COD TEHNIC din 21 august 2006al gazelor petroliere lichefiate (GPL)
EMITENT
  • AUTORITATEA NAŢIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 744 din 31 august 2006



     1. Scop şi obiective. Domeniu de aplicareScop1.1. Codul tehnic al domeniului gazelor petroliere lichefiate - GPL, denumit în continuare cod tehnic are ca scop impunerea şi promovarea cerinţelor tehnice minime specifice domeniului gazelor petroliere lichefiate, cu caracter general, atât cele prevăzute în legislaţia primara şi secundară, în normele tehnice şi standardele în vigoare cat şi cele ce necesita a fi detaliate prin norme tehnice de către agenţii economici din domeniu. Aceste cerinţe tehnice sunt menite să asigure funcţionarea în condiţii de securitate, stabilitate şi eficienta economică a infrastructurii din domeniu gazelor petroliere lichefiate.Codul tehnic este elaborat de ANRGN.Obiective1.2. Codul tehnic are următoarele obiective:a. stabilirea cerinţelor tehnice pentru activităţile denumite în tabelul 1 legate de infrastructura domeniului GPL, respectiv proiectarea, execuţia, depozitarea şi distribuţia GPL cu luarea în considerare a tuturor măsurilor privind securitatea în exploatare;b. asigurarea unui nivel minim de protecţie în vederea prevenirii pierderilor de vieţi omeneşti şi distrugeri ale proprietăţii, în caz de incendiu sau explozie;c. stabilirea condiţiilor generale privind asigurarea calităţii GPL;d. asigurarea unui cadru de reglementare, armonizat cu cerinţele Directivelor Comisiei Europene în domeniul GPL, transpuse prin Hotărâri sau Ordonanţe ale Guvernului României;e. stabilirea unui cadru de reglementare, în vederea asigurării unui mediu nediscriminatoriu şi concurential în domeniul GPL;f. stabilirea unor cerinţe privind autorizarea şi licentierea pentru agenţii economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare, respectiv activităţi comerciale în domeniu GPL;g. stabilirea cerinţelor de securitate pentru instalaţiile de utilizare GPL ale consumatorilor, pentru a îndeplini cerinţele esenţiale de securitate din Directivele CE în domeniul GPL, transpuse prin Hotărâri sau Ordonanţe ale Guvernului României;Domeniul de aplicare1.3. Respectarea prevederilor Codului Tehnic este obligatorie pentru toţi agenţii economici şi consumatorii din domeniul GPL. Prevederile din Codul Tehnic se aplică la activităţile şi infrastructura din domeniului GPL precizate în tabelul 1.1.4. Prezentul Cod Tehnic vine în sprijinul investitorilor români sau străini pentru a le facilita informarea printr-un singur document asupra reglementărilor tehnice aplicabile domeniului GPL.Tabelul 1. Lista activităţilor din domeniul GPL
      SubactivitateaObiectulAplicare în Codul tehnic
      1. Activitate de proiectare în domeniul GPL
      1.1. Proiectare sisteme şi instalaţii1.1.1. Instalaţii pentru distribuţie de autogaz (fără posibilitatea de umplere/îmbuteliere recipiente-butelii) în staţii de distribuţie mixte sau independente: a. cu recipiente staţionare orizontale sau verticale supraterane: - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă; b. cu recipiente staţionare subterane: - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate peste 13 m3 apă; c. cu recipiente acoperite: - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune orizontale cu capacitate peste 13 m3 apă;Codul tehnic se aplică
      1.1.2. Instalaţii pentru utilizare GPL în sistem mic vrac pentru uz casnic şi industrial, cu sau fără vaporizatoare: a. cu recipiente sub presiune supraterane, fixe (orizontale sau verticale) sau transportabile: - butelii cu capacitate până la 150 l apă; - containere cu capacitate până la 450 l apă; - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă, b. cu recipiente sub presiune staţionare subterane: - containere cu capacitate până la 450 l apă; - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă; c. cu recipiente acoperite: - recipiente sub presiune cu capacitate până la 13 m3 apă; - recipiente sub presiune cu capacitate peste 13 m3 apă;
      1.1.3. Instalaţii pentru distribuţie de GPL pentru echipament recreaţional (rulote şi bărci de agrement);
      1.1.4. Instalaţii pentru utilizarea GPL la refrigerare, inclusiv instalaţii de condiţionarea aerului care utilizează GPL drept agent de răcire;
      1.1.5. Instalaţii pentru umplerea aerosolilor cu GPL;
      1.1.6. şi/sau Instalaţii de transfer în şi din recipiente staţionare transportabile (cisterne rutiere sau cisterne feroviare);
      1.1.8. Instalaţii pentru conversia combustibilului la vehicule rutiere, feroviare şi alte echipamente (kituri pentru motoare cu combustie pe GPL);Codul tehnic se aplică
      1.1.9. Sisteme de depozitare în recipiente sub presiune staţionare, cu sau fără sisteme de presurizare, dotate cu sisteme de măsurare a cantităţilor şi debitelor: - supraterane; - semiîngropate/subterane; - acoperite;
      1.1.10. Rezervoare criogenice pentru depozitare GPL la presiune atmosferică;Codul tehnic nu se aplică
      1.1.11. Instalaţii de încărcare/descărcare în depozite şi/sau terminale de GPL;Codul tehnic se aplică
      1.1.12. Instalaţii destinate amestecării GPL pentru producerea de autogaz prin diverse metode
      1.1.13. Staţii fixe complet echipate de umplere/îmbuteliere a GPL în recipiente-butelii: - manuale; - mecanice, - automate;
      1.1.14. Instalaţii fixe sau transportabile de umplere/îmbuteliere a GPL în recipiente-butelii;
      1.1.15. Sisteme pentru întreţinerea şi repararea recipientelor-butelii din staţiile şi instalaţiile de umplere/îmbuteliere a GPL
      1.1.16. Sisteme de amestec propan-aer pentru conectare cu reţele de GN;
      1.1.17. Instalaţii de odorizare, marcare şi injecţie metanol;
      1.2. Proiectare recipiente pentru GPL1.2.1. Proiectare recipiente-butelii din materiale metalice, nemetalice (aluminiu), materiale compozite;Codul tehnic se aplică
      1.2.2. Proiectare containere staţionare;
      1.2.3. Proiectare recipiente cu capacitate până la şi peste 13 m3 apă: - pentru instalare supraterană; - pentru instalare acoperită, îngropată/subterană; - transportabile
      1.2.4. Proiectare recipiente pentru instalaţii de conversie instalate pe vehicule: - cilindrice; - torice;
      1.2.5. Proiectare trans-containere (tank-containere);
      1.2.6. Proiectare cartuşe de unică utilizare pentru GPL;
      1.2.7. Proiectare tuburi pentru utilizarea GPL la aerosoli
      1.3. Proiectare echipamente şi dispozitive pentru GPL1.3.1. Proiectare vaporizatoare;
      1.3.2. Proiectare dispozitive şi echipamente care fac obiectul pct. 2.12, 2.13, 2.14, 2.15
      1.3.3. Sisteme de protecţie catodică pentru recipiente şi conducte pentru GPL
      1.4. Proiectare conducte GPL1.4.1. Conducte şi subansambluri de conducte pentru instalaţii de utilizare a GPL: a. din materiale metalice; b. din materiale nemetalice: c. din mase plastice (HDPE; poliamidă):Codul tehnic se aplică
      2. Activitate de execuţie recipiente şi conducte pentru GPL
      2.1. Execuţie recipiente şi conducte;Codul tehnic se aplică
      2.2. Execuţie rezervoare pentru depozitare la presiune atmosferică a GPL/criogenice;
      2.3. Execuţie asamblare pe structuri fixe şi/sau mobile/transportabile;
      2.4. Execuţie construcţii metalice aferente sistemelor de transport şi/sau transfer;
      2.5. Execuţie montaj recipiente sub presiune;
      2.6. Execuţie reparare, schimbare, modificare, modernizare, scoatere din uz şi distrugere recipiente şi rezervoare de GPL;
      2.7. Execuţie încercări la echipament sub presiune şi rezervoare de GPL;
      2.8. Execuţie conducte în instalaţii şi sisteme de la pct. 1.1 şi 1.2;
      2.9. Execuţie şi instalare vaporizatoare;
      2.10. Execuţie ansambluri şi subansambluri de conducte în toate sistemele de GPL;
      2.11. Execuţie tuburi pentru aerosoli şi cartuşe de unică utilizare;
      2.12. Execuţie aparate pentru arderea GPL drept combustibil (sobe, arzătoare de toate tipurile, lămpi de iluminat cu GPL, aragazuri, aeroterme, şeminee, refrigeratoare etc.);
