MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *)

EMITENT

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 234 bis din 15 martie 2006



----------- Notă ... *) Aprobat de ORDIN nr. 31 din 13 ianuarie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 15 martie 2006

O R D I N

privind aprobarea Manualului pentru modernizarea și dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)*)

În temeiul prevederilor art. 35 alin. (11) și 110 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul mediului și gospodăririi apelor emite următorul ordin:

Art. 1. — (1) Se aprobă Manualul pentru modernizarea

și dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

1. (2) Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) are ca scop stabilirea de programe pentru monitoringul stării apelor.

   Art. 2. — Direcția managementul resurselor de apă din cadrul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și Administrația Națională îApele Române“ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

   Art. 3. — Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 35/2003 pentru aprobarea Metodelor de măsurare și analiză folosite la determinarea substanțelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate și apele de suprafață, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 7 mai 2003, se abrogă.

   Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția anexelor nr. 1A—1D la manual, care se pun la dispoziție factorilor interesați, la cerere.

   București, 13 ianuarie 2006.

   Nr. 31.

   Ministrul mediului și gospodăririi apelor,

   Sulfina Barbu

   *) Ordinul nr. 31/2006 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 15 martie 2006 și este reprodus și în acest număr bis.

   ANEXĂ*)

   *) Anexa este reprodusă în facsimil.

   1. II. Programul de monitoring operaţional (O) - trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu. Monitoringul operaţional are ca scop stabilirea stării ecosistemelor acvatice ce prezintă riscul de a nu îndeplîni obiectivele de mediu precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea unor astfel de ecosisteme acvatice, schimbări apărute datorita aplicării programului de măsuri stabilit.

   2. III. Programul de monitoring de investigare (I) - trebuie efectuat pentru:

      • - identificarea cauzelor depăşirilor standardelor de calitate şi altor reglementări din domeniul gospodăririi apelor,

      • - identificarea şi certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu, acolo unde monitoringul de supraveghere arată ca obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit,

      • - stabilirea impactului poluărilor accidentale.

   3. IV. Programul de secţiuni de referinţă (R) - se stabileşte pentru acele secţiuni în regim natural sau cvasinatural - fără impact antropic sau cu influenţe antropice minime - care au ca scop stabilirea condiţiilor de referinţă pentru fiecare tip, în conformitate cu cerinţele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.

   4. V. Programul "cea mai bună secţiune disponibilă" (CBSD) - se va aplica pentru fiecare tip de curs de apă care suferă impactul activităţii umane, numit şi corp de apă care prezintă o singură categorie de risc, pentru care nu a fost posibilă găsirea unei secţiuni de referinţă. Acolo unde nu se pot identifica secţiuni pentru corpurile de apă care prezintă o singură categorie de risc, se vor selecta secţiuni pentru corpurile de apă cu mai multe categorii de risc.

   5. VI. Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC) - se referă la

      secţiunile care participă la exerciţiul european de intercalibrare, al cărui scop este definirea claselor stării ecologice, respectiv valorile limită între starea foarte bună/bună şi dintre starea bună/moderată, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.

   6. VII. Programul de potabilizare (P) - se referă la secţiunile de captare apă de suprafaţă destinată potabilizării cu debit de prelevare 2:. 100 m3/zi, unde se vor monitoriza elemente de calitate din HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă cu modificările si completările ulterioare şi substanţele prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase;

   7. VIII. Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV) - se referă la secţiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi, inclusiv secţiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitraţi din surse agricole, în conformitate cu prevederile HG 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole cu modificările şi completările ulterioare; în cadrul acestui program, frecvenţa de monitorizare a formelor de azot, în special a nitraţilor, poate fi modificată în funcţie de prevederile în vigoare ale legislaţiei specifice conexe HG 964/2000.

   8. IX. Programul de monitoring pentru ihtiofaună (JH) - se referă la zonele

      salmonicole şi ciprinicole identificate, iar elemente de calitate fizico-chimice şi frecvenţele de monitorizare sunt cele prevăzute de HG 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

      calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole. Pentru corpurile de apă unde:

      • - elementele de calitate s-au încadrat în obiectivele de calitate prevăzute în HG 202/2002, programul IH se realizează cu frecvenţa de supraveghere stabilită.

