, în mod liber disciplinată și orientată către binele comun, nu numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice generale ale țării, trebuie să găsească pe lângă consiliile
CECCAR o largă audiență, înțelegere și aplicare.
c) În îndeplinirea obligațiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obligă să stimuleze și să patroneze libera asociere a angajaților contabili din economie, care nu sunt profesioniști contabili membri ai CECCAR, în scopul sprijinirii acestora să își mențină și dezvolte competențele profesionale prin însușirea Standardelor internaționale de contabilitate, a normelor tehnice și profesionale existente.
100.24 Un profesionist contabil care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalității este îndreptățit să propună cea mai buna soluție în favoarea unui client sau a unui angajator, cu condiția ca prestația să fie efectuată cu competență. În niciun caz nu trebuie sa fie diminuate integritatea și obiectivitatea, iar opinia profesionistului contabil trebuie să fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului sau a angajatorului, dacă există elemente rezonabile pentru soluția respectivă.
Un profesionist contabil nu trebuie să dea unui client sau unui angajator asigurarea că declarația fiscală și consultanța în materie fiscală sunt dincolo de orice îndoială. Profesionistul contabil trebuie să se asigure că angajatorul sau clientul este conștient de limitele legate de serviciile și consultanța fiscală și că nu interpretează greșit exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real.
Un profesionist contabil care întreprinde sau asistă la pregătirea unei declarații fiscale trebuie să informeze clientul sau angajatorul că responsabilitatea pentru conținutul declarației revine în primul rând clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie să ia masurile necesare pentru a se asigura că declarația fiscală este corect întocmită pe baza informației primite.
Consultanța fiscală sau opiniile referitoare la consecința materială, date clientului ori unui angajator, trebuie să fie exprimate sub forma unei scrisori sau într-o notă în dosarul de lucru.
Un profesionist contabil nu trebuie să fie asociat cu nicio declarație sau comunicare în care există motiv să se creadă că:
a) ar conține o declarație falsă sau înșelătoare;
b) ar conține declarații sau informații furnizate neglijent ori fără nicio cunoaștere reală a faptului că ele sunt adevărate sau false; sau
c) ar omite sau ar ascunde informația cerută a fi prezentată și o asemenea omitere ori ascundere poate induce în eroare autoritățile fiscale.
Un profesionist contabil poate pregăti declarațiile fiscale implicând folosirea estimărilor, dacă o asemenea practică este în general admisă sau dacă circumstanțele date nu permit obținerea de informații exacte. Atunci când sunt folosite estimările, ele trebuie să fie prezentate în așa fel încât să nu lase impresia că aceste date sunt exacte. Profesionistul contabil trebuie să fie convins că sumele estimate sunt rezonabile în această situație.
Un profesionist contabil, în mod obișnuit, se poate baza în pregătirea unei declarații fiscale pe informația furnizată de client sau angajator, în cazul în care informația pare rezonabilă. Cu toate că nu se cere examinarea sau revizuirea documentelor ori a altor evidențe în sprijinirea informației, profesionistul contabil trebuie să încurajeze, atunci când este cazul, furnizarea acestor date.
În plus, profesionistul contabil:
— trebuie să folosească atunci când este posibil declarațiile fiscale ale clientului din anii anteriori;
— este necesar să facă în mod rezonabil verificări, atunci când informația prezentată pare să fie incorectă sau incompletă;
— este încurajat să facă referiri la registrele și înregistrările operațiunilor respective.
Când un profesionist contabil descoperă o eroare sau o omisiune în declarația fiscală a anului anterior (cu care poate să fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau că nu s-a completat ori că nu s-a înregistrat declarația fiscală cerută, el trebuie:
— să îl sfătuiască prompt pe client sau pe angajator în legătură cu eroarea sau omisiunea și să recomande informarea autorităților fiscale. În mod normal, profesionistul contabil nu este obligat să informeze autoritățile fiscale, iar aceasta nu poate fi făcută fără permisiunea clientului sau angajatorului;
— dacă clientul sau angajatorul nu corectează eroarea, profesionistul contabil:
• trebuie să informeze clientul sau angajatorul că nu este posibil să lucreze pentru ei în legătură cu acea declarație sau cu alte informații prezentate autorităților; și
• trebuie să ia în considerație dacă continuarea misiunii sale cu clientul sau cu angajatorul este în concordanță cu responsabilitățile sale profesionale;
— dacă profesionistul contabil ajunge la concluzia că poate fi continuată relația profesională cu clientul sau cu angajatorul, trebuie luate toate masurile rezonabile pentru a se asigura că eroarea nu este repetată în declarațiile fiscale viitoare;
— în împrejurarea în care profesionistul contabil a încetat să mai acționeze pentru client sau pentru angajator, el trebuie să comunice decizia sa clientului sau angajatorului și nu trebuie să dea informații terților fără consimțământul clientului sau al angajatorului, cu excepția cazului în care aceasta i se cere prin lege.
