ANEXĂ din 22 decembrie 2005 cu privire la modelele situaţiilor financiare periodice şi normele metodologice privind intocmirea şi utilizarea acestora, aplicabile instituţiilor de credit*)
EMITENT
  • BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1.182 bis din 28 decembrie 2005



    --------- Notă *) Aprobată de Ordinul nr. 6 din 22 decembrie 2005 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 1182 din 28 decembrie 2005.

    O R D I N

    pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituțiilor de credit*)

    Având în vedere prevederile art. 82 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, ale art. 181 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 200/2002, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 541/2002 privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplică reglementări contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, respectiv reglementări contabile conforme cu directivele europene,

    în temeiul prevederilor art. 4 alin. 3 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, și ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, cu modificările ulterioare,

    guvernatorul Băncii Naționale a României emite următorul ordin:

    Art. 1. — Se aprobă Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituțiilor de credit, cuprinse în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. 2. — Reglementările contabile prevăzute la art. 1 se aplică:

    1. a) băncilor, persoane juridice române;

    2. b) organizațiilor cooperatiste de credit;

    3. c) instituțiilor emitente de monedă electronică;

    4. d) caselor de economii pentru domeniul locativ;

    5. e) sucursalelor din România ale instituțiilor de credit străine, denumite în continuare instituții de credit.

    Art. 3. — Potrivit legii contabilității, situațiile financiare anuale trebuie însoțite de o declarație scrisă de asumare a răspunderii conducerii instituției de credit pentru întocmirea situațiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituțiilor de credit.

    Art. 4. — (1) Situațiile financiare anuale întocmite de instituțiile de credit sunt auditate de către auditori financiari/verificate de către cenzori, potrivit legii, după caz.

    (2) Fac obiectul auditării, potrivit legii, și situațiile financiare anuale consolidate întocmite de o instituție de credit (societate-mamă).

    Art. 5. — Banca Națională a României va urmări în cadrul acțiunilor de supraveghere desfășurate potrivit legii aplicarea de către instituțiile de credit a prevederilor prezentului ordin.

    Art. 6. — Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage aplicarea sancțiunilor sau instituirea măsurilor prevăzute de art. 99 și, respectiv, art. 100 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, de art. 189 și, respectiv, art. 191 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 200/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor prevăzute la art. 34 din Legea nr. 541/2002 privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările și completările ulterioare.

    Art. 7. — Banca Națională a României, cu consultarea organismelor profesionale de profil, actualizează permanent Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituțiilor de credit, în funcție de reglementările ce se adoptă pe parcurs și, în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, le supune avizării Ministerului Finanțelor Publice în vederea aplicării lor.

    Art. 8. — Prezentul ordin intră în vigoare la data de

    1. 1 ianuarie 2006.

      Art. 9. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

      • — Normele nr. 8/2002 privind elaborarea situațiilor financiare consolidate de către instituțiile de credit, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din

    2. 2 septembrie 2002;

      • — orice alte dispoziții contrare prezentului ordin.

        GUVERNATORUL BĂNCII NAfiIONALE A ROMÂNIEI,

        MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

        București, 22 decembrie 2005.

        Nr. 5.

        *) Ordinul nr. 5/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.182 din 28 decembrie 2005 și este reprodus și în acest

        număr bis.

        **) Anexa este reprodusă în facsimil.

        ANEXĂ

        REGLEMENTĂRI CONTABILE CONFORME CU DIRECTIVELE EUROPENE, APLICABILE INSTITUŢIILOR DE CREDIT

        CAPITOLULl DISPOZIŢII GENERALE

        1. 1. (1) Prezentele reglementări prevăd forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile generale şi regulile de evaluare a elementelor prezentate în situaţiile financiare anuale, precum şi regulile de întocmire, aprobare, auditare şi publicare a situaţiilor financiare anuale şi a situaţiilor financiare anuale consolidate ale instituţiilor de credit.

          1. (2) Prezentele reglementări transpun:

            1. a) prevederile aplicabile instituţiilor de credit, prevăzute de Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene 78/660/CEE din data de 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 222 din 14 august 1978, cu modificările şi completările ulterioare1;

              1 Directiva a IV-a a fost modificată şi completată prin următoarele directive:

              Directiva a VII-a a Consiliului 83/349/EEC din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) m. L 193 din 18 iulie 1983; Directiva a XI-a a Consiliului 89/666/EEC din 21 decembrie 1989 privind cerinţele de prezentare referitoare la sucursalele deschise într-un Stat membru de către anumite tipuri de societăţi comerciale care intră sub incidenţa legislaţiei unui alt Stat, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) m. L 395 din 30 decembrie 1989;

              Directiva Consiliului 90/604/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate în ceea ce priveşte excepţiile pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi publicarea conturilor în ecu, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) m. L 317 din 16 noiembrie 1990;

              Directiva Consiliului 90/605/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate în ceea ce priveşte aria de aplicabilitate a acestor directive, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) m. L 317 din 16 noiembrie 1990;

              Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE, Directivei 83/349/CEE şi a Directivei 86/635/CEE privind regulile de evaluare pentru conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, precum şi ale băncilor şi ale altor instituţii financiare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) m. L 283 din 27 octombrie 2001;

              Directiva Consiliului 2003/38/EC din 13 mai 2003 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale în ceea ce priveşte sumele exprimate în euro, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) m. L 120 din 15 mai 2003;

              Directiva 2003/51/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/CEE, 83/349/CEE, 86/635/CEE şi 91/674/CEE privind conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, băncilor şi altor

            2. b) Directiva Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale şi conturile consolidate ale băncilor şi ale altor instituţii financiare (86/635/CEE), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 372 din 31 decembrie 1986, cu modificările şi completările ulterioare2;

            3. c) Directiva 89/117/CEE din 13 februarie 1989 privind obligaţiile referitoare la publicarea documentelor contabile de către sucursalele stabilite într-un stat membru, ale instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare având sediul în afara respectivului stat membru, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 44 din 16 februarie 1989;

            4. d) Regulamentul (CE) nr.1606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr.L 243 din 11 septembrie 2002.

        2. 2. (1) Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.

          1. (2) Pentru necesităţile proprii de informare, instituţiile de credit pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi/sau a situaţiilor financiare anuale consolidate şi într-o monedă străină (valută).

            CAPITOLUL2

            PREVEDERI REFERITOARE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

            SECŢIUNEA I

            ARIA DE APLICABILITATE ŞI DISPOZIŢII GENERALE

        3. 3. (1) Prezentele reglementări se aplică:

          1. a) băncilor, persoane juridice române;

          2. b) organizaţiilor cooperatiste de credit;

          3. c) instituţiilor emitente de monedă electronică;

          4. d) caselor de economii pentru domeniul locativ;

          5. e) sucursalelor din România ale instituţiilor de credit străine denumite în continuare instituţii de credit.

          instituţii financiare şi ale societăţilor de asigurare privind modernizarea şi actualizarea regulilor contabile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 178 din 17 iulie 2003.

          2 Directiva 86/635/CEE a fost modificată şi completată prin următoarele directive:

          Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 pentru modificarea Directivei 78/660/CEE, Directivei 83/349/CEE şi a Directivei 86/635/CEE privind regulile de evaluare pentru conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, precum şi ale băncilor şi ale altor instituţii financiare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 283 din 27 octombrie 2001;

          Directiva 2003/51/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/CEE, 83/349/CEE, 86/635/CEE şi 91/674/CEE, privind conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale, băncilor şi altor instituţii financiare şi ale societăţilor de asigurare privind modernizarea şi actualizarea regulilor contabile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr. L 178 din 17 iulie 2003.

          (2) Prezentele reglementări se aplică instituţiilor de credit din momentul în care acestea sunt autorizate să funcţioneze de către Banca Naţională a României.

        4. 4. Tratamentele contabile obligatorii sunt cele prevăzute în prezentele reglementări. În situaţiile în care prezentele reglementări nu prevăd tratamente contabile specifice, pentru asigurarea unei imagini fidele a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii, instituţiile de credit aplică dispoziţiile IFRS3.

        5. 5. (1) Instituţiile de credit întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:

          • - bilanţ,

          • - cont de profit si pierdere,

          • - situaţia modificărilor capitalurilor proprii,

          • - situaţia fluxurilor de numerar,

          • - notele explicative.

          (2) Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar.

        6. 6. Casele centrale ale cooperativelor de credit au obligaţia să întocmească atât situaţii financiare anuale care reflectă operaţiunile şi situaţia lor financiară cât şi situaţii financiare anuale care privesc operaţiunile şi situaţia financiară a reţelei cooperatiste de credit, privită ca o singură entitate.

        7. 7. În situaţia organizaţiilor cooperatiste de credit, referirile la ăacţiuni" din prezentele reglementări se vor citi ca referiri la părţile sociale ale respectivelor instituţii de credit.