      • - apa care necesită protecţie şi imbunătăţire a calităţii pentru a întreţine viaţa piscicolă situate în aval de sursele de poluare, care nu se încadrează în cerinţele legislaţiei, impune frecvenţa de monitorizare prevăzuta în HG 202/2002; acest program nu se aplică corpurilor de apă folosite pentru creşterea intensivă a peştilor.

   9. X. Programul pentru protecţie habitate şi specii (HS) - se va aplica în zonele protejate, unde se vor monitoriza elemente de calitate a mediului hidric caracteristice pentru fauna şi/sau flora protejată.

   10. XI. Programul pentru convenţii înternţionale (CI) - va monitoriza acele secţiuni şi acele elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte, cu frecvenţa stabilită în acestea.

   11. XII. Programul de cunoaştere a alterărilor presiunilor morfologice (CAPM) - are ca scop cunoaşterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor. În aceste secţiuni se vor monitoriza obligatoriu elemente de calitate biologice, deoarece pot exista secţiuni unde se analizează elementele biologice şi hidromorfologice, fără a se analiza cele fizico-chimice, cu frecvenţa mai mare pentru elemente de calitate mai sensibile la tipul de alterare hidromorfologică. Secţiunile de monitorizare se vor selecta:

• - pentru acele corpuri de apă care sunt la risc/posibil la risc numai datorită alterărilor hidromorfologice;

• - astfel încât să se studieze un singur tip de impact ca: impactul regimului nivelelor în aval de un lac de acumulare, impactul regimului debitelor minime în aval de un lac de acumulare sau în aval de prelevari de debite importante, impactul unui obstacol important asupra speciilor migratoare, impactul dispariţiei zonelor umede asupra florei şi faunei pe un sector de râu.

1. (2) În cazul în care o secţiune de monitoring serveşte mai multor tipuri de programe de monitoring, deci este o secţiune pentru S, O, CBSD, IC, P, IH, ZV, HS, se vor monitoriza toate elementele de calitate cerute de fiecare program, alegând frecvenţa cea mai ridicată pentru fiecare din indicatori şi utilizând datele obţinute pentru completarea informaţiilor şi chestionarelor în vederea raportărilor cerute de diferitele programe de monitorizare.

   Art. 4 - Monitorizarea sub-sistemului "râuri"

   Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate de monitoring, frecvenţa de monitorizare pentru sub-sistemul râuri se vor completa conform modelelor din tabelul nr. 1 şi tabelul nr. 2; datele din tabelul nr. 1 se referă la caracteristicile fizico-chimice şi bacteriologice ale mediului acvatic, iar datele din tabelul 2 se referă la monitorizarea biotei.

   1. a) În coloanele număr 1-3 se va completa: numele râului, numele secţiunii şi corpul de apă /corpurile de apă care este caracterizat de acea secţiune. Se vor analiza toate secţiunile din anexele cuprinse în prezentul manual precum şi alte secţiuni dacă este cazul, astfel încât să se poată ajunge la o cunoaştere a stării tuturor corpurilor de apă; pentru corpurile de apă în regim natural sau cvasinatural care sunt de acelaşi tip, o secţiune poate descrie starea mai multor corpuri de apă. Pentru corpurile de apă la risc trebuie să existe cel puţin o secţiune reprezentativă de monitoring. În cazul în care, pe un corp de apă la risc sau posibil la risc nu este stabilită o secţiune de monitoring, starea acestui corp poate fi determinată de o altă secţiune situată pe un alt corp de apă care prezintă aceeaşi tipologie şi aceleaşi categorii de presiuni antropice, cu precizarea că acest lucru trebuie foarte bine argumentat şi justificat. De asemenea, în această

      rubrică c011ml/corpurile de apă se prezintă codificat - codul corpului/corpurilor de apă - iar denumirea completă se prezintă într-o anexă separată.