100.25 Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate de prezentul cod poate fi amenințată și în următoarele situații:
1. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituțiile la care are și calitatea de salariat, indiferent de natura și durata contractului de muncă;
2. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituțiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în raporturi contractuale, ca de exemplu:
a) profesionistul contabil angajat în industrie, comerț, educație, etc. sau într-o societate de expertiză prestează servicii profesionale pentru o entitate care se află în relație contractuală cu angajatorul său;
b) profesionistul contabil angajat într-o instituție publică prestează servicii profesionale pentru o entitate cu care instituția se află în raporturi juridice de drept comercial, fiscal etc;
3. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituțiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în concurență;
4. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau instituții ori persoane fizice, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv ori soți ai administratorilor;
5. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situația în care există elemente ce atestă starea de conflict de interese. Există conflict de interese în următoarele situații:
a) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert într-o cauză, dacă:
— expertul sau un membru al familiei sale se află într-o relație de muncă, de familie, comercială sau de altă natură cu una dintre părțile cauzei;
— expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relații contractuale de orice fel cu una dintre părți în ultimii 2 ani;
— expertul are cunoștință sau ar fi trebuit să știe, în virtutea funcțiilor pe care le deține în structurile alese și executive ale CECCAR, că în cauza respectivă au existat sau există litigii în curs la comisia de disciplină sau la alte organe și instanțe ale CECCAR, privind un membru al acestuia;
b) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive ale aceleiași cauze, cum ar fi:
— expert în faza de cercetare și în faza de judecată;
— expert numit într-o fază și expert (consilier) al unei părți în altă fază;
c) obținerea de lucrări în împrejurări legate de exercitarea funcțiilor și atribuțiilor aferente calității de organ ales sau numit în structurile de conducere și de execuție ale filialei CECCAR;
d) participarea la acțiuni, fapte sau cauze în rol dublu: de profesionist în practică publică și de organ ales sau numit în structurile de conducere și de execuție ale filialei CECCAR, ca de exemplu:
— luarea de hotărâri, decizii și semnarea de corespondență în numele filialei sau a comisiei de disciplină, dacă în cauza respectivă un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplină a efectuat lucrări ori a participat în vreun fel în calitate de liber-profesionist contabil;
— judecarea în cadrul comisiei de disciplină a filialei a unor fapte în legătură cu cauze la care au participat în vreun fel, în calitate de liber-profesioniști, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplină, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective;
6. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situația în care există elemente care atestă starea de incompatibilitate.
Integritate
SECȚIUNEA 110
110.1 Principiul integrității impune ca obligație tuturor profesioniștilor contabili de a fi drepți și onești în relațiile profesionale și de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacții corecte și juste.
110.2 Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidențele, comunicatele sau alte informații când apreciază că acestea:
— conțin o declarație în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
— conțin declarații sau informații eronate;
— omit sau ascund informații, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
110.3 Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful 110.2 dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerințele paragrafului 110.2.
SECȚIUNEA 120
Obiectivitate
120.1 Principiul obiectivității impune o obligație tuturor profesioniștilor contabili de a nu își compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenței nedorite a unor alte persoane.
120.2 Un profesionist contabil poate fi pus în situații în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situații să fie definite și descrise. Relațiile care aduc un plus de confuzii sau influențează în mod negativ raționamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniștii contabili își desfășoară activitatea în multe domenii diferite și trebuie să își demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesioniștii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale și alte servicii de consultanță managerială. Alți profesioniști contabili angajați întocmesc situații financiare fiind subordonați altora, execută serviciile de audit intern și servesc în diferite funcții financiare de conducere din industrie, comerț, sectorul public și educație. De asemenea, unii profesioniști contabili îi pregătesc și îi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent de poziție sau de serviciul prestat, profesioniștii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale și să mențină obiectivitatea în raționamentul profesional. În selecționarea situațiilor și practicilor de care se vor ocupa în mod specific, potrivit cerințelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordată atenție corespunzătoare următorilor factori:
a) profesioniștii contabili sunt expuși unor situații în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea;
b) este practic imposibil să se definească și să se descrie toate situațiile în care ar exista aceste posibile presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relațiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie să domine un caracter rezonabil;
c) trebuie evitate relațiile care permit ca idei preconcepute părtinirea ori influențele altora să încalce obiectivitatea;
d) profesioniștii contabili au obligația de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile și-a însușit principiul obiectivitătii.
Profesioniștii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitații (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influență importantă și dăunătoare asupra raționamentului lor profesional sau asupra celor cu care negociază.
SECȚIUNEA 130
Competența profesională și prudența
130.1 Principiul competenței profesionale și al prudenței impune următoarele obligații profesioniștilor contabili:
a) menținerea cunoștințelor și aptitudinilor profesionale la nivelul necesar, astfel încât clienții sau angajatorii lor să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; și
b) să acționeze cu prudență în conformitate cu standardele tehnice și profesionale, atunci când oferă servicii profesionale.
130.2 Serviciile profesionale competente necesită un raționament solid în aplicarea cunoștințelor și aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competența profesională poate fi împărțită în două faze separate:
a) obținerea unui nivel de competență profesională;
b) menținerea unui nivel de competență profesională.
130.3 Menținerea unui nivel de competență profesională necesită o permanentă conștientizare și înțelegere a evoluțiilor relevante pe plan profesional tehnic și în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă elaborează și menține capacitățile care îi permit unui profesionist contabil să desfășoare o activitate competentă într-un mediu profesional.
130.4 Seriozitatea include responsabilitatea de a acționa în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atenție și meticulozitate, ținându-se cont de un interval de timp.
130.5 Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care își desfășoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire și supervizare adecvate.
130.6 Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenționeze pe clienți, angajatori și alți utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înțelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
Confidențialitatea
SECȚIUNEA 140
140.1 Principiul confidențialității impune ca obligație profesioniștilor contabili de a se abține de la:
a) dezvăluirea de informații confidențiale în afara firmei sau organizației angajatoare, ca urmare a unei relații profesionale sau de afaceri, cu excepția cazului în care au fost autorizați în mod special să facă publică o anumită informație sau dacă există o obligație legală sau profesională de a face publice acele informații;
b) folosirea informațiilor confidențiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terțe părți.
140.2 Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidențialitatea, chiar și într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conștient de posibilitatea unor scurgeri de informații, în special în situații ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
140.3 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să mențină confidențialitatea în prezentarea de informații către un posibil client sau angajator.
140.4 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare menținerea confidențialității în cadrul firmei sau al organizației angajatoare.
140.5 Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său și persoanele care îi furnizează consultanță sau asistență respectă principiul confidențialității.
140.6 Obligația de confidențialitate continuă și după încheierea relației dintre profesionistul contabil și client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizația angajatoare sau obține un nou client, el are dreptul să utilizeze experiența anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, totuși, să folosească sau să divulge informații confidențiale primite sau obținute dintr-o relație profesională sau de afaceri.