        8. 8. Situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanţă cu prevederile prezentelor reglementări.

        9. 9. Situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii şi fluxurilor de trezorerie ale instituţiei de credit.

        1O. Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă în înţelesul prevederilor pct.9 trebuie prezentate informaţii suplimentare.

        1. 11. Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări se dovedeşte contrară obligaţiei prevăzute la pct.9 trebuie să se facă abatere de la acea prevedere, în vederea oferirii unei imagini fidele, în înţelesul prevederilor pct.9. Orice astfel de abatere trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a

          3 În înţelesul prezentelor reglementări, Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) includ Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (adoptat de Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate - IASB), Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (International Financial Reporting Standards - IFRS), Standardele Internaţionale de Contabilitate (International Accounting Standards - IAS), interpretările emise de Comitetul pentru Interpretarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (International Financial Reporting Interpretations Committee - IFRIC) sau fostul Comitet Permanent pentru Interpretarea Standardelor (Standing Interpretations Comrnittee - SIC), modificările ulterioare ale acestor standarde şi interpretări aferente, standardele ulterioare si modificările aferente emise sau adoptate de Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Cont bilitate (lnternational Accounting Standards Board - IASB). În funcţie de evoluţiile înregistrate de reglementările emise la nivelul Uniunii Europene, Banca Naţională a României poate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, să restricţioneze aplicarea anumitor prevederi ale IFRS de către instituţiile de credit, la elaborarea situaţiilor financiare în conformitate cu prezentele reglementări.

          motivelor acesteia şi o situaţie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.

        2. 12. Autorităţile de reglementare pot solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări.

        3. 13. Potrivit legii contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu prezentele reglementări.

        4. 14. (1) Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin instituţiilor de credit, persoane juridice române, organizează si conduc contabilitatea proprie la nivel de balanţă de verificare, fără a întocmi situaţii financiare.

          1. (2) Activitatea desfăşurată în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, şi care aparţin instituţiilor de credit, persoane juridice române, se include în situaţiile financiare ale instituţiei de credit, persoană juridică română, şi se raportează pe teritoriul României, potrivit prezentelor reglementări.

        5. 15. Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie menţionată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor care au determinat-o.

        6. 16. În bilanţ şi în contul de profit şi pierdere, elementele prevăzute la pct.20 şi 57 trebuie prezentate separat, în ordinea indicată. O subclasificare mai detaliată a elementelor se autorizează cu condiţia ca fo1matele să fie respectate. Se pot adăuga noi elemente numai în cazul în care conţinutul acestora nu este acoperit de nici unul dintre elementele prevăzute de formate.

        7. 17. (1) Pentru fiecare element de bilanţ, de cont de profit şi pierdere, din situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi din situaţia fluxurilor de numerar trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

          1. (2) Dacă valorile prevăzute la alin.(1) nu sunt comparabile, valoarea pentru exerciţiul financiar precedent trebuie să fie ajustată. Absenţa comparabilităţii şi orice ajustare trebuie prezentată în notele explicative, însoţită de comentarii relevante.

        8. 18. Un element de bilanţ, din contul de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi situaţia fluxurilor de numerar pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent, în înţelesul pct.17(1).

          SECŢIUNEA a 2 - a FORMATUL BILANŢULUI

        9. 19. (1) Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei de credit la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.

          1. (2) În bilanţ elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate.

        10. 20. Formatul bilanţului este următorul:

          1. 1. Casa, disponibilităţi la bănci centrale

            Activ

          2. 2. Efecte publice şi alte titluri acceptate pentru refinanţare la băncile centrale:

            1. (a) efecte publice si valori asimilate

            2. (b) alte titluri acceptate pentru refinanţare la băncile centrale

          3. 3. Creanţe asupra instituţiilor de credit:

            1. (a) la vedere

            2. (b) alte creanţe

          4. 4. Creanţe asupra clientelei

          5. 5. Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix:

            1. (a) emise de organisme publice;

            2. (b) emise de alţi emitenţi, din care:

              - obligaţiuni proprii

          6. 6. Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil

          7. 7. Participaţii, din care:

            - participaţii la instituţiile de credit

          8. 8. Părţi în cadrul societăţilor comerciale legate, din care:

            - părţi în cadrul instituţiilor de credit

          9. 9. Imobilizări necorporale, din care:

            • - cheltuieli de constituire

            • - fondul comercial, în măsura în care a fost achiziţionat cu titlu oneros

          10. 10. Imobilizări corporale, din care:

            - terenuri şi construcţii utilizate de instituţia de credit în scopul desfăşurării activităţilor proprii

          11. 11. Capital subscris nevărsat

          12. 12. Alte active

          13. 13. Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate Total activ

          Pasiv

          1. 1. Datorii privind instituţiile de credit:

            1. (a) la vedere

            2. (b) la termen

          2. 2. Datorii privind clientela:

            1. (a) depozite, din care:

              • - la vedere

              • - la termen

            2. (b) alte datorii, din care:

              • - la vedere

              • - la termen

          3. 3. Datorii constituite prin titluri:

            1. (a) titluri de piaţă interbancară, obligaţiuni, titluri de creanţă negociabile în circulaţie

            2. (b) alte titluri

          4. 4. Alte pasive

          5. 5. Venituri înregistrate în avans şi datorii angajate

          6. 6. Provizioane:

            1. (a) provizioane pentru pensii şi obligaţii similare

            2. (b) provizioane pentru impozite

            3. (c) alte provizioane

          7. 7. Datorii subordonate

          8. 8. Capital subscris

          9. 9. Prime de capital

          10. 10. Rezerve

          11. 11. Rezerve din reevaluare

          12. 12. Acţiuni proprii

          13. 13. Rezultatul reportat

          14. 14. Rezultatul exerciţiului financiar Total pasiv

          Elemente în afara bilanţului

          1. 1. Datorii contingente, din care:

            • - acceptări şi andosări

            • - garanţii şi active gajate

          2. 2. Angajamente, din care:

            • - angajamente aferente tranzacţiilor de vânzare cu posibilitate de răscumpărare

        11. 21. Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din formatul de bilanţ, relaţia sa cu alte elemente trebuie prezentată fie în cadrul elementului la care apare, fie în notele explicative, dacă o asemenea prezentare este esenţială pentru înţelegerea situaţiilor financiare anuale.

        12. 22. Acţiunile deţinute la entităţile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor prevăzute în acest scop.

        13. 23. Acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a capitalului propriu.

        14. 24. Drepturile asupra proprietăţilor imobiliare si alte drepturi similare, aşa cum sunt definite de legislaţia naţională, trebuie prezentate la "Terenuri şi construcţii".

        15. 25. În sensul prezentelor reglementări, prin interese de participare se înţeleg drepturile în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activităţile instituţiei de credit. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi se presupune că reprezintă un interes de participare, atunci când depăşeşte un procentaj de 20%.

        16. 26. (1) Valorile următoarelor elemente trebuie să fie prezentate în notele explicative, pentru fiecare din elementele 2 - 5 din Activ:

          1. a) creanţele (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăţilor legate;

          2. b) creanţe (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăţilor în care instituţia de credit are un interes de participare.

          (2) Valorile următoarelor elemente trebuie să fie prezentate în notele explicative, pentru fiecare din elementele 1, 2, 3 şi 7 din Pasiv:

          1. a) datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) faţă de societăţile legate;

          2. b) datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăţilor în care instituţia de credit are un interes de participare.

        17. 27. (1) Activele subordonate trebuie prezentate, cu detalierea celor semnificative, în notele explicative.

          1. (2) În acest scop, activele (reprezentate sau nu prin titluri) sunt subordonate dacă, în cazul lichidării sau al falimentului, vor fi rambursate numai după satisfacerea celorlalţi creditori.

        18. 28. Activele gajate sau date în garanţie, cu excepţia numerarului, sunt meţinute în toate cazurile în bilanţul instituţiei de credit, iar activele primite în gaj sau garanţie, cu excepţia numerarului, nu figurează în bilanţul instituţiei de credit, chiar dacă se referă la angajamente proprii sau în contul terţilor.

        19. 29. Toate angajamentele sub forma garanţiilor de orice fel trebuie, în cazul în care nu există obligaţia de a le prezenta ca datorii, să fie în mod clar prezentate în notele explicative, şi trebuie făcută distincţie între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia naţională. De asemenea, trebuie făcută o prezentare separată a oricărei garanţii valorice care a fost prevăzută. Angajamentele de acest tip care există în relaţia cu entităţile afiliate trebuie prezentate distinct.