      2.13. Execuţie armături de închidere şi siguranţă: robinete de toate tipurile, inclusiv de debit constant pentru butelii tip camping, supape cu bilă, supape de siguranţă, membrane de explozie etc.;
      2.14. Execuţie dispozitive şi elemente de cuplare la consumatorul de GPL: - tuburi flexibile din elastomeri/cauciuc; - tuburi flexibile din materiale metalice/furtunuri metalice; - elemente de legătură/cuplare; - regulatoare de presiune;
      3. Activitate de execuţie a instalaţiilor şi sistemelor domeniul GPL
      3.1. Instalare, montare, întreţinere, reparare, modificare, modernizare, înlocuire, expertizare, încercare, scoatere din uz şi distrugere a sistemelor şi instalaţiilor de la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 şi a recipientelor şi conductelor de la pct. 2.1-2.14.Codul tehnic se aplică
      4. Activitate de producţie şi distribuţie a GPL
      4.1. Producţie GPL în instalaţii tehnologice din rafinării, instalaţii petrochimice şi/sau prin alte tehnologiiCodul tehnic se aplică
      4.2. Distribuţie GPL din recipiente transportabile (cisterne rutiere, feroviare şi recipiente containere)
      4.3. Distribuţie GPL îmbuteliat în recipiente-butelii, cartuşe, aerosoli, en-gros şi en-detail, în puncte fixe sau mobile de distribuţie, inclusiv în recipiente-butelii pentru instalaţii mobile de ridicat/stivuitoare;
      4.4. Distribuţie GPL din instalaţii pentru mic vrac;
      4.5. Distribuţie autogaz din sistemele de depozitare şi distribuţie a autogazului la vehicule;
      4.6. Transfer GPL în şi din recipiente transportabile/cisterne sau nave;
      5. Activităţi speciale de proiectare şi execuţie în domeniul GPL
      5.1. Amplasare containere şi recipiente sub presiune în pământ îngheţatCodul tehnic nu se aplică
      5.2. Depozitare GPL în caverne, inclusiv conducte şi accesorii pentru acest sistem de depozitare
      5.3. Instalaţii de procesare pentru care este necesară aprobare specială pentru construire şi instalare bazate pe cerinţe speciale de mediu
      5.4. Depozitare şi transport în recipiente sub presiune instalate pe nave fluviale şi/sau maritime de transport
      5.5. Recipiente şi instalaţii de GPL pentru baloane cu aer cald
      5.6. Instalaţii de transfer în şi din recipiente staţionare şi/sau transportabile de pe nave maritime, fluviale
      5.7. Instalaţii de procesare a GPL din rafinării şi instalaţii petrochimice
      5.8. Instalaţii chimice sau petrochimice pentru procesarea GPL
      5.9. Sisteme de dispersie gaze cu şi fără flacără/faclă
      5.10. Terminale de depozitare în vederea distribuţiei şi transportului GPLCodul tehnic se aplică
      5.11. Sisteme pentru detectarea scurgerilor de GPL
      5.12. Instalaţii de automatizare aferente sistemelor şi instalaţiilor din domeniul GPL: niveluri, debite, greutăţi, numărătoare de butelii etc.
      5.13. Instalaţii auxiliare şi de utilităţi specifice domeniului GPL: - pentru golirea recipientelor-butelii, încercarea de rezistenţă la presiune, sablare, acoperire anticorozivă, încercarea de etanşeitate, sigilarea armăturii de închidere, etichetare etc. - apă, abur, aer tehnologic, ventilare, electrice etc. - proiecţie împotriva focului şi semnalizare.
      5.14. Sisteme de transport mecanizat şi încărcare/paletizare recipiente-butelii în mijloace de transport speciale.
    1.5. Codul nu se aplică activităţilor la care se face menţiune specială în tabelul 1, precum şi pentru utilizarea GPL în scopuri militare, pentru activităţile din domeniile gazelor naturale - GN, gazelor naturale lichefiate - GNL şi gazelor naturale comprimate pentru vehicule - GNCV.1.5. (a) Terminologia relevanta în domeniul GPL din cuprinsul Codului Tehnic al GPL este continuta în Anexa 1;(b) Legislaţia relevanta care se aplică în domeniul GPL este continuta în Anexa 2;(c) Lista standardelor ale căror recomandări sunt utilizate în domeniul GPL este continuta în Anexa 3;(d) Cerinţele de calitate şi securitate aferente GPL sunt conţinute în Anexa 4.1.6. Acordarea licenţelor pentru desfăşurarea de activităţi comerciale în domeniul GPL se realizează de ANRGN în baza unui regulament specific, pentru următoarele activităţi:- licenţe pentru producere;- licenţe pentru distribuţie;- licenţe pentru depozitare.2. CERINŢE PRIVIND CALITATEA GPL2.1. Gazele petroliere lichefiate - GPL:- reprezintă un amestec de hidrocarburi uşoare în faza gazoasa în condiţii standard de presiune şi temperatura, care pot fi lichefiate prin creşterea presiunii sau scăderea temperaturii;- sunt considerate fluidele având o presiune de vapori care nu o depăşeşte pe cea admisă pentru propanul comercial, compus predominant din următoarele hidrocarburi - singure sau în amestec - propan, propena (propilenă), butan (n-butan şi/sau izo-butan) şi butene (butilene) inclusiv butadiene;- sunt fractii de hidrocarburi uşoare din seria parafine (alcani), derivate din procesele de rafinare, instalaţii de stabilizare a ţiţeiului şi din procesarea gazelor naturale.- sunt în mod normal lichefiate sub presiune pentru a fi transportate sau depozitate.2.2. Pentru identificare imediata, la nivelul producătorilor şi ai pieţei, GPL este caracterizat, de numere unice de clasificare, după cum urmează:- numărul ONU/UN cuprins în recomandările privind transportul mărfurilor periculoase serveşte ca baza pentru reglementările în transportul naval, feroviar şi rutier naţional, regional şi internaţional;- numărul CAS (Chemical Abstract Service Registry Number) care defineste produsul chimic, dar nu concentraţia sau amestecurile specifice;- numărul EINECS introdus prinDecizia 81/437/EECa Comisiei Comunităţii Europene;- numărul ICSC este caracteristic identificarii internaţionale a substanţelor periculoase al Internaţional Chemical Safety Cards (Fişa internationala de securitate chimica).2.3. Numărul ONU/UN a fost stabilit de Comitetul de experţi (COE) în transportul mărfurilor periculoase ai Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) sub egida ONU şi este utilizat în întreaga lume în comerţul şi transportul internaţional pentru identificarea produselor chimice sau a claselor de mărfuri periculoase fiind cuprins în regulamentele privind transportul mărfurilor periculoase.Numărul se compune din patru cifre, în general cuprinse între 0000 şi 3500, iar pentru a se evita confuzia, întotdeauna este precedat de literele "UN".Numerele ONU/UN cuprinse în regulamentele privind transportul mărfurilor periculoase servesc ca baza pentru reglementările din transportul aerian, naval, feroviar şi rutier naţional, regional şi internaţional.2.4. Numărul CAS (Chemical Abstract Service Registry Number) defineste produsul chimic, dar nu concentraţia sau amestecurile specifice. Din punctul de vedere al securităţii şi al modului de inventariere a substanţelor chimice reprezintă cel mai bun criteriu în privinta eliminării ambiguitatilor.2.5. Numărul EINECS a fost introdus prinDecizia 81/437/EECa Comisiei Comunităţii Europene şi este compus din două grupe de trei cifre şi un grup de doua cifre (digiti).2.6. Numărul EC este un termen utilizat sa înlocuiască în viitor cele doua numere şi a fost introdus în baza Directivei 87/548/EEC Anexa 1.2.7.Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor periculoase prevede în Anexa 1 numerele de identificare EC caracteristice GPL propan şi butan, precum şi amestecurilor acestora asa cum sunt definite în Regulamentele de transport a mărfurilor periculoase ADR/RID.2.8. Clasificarea centralizata a numerelor de identificare pentru GPL este prezentată în Anexa 4.3. CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA ÎN DOMENIUL GPL3.1. Din punctul de vedere al proiectării codul tehnic trebuie să acopere următoarele domenii importante: a) principii de amplasare; b) metode şi tehnici de proiectare şi execuţie; c) materiale (compatibilitate, proprietăţi şi compozitii); d) proceduri de încercare (pentru performanţe, compozitii şi calitate); e) stabilirea dimensiunilor componentelor (pentru plăci/table, ţevi şi secţiuni standard); f) coduri de practica pentru exploatarea în condiţii de securitate.Principii de amplasare3.2. La amplasarea infrastructurii din domeniul GPL proiectantul sa ţină cont de următorii factori:1. necesitatea respectării jurisdicţiei în amplasarea sistemelor;2. delimitarea geografică a amplasamentului;3. necesitatea asigurării accesului pentru serviciile de urgenta;4. necesitatea asigurării evacuarii personalului prin trasee de urgenta:5. interactiunea cu alte instalaţii din locatie;6. necesitatea prevenirii prin delimitarea a locului unde pot apare scapari de substanţe inflamabile;7. necesitatea asigurării condiţiilor de lucru pentru personalul de exploatare;8. necesitatea operabilitatii şi mentenabilitatii;9. interactiunea dintre facilităţile existente sau planificate din amplasament, precum cai de acces, canalizare şi traseele utilităţilor;10. necesitatea existenţei unor distanţe până la minimum posibil care să reducă riscurile pentru transferul materialelor între instalaţii şi unitatea de depozitare;11. necesitatea de a localiza amenajările materialelor periculoase cat mai departe posibil de la granita amplasamentului şi vecinătatea populaţiei active locale.Metode şi tehnici de proiectare şi execuţie3.3. Indiferent de tehnica şi metoda de proiectare aleasă, proiectantul are obligaţia să respecte principiile de proiectare, luând în considerare cerinţele esenţiale de securitate; corelatia dintre condiţiile de proiectare şi cerinţele esenţiale de securitate a echipamentului sub presiune pentru GPL este prezentată în tabelul 2.Tabelul 2. Corelatia dintre condiţiile de proiectare şi cerinţele esenţiale de securitate
    Cerinţele esenţiale de securitate Clauzele din Anexa 1 a HG nr. 584/2004
    1. Observaţii preliminare: Obligativitatea privind aplicarea cerinţelor esenţiale de securitate pentru toate echipamentele sub presiune şi ansamblurile care prezintă un anumit pericol Obs. prelimin. 1
    2. Obligativitatea privind aplicarea cerinţelor esenţiale de securitate a echipamentelor sub presiune atunci când sunt utilizate în condiţiile prevăzute de producător dacă exista anumite pericole Obs. prelimin. 2
    3. Obligativitatea efectuării unei analize de risc în proiectarea şi execuţia echipamentelor sub presiune privind identificarea riscurilor din punctul de vedere al presiunii Obs. prelimin. 3
    4. Interpretarea şi aplicarea cerinţelor esenţiale de securitate astfel încât în momentul proiectării şi execuţiei să se ţină seama de nivelul tehnic şi practica curenta şi de aspectele tehnice şi economice pentru asigurarea unui grad ridicat de protecţie a sănătăţii şi securităţii Obs. prelimin. 4
    Generalitati pct. 1
    5. Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate, executate şi încercate, echipate şi instalate încât sa garanteze securitatea în conformitate cu instrucţiunile producătorului pct. 1.1
    6. Executantul trebuie să aplice în ordine următoarele principii: - sa elimine sau sa reducă în mod rezonabil pericolele; - să aplice măsuri adecvate de protecţie faţă de pericolele care nu pot fi eliminate; - sa informeze utilizatorul asupra pericolelor remanente şi sa indice măsurile speciale de diminuare a pericolelor în momentul instalării şi/sau pct. 1.2
    7. Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate încât sa excludă pericolele produse de utilizarea necorespunzătoare sau sa avertizeze ca echipamentele nu trebuie folosite astfel pct. 1.3
    8. Proiectare
    Echipamentele sub presiune trebuie proiectate încât să se garanteze securitatea pe toată durata de viaţa prevăzută a acestora; Trebuie luati coeficienţii de siguranţă cei mai adecvati bazati pe metode general recunoscute pct. 2.1
    9. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate pentru încărcări corespunzătoare utilizării previzibile în toate situaţiile pct. 2.2.1
    10. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate pentru rezistenta adecvată bazată pe metoda de calcul şi suplimentar, dacă este cazul, însoţită de o metoda experimentala de proiectare fără calcule, dacă produsul presiunii maxime admisibile PS şi volumul V este mai mic de 6000 bar x litru sau produsul PS x DN este mai mic de 3000 bar pct. 2.2.2
    Metoda de calcul după formule pct. 2.2.3
    11. Incinta sub presiune şi alte aspecte legate de încărcare: Eforturile admisibile trebuie să fie limitate în ceea ce privesc posibilităţile de defectare aplicând coeficienţi de securitate care să permită eliminarea tuturor incertitudinilor care decurg din fabricaţie şi din comportamentul materialelor; Cerinţele pot fi respectate numai dacă se aplică una dintre următoarele metode: - proiectare după formule; - proiectare pe baza analizei; - proiectare pe baza unor metode din mecanică ruperii. pct. 2.2.3a
    12. Rezistenta echipamentelor sub presiune trebuie să stabilească prin calcule de proiectare, în special: - presiunile de calcul trebuie să ţină cont de presiunile statice şi dinamice ale fluidului şi descompunerea fluidelor instabile; - temperaturile de calcul trebuie să ţină cont de limitele de securitate corespunzătoare; - trebuie să ţină cont de toate combinatiile posibile de temperatura şi presiune; - eforturile maxime şi concentratorii de tensiuni trebuie mentinuti în limitele de securitate; - calculele trebuie să utilizeze valori corespunzătoare proprietăţilor materialelor, bazate pe date documentate, împreună cu coeficienţi de securitate adecvati; - coeficienţii de imbinare trebuie aplicati corespunzător caracteristicilor materialelor care, depind de tipul controlului nedistructiv şi condiţiile de operare; - trebuie considerate toate tipurile posibile de uzura (coroziune, oboseala) conforme mecanismelor de defectare şi instrucţiunile trebuie să dea atenţie caracteristicilor speciale de proiectare reprezentative pentru toată durata de viaţa a echipamentului: - număr de ore de funcţionare proiectat la temperaturile specificate; - număr de cicluri proiectat la nivel de eforturi specificate; - adaos de coroziune stabilit prin proiect. pct. 2.2.3(b)
    13. Calculele trebuie să ţină seama de stabilitatea structurală adecvată, care să includă măsuri necesare în timpul transportului şi manipulării pct. 2.2.3(c)
    14. Metoda de proiectare experimentala Proiectarea echipamentului sub presiune trebuie să fie validată de un program, total sau parţial, de încercări adecvat, care să conţină criterii de acceptare şi respingere, pentru un esantion reprezentativ din echipamentul sub presiune. Programul de încercări trebuie să includă: a) o încercare de rezistenta la presiune menita sa verifice ca echipamentul sub presiune nu prezintă scurgeri sau deformatii; b) acolo unde exista riscul de oboseala, încercările trebuie să fie adecvate funcţionarii în condiţii de sarcina a echipamentului sub presiune; c) dacă este necesar, încercări suplimentare privind coroziunea, agresivitatea exterioară etc. pct. 2.2.4
    15. Măsuri privind manipularea şi operarea în condiţii de securitate Metodele specifice privind operarea echipamentelor sub presiune trebuie să excludă orice risc previzibil acordând atenţie: - dispozitivelor de închidere şi deschidere; - descărcării periculoase a armaturilor de suprapresiune; - prevenirii accesului fizic atunci când se produce suprapresiune sau vacuum; - temperaturii suprafeţelor, ţinând cont de utilizarea destinată; - descompunerea fluidelor instabile; - echiparii usii de acces cu dispozitive care să prevină pericolele prin presiune. pct. 2.3
    16. Mijloace de examinare a echipamentelor sub presiune: (a) trebuie proiectate şi executate încât să poată fi efectuate toate verificările necesare; (b) trebuie să fie disponibilă examinarea interioară; (c) pot fi utilizate şi alte mijloace pentru garantarea securităţii echipamentului sub presiune: de ex. când are dimensiuni reduse pentru a permite accesul fizic, când deschiderea echipamentului sub presiune are influenţa negativa asupra interiorului sau când substanţa continuta în interior nu este periculoasa pentru materialul echipamentului sub presiune şi nu induce procese interne de degradare pct. 2.4