140.7 În următoarele situații profesioniștii contabili sunt sau pot fi obligați să divulge informații confidențiale:
— atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;
— atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:
• pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; și
• pentru a aduce la cunoștință autorităților publice în măsură eventuale încălcări ale legii;
— atunci când există o obligație profesională sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:
• pentru a se conforma controlului calității unui corp membru sau al organismului profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigații din partea organizației membre sau al unui organism normalizator;
• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; și
• pentru a respecta standardele tehnice și cerințele etice.
140.8 Atunci când profesionistul contabil a determinat că informația confidențială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
— dacă interesele tuturor părților, inclusiv ale terțelor părți ale căror interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil să divulge informații;
— dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative și dacă pot fi susținute cu dovezi, în măsura în care acest lucru este posibil; când situația implică fapte sau opinii nefondate, trebuie să se recurgă la raționamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil; și
— ce tip de comunicare este preconizată și cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convins că părțile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvați și că au responsabilitatea să reacționeze ca atare.
Comportament profesional
SECȚIUNEA 150
150.1 Principiul comportamentului profesional impune ca obligație profesioniștilor contabili de a se conforma legilor și reglementărilor relevante și de a evita orice acțiune care poate discredita profesia contabilă. Acestea includ acțiuni pe baza cărora o terță parte rațională și informată, la curent cu toate informațiile relevante, ar concluziona că este afectată în mod negativ buna reputație a profesiei.
150.2 În cadrul strategiei de promovare și de marketing a lor și a activității pe care o efectuează, profesioniștii contabili nu trebuie să furnizeze informații eronate despre profesia lor. Profesioniștii contabili trebuie să fie cinstiți și loiali și nu trebuie:
— să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă și experiența pe care o dețin;
— să ofere referințe compromițătoare sau comparații lipsite de fundament privind munca desfășurată de alții.
PARTEA B
Profesioniștii contabili independenți
Secțiunea 200 Introducere
Secțiunea 210 Acceptarea unui client Secțiunea 220 Conflicte de interese Secțiunea 230 Opinii suplimentare
Secțiunea 240 Onorarii și alte tipuri de remunerații Secțiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Secțiunea 260 Cadouri și ospitalitate
Secțiunea 280 Obiectivitate — toate serviciile
Secțiunea 290 Independența — misiuni de audit și certificare
Introducere
SECȚIUNEA 200
200.1 Această parte a Codului ilustrează felul în care cadrul conceptual conținut în partea A trebuie aplicat de profesioniștii contabili independenți. Exemplele din următoarele secțiuni nu se doresc a fi și nici nu trebuie să fie interpretate a fi o listă exhaustivă a tuturor cazurilor întâlnite de un profesionist contabil independent care ar putea atrage amenințări la conformitatea cu principiile fundamentale. În consecință, nu este suficient ca un profesionist contabil din practica publică să respecte doar exemplele prezentate; mai degrabă, el ar trebui să aplice cadrul cazurilor specifice cu care se confruntă.
200.2 Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să se angajeze în orice afaceri, ocupație, sau activitate care îi afectează sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputație a profesiei și care ca rezultat ar fi incompatibilă cu prestarea serviciilor profesionale.
200.3 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. Multe amenințări se împart în următoarele categorii:
— de interes propriu;
— de autoexaminare (autocontrol);
— de favorizare;
— de familiaritate; și
— de intimidare.
Aceste amenințări sunt discutate în partea A din prezentul cod. Natura și semnificația amenințărilor pot diferi în funcție de natura serviciului prestat.
200.4 Exemple de circumstanțe care pot genera amenințări de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la:
• un interes financiar în firma-client sau deținerea unui interes împreună cu un client;
• dependența neadecvată față de onorariile totale primite de la un client al certificării;
• întreținerea unei relații de afaceri strânse cu un client;
• preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;
• potențiala angajare la un client;
• onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare;
• un împrumut către sau de la un client al certificării sau de la oricare dintre directorii sau funcționarii acestuia.
200.5 Exemple de circumstanțe care pot genera amenințări de autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la:
• descoperirea unei erori semnificative în timpul unei reevaluări a muncii profesionistului contabil independent;
• raportarea asupra operării sistemelor financiare după ce tot acea persoană a fost implicată în elaborarea sau implementarea lor;
• pregătirea datelor originale utilizate pentru pregătirea unor înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare;
• un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat recent funcția de director sau funcționar al clientului de certificare;
• un membru al echipei de certificare care este sau a fost recent angajat al clientului de certificare într-o poziție în care exercită o influență directă și semnificativă asupra subiectului în cauză;
• prestarea unor servicii pentru un client al certificării care afectează direct subiectul în cauză.
200.6 Exemple de circumstanțe care pot genera o amenințare de favorizare includ, dar nu sunt limitate la:
• promovarea acțiunilor într-o entitate cotată, atunci când acea entitate este un client de audit al situațiilor financiare;
• apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terțe părți.
200.7 Exemple de circumstanțe care pot genera o amenințare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la situațiile când:
• un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcția de director sau funcționar al clientului de certificare;
• un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului, este în poziția de a exercita o influență directă și semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;
• un fost partener al firmei ocupă funcția de director sau funcționar al clientului sau este angajat într-o poziție în care exercită o influență directă și semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;
• acceptarea unor cadouri sau a ospitalității din partea clientului, cu excepția cazului în care valoarea acestora este nesemnificativă;
• asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificării.
200.8 Exemple de circumstanțe care pot genera amenințarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:
• amenințarea înlocuirii sau a concedierii făcute de clientul certificării;
• amenințarea cu litigiul;
• exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate a cantității de muncă executate pentru a reduce onorariile.
200.9 Un profesionist contabil independent va observa, de asemenea, că situațiile specifice dau naștere unor amenințări specifice în ceea ce privește conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de amenințări specifice, evident, nu pot fi clasificate. Fie în relații profesionale, fie în cele de afaceri, un contabil profesionist independent ar trebui să fie tot timpul atent la astfel de cazuri și amenințări.