        20. 30. Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, precum şi veniturile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, nu sunt încasate până la expirarea acestuia, se prezintă la elementul de Activ "Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate". Atunci când orice valoare prezentată în cadrul elementului de Activ ăCheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate" este semnificativă, în notele explicative trebuie prezentate particularităţile fiecărei categorii de cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate, precum şi explicaţii privind natura şi valoarea acestora.

        21. 31. Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.

        22. 32. Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustări provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare (înregistrate în conturile de provizioane deschise în cadrul claselor 1 - 4 din Planul de conturi aplicabil instituţiilor de credit, prevăzut la Cap.6 din prezentele reglementări, şi care diminuează în bilanţ valoarea activelor aferente), în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.

        23. 33. Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.

        24. 34. Provizioanele prevăzute la pct.33 sunt înregistrate în conturile corespunzătoare deschise în cadrul clasei 5 din Planul de conturi aplicabil instituţiilor de credit şi sunt prezentate ca atare în bilanţul instituţiei de credit.

        25. 35. Provizioanele prevăzute la pct.33 nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.

        26. 36. Aceste provizioane nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.

        27. 37. Provizioanele prezentate în bilanţ la postul 6.(b) din Pasiv ăAlte provizioane" trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative.

        28. 38. Veniturile de încasat înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, precum şi cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, urmează a fi plătite după expirarea acestuia, se vor prezenta la elementul de Pasiv "Venituri înregistrate în avans şi datorii angajate". Atunci când orice valoare prezentată în cadrul elemenh1lui de Pasiv ăVenituri înregistrate în avans şi datorii angajate" este semnificativă, în notele explicative trebuie prezentate particularităţile fiecărei categorii de venituri înregistrate în avans şi datorii angajate, precum şi explicaţii privind natura şi valoarea acestora.

        29. 39. (1) În situaţia în care un credit a fost acordat de un sindicat sau un consorţiu ce grupează mai multe instituţii de credit, fiecare instituţie de credit care face parte din consorţiu sau sindicat prezintă doar acea parte din credit pe care aceasta a finanţat-o.

          1. (2) În cazul unui credit consorţial, aşa cum este prezentat la alin.(1), dacă valoarea fondurilor garantate de o instituţie de credit depăşeşte suma pe care aceasta a finanţat­ o, garanţia suplimentară trebuie prezentată ca datorie contingentă (la elementul 1 în afara bilanţului, rândul 2).

        30. 40. (1) Fondurile pe care o instituţie de credit le administrează în nume propriu dar în contul unei terţe părţi trebuie să fie prezentate în bilanţ dacă instituţia de credit achiziţionează titlul legal pentru activele respective. Valoarea totală a unor asemenea active şi datorii trebuie să fie prezentată separat, sau în notele explicative, detaliată conform diferitelor elemente de Activ şi Pasiv.

          1. (2) Activele achiziţionate în numele şi în contul unei terţe părţi nu trebuie să fie prezentate în bilanţ.

        31. 41. Sunt considerate ca fiind la vedere, numai sumele care pot fi retrase în orice moment fără preaviz sau sumele pentru care s-a convenit o scadenţă sau un preaviz de 24 de ore sau de o zi bancară.

        32. 42. (1) Operaţiunile de vânzare şi răscumpărare reprezintă tranzacţii ce implică transferul de către o instituţie de credit sau un client (,,cedentul") către o altă instituţie de credit sau client (,,cesionarul") de active, de exemplu, titluri, efecte de comerţ sau valori mobiliare, în condiţiile unui acord potrivit căruia aceleaşi active vor fi ulterior retrocedate cedentului la un preţ stabilit.

          1. (2) Dacă cesionarul se angajează să retrocedeze elementele de activ la o dată determinată sau care va fi determinată de cedent, respectiva tranzacţie reprezintă o operaţiune de pensiune.

          2. (3) Dacă însă cesionarul nu are decât dreptul de a retroceda elementele de activ la preţul de cesiune sau un alt preţ convenit dinainte, la o dată determinată sau care va fi determinată, respectiva tranzacţie reprezintă o vânzare cu posibilitate de răscumpărare.

          3. (4) În cazul operaţiunilor de pensiune, menţionate la alin.(2), elementele de activ cedate continuă să figureze în bilanţul cedentului; preţul de cesiune încasat de cedent va figura ca datorie faţă de cesionar. În plus, valoarea elementelor de activ cedate va fi prezentată într-o notă explicativă de către cedent. Cesionam! nu va prezenta elementele de activ achiziţionate în bilanţul propriu; preţul de achiziţie plătit de cesionar va figura drept creanţă asupra cedentului.

          4. (5) În cazul operaţiunilor de vânzare cu posibilitate de răscumpărare, menţionate la alin.(3), cedentul nu prezintă în bilanţul propriu elementele de activ cedate; acestea vor fi înscrise în activul cesionarului. Cedentul va înregistra în cad.ml elementului 2 din afara bilanţului, o valoare egală cu preţul convenit în caz de răscumpărare.

          5. (6) Operaţiunile de schimb la termen, opţiunile, tranzacţiile ce implică emisiunea de titluri de datorie, în care emitentul se angajează să răscumpere parţial sau integral emisiunea înainte de scadenţă, precum şi orice alte operaţiuni similare, nu constituie operaţiuni de vânzare şi răscumpărare în sensul prezentelor reglementări.

            SECŢIUNEA a 3 - a

            PREVEDERI REFERITOARE LA UNELE ELEMENTE DIN BILANŢ

            Activ: Elementul 1 - Casa, disponibilităţi la bănci centrale

        33. 43. Acest element cuprinde:

          1. a) numerarul aflat în casieria băncii, bancnote şi monede româneşti şi străine care au curs legal;

          2. b) cecuri de călătorie cumpărate şi neremise spre încasare emitenţilor;

          3. c) soldurile conturilor de disponibilităţi la băncile centrale şi instituţiile de emisiune din România şi/sau din ţările unde instituţia de credit este implantată. Aceste solduri trebuie să fie disponibile cu uşurinţă în orice moment. Celelalte creanţe privind aceste instituţii trebuie prezentate la "Creanţe asupra instituţiilor de credit" (elementul 3 din Activ).

          Activ: Elementul 2 - Efecte publice şi alte titluri acceptate pentru refinanţare la băncile centrale

        34. 44. (1) Acest element cuprinde, la punctul (a), certificatele de trezorerie şi titlurile de creanţă asupra organismelor publice emise în România, precum şi instrumente de aceeaşi natură emise în străinătate, în situaţiile în care sunt acceptate pentru refinanţare de banca centrală a ţării sau ţărilor în care este implantată instituţia de credit. Acele titluri de creanţă emise de organismele publice care nu îndeplinesc condiţiile de mai sus, trebuie prezentate la sub-elementul 5(a) din Activ.

          1. (2) Acest element cuprinde, la punctul (b), alte titluri acceptate pentru refinanţare la bănci centrale, respectiv titlurile deţinute în portofoliu, care au fost achiziţionate de la instituţii de credit sau de la clientelă, în cazul în care sunt acceptate, conform legislaţiei naţionale, pentru refinanţare de banca centrală a ţării sau ţărilor în care este implantată instituţia de credit.

            Activ: Elementul 3 - Creanţe asupra instituţiilor de credit

        35. 45. (1) Prin creanţe asupra instituţiilor de credit se înţeleg toate creanţele ce rezultă din tranzacţii bancare, deţinute de către instituţia de credit care întocmeşte situaţiile financiare, asupra instituţiilor de credit naţionale sau străine, indiferent de destinaţia acestora. Nu sunt incluse în acest element creanţele reprezentate prin obligaţiuni sau orice alt titlu, care trebuie prezentate la elementul 5 din Activ.

          1. (2) În sensul alin.(1), prin instituţie de credit se înţelege orice entitate care corespunde definiţiei instituţiei de credit prevăzută la art.I din Legea nr.58/1998 privind activitatea bancară, republicată, băncile centrale şi organizaţiile bancare oficiale naţionale şi internaţionale. Creanţele asupra entităţilor care nu îndeplinesc condiţiile de mai sus vor fi prezentate la elementul 4 din Activ.

            Activ: Elementul 4 - Creanţe asupra clientelei

        36. 46. Prin creanţe asupra clientelei se înţeleg toate elementele de activ care reprezintă creanţe asupra clienţilor naţionali sau străini, alţii decât instituţiile de credit, oricare ar fi denumirea lor, cu excepţia creanţelor reprezentate prin obligaţiuni sau orice alt titlu, care trebuie să figureze la elementul 5 din Activ.

          Activ: Elementul 5 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix

        37. 47. (1) Acest post cuprinde obligaţiunile şi alte titluri cu venit fix negociabile, emise de instituţiile de credit, de alte societăţi sau de organisme publice. Totuşi, obligaţiunile şi alte titluri cu venit fix emise de organismele publice vor fi incluse în acest post numai dacă nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi prezentate la elementul 2 din Activ.