    17. Mijloacele de golire şi aerisire trebuie prevăzute pentru: - prevenirea efectelor dăunătoare: lovituri de berbec, colapsul datorită vacuumului, coroziunea şi reactiile chimice necontrolate; - a permite curatarea, verificarea şi întreţinerea în siguranţa; pct. 2.5
    18. Coroziunea sau alta forma de degradare chimica trebuie evitata prin adaosuri sau prin protecţie adecvată împotriva coroziunii sau a altor forme de atac chimic pct. 2.6
    19. Uzura trebuia avută în vedere când apar condiţii de eroziune sau abraziune prin: - proiectare adecvată, de ex. prin grosime suplimentară, captusiri sau acoperiri; - posibilitate de înlocuire a celor mai afectate părţi; - includerea în instrucţiunile de operare prevăzute la pct. 3.4 din Anexa 1 la HG 584/2004 privind măsurile necesare funcţionarii continue şi sigure pct. 2.7
    20. Ansamblurile trebuie să fie proiectate încât: - componentele să fie adecvate şi sigure pentru rolul funcţional; - componentele să fie corect integrate şi asamblate pct. 2.8
    21. Prevederi privind umplere şi golire Echipamentele sub presiune trebuie proiectate şi prevăzute cu accesorii care să asigure umplerea şi golirea ţinând cont de următoarele pericole: (a) la umplere: supraumplerea sau suprapresiunea şi instabilitatea; (b) la golire: scurgerea necontrolata a fluidului; (c) la umplere şi la golire: conectarea şi deconectarea fără pericole pct. 2.9
    22. Protecţia împotriva depăşirii limitelor admisibile Echipamentele sub presiune trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de protecţie potrivite, dacă nu sunt protejate de alte dispozitive de protecţie dintr-un ansamblu. Dispozitivele de protecţie adecvate şi combinatiile acestora cuprind: (a) accesorii de securitate; (b) dispozitive de supraveghere adecvate precum indicatoare şi/sau alarme pct. 2.10
    Accesorii de securitate pct. 2.11
    23. Accesoriile de securitate trebuie să fie proiectate şi executate încât să fie adecvate şi sigure şi, dacă este cazul, să respecte cerinţele de întreţinere şi încercare; - să fie independente şi sa nu fie afectate de alte funcţii; - sa corespundă principiilor de proiectare pentru obţinerea unei protecţii adecvate şi sigure, în condiţii de siguranţă la avarie, redundanta, diversitate şi auto-diagnosticare pct. 2.11.1
    24. Dispozitivele pentru limitarea presiunii trebuie să fie proiectate încât sa nu fie depăşită presiunea maxim admisibilă PS, exceptând cazul unei depăşiri instantanee de 1,1 PS. pct. 2.11.2
    25. Dispozitivele de supraveghere a temperaturii trebuie să aibă, din considerente de securitate, un timp de răspuns adecvat pct. 2.11.3
    26. Foc exterior Când este necesar, echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate şi, după caz, echipate cu accesorii astfel încât să fie limitate pagubele în eventualitatea unui foc pct 2.12
    Execuţie pct. 3
    27. Proceduri de execuţie Producătorul trebuie să asigure execuţia competenţa a procedurilor din faza de proiectare şi să aplice tehnici şi proceduri relevante pct 3.1
    28. Pregătirea părţilor componente nu trebuie să conducă la apariţia defectelor, a fisurilor sau la modificarea caracteristicilor mecanice care ar putea afecta securitatea pct. 3.1.1
    29. Imbinari nedemontabile: - imbinarile nedemontabile şi zonele adiacente nu trebuie să prezinte defecte de suprafaţa sau interne în detrimentul securităţii; - proprietăţile imbinarilor nedemontabile trebuie să respecte un minimum specificat pentru materialele care se asambleaza, exceptând cazul când valorile specifice nu au fost luate în calculul de proiectare; - imbinarile nedemontabile trebuie efectuate de personal calificat corespunzător procedeelor de lucru adecvate; - personalul şi procedeele trebuie să fie aprobate de un organism de terta parte pentru echipamentele sub presiune din categoriile II, III, şi IV pct. 3.1.2
    30. Încercări nedistructive (NDT) ale imbinarilor permanente trebuie să fie efectuate de personal calificat. Pentru categoriile III şi IV personalul trebuie aprobat de un organism de terta parte pct. 3.1.3
    31. Tratament termic trebuie să fie efectuat într-o faza adecvată de execuţie pct. 3.1.4
    32. Trasabilitatea. Materialele din care au fost executate părţile componente ale echipamentelor sub presiune trebuie să fie identificate prin mijloace adecvate din faza de recepţie, în timpul execuţiei şi până la încercarea finala a produsului pct. 3.1.5
    33. Evaluarea finala. Echipamentele sub presiune trebuie să constituie subiectul unei evaluări finale pct. 3.2
    34. Verificarea finala Conformitatea cu cerinţele HG 584/2004 trebuie evaluată vizual şi prin examinarea documentelor de însoţire, cu respectarea cerinţelor esenţiale. Trebuie să se ţină cont de încercările efectuate în timpul execuţiei. Pentru securitatea echipamentelor sub presiune este necesară verificarea interioară şi exterioară a fiecărei părţi a echipamentului sub presiune pct. 3.2.1
    35. Încercarea de rezistenta la presiune Echipamentul sub presiune trebuie să fie încercat la o presiune cel puţin egala, după caz, cu valoarea menţionată la pct. 7.4 din Anexa la HG 584/2004: - echipamentele sub presiune din categoria I, executate în serie, trebuie să fie încercate pe baza statistica; - dacă încercarea la presiune este dăunătoare sau impracticabila, se pot efectua alte încercări dovedite a fi eficiente, luându-se măsuri suplimentare înaintea acestor încercări precum NDT sau alte măsuri echivalente pct. 3.2.2
    36. Verificarea dispozitivelor de securitate Pentru ansambluri, verificarea finala cuprinde examinarea dispozitivelor de securitate privind conformitatea totală cu cerinţele de la pct. 2.10 din Anexa 1 la HG 584/2004 pct. 3.2.3
    37. Marcare şi etichetare Pe lângă marcajul CE trebuie furnizate următoarele informaţii: pct. 3.3
    - pentru toate echipamentele sub presiune: numele şi adresa, anul, date de identificare, limitele esenţiale maxime/minime; pct 3.3(a)
    - în funcţie de tipul echipamentului sub presiune, alte informaţii necesare pentru securitatea la instalare, în funcţionare sau utilizare, după caz, pentru întreţinere şi verificări periodice; pct. 3.3(b)
    - dacă este necesar, se aplică semne de avertizare pentru a atrage atenţia asupra cazurilor de utilizări necorespunzătoare dovedite de experienta ca fiind posibile sa apara pct. 3.3(c)
    38. Instrucţiuni de exploatare Echipamentul sub presiune introdus pe piaţa trebuie să fie însoţit de instrucţiuni de exploatare, care să conţină informaţii necesare de securitate privind montajul, asamblarea, punerea în funcţiune, utilizarea, întreţinerea, inclusiv verificările de către utilizator. Aceste instrucţiuni trebuie să se refere la pericolele posibile în conformitate cu pct. 1.3 Anexa la HG 584/2004 şi la caracteristicile particulare de proiectare conform pct. 4.3 Anexa 1 la HG 584/2004 pct. 3.4
    39. Materiale Materialele pentru echipamentele sub presiune trebuie să fie adecvate pentru utilizare pe întreaga durata de viaţa planificata, exceptând cazurile când este prevăzută înlocuirea lor Materialele de adaos: pentru sudare etc. trebuie să satisfacă numai cerinţele relevante de la pct. 4.1, 4.2(a) şi 4.3 primul paragraf Anexa 1 la HG 584/2004 pct. 4
    40. Materialele pentru părţile supuse la presiune trebuie: (a) să aibă proprietăţi corespunzătoare tuturor condiţiilor de funcţionare şi pentru toate condiţiile de încercare, să fie suficient de ductile şi tenace, respectând cerinţele de la pct 7.5 Anexa 1 la HG 584/2004; trebuie alese astfel încât să se prevină, dacă este necesar, ruperea fragila; (b) să fie suficient de rezistente chimic în ceea ce priveşte fluidul conţinut; (c) sa nu fie afectate semnificativ de imbatranire; (d) sa corespundă procedurilor de prelucrare prevăzute; (e) să fie alese încât sa evite apariţia efectelor nedorite la imbinari diferite pct. 4.1