   2. b) în coloana nr. 4 se menţionează tipurile de programe de monitorizare.

   3. c) în coloanele nr. 5-8 se completează mediile de investigare: A-apă, S-sedimente, MS­ materii în suspensie, B-biota precum şi elemente de calitate de monitorizare, ţinand cont de categoriile de risc, pentru fiecare mediu de investigare.

Art. 5 - (!)Elemente de calitate de investigare pentru râuri, indiferent de categoriile de risc se completează în tabelul nr. 3 şi sunt:

1. a) elemente de calitate fizico-chimice şi specifice:

   • - G -generale - temperatură, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii în suspensie, turbiditate, culoare,

   • - SO - substanţe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBOs, COT, COD,

   • - N-nutrienţi - azotiţi, azotaţi, amoniu, N total, ortofosfaţi, P total, clorofilă "a", SP-MG - metale grele din listă substanţelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase,

   • - SP-MO - micropoluanţi organici din HG 351/2005,

   • - AP- poluanţii din listă I şi II din HG 351/2005, precum şi alţi poluanţi specifici bazinului hidrografic în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic, cum ar fi: fier, mangan, cloruri, sulfaţi, fluoruri, fenoli, detergenţi anionici activi, AOX.

     Selectarea substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP specifice bazinului hidrografic, relevante pentru a fi monitorizate, se face în urma unei audit al prezenţei substanţelor în conformitate cu procedura prevăzută în OM 501/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru întocmirea inventarului iniţial al surselor de poluare pentru mediul acvatic şi apele subterane urmată de analiza completă a identificării prezenţei acestora, numită "screening" din amonte în aval. Pentru corpurile de apă în regim natural, fără impact antropic, analiza completă va viza numai substanţele care pot fi găsite în fondul natural, în special metale grele de origine naturală;

2. b) elemente de calitate biologice:

   • - fitoplancton (FPL) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index saprob, biomasă - numai în caz de eutrofizare;

     • - microfitobentos (mFB) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index saprob;

     • - macrofite (MF) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate;

     • - zoobentos (ZB) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic;

     • - fauna piscicola (P) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste;

   • - zooplancton (ZPL)- fumizează informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale;

3. c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali;

   analiza elementelor de calitate microbiologice se execută în secţiunile de captare apă de suprafaţă pentru potabilizare (P), în secţiunile reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) şi în alte secţiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul convenţiilor şi acordurilor bilaterale sau intemţionale;

4. d) elemente de calitate ale poluanţilor toxici de origine naturală sau antropică:

   • - MG - metale grele din lista II şi din lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005,

   • - SP-MO - substanţele prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005, relevante pentru elemente de calitate biologică de răspuns, în conformitate cu tabel nr. 4;

5. e) elemente de calitate ecotoxicologice (biota) - care să evidenţieze efectele metalelor grele şi a poluanţilor organici de origine antropică, prin aplicarea metodologiei de evaluare de risc şi de impact prevăzută în OM 245/2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematică şi a Metodologiei de evaluare a impactului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, dafnia, peşti;

6. f) elemente hidromorfologice:

   • - regimul hidrologic: cantitatea şi dinamica curgerii apei, legătura cu corpurile de apă subterană;

   • - continuitatea râurilor;

   • - condiţii morfologice: adâncimea râurilor şi variaţia lăţimii, structura şi substratul patului râului, structura zonei riverane.

1. (2) Analizele de ecotoxicologie se vor efectua în laboratoare independente acreditate în domeniu şi numai în secţiunile unde monitoringul cantitativ dovedeşte prezenţa în apă şi/sau în sedimente a metalelor grele sau a micropoluanţilor organici de tip substanţe prioritare/prioritar periculoase, în concentraţii ce depăşesc standardele de calitate de mediu, prevăzute în HG 351/2005 sau în cazul substanţelor periculoase din lista II relevante la nivel bazinal sau naţional, stabilite în conformitate cu criteriile din Anexa nr. 1 A, pentru care nu sunt stabilite standarde de calitate de mediu în legislaţia în vigoare.