          1. (2) Sunt asimilate obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix titlurile a căror dobândă variază în funcţie de unii parametrii determinaţi, cum ar fi rata dobânzii de pe piaţa interbancară sau de pe piaţa europeană.

          2. (3) Numai obligaţiunile proprii răscumpărate şi negociabile pot fi incluse în sub­ elementul 5 (b).

            Pasiv: Elementul 1 - Datorii privind instituţiile de credit

        38. 48. (1) Prin datorii privind instituţiile de credit se înţeleg toate datoriile ce rezultă din tranzacţii bancare, ale instituţiei de credit care întocmeşte situaţiile financiare, faţă de instituţiile de credit naţionale sau străine, oricare ar fi denumirea lor. Nu sunt incluse în acest post datoriile subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv şi

          nici datoriile reprezentate prin obligaţiuni sau once alt titlu, care trebuie să fie prezentate la elementul 3 sau 7 din Pasiv.

          1. (2) În sensul alin.(1), prin instituţie de credit se înţelege orice entitate care corespunde definiţiei instituţiei de credit prevăzută la art.I din Legea nr.58/1998 privind activitatea bancară, republicată, băncile centrale şi organizaţiile bancare oficiale naţionale şi internaţionale.

            Pasiv: Elementul 2 - Datorii privind clientela

        39. 49. (1) Datoriile privind clientela cuprind sumele datorate clientelei, alta decât instituţiile de credit în sensul pct.48, oricare ar fi denumirea lor. Nu sunt incluse în acest element datoriile subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv şi nici datoriile reprezentate prin obligaţiuni sau orice alt titlu, care trebuie să fie prezentate la elementul 3 sau 7 din Pasiv.

          1. (2) Prin depozite se înţeleg exclusiv depozitele care îndeplinesc condiţiile cerute în acest scop de prevederile legale în vigoare.

          2. (3) În acest element nu se includ certificatele de depozit care sunt titluri negociabile.

            Pasiv: Elementul 3 - Datorii constituite prin titluri

        40. 50. (1) Acest element cuprinde atât obligaţiunile şi datoriile pentru care au fost emise certificate negociabile, în special certificatele de depozit care sunt titluri negociabile, titlurile de piaţă interbancară şi titlurile de creanţe negociabile, obligaţiunile şi alte titluri cu venit fix, cât şi datoriile care rezultă din acceptări proprii şi bilete la ordin în circulaţie, cu excepţia datoriilor subordonate care trebuie prezentate la elementul 7 din Pasiv.

          1. (2) Prin acceptări proprii se înţeleg exclusiv acceptările care sunt emise de instituţia de credit pentru propria refinanţare şi în care aceasta figurează ca prim debitor (tras).

            Pasiv: Elementul 7 - Datorii subordonate

        41. 51. În acest element se înregistrează fondurile provenind din emisiunea de titluri sau din împrumuturi subordonate, a căror rambursare, în caz de lichidare a instituţiei, nu este posibilă, decât după plata celorlalţi creanţieri.

          Pasiv: Elementul 8 - Capital subscris

        42. 52. Acest element cuprinde toate sumele, indiferent de denumirea lor, care, în funcţie de forma juridică a instituţiei respective, sunt privite, în conformitate cu legislaţia naţională, ca fiind părţi subscrise de către acţionari sau asociaţi.

          Pasiv: Postul 10 - Rezerve

        43. 53. (1) Acest element cuprinde rezervele legale, rezervele pentru riscuri bancare, rezervele statutare sau contractuale şi alte rezerve, cu excepţia rezervelor din reevaluare care trebuie prezentate la elementul 11 din Pasiv.

          1. (2) La constituirea fondului pentru riscuri bancare generale, potrivit art.60 din Legea nr.58/1998 privind activitatea bancară, republicată, în ceea ce priveşte activele purtătoare de riscuri specifice activităţii bancare, se vor avea în vedere valorile nete contabile ale activelor rezultate din operaţiuni de trezorerie şi interbancare (clasa 1), operaţiuni cu clientela (clasa 2) şi din operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse (clasa 3 - numai operaţiunile cu titluri, iar din cadrul operaţiunilor diverse doar activele purtătoare de riscuri specifice activităţii bancare, rezultate în urma desfăşurării activităţilor prevăzute la art.11 din Legea nr.58/1998 privind activitatea bancară,

            republicată), precum şi cele ale valorilor imobilizate (clasa 4 - numai creditele subordonate şi imobilizările financiare).

          2. (3) Casele de economii/băncile pentru economisire şi creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ înregistrează fondul special constituit în conformitate cu prevederile art.12 din Legea nr.541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare, în contul 519 ăAlte rezerve", analitic distinct.

            Elemente în afara bilanţului: 1 - Datorii contingente

        44. 54. (1) Acest element cuprinde toate tranzacţiile prin care instituţia de credit a garantat obligaţiile unei te11e părţi.

          1. (2) În notele explicative trebuie prezentate natura şi valoarea oricărui tip de angajament de garanţie, care este semnificativ în raport cu ansamblul activităţii instituţiei de credit.

          2. (3) Angajamentele reprezentând andosări de efecte rescontate, precum şi acceptările (altele decât cele proprii) se includ la acest element.

          3. (4) Garanţiile şi activele gajate cuprind toate garanţiile asumate şi activele date în garanţie în contul unei terţe părţi, în special cauţiunile şi acreditivele irevocabile.

          4. (5) Acest element cuprinde numai angajamentele irevocabile cu titlu oneros. Angajamentele revocabile nu se înregistrează în conturile de angajamente date din afara bilanţului, dar pot fi reflectate în conturile de evidenţă din afara bilanţului.

            Elemente în afara bilanţului: 2 - Angajamente

        45. 55. (1) Acest element cuprinde toate angajamentele irevocabile care ar putea da naştere unmnsc.

          1. (2) În notele explicative trebuie prezentate natura şi valoarea oricărui tip de angajament, care este semnificativ în raport cu ansamblul activităţii instituţiei de credit.

          2. (3) Angajamentele rezultate din tranzacţii de vânzare cu posibilitate de răscumpărare cuprind angajamentele asumate de către o instituţie de credit în cadrul tranzacţiilor de vânzare cu posibilitate de răscumpărare, pe baza unor contracte ferme de vânzare cu posibilitate de răscumpărare, în înţelesul pct.42.(3).

          3. (4) Prevederile pct.54.(5) se aplică şi acestui element.

            SECŢIUNEA a 4 - a

            FORMATUL CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

        46. 56. Contul de profit şi pierdere cuprinde veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).

        47. 57. Formatul contului de profit şi pierdere este următorul:

          1. 1. Dobânzi de primit şi venituri asimilate, din care:

            - aferente obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix

          2. 2. Dobânzi de plătit şi cheltuieli asimilate

          3. 3. Venituri privind titlurile

            1. (a) Venituri din acţiuni şi alte titluri cu venit variabil

            2. (b) Venituri din participaţii

            3. (c) Venituri din părţi în cadrul societăţilor comerciale legate

          4. 4. Venituri din comisioane

          5. 5. Cheltuieli cu comisioane

          6. 6. Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare

          7. 7. Alte venituri din exploatare

          8. 8. Cheltuieli administrative generale

            1. (a) Cheltuieli cu personalul, din care:

              • - Salarii

              • - Cheltuieli cu asigurările sociale, din care:

                - cheltuieli aferente pensiilor

            2. (b) Alte cheltuieli administrative

          9. 9. Corecţii asupra valorii imobilizărilor necorporale şi corporale 1O. Alte cheltuieli de exploatare

          1. 11. Corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente

          2. 12. Reluări din corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente

          3. 13. Corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate

          4. 14. Reluări din corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate

          5. 15. Rezultatul activităţii curente

          6. 16. Venituri extraordinare

          7. 17. Cheltuieli extraordinare

          8. 18. Rezultatul activităţii extraordinare

          9. 19. Impozitul pe profit

          10. 20. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus

          11. 21. Rezultatul exerciţiului financiar

        48. 58. (1) Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale instituţiei de credit trebuie prezentate la ăVenituri extraordinare" şi ăCheltuieli extraordinare".

          1. (2) Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale instituţiei de credit şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.

          2. (3) În înţelesul prezentelor reglementări, prin activităţi curente se înţeleg orice activităţi desfăşurate de o instituţie de credit, ca parte integrantă a afacerilor sale,

            precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi menţionate, incidente acestora sau care rezultă din acestea.

          3. (4) Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale instituţiei de credit, se are în vedere, mai degrabă, natura elementului sau a tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de instituţia de credit, decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc.

          4. (5) Exemple de evenimente sau tranzacţii ce dau naştere, în general, la elemente extraordinare sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural.