    41. (a) Producătorul trebuie să definească valorile necesare pentru calculele de proiectare conform pct. 2.2.3 Anexa 1 la HG 584/2004 şi caracteristicile esenţiale ale materialelor şi tratarea lor conform pct. 4.1 Anexa 1 la HG 584/2004; (b) Producătorul trebuie să furnizeze date referitoare la conformitatea cu specificăţiile de materiale, utilizând materiale care sunt conforme cu standardele armonizate de materiale aferente HG 584/2004: - pentru utilizarea materialelor acoperite de aprobare europeană de materiale AEM; - prin utilizarea materialelor care au aprobare specială - ASM; (c) ASM pentru categoria III şi IV de echipamente sub presiune trebuie să fie acordate de un organism notificat pct. 4.2
    42. Producătorul trebuie să ia măsurile adecvate care să asigure ca: - materialul utilizat este conform specificatiei cerute; - sunt obţinute de la producătorul de materiale toate documentele privind materialele, pentru părţile cele mai importante din categ. II, III şi IV trebuie să fie certificate de control specific în condiţiile asigurării unui sistem agreat de asigurare a calităţii pct. 4.3
    43. Echipamentul sub presiune cu arzator sau încălzit în alt mod care prezintă risc de supraincalzire trebuie să se asigure ca: pct. 5
    - exista protecţie corespunzătoare pentru restrictionarea parametrilor de operare (de ex. aportul de căldură, transferul de căldură sau nivelul fluidului) încât să se evite orice risc de supraincalzire locală sau generală; pct. 5(a)
    - exista, dacă este necesar, puncte de prelevare a probelor pentru a se evalua proprietăţile fluidului, încât să se evite riscul datorită depunerilor şi/sau coroziunii; pct. 5(b)
    - exista prevederi pentru eliminarea riscului avariilor datorate depunerilor; pct. 5(c)
    - exista posibilităţi de degajare a caldurii suplimentare după oprire; pct. 5(d)
    - exista condiţii de prevenire a acumularilor periculoase de amestecuri inflamabile combustibile şi aer, şi de întoarcere a flacarii. pct. 5(e)
    44. La conducte (art. 13 pct. 1.3) prin proiectare şi execuţie trebuie să se asigure ca: pct. 6
    - riscul suprasolicitarii datorat jocurilor libere sau unor forte excesiv de mari este controlat de suporturi, rigidizari, ancorari, alinieri şi pretensionare; pct. 6(a)
    - exista mijloace de drenare şi evacuare a lichidelor din zonele joase, încât să se evite loviturile de berbec sau coroziunea când exista posibilitatea producerii condensatului; pct. 6(b)
    - exista condiţiile de evitare a riscului datorat turbulentei şi vartejurilor, a se vedea pct. 2.7 Anexa 1 la HG 584/2004; pct. 6(c)
    - este evaluat riscul din oboseala datorat vibratiilor în conducte; pct. 6(d)
    - au fost luate măsuri de izolare a ramificatiilor cu grad ridicat de risc în cazul conductelor ce conţin fluide din grupa I; pct. 6(e)
    - punctele de ramificatie au fost marcate corespunzător cu indicarea fluidului conţinut când exista riscul descărcării accidentale; pct. 6(f)
    - este indicată poziţia şi traseul conductelor subterane în dosarul tehnic de execuţie pentru facilitarea lucrărilor de întreţinere, inspecţie şi reparaţii. pct. 6(g)
    45. Cerinţe cantitative specifice se aplică de obicei ca regula generală. Dacă însă acestea nu se aplică, producătorul trebuie să facă dovada ca a luat măsurile adecvate care asigura un nivel de securitate echivalent, inclusiv pentru cazurile când materialele nu sunt special referite şi nu sunt aplicate standardele armonizate. Aceasta secţiune este parte integrantă a Anexei 1 la HG 584/2004 şi prevederile acestui punct, completează cerinţele esenţiale de la pct. 1-6 pentru echipamentele sub presiune cărora li se aplică. pct. 7
    Eforturi admisibile pct. 7.1
    46. Simbolurile sunt definite pentru limita de elasticitate, valoarea minima a rezistentei la rupere, rezistenta la rupere la temperatura de calcul pct. 7.1.1
    47. Efortul general admisibil în membrana, pentru solicitări preponderent statice şi la temperatura în afară intervalului în care fluajul este semnificativ pct. 7.1.2
    48. Coeficienţi de imbinare pentru imbinari sudate nu pot depăşi valorile: - 100 încercări distructive şi nedistructive complete; - 0,85 pentru încercări nedistructive efectuate prin sondaj; - 0,70 numai pentru examinare vizuala pct. 7.2
    49. Dispozitive de limitarea presiunii Depăşirea instantanee a presiunii conform pct. 2.11.2 Anexa 1 la HG 584/2004 trebuie limitată la 10% din presiune maxima admisibilă pct. 7.3
    50. Încercarea de rezistenta la presiunea hidrostatica la care se referă pct. 3.2.2 Anexa 1 la HG 584/2004 nu trebuie să fie mai mica decât: - valoarea solicitării maxime la care este supus echipamentul sub presiune ţinând cont de presiunea maxim admisibilă şi temperatura maxima admisibilă multiplicata cu coeficientul 1,25 sau - valoarea presiunii maxim admisibile multiplicata cu coeficientul 1,43 pct. 7.4
    51. Exceptând cazurile când sunt impuse alte criterii caracteristicilor materialelor, otelul este suficient de ductil sa satisfacă cerinţele pct. 4.1(a) Anexa la HG 584/2004 dacă alungirea la rupere nu este mai mica de 14% şi energia la rupere pe epruveta ISO V nu este mai mica de 27 J la max. 20°C, dar nu mai mare decât cea mai mica temperatura de funcţionare. pct. 7.5
    NOTĂ: pentru echipamentele sub presiune transportabile se vor respecta cerinţele din Regulamentele ADR/RID, IMDG sau convenţia ICAO şiHotărârea Guvernului nr. 941/20043.4. La proiectarea infrastructurilor din domeniul GPL, se vor avea în vedere următoarele tehnici de lucru:1. intensificarea: care implica reducerea inventarului materialelor periculoase la un nivel la care este posibila o reducere a pericolelor;2. substituirea: care implica înlocuirea unui material periculos cu unul mai sigur;3. atenuarea: care implica utilizarea unui material periculos în condiţii mai puţin periculoase;4. limitarea: care implica afectarea cu prioritate a proiectării echipamentului sau schimbarea condiţiilor de reactie prin adăugarea de echipament de protecţie;5. simplificarea: care considera ca, pentru reducerea accidentelor majore cauzate de erorile de operare, sistemele mai simple sunt mai uşor de utilizat decât sistemele complexe;6. evitarea efectelor distrugatoare: considera ca sistemele pot fi proiectate astfel încât să se reducă posibilitatea apariţiei evenimentelor produse de distrugeri sau efecte "domino" în alte locatii/arii;7. evitarea asamblarii incorecte: prevede că echipamentele critice din cadrul infrastructurii să fie proiectate astfel încât să fie dificila sau imposibila asamblarea incorectă.3.5. La stabilirea temei de proiectare trebuie examinate şi evaluate următoarele elemente:a. eficienta energetica;b. fiabilitatea şi disponibilitatea;c. identificarea, analizarea şi evaluarea pericolelor;d. impactul asupra sănătăţii personalului de exploatare:e. impactul asupra mediului înconjurător.3.6. La proiectarea detaliată din punct de vedere mecanic a echipamentelor din cadrul sistemelor din domeniul GPL se iau în considerare următoarele elemente:a. temperatura şi presiunea;b. materialele de execuţie;c. coroziunea/eroziunea;d. alte considerente de proiectare;e. proiectarea echipamentului rotativ şi alternativ.3.7. Temperatura şi presiunea sunt parametrii de baza în proiectare; combinarea acestora poate fi considerată importanţa în ceea ce priveşte afectarea integrităţii mecanice a oricărui echipament al sistemului.Temperatura de proiectare3.8. La determinarea temperaturii de proiectare trebuie să se aibă în vedere următorii factori:a. temperatura fluidului care trebuie manipulat;b. temperaturile medii de încălzire şi răcire ale fluidului;c. efectul Joule-Thomson (schimbarea temperaturii care însoţeşte expansiunea unui gaz cu producerea de lucru mecanic şi transfer de căldură), fenomen utilizat la lichefierea gazelor;d. temperaturile ambiante;e. efectul radiatiei solare;Presiunea de proiectare3.9. Echipamentele sub presiune trebuie să fie proiectate sa reziste la presiunea maxima acceptabilă în exploatare; pentru echipamentele sub presiune se pot prevedea supape de siguranţă care să lucreze cu ±5% faţă de presiunea normală de lucru.3.10. În timpul operarii supapei de siguranţă, presiunea de intrare în supapa de