200.10 Măsurile de protecție care ar putea elimina sau reduce amenințările la un nivel acceptabil se împart în două mari categorii:
— măsuri de protecție generate de profesie, legislație sau reglementări; și
— măsuri de protecție în mediul de lucru.
Exemple de măsuri de protecție create de profesie, legislație sau reglementări sunt descrise în paragraful 100.12 din partea A a prezentului cod.
200.11 În mediul de lucru, măsurile de protecție relevante vor varia de la caz la caz. Măsurile de protecție din cadrul mediului de lucru cuprind măsuri de protecție la nivelul firmei și măsuri de protecție specifice misiunii. Un profesionist contabil independent ar trebui să-și exercite raționamentul profesional pentru a determina cum să abordeze cel mai bine o amenințare identificată. Atunci când își exercită raționamentul, un profesionist contabil în practica publică ar trebui să considere dacă un terț rezonabil și în cunoștință de cauză, cunoscând toate informațiile relevante, inclusiv semnificația amenințării și măsurile de protecție aplicate, ar fi de acord că acestea sunt rezonabile. Această considerație ar fi afectată de către probleme cum ar fi semnificația amenințării, natura misiunii și structura firmei.
200.12 Măsurile de protecție din întreaga firmă în cadrul mediului de lucru ar putea include:
• poziția de conducător al firmei, care subliniază importanța respectării principiilor fundamentale;
• poziția de conducător al firmei, care accentuează preconizarea faptului că membrii echipei de certificare vor acționa în interesul public;
• politici și proceduri pentru a implementa și monitoriza controlul calității misiunilor de certificare;
• politici documentate de independență privind identificarea amenințărilor la adresa conformității cu principiile fundamentale, evaluarea importanței acestor amenințări și identificarea și aplicarea măsurilor de protecție pentru a elimina sau reduce până la un nivel acceptabil amenințările, diferite de cele care sunt în mod evident lipsite de importanță;
• pentru firmele care prestează misiuni de certificare, politici documentate privind independența, privind identificarea amenințărilor la adresa independenței, evaluarea semnificației acestor amenințări și evaluarea și aplicarea măsurilor de protecție pentru a elimina sau reduce aceste amenințări, altele decât cele care sunt în mod clar nesemnificative, la un nivel acceptabil;
• politici și proceduri interne documentate, care prevăd respectarea principiilor fundamentale;
• politici și proceduri care vor permite identificarea intereselor sau relațiilor dintre firmă sau membrii echipei de certificare și clienții certificării;
• politici și proceduri pentru a monitoriza și, atunci când este necesar, pentru a gestiona credibilitatea datelor privind veniturile ce provin de la un singur client al certificării;
• utilizarea unor parteneri diferiți și echipe cu tendințe separate de raportare în vederea prestării serviciilor de necertificare pentru un client al certificării;
• politici și proceduri pentru a interzice indivizilor care nu sunt membri ai echipei de certificare să influențeze inadecvat rezultatele misiunii de certificare;
• comunicarea la timp a politicilor și procedurilor unei firme, precum și a oricăror schimbări ale acestora către toți partenerii și personalul profesional, inclusiv instruirea și educarea corespunzătoare a acestora în ceea ce privește astfel de politici și proceduri;
• desemnarea unui membru cu experiență al conducerii drept responsabil pentru supravegherea funcționării adecvate a sistemului de control al calității;
• metode de consiliere a partenerilor și a personalului profesional al clientului certificării și al entităților asociate față de care trebuie să își păstreze independența;
• un mecanism disciplinar de promovare a conformității cu politicile și procedurile; și
• politici și proceduri publicate care să îi încurajeze și să îi abiliteze pe angajați să comunice nivelelor superioare din cadrul firmei orice problemă legată de conformitatea cu principiile fundamentale care îi preocupă.
200.13 Măsurile de protecție specifice misiunii în mediul de lucru ar putea să includă:
• implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca efectuată sau măcar pentru a oferi consiliere, dacă este necesar;
• consultarea unei terțe părți, cum ar fi un comitet de directori independent, un organ profesional normalizator sau un alt profesionist contabil;
• discutarea problemelor de etică cu persoane însărcinate cu guvernarea din cadrul clientului;
• prezentarea naturii serviciilor prestate și a mărimii onorariilor percepute către persoanele însărcinate cu guvernarea clientului;
• implicarea altei firme pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din misiunea de certificare;
• rotația personalului echipei de certificare.
200.14 Depinzând de natura misiunii, un profesionist contabil independent poate, de asemenea, să se bazeze pe măsurile de protecție pe care le-a implementat clientul său. Totuși, nu este posibil să pună bază doar pe astfel de măsuri de protecție pentru a reduce amenințările la un nivel acceptabil.
200.15 Măsurile de protecție în interiorul clientului certificării includ următoarele situații:
• atunci când clientul alege firma independentă pentru desfășurarea misiunii, persoane din afara conducerii ratifică sau aprobă această alegere;
• clientul certificării are angajați competenți care pot lua decizii manageriale;
• clientul a implementat proceduri interne care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor de necertificare; și
• clientul deține o structură de guvernare corporativă care asigură o supraveghere corespunzătoare și comunicarea informațiilor privind serviciile unei firme.
Acceptarea unui client
SECȚIUNEA 210
210.1 Înainte de acceptarea unei noi relații cu un client, un contabil profesionist independent ar trebui să ia în considerare dacă acceptarea ar crea anumite amenințări la adresa conformității cu principiile fundamentale.
210.2 Problemele clientului care, dacă apar la suprafață, ar putea amenința conformitatea cu principiile fundamentale includ, de exemplu, implicarea clientului în activități ilegale (cum ar fi spălarea banilor), minciuna sau practici de raportare financiară care pot fi puse sub semnul întrebării.