          5. (6) Cu excepţia cazului în care veniturile şi cheltuielile prevăzute la alin.(1) sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, în notele explicative trebuie prezentate explicaţii despre valoarea şi natura acestora. Aceeaşi prevedere se aplică veniturilor şi cheltuielilor legate de un alt exerciţiu financiar.

        49. 59. Instituţiile de credit trebuie să prezinte în notele explicative proporţia în care impozitul pe profit afectează ăProfitul sau pierderea din activitatea curentă" ş1

          ,,Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară".

          SECŢIUNEA a 5 - a

          PREVEDERI REFERITOARE LA UNELE ELEMENTE DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

          Elementul 1 - Dobânzi de primit şi venituri asimilate

        50. 60. Acest element cuprinde veniturile generate de activitatea bancară, incluzând:

          1. a) veniturile realizate provenind din elementele înscrise la poziţiile 1 - 5 şi 12 din Activul bilanţului, oricum ar fi calculate. Asemenea venituri trebuie să includă şi veniturile generate de eşalonarea discountului pentru activele achiziţionate la o valoare mai mică decât suma plătibilă la scadenţă, precum şi pentru datoriile contractate la o valoare mai mare decât valoarea rambursabilă la scadenţă;

          2. b) veniturile rezultate din operaţiunile la termen acoperite, eşalonate pe durata efectivă a operaţiunii şi care au caracter de dobândă;

          3. c) taxe şi comisioane de primit, cu caracter de dobândă şi calculate în funcţie de durată sau la valoarea creanţei sau a angajamentului dat.

          Elementul 2 - Dobânzi de plătit şi cheltuieli asimilate

        51. 61. Acest element cuprinde cheltuielile generate de activitatea bancară, incluzând:

          1. a) cheltuielile provenind din elementele înscrise la poziţiile 1 - 4 şi 7 din Pasivul bilanţului, oricum ar fi calculate. Asemenea cheltuieli trebuie să includă şi cheltuielile generate de eşalonarea primei pentru activele achiziţionate la o valoare mai mare decât suma plătibilă la scadenţă, precum şi pentru datoriile contractate la o valoare mai mică decât valoarea rambursabilă la scadenţă;

          2. b) cheltuielile rezultate din operaţiunile la termen acoperite, eşalonate pe durata efectivă a operaţiunii şi care au caracter de dobândă;

          3. c) taxe şi comisioane de plătit, cu caracter de dobândă şi calculate în funcţie de durata sau valoarea datoriei sau a angajamentului primit.

          Elementul 3 - Venituri privind titlurile

        52. 62. Acest element cuprinde dividendele şi alte venituri aferente acţiunilor, participaţiilor şi părţilor în societăţile legate. Venitul din acţiuni în societăţi de investiţii trebuie, de asemenea, inclus la acest element.

          Elementele 4 - Venituri din comisioane şi 5 - Cheltuieli cu comisioane

        53. 63. Fără a prejudicia prevederile pct.60 şi 61, veniturile din comisioane includ veniturile aferente serviciilor acordate terţelor părţi, iar cheltuielile cu comisioanele includ cheltuielile aferente serviciilor prestate de terţe părţi, în special:

          comisioane pentru garanţii, administrarea creditelor în contul altor creditori şi pentru tranzacţiile cu titluri în contul unor terţe părţi;

          comisioane pentru plata operaţiunilor comerciale şi alte cheltuieli sau venituri aferente acestora, cheltuieli de administrare a conturilor şi comisioane pentru păstrarea în custodie şi administrarea titlurilor;

          comisioane percepute pentru operaţiunile de schimb şi pentru vânzarea şi cumpărarea de monede sau metale preţioase în contul unor terţe părţi;

          comisioane percepute în calitate de intermediar pentru operaţiuni de credit sau de plasament a contractelor de economii sau a celor de asigurări.

          Elementul 6 - Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare

        54. 64. Acest element cuprinde:

          1. a) rezultatul net din tranzacţii cu titluri care nu au caracter de imobilizări financiare, şi corecţiile şi reluările din corecţii asupra valorilor acestor tituri;

          2. b) rezultatul net din operaţiunile de schimb, fără a prejudicia pct.60 b) şi 61 b);

          3. c) rezultatul net din alte operaţiuni de vânzare-cumpărare care implică instrumente financiare, inclusiv metale preţioase.

          Elementele 11 - Corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente şi 12 - Reluări din corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente

        55. 65. (1) Aceste elemente cuprind:

          cheltuieli pentru corecţii asupra valorii creanţelor prezentate la elementele 3 şi 4 din Activul bilanţului, precum şi venituri din recuperări de creanţe trecute anterior pe pierderi şi din reluări din corecţii asupra valorilor respective;

          cheltuieli pentru corecţii asupra elementelor din afara bilanţului prezentate la elementele în afara bilanţului 1 şi 2 şi reluări din corecţii asupra valorii provizioanelor constituite anterior.

          1. (2) Corecţiile de valoare pentru creanţele privind instituţiile de credit, clientela, societăţile cu care instituţia de credit are o legătură de participaţie şi societăţile legate, se vor prezenta în notele la situaţiile financiare în cazul în care sunt semnificative.

            Elementele 13 - Corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate şi 14 - Reluări din corecţii asupra valorii titlurilor

            transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate

        56. 66. (1) Aceste elemente cuprind:

          cheltuieli pentru corecţiile asupra valorilor elementelor 5 - 8 din Activ;

          reluări din corecţii efectuate anterior asupra elementelor respective, în măsura în care cheltuielile şi veniturile se referă la titluri înregistrate ca imobilizări financiare, participaţii şi părţi în societăţile comerciale legate.

          1. (2) Corecţiile de valoare privind aceste valori mobiliare, participaţii şi părţi în societăţile legate sunt prezentate separat în notele la situaţiile financiare, în măsura în care acestea sunt semnificative.

            SECŢIUNEA a 6 - a PRINCIPII CONTABILE GENERALE

        57. 67. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în confo1mitate cu principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.

        58. 68. Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume că instituţia de credit îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii. Acest principiu presupune că instituţia de credit îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. Dacă administratorii unei instituţii de credit au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată, împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia instituţia de credit nu îşi mai poate continua activitatea.

        59. 69. Principiul permanen,tei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.

        60. 70. Principiul pruden,tei. Evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă, şi în special:

          1. a) poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;

          2. b) trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;

          3. c) trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;

          4. d) trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit.

        61. 71. Principiul independen,tei exerci,tiului. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli.

        62. 72. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.

        63. 73. Principiul intangibilită,tii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentele reglementări.

        64. 74. Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentele reglementări. Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale instituţiei de credit faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai după înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală.

        65. 75. Principiul prevalen,tei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ si contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora.

        66. 76. Principiul pragului de semnificaţie. Elementele de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere care sunt indicate cu litere mici pot fi combinate dacă:

          1. a) acestea reprezintă o sumă nesemnificativă, în înţelesul prevederilor pct.9; sau

          2. b) o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative.

        67. 77. Abateri de la principiile contabile generale prevăzute în prezenta secţiune pot fi efectuate în cazuri excepţionale. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative, precum şi motivele care le-au determinat, împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.

          SECŢIUNEA a 7 - a REGULI DE EVALUARE

          Reguli generale de evaluare

        68. 78. Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, în general, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale se aplică prevederile pct.103 - 108 din prezentele reglementări.

        69. 79. (1) La data intrării în cadrul instituţiei de credit, bunurile se evaluează ş1 se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:

          1. a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

          2. b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în cadrul instituţiei de credit;

          3. c) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.

          1. (2) În cazul menţionat la lit. c), valoarea justă se substituie costului de achiziţie.

          2. (3) Pentru titlurile cu venit fix clasificate în categoria titlurilor de plasament sau a titlurilor de investiţii, creanţele din dobânzile calculate pentru perioada scursă de la emisiunea acestora şi până în momentul achiziţiei (cuponul scurs) pot fi înregistrate în conturile de titluri sau în conturile de creanţe ataşate corespunzătoare. În acest ultim caz, diferenţa dintre valoarea de achiziţie şi cuponul scurs este îmegistrată în conturile de titluri corespunzătoare.

        70. 80. (1) Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.

          1. (2) Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie.

        71. 81. (1) Coshll de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie a materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului.

          1. (2) Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.

          2. (3) În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie.

          3. (4) Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, astfel:

            pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie îmegistrate peste limitele normal admise;

            cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie;

            regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final;

            costurile de desfacere.

        72. 82. (1) Dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie, în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie. În cazul includerii dobânzii în valoarea activelor, aceasta trebuie prezentată în notele explicative.

          1. (2) În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare.

        73. 83. Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementări şi normelor emise în acest sens de Ministerul Finanţelor Publice.