siguranţă (±5% faţă de presiunea normală de lucru) poate fi diferita faţă de presiunea aferentă punctului de operare al supapei de siguranţă.3.11. În situaţii de urgenta, suprapresiunea acumulată în echipamentul sub presiune conduce la creşterea în sistem a presiunii peste presiunea de proiectare, până la presiunea maxima admisibilă acumulată - PMAA, asa cum este menţionată în coduri tehnice şi standarde.3.12. Echipamentele care sunt proiectate sa lucreze sub vacuum trebuie să fie proiectate la presiune exterioară de 0,1 MPa (1 bar) şi trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de spargere/cedare la vacuum dimensionat la presiunea de lucru.Materiale de execuţie3.13. Selecţia materialelor de execuţie a echipamentelor sub presiune trebuie să comporte analiza următoarelor caracteristici importante:1. proprietăţile mecanice:a. rezistenta de rupere la tracţiune;b. rigiditatea;c. rezilienta;d. duritatea;e. rezistenta la oboseala;f. rezistenta de durata;2. efectul temperaturii scăzute şi ridicate asupra proprietăţilor mecanice;3. rezistenta la coroziune;4. prelucrabilitatea şi sudabilitatea;5. proprietăţile speciale:a. rezistenta electrica;b. proprietăţi magnetice;c. conductibilitatea termica;6. disponibilitatea în dimensiuni standardizate;7. costurile materialelor şi execuţiei;8. menţinerea ductibilitatii şi rezistentei la rupere acceptabile pe tot domeniul temperaturilor de lucru;9. compatibilitatea cu GPL în faza lichid sau gaz din recipient;10. evaluarea identităţii prin verificarea tuturor caracteristicilor fizico-mecanice, de prelucrabilitate şi sudabilitate necesare.3.14. Materialele recomandate pentru utilizarea în domeniul GPL sunt:1. oteluri carbon şi inoxidabile pentru table şi ţevi trase, fără sudura pentru GPL în faza lichid şi gaz, cu caracteristici mecanice garantate la temperatura şi presiune în conformitate cu standardele armonizate;2. cupru pentru conducte de joasa presiune pentru GPL, în conformitate cu standardele armonizate;3. polietilena de înaltă densitate şi/sau poliamida pentru conducte de joasa presiune pentru GPL în faza gaz [max. 0,4 MPa (4 bar)].3.15. În sistemele din domeniul GPL este interzisă utilizarea tevilor din aluminiu, de tip polietilena-aluminiu (pexal) sau din polietilena reticulara.Coroziunea/eroziunea3.16. Prin proiect trebuie să se demonstreze ca procedurile avute în vedere la evaluarea coroziunii/eroziunii asigura alegerea corecta a materialelor de execuţie.Alte considerente de proiectare3.17. În procesul de proiectare a echipamentului sub presiune trebuie luati în considerare şi următorii factori:1. Presiunile dinamice;2. Greutatea recipientului şi a conţinutului;3. Sarcinile provocate de:a. vant;b. precipitatii deosebite/abundente;c. zapada;d. seisme/cutremure;4. Tensiunile remanente, tensiunile locale, tensiunile termice etc.;5. Concentrarile de tensiuni;6. Forţele şi momentele de reactiune din construcţiile metalice auxiliare ataşate, conducte etc.;7. Flambajul.8. Suplimentar pentru recipientele sub presiune:a. evaluarea sarcinilor şi a celorlalte cauze care produc tensiuni şi care pot conduce la distrugeri;b. discontinuitati în materialul corpului recipientelor;c. schimbări în secţiunea transversala;d. schimbări de grosime;e. orificii şi deschideri;f. flanse;g. stuturi şi conexiuni;h. intarituri/bosaje cu suprafeţe de etansare;i. suporturi şi console.9. Suplimentar pentru conducte sub presiune:a. socurile hidraulice (lovitura de berbec);b. socurile prin condensare;c. cavitatia;d. pulsatii/vibratii;e. sarcini oscilatorii;f. gradiente de temperatura;g. pompaj.10. Protecţii suplimentare pentru:a. deteriorări produse de impact mecanic extern;b. scurgeri din conducte adiacente;c. surse externe de căldură;11. Aprecierea posibilităţilor de aparitie a efectului Domino;12. Posibilităţi de supraveghere şi sustinere:a. acces sigur pentru operare, control şi întreţinere;b. armături de izolare şi siguranţa;c. suporturi şi estacade rezistente mecanic pentru sarcini accidentale;d. rezistenta la impact în condiţii de trafic adiacent sau evitarea acestor situaţii;e. drenaje care să prevină acumulari de fluid;f. evitarea formării de criohidrati sau produse de givraj;13. Condiţii de izolare a instalaţiei prin blindarea sau închiderea armaturilor cu marcarea locală prin etichete;14. Prevenirea incarcarilor cu electricitate statica prin măsuri de legare la pământ, cu posibilitatea suplimentară de testare periodică;15. Evaluarea consecinţelor potenţiale inacceptabile produse de oricare scurgere contaminanta;16. Evaluarea consecinţelor potenţiale inacceptabile ale proceselor de distrugere/rupere;17. Evaluarea modalităţilor de defectare/avarie şi cauzele acestora:A. mecanice:a. defecte de material;b. defecte de execuţie şi asamblare;c. tensiuni excesive, sarcini externe, inclusiv forte de reactiune;d. suprapresiune;e. supraincalzire;f. oboseala mecanică şi termica;g. socuri mecanice;h. rupere fragila;i. sarcini de durata;B. defecte prin mecanisme de coroziune:a. generală;b. în caverne;c. pitting;d. exterioară, inclusiv prin inductie;e. sub sarcina/tensofisuranta;f. de oboseala;g. electrochimica;h. chimica;i. combinatii ale acestora;3.18. Echiparea recipientelor de GPL supraterane, acoperite şi ingropate (subterane) trebuie realizată conform recomandărilor din tabelul 3.Tabelul 3. Recomandări privind echiparea recipientelor de GPL*)
    *Font 9*
    Funcţia Funcţionare în faza gazoasa Funcţionare în faza lichidă Corespondenta cu articolele din HG nr. 584/2004 Anexa 1
    Echipament pentru limitarea presiunii*1) O O 2.11.2, 7.3
    Purjarea F O 2.5
    Evacuare faza lichidă O O 2.9
    Indicaţia sau controlul nivelului maxim de umplere O O 2.10
    Umplerea O O 2.9
    Ieşirea fazei gazoase O F 2.9
    Returul fazei gazoase NA F 2.9
    Ieşirea fazei lichide NA F 2.9
    Returul fazei lichide NA F 2.9
    Indicatorul de temperatura F F 2.12
    Indicatorul de presiune O O 2.10
    Indicatorul nivelului de lichid O O 2.10
    Legătură echipotentiala şi de punere la pământ O O 2.10
    ____________ Notă *) O = obligatoriu; F = facultativ; NA = neaplicabilRacordurile filetate pot avea dimensiuni mai mici sau egale cu DN 50, etansarea se va face cu produse de etanseitate şi/sau masticuri compatibile cu calitatea GPL.*1) Echipamentul pentru limitarea presiunii poate fi supapa de siguranţă sau dispozitiv de limitare a presiunii.Pentru recipientele ingropate se mai pot aplica următoarele metode pentru limitarea presiunii:- acoperire cu pământ cu grosimea mai mare de 0,5 m;- doua sisteme independente de protecţie contra supraumplerii: unul automat şi unul pentru nivel maxim de umplere;- doua sisteme de control a suprapresiunii (presostate care întrerup funcţionarea pe conducta de intrare/retur a fazelor lichid şi gaz);- protecţia mantalei recipientului contra tuturor riscurilor de incendiu la interiorul compartimentului de acces la armături sau dispozitiv pentru situaţii de urgenta.3.19. La efectuarea analizei de tensiuni pentru conductele de GPL în vederea unei evaluări corecte a stării de tensiuni se iau în considerare următoarele aspecte:a. tensiunile în sistemele specifice conductei şi se determina dacă aceste tensiuni sunt în concordanta cu domeniul indicat în proiect sau în codul tehnic de proiectare;b. sarcinile care acţionează asupra pieselor echipamentului de rotaţie racordat conductei;c. sarcinile care acţionează asupra unui recipient sub presiune sau a unui stut/racord de rezervor;d. sarcinile care acţionează asupra uneia sau a mai multor structuri de ancorare;e. sarcinile care acţionează asupra unuia sau a mai multor suporti ai conductei;f. deplasarile unei porţiuni din sistemul de conducte datorită dilatarii termice sau contractiei;g. efectele produse de sarcinile din vant asupra sistemului de conducte şi/sau echipamentului atasat;h. efectele produse de sarcinile din seisme/cutremure asupra sistemului de conducte şi/sau echipamentului atasat;i. efectele produse de sarcinile din oscilatii sau vibratii asupra sistemului de conducte şi/sau echipamentului atasat;j. efectele rezistentei solului asupra deplasarilor în cazul conductelor subterane şi/sau acoperite asupra sistemului de conducte şi/sau echipamentului atasat;k. variatiile din temperatura, presiune şi greutate asupra imbinarilor în flanse şi trebuie să se determine dacă exista tendinta apariţiei de scurgeri.3.20. Datele rezultate prin evaluare constituie date de baza, în cazul când nu exista aceste detalii în proiectul conductelor.