210.3 Semnificația oricăror amenințări ar trebui să fie evaluată. Dacă amenințările identificate sunt altfel decât clar nesemnificative, ar trebui luate în considerare măsuri de protecție și ar trebui aplicate, după cum este cazul, pentru a le elimina și pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
210.4 Măsurile de protecție corespunzătoare ar putea include obținerea cunoștințelor și înțelegerea clientului, a proprietarilor săi, a celor din conducere și a celor responsabili pentru guvernarea sa și pentru activitățile de afaceri sau obținerea certitudinii că clientul este angajat să-și îmbunătățească practicile de guvernare corporativă sau instrumentele de control intern.
210.5 Atunci când nu este posibilă reducerea amenințărilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relații cu clientul.
210.6 Deciziile privind acceptarea ar trebui revizuite periodic pentru misiunile repetate la același client.
210.7 Un profesionist contabil independent ar trebui să fie de acord să ofere acele servicii pe care are competența de a le presta. Înainte de a accepta o misiune specifică la un client, un profesionist contabil independent ar trebui să ia în considerare dacă acceptarea ar da naștere la orice amenințări la adresa conformității cu principiile fundamentale. De exemplu, o amenințare a interesului propriu la adresa competenței profesionale și a prudenței apare dacă echipa misiunii nu posedă sau nu poate dobândi competențele necesare pentru a își desfășura angajamentul (misiunea) cum trebuie.
210.8 Un profesionist contabil independent ar trebui să evalueze semnificația amenințărilor identificate
și, dacă sunt altfel decât nesemnificative, ar trebui aplicate, după caz, măsuri de protecție pentru a le elimina
și a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecție ar putea include:
• dobândirea unui bagaj de cunoștințe corespunzător asupra naturii afacerii clientului, asupra complexității operațiunilor sale, asupra cerințelor specifice misiunii și asupra scopului, naturii și ariei de aplicabilitate a activității ce urmează a fi prestată;
• dobândirea cunoștințelor privind sectoarele industriale relevante sau aspecte-cheie;
• deținerea sau obținerea experienței în ceea ce privește cerințele relevante de raportare și ale organelor de reglementare;
• alocarea unui personal suficient și cu toate competențele necesare;
• utilizarea unor experți, acolo unde este necesar;
• convenirea unui orizont de timp realist pentru realizarea misiunii;
• respectarea politicilor și procedurilor de control al calității, elaborate pentru a oferi o asigurare rezonabilă că misiunile specifice sunt acceptate numai atunci când pot fi realizate cu competență.
210.9 Atunci când un profesionist contabil independent intenționează să se bazeze pe consilierea sau activitatea unui expert, profesionistul contabil independent trebuie să evalueze dacă această încredere este garantată. Profesionistul contabil independent trebuie să țină cont de factori cum sunt reputația, experiența, resursele disponibile și standardele profesionale și etice aplicabile. Aceste informații pot fi obținute dintr-o asociere anterioară cu respectivul expert sau din consultarea cu alte părți.
210.10 Un profesionist contabil independent care este solicitat pentru a înlocui un alt profesionist contabil independent sau care dorește să aplice pentru o misiune deținută în prezent de către un alt profesionist contabil independent trebuie să stabilească dacă există motive, profesionale sau de altă natură, pentru a nu accepta misiunea, cum ar fi circumstanțele care amenință conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o amenințare la adresa competenței profesionale și a prudenței dacă un profesionist contabil independent acceptă misiunea înainte de a cunoaște toate faptele necesare.
210.11 Trebuie evaluată importanța tuturor amenințărilor. În funcție de natura misiunii, acest lucru ar putea presupune comunicarea cu acel profesionist contabil existent, pentru a determina faptele și circumstanțele care stau la baza modificării propuse, astfel încât profesionistul contabil independent să poată decide dacă este corespunzător să accepte misiunea. De exemplu, este posibil ca motivele aparente pentru
modificarea survenită în misiune să nu reflecte în totalitate faptele și este posibil ca acestea să indice contradicții cu acel profesionist contabil existent care să influențeze decizia de a accepta numirea.
210.12 Un profesionist contabil existent se află sub restricția confidențialității. Măsura în care profesionistul contabil independent poate și trebuie să discute cu profesionistul contabil propus depinde de natura misiunii și de:
— obținerea permisiunii clientului de a face acest lucru; sau
— cerințele legale sau etice privind acest tip de comunicări sau prezentări.
210.13 În absența unor instrucțiuni specifice din partea clientului, profesionistul contabil existent nu trebuie, în general, să ofere în mod voluntar informații despre afacerile clientului. Circumstanțele în care ar putea fi corespunzător să se divulge informații confidențiale sunt prezentate în secțiunea 140 a părții A din prezentul cod.
210.14 Dacă se identifică amenințări care sunt, în mod clar, mai mult decât nesemnificative, trebuie avute în vedere și aplicate măsuri de protecție pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
210.15 Aceste măsuri de protecție pot include:
— discutarea fără rețineri a afacerilor clientului cu acel profesionist contabil existent, în întregime;
— solicitarea adresată profesionistului contabil existent să ofere informațiile cunoscute cu privire la orice fapte sau circumstanțe care, după părerea acestuia, ar trebui aduse la cunoștință profesionistului contabil propus înainte ca acesta să decidă dacă acceptă sau nu misiunea;
— atunci când se răspunde cererilor de a înainta oferte, să se prezinte în respectiva ofertă că, înainte de a accepta misiunea, va fi solicitat contactul cu acel profesionist contabil existent, astfel încât să se poată cerceta dacă există motive profesionale sau de orice altă natură din cauza cărora numirea nu ar trebui acceptată.
210.16 Un profesionist contabil independent trebuie, în general, să obțină permisiunea clientului, de preferabil în scris, de a iniția discuțiile cu acel profesionist contabil existent. Odată obținută permisiunea, profesionistul contabil existent trebuie să respecte reglementările legale și de altă natură care guvernează astfel de cereri. Atunci când profesionistul contabil existent oferă informații, acestea trebuie să fie oferite cu onestitate și fără ambiguitate. Dacă profesionistul contabil propus nu reușește să comunice cu profesionistul contabil existent, cel propus trebuie să încerce să obțină informații cu privire la orice amenințări posibile prin alte metode, cum ar fi chestionarea părților terțe sau investigații de fond privind conducerea superioară sau pe cei însărcinați cu guvernarea clientului.