        74. 84. (1) La încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

          1. (2) În acest scop, valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită valoare de inventar. În acest caz, dacă prin prezentele reglementări nu se prevede altfel, se vor avea în vedere, printre altele:

            1. a) Pentru elementele de activ, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.

              Prin valoare contabilă netă se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.

            2. b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.

        75. 85. La data ieşirii din cadrul instituţiei de credit sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

          Imobilizări

        76. 86. (1) Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie, cu respectarea prevederilor pct.87 şi 88.

          1. (2) Beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar către instituţia de credit. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale instituţiei de credit.

        77. 87. (1) Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustările de valoare calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel de active, în mod sistematic de-a lungul duratelor de utilizare economică.

          1. (2) În înţelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta reprezentând:

            1. a) perioada pe parcursul căreia unitatea estimează că activul va fi disponibil pentru utilizare de către instituţia de credit; sau

            2. b) numărul unităţilor produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de instituţia de credit prin folosirea activului respectiv.

        78. 88. (1) Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare, trebuie făcute ajustări pentru pierderea de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului.

          1. (2) Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie

            evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora este permanentă.

          2. (3) Ajustările de valoare prevăzute la alin.(1) şi (2) trebuie înregistrate în contul de profit şi pierdere şi prezentate distinct în notele explicative, dacă acestea nu au fost prezentate separat în contul de profit şi pierdere.

          3. (4) Evaluarea la valorile minime, potrivit prevederilor alin.(1) şi (2), nu poate fi continuată dacă nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost făcute ajustările respective.

        79. 89. Dacă activele imobilizate fac obiectul ajustărilor excepţionale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate.

        80. 90. (1) Activele incluse la elementele 9 şi 1O din Activul formatului de bilanţ, trebuie să fie evaluate întotdeauna ca imobilizări.

          1. (2) Activele incluse în alte elemente (posturi) din bilanţ trebuie să fie evaluate ca imobilizări atunci când sunt destinate să fie folosite în mod durabil în activitatea instituţiei de credit.

          2. (3) Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare, rezultat în urma reevaluării imobilizărilor corporale, poate fi transferat direct în rezultatul reportat, atunci când acest surplus este realizat.

            Imobilizări necorporale

        81. 91. Imobilizările necorporale cuprind: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, cu excepţia celor create intern de instituţia de credit, fondul comercial, alte imobilizări necorporale, avansuri pentru imobilizări necorporale şi imobilizări necorporale în curs.

        82. 92. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei instituţii de credit (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei, de publicitate şi alte cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii instituţiei de credit).

        83. 93. (1) O instituţie de credit poate include cheltuielile de constituire la ăActive", caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situaţie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.

          1. (2) În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.

        84. 94. Sumele înregistrate la ăCheltuieli de constituire" trebuie explicate în note.

        85. 95. (1) Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.

          1. (2) În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depăşeşte cinci ani, aceasta trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.

          2. (3) În situaţia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nici o distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.

          3. (4) Sumele îmegistrate la ăCheltuieli de dezvoltare" trebuie explicate în notele explicative.

        86. 96. În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, se au în vedere următoarele prevederi:

          .

          1. a) fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de

            . . .

            maximum cmc1 am;

          2. b) totuşi, instituţiile de credit pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească durata de utilizare economică a activului şi să fie prezentată şi justificată în notele explicative.

        87. 97. (1) În cadrul avansurilor şi altor imobilizări necorporale se îmegistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de instituţia de credit sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi alte imobilizări necorporale.

          1. (2) Imobilizările necorporale în curs reprezintă imobilizările necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.

            Imobilizări corporale

        88. 98. (1) Imobilizările corporale cuprind: terenuri şi construcţii; instalaţii tehnice şi mijloace de transport; mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale; avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie.

          1. (2) Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri.

          2. (3) În cadrul imobilizărilor corporale sunt evidenţiate în mod distinct imobilizările corporale în curs.

        89. 99. (1) Imobilizările corporale în curs reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.

          1. (2) Imobilizările corporale în curs se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz.

        90. 100. Prevederile pct.11O se aplică şi în cazul imobilizărilor corporale.

          Imobilizări financiare

        91. 101. Imobilizările financiare, în sensul prezentelor reglementări, cuprind: titluri de participare, părţi în societăţile comerciale legate şi titluri destinate a fi folosite în mod durabil în activitatea instituţiei de credit (titluri ale activităţii de portofoliu şi titluri de investiţii).

        92. 102. (1) Obligaţiunile şi alte titluri cu venit fix care au caracter de imobilizări financiare sunt prezentate în bilanţ la preţul de achiziţie.

          1. (2) Atunci când preţul de achiziţie al acestor titluri este mai mare decât preţul de rambursare, diferenţa trebuie amortizată în mod eşalonat, în aşa fel încât să fie complet trecută pe cheltuieli până în momentul în care se răscumpără titlul. Diferenţa trebuie prezentată separat în bilanţ sau în notele explicative.

          2. (3) Atunci când preţul de achiziţie al acestor titluri este mai mic decât preţul de rambursare, diferenţa trebuie trecută la venituri, în mod eşalonat, pe parcursul perioadei rămase de scurs până la răscumpărare. Diferenţa trebuie prezentată separat în bilanţ sau în notele explicative.

            Reguli alternative de evaluare a imobilizărilor corporale

        93. 103. (1) Instituţiile de credit pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia.

          1. (2) În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum şi elementul afectat din contul de profit şi pierdere.

        94. 104. (1) Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.

          1. (2) La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul din următoarele moduri:

            1. a) recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau

            2. b) eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă.

        95. 105. (1) În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinată în urma reevaluării.

          1. (2) Elementele dintr-o grupa de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite.

          2. (3) Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu există nici o piaţă activă pentru acel activ.

          3. (4) O grupa de imobilizări corporale cuprinde active de aceeaşi natură şi utilizări similare, aflate în exploatarea unei instituţii de credit.

          4. (5) Exemple de grupe de imobilizări corporale sunt: terenuri; clădiri; maşini ş1 echipamente etc.

          5. (6) Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanţului.

          6. (7) Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu există o piaţă activă pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost, minus ajustările cumulate de valoare.

          7. (8) O piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

            1. a) elementele comercializate sunt omogene;

            2. b) pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi; şi

            3. c) preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi.

          8. (9) Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin referinţă la o piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare.

        96. 106. (1) În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în cadrul elementelor de capitaluri proprii. Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.

          1. (2) Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exerciţiului financiar, instituţiile de credit trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informaţii:

            1. a) valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar;

            2. b) diferenţele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar;

            3. c) sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

            4. d) valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul exerciţiului financiar.

          2. (3) Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel:

            1. a) ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementelor de capitaluri proprii, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau

            2. b) ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.

          3. (4) Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementelor de

            capitaluri proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

          4. (5) Rezerva din reevaluare trebuie redusă în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate şi pentru obţinerea scopului său.

          5. (6) Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere.

          6. (7) Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect, cu excepţia cazului în care surplusul din reevaluare reprezintă câştig efectiv realizat. În sensul prezentelor reglementări, surplusul de reevaluare inclus în rezerva din reevaluare se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de instituţia de credit. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.

          7. (8) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5) şi la pct.90.(3), rezerva din reevaluare nu poate fi redusă.

        97. 107. Ajustările de valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizării pentru acel exerciţiu financiar.

        98. 108. În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanţ de natura imobilizărilor corporale reevaluate, următoarele informaţii:

          1. a) valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate şi suma ajustărilor cumulate de valoare; sau

          2. b) valoarea la data bilanţului a diferenţei dintre valoarea rezultată din reevaluare şi cea reprezentând costul istoric şi, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare.

          Active circulante

        99. 109. La evaluarea activelor circulante, creanţelor, obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix, precum şi a acţiunilor şi altor titluri cu venit variabil care nu sunt deţinute ca imobilizări financiare, vor fi avute în vedere următoarele aspecte:

        1. a) Sunt aplicabile prevederile pct.81(4) din prezentele reglementări.

        2. b) Valoarea activelor circulante, a creanţelor, precum şi a obligaţiunilor şi a altor titluri cu venit fix, a acţiunilor şi a altor titluri cu venit variabil care nu sunt deţinute ca imobilizări financiare, înregistrate în contabilitate, va fi egală cu costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz, cu respectarea prevederilor lit.c) de mai jos.

        3. c) Ajustările de valoare se fac pentru elementele de activ menţionate mai sus, în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piaţă sau, în circumstanţe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanţului.

        4. d) Evaluarea efectuată conform prevederilor lit.c) de mai sus nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situaţia în care ajustarea devine total sau

          parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.

        5. e) Dacă elementele de activ menţionate la 1it.b) fac obiectul ajustărilor de valoare cu caracter excepţional, exclusiv în scop fiscal, suma ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate în notele explicative.