Încercările nedistructive3.21. Echipamentul sub presiune şi alte componente de securitate critica din infrastructura GPL trebuie supuse unor verificări şi încercări fără a fi afectată integritatea echipamentului, dar care să dea suficiente informaţii privind starea tehnica a acestuia.3.22. Încercările nedistructive trebuie aplicate ca tehnica de identificare a defectelor şi neregularităţilor în materiale şi trebuie să fie utilizate astfel încât sa conducă la obţinerea de informaţii concrete privind starea de sănătate tehnica a sistemelor.3.23. Încercările nedistructive trebuie să fie interpretate ca o metoda de măsurare a unei proprietăţi fizice sau a unui efect prin care prezenta defectului sau a neregularităţilor poate fi depistata şi nu trebuie confundate cu o măsurare a unui parametru absolut, precum presiunea sau temperatura.3.24. Categoriile tehnicilor încercărilor nedistructive recomandabile sunt:a. tehnici care detecteaza şi măsoară defectul/distrugerea pe suprafaţa unei părţi a echipamentului sub presiune;b. tehnici care detecteaza şi măsoară defectul/distrugerea în interiorul unei părţi a echipamentului sub presiune.3.25. Calitatea încercărilor nedistructive efectuate asupra unei părţi a echipamentului sub presiune nu poate fi evaluată din observaţii consecutive sau din compararea rezultatelor obţinute.3.26. Încercările nedistructive trebuie să constituie mecanismul primar de depistare a unor erori de proiectare, execuţie sau operationale.3.27. Monitorizarea prin încercări nedistructive trebuie să furnizeze garanţia ca operarea sistemului nu produce deteriorări în integritatea componentelor acestuia în afară parametrilor proiectati.3.28. Încercările nedistructive trebuie să se efectueze în baza unui program sau schema de control de examinare, scrise sau desenate, pe care să se specifice pentru fiecare parte a echipamentului sub presiune a mecanismului de defectare care trebuie examinat, intervalul de examinare şi metodele de încercări nedistructive.3.29. Înregistrările efectuate prin încercările nedistructive constituie baza de date referitoare la durata de viaţa a echipamentului specific.3.30. Categoriile de baza ale metodelor încercărilor nedistructive sunt:a. metode mecanice şi optice;b. metode prin penetrare şi radiatii penetrante;c. metode electromagnetice şi/sau electronice;d. metode sonice şi ultrasonice;e. metode termice şi în infrarosu;f. metode chimice şi analitice;g. metode auxiliare cu generare de imagine şi/sau de analiza de imagine de semnal.3.31. Obiectivele metodelor încercărilor nedistructive sunt:a. detectarea de discontinuitati: anomalii de suprafaţa, anomalii conectate la suprafaţa, anomalii interne;b. verificarea structurii: microstructura, structuri matriceale, mici anomalii structurale, anomalii structurale mari;c. verificări dimensionale şi metrologice: deplasări pozitionale, variatii dimensionale, grosimi, densitati etc.;d. verificarea proprietăţilor fizice şi mecanice: proprietăţi electrice, proprietăţi termice, proprietăţi mecanice, proprietăţi de suprafaţa;e. analiza compoziţiei chimice: analize de elemente, concentrari de impuritati, conţinut metalurgic, stare fizico-chimica;f. controlul tensiunilor şi răspunsului dinamic: tensiuni, eforturi, oboseala, defectare mecanică, defectare chimica, alte forme de defectare, performanţe dinamice;g. analize de semnal: camp electromagnetic, camp termic, semnale acustice, semnale radioactive, analize de imagine (termografie).Verificarea conductelor acoperite şi/sau ingropate-subterane pentru GPL3.32. La evaluarea stării tehnice şi cu ocazia lucrărilor de întreţinere a conductelor sub presiune trebuie să ţină cont de următoarele elemente:a. intervalul de timp de la punerea în funcţiune a conductei (în ani);b. lungimea pe care conducta este acoperită/subterana;c. tipul protecţiei anticorozive (acoperirea de protecţie, mansonare sau protecţie catodica);d. presiunea de lucru;e. dimensiunea tevii conductei (DN sau diametrul exterior);f. materialele de execuţie;g. corozivitatea mediului înconjurător sau a solului;h. rezistivitatea solului:i. tipul electrozilor de sudare şi condiţiile în care s-a efectuat sudarea;j. distanta faţă de clădiri ocupate;k. faza în care se găseşte GPL - faza lichid sau gaz;l. modalităţi de defectare;m. informaţii privind lucrările de escavatii executate în zona adiacenta conductei; decopertarea conductelor de GPL se va realiza fără excavare;n. starea imbinarilor demontabile şi nedemontabile;o. zona adiacenta imbinarilor şi starea protecţiei anticorozive a acestora;p. execuţia şi calitatea imbinarilor filetate care trebuie să asigure rezistenta şi etanseitate, fără tensionari/intinderi suplimentare sau suprapuneri de filet, urmărirea alinierii/centrarii pieselor filetate; dacă se utilizează racorduri union pentru imbinarea armaturilor şi montarea contoarelor;q. execuţia imbinarilor filetate se admite pentru diametre de conducta mai mici sau egale cu DN 50;r. sudarea tevilor se face respectând următoarele cerinţe: centrarea-alinierea tevilor, sudare numai cu arc electric, cu electrozi acoperiţi, în conformitate cu procedee de sudare agreate, cu sudori autorizaţi (se recomanda piese de tip lt; lt;let gt; gt; (de ex. weldolet, sockolet etc.) pentru asigurarea imbinarilor sudate cap la cap cu posibilitate de control cu radiatii penetrante; se accepta sudura de colt numai la piesele forjate în soclu, cu control nedistructiv cu flux magnetic sau cu pulberi magnetice şi numai pentru DN mai mic sau egal cu 50 mm);s. imbinarile în flanse sau cu capete sudate trebuie executate astfel încât:- portiunile de conducte care urmează să fie imbinate trebuie să fie centrate;- sa nu introducă tensiuni remanente;- garniturile de etansare să fie compatibile cu GPL (este interzisă utilizarea garniturilor din cauciuc natural);- imbinarea flanselor să se facă numai cu prezoane, care trebuie să fie de aceiaşi dimensiune şi de aceeaşi calitate de material pentru toate imbinarile în flansa ale conductei;- este interzisă utilizarea de suruburi pentru imbinarea flanselor pe GPL;t. schimbările de direcţie şi ramificatiile se vor executa numai cu piese forjate, din materiale compatibile, pentru care trebuie asigurata după montare rezilienta/tenacitatea corespunzătoare parametrilor de lucru;u. conductele din PE şi/sau poliamida trebuie să respecte condiţiile de calitate şi de execuţie, sunt certificate şi executate de personal calificat, cu echipamente agrementate tehnic pentru acest tip de lucrări;v. conductele din PE şi/sau poliamida se amplaseaza la o adancime de cel puţin 60 cm sub nivelul solului, pe un pat de nisip uscat şi tasat cu grosimea de cel puţin 30 cm; este interzisă montarea supraterana;Încercarea de rezistenta la presiune şi verificarea etanseitatii3.33. Înainte de punerea în funcţiune este obligatorie încercarea echipamentului sub presiune, în vederea garantarii securităţii acestuia.3.34. (1) Încercarea de rezistenta la presiune se aplică echipamentelor sub presiune şi trebuie să determine;- calitatea proiectării şi execuţiei;- eventualele greşeli de execuţie şi metalurgice;- eventualele zone de concentrare de tensiuni mecanice;- reducerea riscului ruperii în funcţionare datorat unor posibile ruperi ductile şi/sau fragile. (2) Încercarea de rezistenta la presiune trebuie efectuată numai după ce echipamentul a fost în prealabil pregătit prin degazare şi asigurarea unei atmosfere interioare inerte şi nepericuloase, obţinute după aburire şi umplere/golire cu apa.3.35. Acţiunea presiunii în timpul incercarii nu trebuie să introducă tensiuni reziduale şi sa creeze tensiuni