210.17 Atunci când amenințările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea metodelor de protecție și nu pot fi obținute, prin alte modalități, informații satisfăcătoare cu privire la fapte, un profesionist contabil independent trebuie să refuze misiunea.
210.18 Unui profesionist contabil independent i se poate solicita să realizeze activități complementare sau suplimentare față de activitatea profesionistului contabil existent. Aceste împrejurări pot da naștere la amenințări potențiale față de competența profesională și față de prudență, amenințări care rezultă, de exemplu, din informații incomplete sau din lipsa informațiilor. Măsurile de protecție față de aceste amenințări includ anunțarea profesionistului contabil existent cu privire la activitatea propusă, situație care dă contabilului existent ocazia de a oferi orice informații relevante necesare desfășurării corespunzătoare a activității.
Conflicte de interese
SECȚIUNEA 220
220.1 Un profesionist contabil independent trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a identifica circumstanțele în care ar putea apărea un conflict de interese. Acest tip de circumstanțe ar putea genera amenințări la adresa respectării principiilor fundamentale. De exemplu, o amenințare la adresa obiectivității poate apărea atunci când un profesionist contabil independent concurează direct cu un client sau are o asociere în participație sau un acord similar cu un competitor important al clientului. O amenințare la adresa obiectivității sau confidențialității poate fi generată și atunci când un profesionist contabil independent prestează servicii pentru clienți ale căror interese sunt în conflict sau pentru clienți care au o dispută cu privire la aspectul sau tranzacția în cauză.
220.2 Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanța oricăror amenințări. Evaluarea include aprecierea, înainte de acceptarea sau continuarea relației sau misiunii specifice cu un client, dacă profesionistul contabil independent are interese de afaceri sau relații cu acel client sau cu o terță parte care ar putea genera amenințări. Dacă există și alte amenințări, cu excepția celor nesemnificative, trebuie luate în considerare și aplicate măsurile de protecție necesare pentru a elimina amenințările sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.
220.3 În funcție de circumstanțele care generează conflictul, măsurile de protecție trebuie, în general, să includă următoarele acțiuni ale profesionistului contabil independent:
— notificarea clientului cu privire la interesul de afaceri sau la activitățile firmei care ar putea reprezenta un conflict de interese și obținerea consimțământului clientului de a acționa în asemenea împrejurări;
— notificarea tuturor părților relevante cu privire la faptul că profesionistul contabil independent acționează în numele a două sau mai multe părți într-un aspect în privința căruia interesele lor sunt în conflict și obținerea consimțământului acestora de a acționa astfel;
— notificarea clientului cu privire la faptul că profesionistul contabil independent nu acționează în mod exclusiv pentru niciun client pentru furnizarea serviciilor propuse (de exemplu, într-un sector anume al pieței sau în ceea ce privește un anumit serviciu) și obținerea consimțământului clientului de a acționa astfel.
220.4 De asemenea, trebuie luate în considerare următoarele măsuri de protecție suplimentare:
— utilizarea unor echipe distincte ale misiunii;
— proceduri de împiedicare a accesului la informații (de exemplu, o strictă separare fizică a unor astfel de echipe, completarea confidențială și securizată a datelor);
— îndrumări clare pentru membrii echipei misiunii privind aspectele de siguranță și confidențialitate;
— utilizarea acordurilor de confidențialitate semnate de către angajați și partenerii firmei;
— examinarea regulată a aplicării măsurilor de protecție de către o persoană cu experiență și care nu este implicată în misiunile relevante ale clienților.
220.5 Atunci când un conflict de interese reprezintă o amenințare la adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, inclusiv obiectivitatea, confidențialitatea sau comportamentul profesional, amenințare care nu poate fi eliminată sau redusă la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecție, profesionistul contabil independent trebuie să concluzioneze că nu este corespunzător să accepte o anume misiune sau că este necesară demisionarea din una sau mai multe misiuni care sunt în conflict.
220.6 Când un profesionist contabil independent a solicitat consimțământul unui client de a acționa pentru o altă parte într-o problemă în care interesele celor doi sunt în conflict, iar acest consimțământ i-a fost refuzat de către client, atunci acesta nu trebuie să continue să acționeze în numele uneia dintre părțile implicate în problema care dă naștere unui conflict de interese.
Opinii suplimentare
SECȚIUNEA 230
230.1 Situațiile în care un profesionist contabil independent este solicitat să ofere o a doua opinie cu privire la aplicarea standardelor sau principiilor de contabilitate, raportare sau a altor standarde sau principii în anumite circumstanțe sau anumitor tranzacții de către o companie sau o entitate care nu este un client curent ori în numele acesteia pot genera amenințări față de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o amenințare față de competența profesională și față de prudență în circumstanțe în care o a doua opinie nu se bazează pe același set de fapte ca cel pe care îl are la dispoziție profesionistul contabil existent sau se bazează pe probe necorespunzătoare. Importanța amenințării va depinde de circumstanțele cererii și de alte fapte și declarații disponibile, relevante pentru exprimarea unui raționament profesional.
230.2 Atunci când este solicitat să ofere o astfel de opinie, un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanța amenințărilor și, dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuie avute în vedere și aplicate măsurile de protecție necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecție pot include obținerea permisiunii clientului de a contacta contabilul existent, descrierea, în cadrul comunicării cu acel client, a limitărilor aferente oricărei opinii și furnizarea unei copii a opiniei profesionistului contabil existent.
230.3 Dacă entitatea sau compania ce solicită opinia nu va permite comunicarea cu acel profesionist contabil existent, un profesionist contabil independent trebuie să evalueze dacă în circumstanțele date este corespunzător să ofere opinia cerută.