        11O. Materiile prime şi materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite şi a căror valoare totală este de o importanţă secundară pentru instituţia de credit pot fi prezentate la ăActive" la o valoare şi cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu variază în mod semnificativ.

        1. 111. (1) La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:

          1. a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;

          2. b) metoda costului mediu ponderat - CMP;

          3. c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.

            1. (2) Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea metodelor specificate în alin.(1), diferă în mod semnificativ, la data bilanţului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piaţă cunoscute înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuie prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active.

            2. (3) Potrivit metodei ăprimul intrat - primul ieşit" (PIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică.

            3. (4) Metoda ăcostului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie.

            4. (5) Potrivit metodei ăultimul intrat - primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.

            5. (6) Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informaţii:

              1. a) motivul schimbării metodei, şi

              2. b) efectele sale asupra rezultatului.

            6. (7) O instituţie de credit trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natură şi utilizare similare. Pentru stocurile cu naţură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată.

        2. 112. (1) Titlurile transferabile care nu au caracter de imobilizări financiare sunt titlurile de tranzacţie şi de plasament.

          1. (2) Titlurile de tranzacţie sunt înscrise în bilanţ la valoarea de piaţă, iar titlurile de plasament la valoarea de achiziţie sau la valoarea cea mai mică dintre valoarea de piaţă şi cea de achiziţie.

          2. (3) Diferenţa pozitivă dintre valoarea de piaţă şi valoarea de achiziţie se va prezenta în notele explicative.

          Elemente de activ şi pasiv exprimate în devize

        3. 113. (1) Elementele de activ şi de pasiv exprimate în devize trebuie să fie convertite în lei la cursul de schimb la vedere în vigoare la data întocmirii bilanţului cu excepţia activelor în devize înregistrate ca imobilizări financiare care sunt convertite în lei la cursul de schimb în vigoare la data achiziţionării acestora.

          (2) Prin curs de schimb în vigoare la data întocmirii bilanţului se înţelege cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a exerciţiului financiar în cauză.

        4. 114. (1) Operaţiunile de schimb la vedere neajunse la scadenţă trebuie să fie convertite la cursul de schimb la vedere în vigoare la data întocmirii bilanţului.

          (2) Tranzacţiile de schimb la termen neajunse la scadenţă trebuie convertite la cursul la termen rămas de scurs de la data întocmirii bilanţului.

        5. 115. (1) Diferenţele dintre valoarea de intrare (contabilă) a elementelor de activ şi de pasiv, a operaţiunilor la vedere şi la termen înregistrate în afara bilanţului şi sumele rezultate în urma conversiei respectivelor elemente, efectuate în conformitate cu pct.113 şi 114, vor fi evidenţiate în contul de profit şi pierdere.

          (2) Pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează în contul de profit şi pierdere. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează conform pct.113.

          Prime privind rambursarea obligaţiunilor

        6. 116. (1) Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta trebuie prezentată în bilanţ, ca o corecţie a datoriei, precum şi în notele explicative.

          (2) Valoarea acestei diferenţe trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei.

          Rezultatul exerciţiului

        7. 117. (1) Profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar.

          1. (2) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.

          2. (3) Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectue\lză în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

          3. (4) Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, sunt înregistrate la sfărşitul exerciţiului financiar în

            contrapartidă cu contul "Repartizarea profitului". Profitul contabil rămas după această repartizare se preia în contul ăRezultat reportat", de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii legale.

          4. (5) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

          Evenimente ulterioare datei bilanţului

        8. 118. (1) Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.

          1. (2) Pot fi identificate două situaţii:

            1. a) instituţiile de credit obţin informaţii suplimentare faţă de cele existente la data bilanţului, pentru evenimente care avuseseră deja loc la data bilanţului. Dacă informaţiile suplimentare conduc la necesitatea îmegistrării în contabilitate a unor venituri sau cheltuieli, pentru prezentarea unei imagini fidele, trebuie efectuate aceste îmegistrări;

            2. b) instituţiile de credit obţin informaţii pentru evenimente petrecute ulterior datei situaţiilor financiare, dar a căror prezentare este necesară pentru utilizatorii de informaţii. În această situaţie, informaţiile respective se prezintă în notele explicative, fără efectuarea unor îmegistrări în contabilitate.

          2. (3) Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului, care trebuie reflectate în situaţiile financiare anuale pot fi următoarele:

            1. a) rezolvarea unui litigiu ulterior datei bilanţului impune ajustarea unm provizion deja recunoscut sau recunoaşterea unui nou provizion;

            2. b) insolvenţa unui client, îmegistrată ulterior datei bilanţului, confirmă că la data bilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţă, instituţia de credit trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale.

          3. (4) Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanţului pentru care nu se fac ajustări ale situaţiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piaţă a valorilor mobiliare, în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare.

          4. (5) Atunci când evenimentele au o asemenea importanţă încât neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o instituţie de credit trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente:

            1. a) natura evenimentului; şi

            2. b) o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută.

          SECŢIUNEA a 8 - a

          CONŢINUTUL NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

        9. 119. (1) Pe lângă informaţiile cerute conform prevederilor din celelalte secţiuni ale prezentelor reglementări, instituţiile de credit trebuie să prezinte în notele explicative şi informaţiile prevăzute de prezenta secţiune.

          (2) Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din situaţiile financiare anuale trebuie să existe informaţii aferente în notele explicative.

        10. 120. Notele explicative trebuie să menţioneze, dacă situaţiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi cu prevederile cuprinse în prezentele reglementări.

        11. 121. Notele explicative trebuie să cuprindă informaţii privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situaţiile financiare anuale şi metodele utilizate pentru calcularea ajustărilor de valoare. Pentru elementele incluse în situaţiile financiare anuale care sunt sau au fost iniţial exprimate în monedă străină (valută), trebuie prezentate bazele de conversie utilizate pentru a le exprima în moneda naţională.

        12. 122. (1) Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o instituţie de credit la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale. Exemple de politici contabile sunt următoarele: amortizarea imobilizărilor (alegerea metodei şi a duratei de amortizare), reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobânzii sau recunoaşterea acesteia drept cheltuială, alegerea metodei de evaluare a stocurilor etc.

          1. (2) Conducerea fiecărei instituţii de credit trebuie să stabilească politici contabile pentru operaţiunile derulate. Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul activităţii, în colaborare cu specialişti în domeniul economic şi tehnic, cunoscători ai activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de entitate.

          2. (3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevăzute de prezentele reglementări.

          3. (4) Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure fumizarea, prin situaţiile financiare anuale, a unor informaţii care trebuie să fie:

            1. a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor; şi

            2. b) credibile în sensul că:

          reprezintă fidel activele, datoriile, poziţia financiară ş1 profitul sau pierderea instituţiei de credit;

          sunt neutre; sunt prudente;

          sunt complete sub toate aspectele semnificative.

        13. 123. (1) Modificarea politicilor contabile este permisa doar dacă este ceruta de reglementări sau are ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile instituţiei de credit.

          1. (2) Inatituţiile de credit trebuie să menţioneze în notele explicative orice modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii.

          2. (3) Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:

            1. a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care diferă ca fond de evenimentele sau tranzacţiile produse anterior;

            2. b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.

        14. 124. O instituţie de credit prezintă următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare anuale:

          1. a) adresa sediului social şi forma juridică a instituţiei de credit, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului real (sau a locului principal unde îşi desfăşoară activitatea, dacă este diferit de sediul social);

          2. b) o descriere a naturii activităţii desfăşurate şi principalele domenii de activitate;

          3. c) orice altă informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajută la prezentarea unei imagini fidele asupra entităţii.

        15. 125. În notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, următoarele informaţii:

          1. a) denumirea şi sediul social ale fiecăreia dintre entităţile în care instituţia de credit deţine fie direct, fie printr-o persoană care acţionează în nume propriu, dar în contul instituţiei de credit, interese de participare reprezentând un procent de capital de cel puţin 20%, prezentând: natura activităţii desfăşurate de aceste entităţi, tipul de acţiuni şi proporţia de capital deţinut, data închiderii ultimului exerciţiu financiar al entităţilor în care se deţin titluri, valoarea capitalului, rezervelor şi profitul sau pierderea entităţii respective pentru ultimul exerciţiu financiar pentru care au fost aprobate situaţiile financiare anuale. Informaţiile privind capitalul, rezervele şi profitul sau pierderea entităţii în care se deţine interesul de participare pot fi omise dacă sunt doar de o importanţă neglijabilă în sensul pct.9 din prezentele reglementări;

          2. b) denumirea, sediul principal sau sediul social şi forma juridică ale fiecăreia dintre entităţile la care instituţia de credit este asociat cu răspundere nelimitată. Aceste informaţii pot fi omise dacă sunt doar de o importanţă neglijabilă în sensul pct.9 din prezentele reglementări;

          3. c) denumirea şi sediul social ale entităţii care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entităţi din care face parte instituţia de credit în calitate de filială;

          4. d) denumirea şi sediul social ale entităţii care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mic grup de entităţi din care face parte instituţia de credit în calitate de filială şi care este, de asemenea, inclusă în grupul de entităţi prevăzut la lit.c);

          5. e) locul de unde pot fi obţinute copii ale situaţiilor financiare anuale consolidate prevăzute la lit.c) şi d), cu condiţia ca acestea să fie disponibile.