distribuite nefavorabil din punct de vedere al integrităţii structurii echipamentului.3.36. Detectarea defectelor trebuie să se facă prin metode nedistructive, coroborate cu verificări de etanseitate şi/sau încercări de rupere/spargere şi trebuie să se refere inclusiv la imbinarile sudate şi materialele acestora.3.37. Dezavantajele incercarii de rezistenta la presiune consta în faptul ca eventualele amorse de rupere/fisurare se pot deschide în timpul incercarii fără a putea fi detectate, motiv pentru care aceasta încercare poate să fie însoţită cu emisie acustica.3.38. Emisia acustica este definită de o unda elastica transienta generata de o descărcare rapida de energie în material, prin aceasta metoda putându-se detecta: propagari de fisuri, amorse de rupere/fisurare, discontinuitati, probleme de elasticitate/tensiuni, oboseala, coroziune, respectiv coroziune sub sarcina, fluaj, ruperi fibroase, exfolieri etc.3.39. Amplasarea senzorilor de emisie acustica trebuie efectuată astfel încât să fie posibila cuprinderea integrală a întregii suprafeţe a recipientului sub presiune.3.40. Încercarea de rezistenta la presiune se efectuează la intervalele de timp recomandate mai jos, iar între aceste intervale se efectuează verificarea exterioară şi interioară a recipientelor. Verificarea interioară nu poate fi înlocuită de nici o alta metoda de inspecţie.a. 10 ani pentru recipientele sub presiune supraterane, cu marcaj CE, echipate cu gura de vizitare, la care încercarea de rezistenta la presiune a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica;b. 10 ani pentru recipientele sub presiune, cu marcaj CE, ingropate/subterane şi/sau acoperite, echipate cu protecţie catodica, la care încercarea de rezistenta la presiunea a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica;c. 10 ani pentru recipientele supraterane cu capacitate sub 13 mc apa fără gura de vizitare, cu marcaj CE, la care încercarea de rezistenta la presiune a fost efectuată prima data la producător cu emisie acustica;d. 8 ani pentru recipientele sub presiune noi, echipate cu gura de vizitare, cu marcaj CE, ingropate şi/sau acoperite, echipate cu protecţie catodica;e. 5 ani pentru recipientele supraterane cu capacitate sub 13 mc apa, fără gura de vizitare;f. 5 ani pentru toate celelalte recipiente sub presiune, prevăzute cu gura de vizitare, cu marcaj naţional CS.g. Pentru recipientele transportabile intervalul dintre doua încercări de rezistenta la presiune trebuie să fie în conformitate cu prevederile Regulamentelor ADR/RID;h. Se interzice efectuarea abuzivă a incercarii de rezistenta la presiune între intervalele acceptate, cu excepţia situaţiilor menţionate în Ghidul de aplicare aHotărârea Guvernului nr. 584/2004.3.41. Verificarea de etanseitate se efectuează după finalizarea incercarii de rezistenta la presiune, la o presiune prestabilita recomandată în domeniul GPL la maximum 0,5 MPa (5 bar) cu aer, azot sau GPL şi după efectuarea tuturor operaţiilor de asamblare a dispozitivelor de securitate aferente echipamentului sub presiune.3.42. În cazul recipientelor-butelii încercarea de etanseitate se efectuează atât pentru imbinarea dintre robinet şi piesa de gat a recipientului, cat şi pentru imbinarile sudate ale corpului acestuia (sudarea calotelor, a gărzii de protecţie, a suportului).3.43. Verificarea etanseitatii recipientelor-butelii se poate realiza:- cu ajutorul substanţelor spumante;- prin imersie în cazi de încercare de diferite tipuri (basculante, cu trecere continua, elicoidale etc.);- prin detectoare mecanice cu apa;- prin detectoare electronice de scurgeri, prevăzute cu clopote de control atât pentru imbinarea armatura-recipient, cat şi pentru întreg corpul recipientului-butelie.Proiectarea echipamentului rotativ şi alternativ3.44. Echipamentul rotativ şi alternativ, denumit în continuare maşini trebuie considerat ca echipamente foarte importante ale sistemelor şi trebuie astfel executate şi echipate, încât sa realizeze transferul fluidelor, dintr-o zona de operare în alta zona de operare şi trebuie proiectate şi executate astfel încât să respecte cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate.3.45. În această categorie de maşini sunt incluse toate dispozitivele cu mişcare rotativa sau alternativa, executate în conformitate cu caracteristicile fizico-chimice şi hidraulice ale GPL-ului transportat, respectiv: pompele, compresoarele, expandoarele, ventilatoarele, turbinele, amestecatoarele, utilajul de imbuteliere de tip carusel, inclusiv dispozitivele de actionare (motoarele, turbinele de actionare), sistemul de transport al buteliilor la utilajul de imbuteliere (lantul de transport), sistemul mecanic de paletizare, mecanismele de actionare ale cazilor de verificare la etanseitate ale recipientelor-butelii transportabile etc.3.46. Aceste maşini trebuie considerate ca potenţiale surse de scurgeri şi contaminare, datorită miscarilor de rotaţie şi alternative, capabile sa producă vibratii şi fluctuatii ale debitelor transportate.3.47. Cerinţele de proiectare şi execuţie privind acest tip de maşini trebuie să ia în considerare presiunile de lucru (alimentare/aspiratie şi descărcare/refulare), temperaturile de lucru, debitele generatoare de vibratii caracteristice pompajului şi cavitatiei astfel încât riscurile rezultate din vibratiile produse de maşini să fie reduse la cel mai scăzut nivel, ţinându-se seama de progresul tehnic şi disponibilitatea mijloacelor de reducere a vibratiilor.3.48. La alegerea acestor maşini trebuie să se aibă în vedere ca acestea trebuie proiectate, executate şi/sau echipate astfel încât să poată fi evitate riscurile datorate scurgerilor de gaze, lichide sau vapori.3.49. Cerinţele de proiectare trebuie să se refere la calitatea materialelor de execuţie şi la încercări, în condiţii normale şi de avarie.3.50. Rezistenta materialelor folosite trebuie să fie adecvată caracteristicilor GPL, în special în ceea ce priveşte fenomenele de oboseala, rezistenta de durata, coroziune şi eroziune.3.51. Atât conductele rigide, cat şi cele flexibile aferente maşinilor, prin care se vehiculeaza GPL, în special la presiune înaltă, trebuie să reziste solicitărilor interne şi externe prevăzute şi trebuie fixate solid şi/sau protejate împotriva tuturor modalităţilor de solicitare sau de agresiune exterioară. Trebuie luate măsuri de precautie pentru a se asigura ca, în caz de rupere (miscari bruste, jeturi de înaltă presiune etc.), ele nu pot genera riscuri inacceptabile.3.52. În zonele cu grad de seismicitate ridicat se vor prevedea prin proiect, măsuri adecvate de amortizare a sarcinilor seismice.3.53. Fiecare masina trebuie prevăzută cu un dispozitiv de comanda care să permită oprirea completa în condiţii de securitate. Sistemele de comanda trebuie dispuse astfel încât actionarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare,3.54. Accesul operatorului la sistemele de comanda trebuie prevăzut în mod sigur, trebuie vizibil şi uşor identificabil prin marcaje adecvate, să fie amplasat în afară zonelor periculoase, cu excepţia accesului la anumite dispozitive de comanda, acolo unde este necesar, cum ar fi dispozitivele pentru oprirea de urgenta.3.55. Prin proiectare, alegerea maşinilor trebuie:a. sa elimine sau sa reducă riscurile cat mai mult posibil prin asigurarea unei securitati ridicate;b. sa adopte măsurile de protecţie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate;c. sa informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacitatii incomplete a măsurilor de protecţie adoptate, sa indice dacă este necesară o pregătire specială şi sa specifice, dacă este necesar, folosirea unui echipament individual de protecţie.3.56. Toate maşinile trebuie însoţite de instrucţiuni de exploatare, care să cuprindă:a. descrierea detaliată a masinii;b. informaţiile marcate pe masina;c. desene şi proceduri de execuţie cu jocurile de montaj şi reglaje;d. instrucţiuni de operare şi întreţinere, inclusiv pentru punerea în funcţiune;e. elemente de tribologie;f. detalii privind dispozitivele de racordare l