Onorarii și alte tipuri de remunerații
SECȚIUNEA 240
240.1 Atunci când încep negocierile privind serviciile profesionale, un profesionist contabil independent poate percepe orice onorariu pe care îl consideră corespunzător. Faptul că un profesionist contabil independent percepe un onorariu mai mic decât altul nu este, în sine, neetic; cu toate acestea, pot exista amenințări față de conformitatea cu principiile fundamentale care apar din nivelul onorariului perceput. De exemplu, o amenințare cauzată de interesul propriu față de competența profesională și față de prudență este generată dacă respectivul onorariu perceput este atât de mic încât ar putea fi dificil să se realizeze misiunea în conformitate cu standardele tehnice și profesionale aplicabile.
240.2 Importanța unor astfel de amenințări depinde de factori cum ar fi nivelul onorariului perceput și serviciile pentru care se aplică. Ținând cont de aceste potențiale amenințări, trebuie avute în vedere și aplicate măsurile de protecție necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Măsurile de protecție care pot fi aplicate includ:
• atragerea atenției clientului cu privire la condițiile misiunii și, în special, cu privire la baza pe care sunt percepute comisioanele și cu privire la ce servicii sunt acoperite de comisionul perceput;
• alocarea timpului și personalului calificat necesare pentru realizarea sarcinii.
240.3 Comisioanele contingente sunt adesea utilizate pentru anumite tipuri de misiuni de altă natură decât cele de certificare. Totuși, ele pot genera, în anumite circumstanțe, amenințări față de respectarea principiilor fundamentale. Ele ar putea genera o amenințare a obiectivității de către interesul propriu. Importanța acestor amenințări depinde de factori precum:
— natura misiunii;
— gama valorilor posibile ale onorariului;
— baza pentru determinarea onorariului;
— dacă rezultatul tranzacției este examinat de o terță parte independentă.
240.4 Importanța unor astfel de amenințări trebuie evaluată și, dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuie avute în vedere și aplicate măsurile de protecție necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecție pot include:
• un precontract scris cu clientul privind baza de remunerare;
• prezentarea pentru grupul-țintă de utilizatori a activității realizate de către profesionistul contabil independent și a bazei de remunerare;
• politici și proceduri de control al calității;
• examinarea de către o terță parte obiectivă a activității realizate de către profesionistul contabil independent.
Marketingul serviciilor profesionale
SECȚIUNEA 250
250.1 Atunci când un profesionist contabil independent solicită noi misiuni prin publicitate sau alte tipuri de marketing, pot exista amenințări la adresa conformității cu principiile fundamentale. De exemplu, o amenințare de către interesul propriu a conformității cu principiul comportamentului profesional este generată dacă serviciile, realizările sau produsele sunt promovate într-un mod care este inconsecvent cu acest principiu.
250.2 Un profesionist contabil independent nu trebuie să compromită profesia atunci când promovează serviciile profesionale. Profesionistul contabil independent trebuie să fie onest și loial și nu trebuie:
• să exagereze calitatea serviciilor oferite, a calificărilor deținute sau a experienței câștigate;
• să facă referiri compromițătoare la comparații nefundamentate cu activitatea altora.
Dacă profesionistul contabil independent are îndoieli cu privire la caracterul adecvat al unei anumite forme de publicitate sau promovare, profesionistul contabil independent trebuie să se consulte cu organismul profesional relevant.
250.3 Profesioniștii contabili pot face uz numai de titlurile sau diplomele eliberate de stat sau de școli sau instituții de învățământ atestate legal.
250.4 În înțelesul prezentului cod, termenii specifici au următoarele semnificații:
— prin publicitate se înțelege comunicarea către public a informațiilor asupra serviciilor oferite sau a calificărilor pe care le posedă un profesionist contabil, în scopul obținerii de lucrări;
— anunțul este comunicarea către public a unor fapte privind un profesionist contabil, care nu sunt destinate pentru promovarea acestui profesionist sau a societății sale;
— oferta, directă sau indirectă, este concretizată în demersurile făcute pe lângă un eventual client, în scopul de a-i propune servicii profesionale.
250.5 În înțelesul enunțat la paragraful 250.4, publicitatea și oferta sunt permise exclusiv pentru liber- profesioniștii contabili — membri activi ai CECCAR. Sunt interzise:
— inserările personale făcute în presă, în publicațiile profesionale sau altele, prin scrisori, afișe, circulare, reclame, cinema, TV, radiodifuziune și, în general, toate procedeele publicitare, atunci când acestea folosesc comparații cu alți membri sau, prin modul de prezentare și conținut, aduc prejudicii în vreun fel altor membri;
— oferta, atunci când prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife reduse sau alte avantaje, precum și atunci când face în vreun fel uz de un mandat politic sau de o misiune sau funcție administrativă.
250.6 Anunțurile sunt permise în următoarele cazuri:
a) anunțurile în presă, cu condiția să nu contravină regulilor de etică profesională, trebuind, de asemenea:
— sa aibă un caracter sobru și informativ;
— sa respecte un format corespunzător pentru fiecare publicație;
b) inserarea în presa locală a unor avize informând publicul despre o primă deschidere de cabinet sau schimbare de adresă;
c) inserările în anuare, cărți de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu condiția de a fi limitate la indicarea informațiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul.
250.7 Se pot tipări broșuri de prezentare a cabinetului sau a societății de expertiză, ce se vor distribui elevilor, studenților sau candidaților la un post oferit de acestea sau clienților; broșura va trebui să cuprindă, în mod obligatoriu, informații despre istoricul, principiile de comportament, lucrările executate, numele și prenumele clienților, modalitatea de recrutare, formarea și evoluția în carieră a membrilor cabinetului sau societății.