2. (3) Pentru mediile de investigare "sedimente" şi/sau "suspensii" se monitorizează:

   • - metalele grele (MG) din lista II şi din lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005 şi SP-MO - micropoluanţi organici relevanţi pentru sedimente - antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan, naftalină, pentaclorbenzen, pentaclorf enol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, izodrin,

   • - formele de nutrienţi - azot total şi fosfor total - în secţiunile transfrontieră de pe râuri şi în secţiunile reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN), cu aceeaşi frecvenţă ca cea stabilită pentru mediul de investigare apă.

     Art. 6 - Monitorizarea sub-sistemului "lacuri"

     1. (1) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate de monitoring, frecvenţa de monitorizare pentru sub-sistemul lacuri se completează în tabelele nr. 5 - 6, astfel:

        1. a) În coloanele 1-3 se completează:

   • - numele lacului,

   • - secţiunea: pentru lacurile de acumulare secţiunile sunt: coadă lac, mijloc lac, baraj; pentru lacurile cu suprafaţă mică se poate renunţa la o secţiune de prelevare, profilul de prelevare pentru lacurile de acumulare sunt: profil "suprafaţă" pentru secţiunea "coadă lac", profil "suprafaţă, zona fotică, limită zona fotică" pentru secţiunea "mijloc lac" şi profil " suprafaţă, zona fotică, limită zona fotică" pentru secţiunea "baraj"; pentru lacurile cu adâncime şi transparenţă reduse se prelevează numai din profilul suprafaţă.

   • - corpul de apă /corpurile de apă; pentru lacurile care nu sunt supuse presiunilor antropice şi care sunt de acelaşi tip, este suficientă monitorizarea unui lac, având în vedere necesitatea evaluării stării corpurilor de apă; de asemenea, în rubrica corpul/corpurile de apă se prezintă şi codul corpului/corpurilor de apă aparţinând reţelei hidrografice, iar denumirea completă se prezintă într-o anexă separată. În cazul lacurilor naturale se scrie denumirea lacului.

Pentru lacurile de acumulare ce au captări de apă pentru potabilizare se prelevează şi din secţiunea "priză", în conformitate cu HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă cu modificările si completările ulterioare. Secţiunile "baraj" şi "priză" se pot cumula în cazul în care sunt foarte apropiate, având prioritate secţiunea "priză".

Pentru lacurile naturale se stabileşte o singură secţiune, respectiv "mijloc lac", pe profilul "suprafaţă", cu excepţia lacurilor cu suprafeţe şi/sau adâncimi mari, unde se stabilesc şi alte secţiuni/profile în funcţie de particularităţile lacului. Pentru lacurile greu accesibile, secţiunile se stabilesc în funcţie de posibilităţile de prelevare.

1. b) În coloana nr. 4 se scriu tipurile de program de monitorizare în mod asemănător cu prevederile art. 2 litera b).

2. c) În coloanele 5-8 se completează mediile de investigare: A-apă, S-sedimente, B-biota, precum şi elementele de calitate de monitorizare, ţinând cont de categoriile de risc pentru fiecare mediu de investigare, şi anume:

   1. 1. elemente de calitate fizico-chimice şi specifice: identic cu elemente de calitate de investigare pentru râuri, cu excepţia parametrului "turbiditate" care se înlocuieşte cu parametrul "transparenţă"; elementele de calitate specifice pentru lacuri respectă relevanţa stabilită de tabelul nr. 7;

   2. 2. elemente de calitate bacteriologice: identic cu elemente de calitate de investigare pentru râuri;

   3. 3. elemente de calitate biologice:

      • - fitoplancton (FPL) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, biomasă, clorofila "a";

      • - microfitobentos (mFB) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate;

      • - macrofite (MF) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate;

      • - zoobentos (ZB) - componenţa taxonomică - listă şi numar specii, densitate, diversitate, specii sensibile la impact antropic;

      • - fauna piscicola (P) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste;

        - ZPL (zooplancton) - fumizează informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale;

   4. 4. elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin.(l) litera e);

   5. 5. Elemente hidromorfologice:

      • - regimul hidrologic: cantitatea şi dinamica curgerii apei, timpul de retenţie, legătura cu corpurile de apă subterană;

      • - condiţii morfologice: variaţia adâncimii lacurilor, cantitatea, structura şi substratul patului lacului, structura ţărmului lacului.