          6. f) existenţa oricăror certificate de participare, obligaţiuni convertibile sau valori mobiliare sau drepturi similare, cu indicarea numărului acestora şi a drepturilor pe care le conferă.

        16. 126. În notele explicative se prezintă, de asemenea:

          1. a) pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate:

            valoarea justă a instrumentelor, dacă o astfel de valoare poate fi determinată;

            informaţii privind aria şi natura instrumentelor financiare;

          2. b) pentru imobilizările financiare prevăzute la pct.1O1 din prezentele reglementări înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor justă şi fără a se fi utilizat opţiunea de a face o ajustare de valoare conform pct. 88 (1):

            valoarea contabilă şi valoarea justă ale fiecăruia dintre activele individuale sau a grupărilor corespunzătoare ale acelor active individuale;

            motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura dovezilor pe care se întemeiază opinia că valoarea contabilă va fi recuperată.

        17. 127. (1) În notele explicative trebuie prezentate, de asemenea, informaţii referitoare la obligaţiile financiare viitoare ale instituţiei de credit pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situaţia economică a instituţiei de credit.

          1. (2) Valoarea totală a angajamentelor financiare sub forma garanţiilor, girurilor şi ipotecilor de orice fel, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute în bilanţ, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative, în măsura în care aceste informaţii sunt utile pentru evaluarea poziţiei financiare.

          2. (3) Pentru orice garanţie semnificativă care a fost constituită trebuie făcută o prezentare detaliată.

          3. (4) Orice angajamente privind pensiile şi entităţile afiliate trebuie prezentate distinct.

        18. 128. (1) Referitor la capitalul instituţiei de credit, în notele explicative se prezintă următoarele informaţii:

          1. a) dacă instituţia de credit nu are capital autorizat, valoarea capitalului subscris;

          2. b) dacă, conform actului de înfiinţare, instituţia de credit are capital autorizat, valoarea acestuia, precum şi valoarea capitalului subscris în momentul înfiinţării instituţiei de credit sau în momentul autorizării instituţiei de credit pentru începerea activităţii şi în momentul oricărei modificări a capitalului autorizat;

          3. c) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor subscrise în cursul exerciţiului financiar în limitele unui capital autorizat, precum şi valoarea încasată de către instituţia de credit la distribuirea lor;

          4. d) dacă există mai multe clase de acţiuni sau părţi sociale, numărul şi valoarea nominală pentru fiecare clasă.

            (2) În înţelesul prezentelor reglementări, prin capital autorizat se înţelege suma maximă a capitalului subscris potrivit statutului sau adunării generale, iar prin clasă de acţiuni sau părţi sociale se înţelege o grupare în funcţie de caracteristicile acestora, stabilite potrivit legii.

        19. 129. (1) În cazul în care instituţia de credit a emis pe parcursul exerciţiului financiar valori mobiliare, se prezintă următoarele informaţii:

          1. a) tipul valorilor mobiliare emise;

          2. b) pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune şi suma primită.

            (2) În cazul în care obligaţiunile emise de o instituţie de credit sunt deţinute de o persoană nominalizată sau împuternicită de către acea instituţie de credit, în notele explicative se menţionează valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabilă a acestora.

        20. 130. (1) În notele explicative trebuie incluse informaţii privind numărul mediu de persoane angajate în cursul exerciţiului financiar, defalcat pe categorii şi, dacă acestea nu sunt prezentate distinct în contul de profit şi pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exerciţiului financiar, defalcate conform pct.57 elementul 8.(a).

          (2) Se menţionează suma indemnizaţiilor acordate în exerciţiul financiar membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere în virtutea responsabilităţilor acestora, precum şi orice angajamente generate sau asumate privind pensiile pentru foştii membri ai acestor organe, indicându-se valoarea totală a angajamentelor pentru fiecare categorie.

        21. 131. În notele explicative trebuie prezentate, de asemenea, valoarea avansurilor şi creditelor acordate de către instituţia de credit membrilor organelor de administrare, conducere sau supraveghere, precum şi angajamentele luate în contul acestor persoane cu titlu de garanţie de orice tip. Aceste informaţii trebuie să fie furnizate în mod global pentru fiecare categorie în parte.

        22. 132. În notele explicative trebuie prezentată şi măsura în care calcularea profitului sau pierderii exerciţiului financiar a fost afectată de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale şi regulile de evaluare prevăzute de prezentele reglementări, a fost efectuată în exerciţiul financiar curent sau într-un exerciţiu financiar precedent în vederea obţinerii de facilităţi fiscale. Atunci când influenţa unei asemenea evaluări asupra cheltuielilor viitoare cu impozitul pe profit este semnificativă, trebuie prezentate detalii.

        23. 133. (1) În notele explicative se prezintă diferenţa dintre cheltuiala cu impozitul pe profit aferent exerciţiului financiar curent şi exerciţiilor financiare precedente şi suma impozitelor rămasă de plată pentru aceste exerciţii, cu condiţia ca această diferenţă să fie semnificativă pentru obligaţiile fiscale viitoare.

          (2) De asemenea, se include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, aşa cum este prezentat în declaraţia de impozit pe profit.

        24. 134. În completarea informaţiilor solicitate la pct.125 lit.f) din prezentele reglementări, instituţiile de credit prezintă, pentru postul 7 din Pasiv (Datorii subordonate), următoarele informaţii:

          1. a) pentru fiecare împrumut care depăşeşte 10% din valoarea totală a datoriilor subordonate:

            1. (i) valoarea împrumutului, moneda de exprimare, rata dobânzii şi scadenţa, sau o menţiunea că este vorba de o emisiune perpetuă;

            2. (ii) dacă există circumstanţe în care este necesară rambursarea anticipată;

            3. (iii) condiţiile subordonării, existenţa unor dispoziţii care permit convertirea datoriei subordonate în capital sau alt element de pasiv, precum ş1 condiţiile prevăzute de aceste dispoziţii;

          2. b) o menţiune globală privind regulile ce guvemeză celelalte împrumuturi.

        25. 135. (1) Instituţiile de credit menţionează distinct, în notele explicative la situaţiile financiare, pentru fiecare din elementele de Activ 3.(b) ,,Creanţe asupra instituţiilor de credit - alte creanţe" şi 4 ăCreanţe asupra clientelei", precum şi pentru fiecare din elementele de Pasiv 1.(b) ,,Datorii privind instituţiile de credit - la termen", 2.(a)

          ăDatorii privind clientela - depozite", 2.(b) ,,Datorii privind clientela - alte datorii - la termen" şi 3.(b) ,,Datorii constituite prin titluri - alte titluri", valoarea acestor creanţe şi datorii, defalcată în funcţie de durata lor reziduală, după cum urmează:

          până la trei luni inclusiv;

          între trei luni şi un an inclusiv; între un an şi cinci ani inclusiv; peste cinci ani.

          1. (2) Pentru elementul de Activ 4 ăCreanţe asupra clientelei" trebuie să se indice valoarea creanţelor la vedere.

          2. (3) În cazul creanţelor sau datoriilor ce comportă plăţi eşalonate, durata reziduală este perioada cuprinsă între data de închidere a bilanţului şi data de scadenţă a fiecărei plăţi.

        26. 136. Instituţiile de credit trebuie să indice, pentru elementul de Activ 5 ăObligaţiuni şi alte titluri cu venit fix" şi de Pasiv 3.(a) ,,Datorii constituite prin titluri - titluri de piaţă interbancară, obligaţiuni, titluri de creanţă negociabile în circulaţie", valoarea creanţelor şi datoriilor care vor deveni scadente în termen de un an de la data întocmirii bilanţului.

        27. 137. Instituţiile de credit trebuie să prezinte infomaţiile privind activele pe care le-au gajat pentru propriile datorii sau pentru cele ale unor terţe părţi (inclusiv datorii contingente); aceste informaţii trebuie să fie suficient de detaliate pentru a indica suma totală a activelor gajate pentru fiecare element de Pasiv şi pentru fiecare element în afara bilanţului.

        28. 138. Instituţiile de credit care prezintă în elementele din afara bilanţului informaţiile prevăzute la pct.127(2) d