250.8 Profesioniștii contabili pot folosi emblema CECCAR pe hârtia cu antet destinată corespondenței. Emblema CECCAR este compusă din:
— o carte-registru, simbolizând însemnul profesiei;
— un caduceu — toiagul de crainic al zeului Hermes, având ca însemn divin 2 șerpi încolăciți, prețuit în Grecia antică, având valoare de simbol diplomatic; emblema CECCAR simbolizează rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care îl are atunci când redă imaginea fidelă, corectă și completă a patrimoniului contabilizat sau expertizat;
— deviza îȘtiință, Independență, Moralitate“ — atribute esențiale ale exercitării profesiei.
250.9 Consiliul superior și consiliile filialelor pot efectua sau autoriza efectuarea oricărei publicități colective pe care o consideră utilă, în interesul profesiei.
Detaliile și modalitățile de aplicare a dispozițiilor din prezenta secțiune sunt reglementate prin hotărâri ale Consiliului superior.
Cadouri și ospitalitate
SECȚIUNEA 260
260.1 Este posibil ca unui profesionist contabil independent sau unui afin sau unei rude apropiate a acestuia să i se ofere cadouri sau ospitalitate din partea unui client. O astfel de ofertă generează amenințări la adresa conformității cu principiile fundamentale. De exemplu, amenințări ale obiectivității de către interesul propriu pot fi create dacă este acceptat un cadou din partea unui client; amenințări ale intimidării la adresa obiectivității pot apărea în urma divulgării în public a unor astfel de oferte.
260.2 Importanța unor astfel de amenințări depinde de natura, valoarea și interesul din spatele ofertei. Atunci când sunt oferite unui profesionist contabil independent cadouri și ospitalitate pe care o terță parte rezonabilă și în cunoștință de cauză le-ar considera în mod clar nesemnificative, acesta poate concluziona că oferta este făcută în cursul normal al afacerilor, fără intenția specifică de a influența luarea deciziilor sau de a obține informații. În astfel de cazuri, profesionistul contabil independent poate concluziona, în general, că nu există o amenințare importantă la adresa conformității cu principiile fundamentale.
260.3 Dacă este clar că amenințările evaluate nu sunt nesemnificative, trebuie avute în vedere și aplicate măsurile de protecție necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Atunci când amenințările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecție, un profesionist contabil independent nu trebuie să accepte o astfel de ofertă.
Obiectivitate — toate serviciile
SECȚIUNEA 280
280.1 Un profesionist contabil independent trebuie să aibă în vedere, atunci când oferă orice servicii profesionale, dacă există amenințări la adresa conformității cu principiul fundamental al obiectivității care rezultă din interese în relațiile cu un client sau cu directori, funcționari sau angajați. De exemplu, o amenințare a obiectivității de către familiaritate poate fi generată de o relație de familie, relație apropiată personală sau relație de afaceri.
280.2 Un profesionist contabil independent care oferă un serviciu de audit trebuie să fie independent față de clientul auditării. Independența de fapt și de drept este necesară pentru a permite profesionistului contabil independent să exprime o opinie și să fie perceput ca exprimând o concluzie neafectată de erori, conflict de interese sau influența necorespunzătoare a altor părți. Secțiunea 290 oferă îndrumări specifice privind cerințele de independență pentru profesioniștii contabili independenți atunci când realizează o misiune de audit.
280.3 Existența amenințărilor la adresa obiectivității în oferirea oricărui serviciu profesional va depinde de circumstanțele particulare ale misiunii și de natura activității pe care profesionistul contabil independent o realizează.
280.4 Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanța amenințărilor identificate și, dacă acestea nu sunt nesemnificative, trebuie avute în vedere și aplicate măsurile de protecție necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecție pot include:
• retragerea din echipa misiunii;
• proceduri de supraveghere;
• terminarea relației financiare sau de afaceri care generează amenințarea;
• discutarea problemei cu nivelurile superioare ale conducerii firmei;
• discutarea problemei cu cei însărcinați cu guvernarea clientului.
Independență — misiuni de audit și certificare
SECȚIUNEA 290
290.1 În cazul unei misiuni de audit, este în interesul public și, prin urmare, stipulat de prezentul cod ca membrii echipelor de audit, ai firmelor și, atunci când este aplicabil, ai firmelor din grup să fie independenți față de clienții de audit.
290.2 Misiunile de audit au ca scop sporirea încrederii utilizatorilor cu privire la rezultatul unei evaluări sau a unei măsurări a unui aspect în conformitate cu o serie de criterii. Cadrul general internațional pentru misiunile de audit (Cadrul general de audit), emis de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Certificare, descrie obiectivele și elementele misiunilor de audit și identifică misiunile la care se aplică Standardele internaționale de audit (ISA), Standardele internaționale privind misiunile de examinare (ISRE), Standardele internaționale privind misiunile de asigurare (ISAE) și Standardele internaționale privind misiunile conexe (ISRS). Pentru o descriere a elementelor și obiectivelor unei misiuni de audit trebuie să se facă referiri la Cadrul general de asigurare.
290.8 Independența implică:
Independența de spirit (de drept). Starea de spirit care permite emiterea unei opinii fără a fi afectat de influențe care compromit judecata profesională și care permite individului să acționeze cu integritate, să-și exercite obiectivitatea și scepticismul profesional.
Independența în aparență (de fapt). Evitarea faptelor și a situațiilor care sunt atât de importante încât o terță parte informată și rezonabilă, care cunoaște toate informațiile relevante, inclusiv măsurile de protecție aplicate, ar concluziona în mod rezonabil că integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare a fost compromis.
290.10 Multe circumstanțe diferite sau combinații de circumstanțe pot fi relevante și, prin urmare, este imposibil să se definească fiecare situație care poate genera amenințări la adresa independenței și să se specifice măsurile de protecție corespunzătoare pentru a reduce aceste amenințări. În plus, natura misiunilor de certificare poate fi diferită și, prin urmare, pot exista diferite tipuri de amenințări care să necesite aplicarea unor anumite măsuri de protecție. Un cadru general conceptual care să stipuleze mai degrabă ca firmele și membrii echipelor de certificare să identifice, să evalueze și să soluționeze amenințările la adresa indepe