1. (2) Frecvenţa de monitorizare pentru fiecare grupă de elemente de calitate de monitorizat este prezentată în conformitate cu frecvenţele prevăzute în tabel nr. 8. În caz de apariţie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluărilor accidentale, frecvenţa se măreşte până la dispariţia acestor fenomene.

   În cazul poluanţilor de tip SP-MG, SP-MO, AP se realizează cel puţin o dată analiza completă numai într-o secţiune care este de regulă secţiunea "priza lac" - dacă are folosinţa de alimentare cu apă pentru potabilizare - sau secţiunea "mijloc" - o probă compozită în zona fotică, analiză la care se identifică substanţele prioritare/prioritar periculoase, substanţele din lista

   I şi II relevante pentru fiecare lac monitorizat. Substanţele de tip SP-MG, SP-MO, AP se consideră relevante pentru un lac dacă valoarea concentraţiei constatate este de 80 % din valoarea standardului de calitate. Standardele de calitate sunt prevăzute în HG 351/2005 pentru lista I, lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase, precum şi în Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă pentru alte substanţe decat cele din HG 351/2005. După identificarea elementelor de calitate SP-MG şi SP­ MO relevante pentru fiecare lac, frecvenţa de monitorizare a acestora este lunară, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.

2. (3) Sedimentele se monitorizează în lacurile naturale sau de acumulare numai în secţiunea "mijloc lac", atât pentru lacurile de acumulare, cât şi pentru cele naturale, cu frecvenţa de o dată pe an. Pentru probele de sedimente se monitorizează: MG - metale grele din lista II şi din lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005, SP-MO - micropoluanţi organici relevanţi pentru sedimente - antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan, naftalină, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin.

Art. 7 - Monitorizarea sub - sistemului "ape tranzitorii"

1. (1) Apele tranzitorii sunt reprezentate de toate apele localizate în vecinătatea zonei costiere, unde există un contact şi un amestec între apele dulci care curg dinspre continent şi apele marine sărate şi pot fi reprezentate de : estuare, delte, lagune, golfuri, porturi şi canale artificiale unde există un amestec între apele dulci şi apele marine; ecosistemul acestor tipuri de medii acvatice joacă un rol important în reducerea încărcărilor de poluanţi transportaţi de râuri şi respectiv, în protecţia mediului marin.

2. (2) Apele tranzitorii sunt caracterizate de: variaţii ale salinitătii, variaţii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acţiunea vântului, structura laminară a masei apei, aport continuu cu materiale detritice organice şi anorganice, o creştere rapidă a zonei de sedimentare în comparaţie cu adâncimea redusă a apei, prezenţa sedimentelor fine, prezenţa abundentă a materiilor organice, concentraţii mari de nutrienţi care sunt rapid reciclaţi, tendinţe de schimbare rapidă a mediului, biota variabilă, zonare orizontală şi verticală a biotei.

3. (3) Monitorizarea apelor tranzitorii necesită o fază preliminară pentru delimitarea lor fizică, în special pentru estuare şi delte, comparativ cu tipurile reprezentate de golfuri şi lagune.

4. (4) Sunt identificate 3 tipuri de ape tranzitorii, respectiv: ape tranzitorii fluviale;

   ape tranzitorii lacustre; ape tranzitorii marine.

5. (5) Pentru fiecare dintre aceste tipuri de apă tranzitorie, informaţiile referitoare la secţiuni, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate şi parametri de monitoring, frecvenţa de monitoring se prezintă diferenţiat, datorită particularităţilor şi elementelor caracteristice fiecărui tip de apă tranzitorie. Toate corpurile de apă tranzitorie sunt reprezentate de corpuri de apă la risc/posibil la risc, pentru care trebuie să existe cel puţin o secţiune reprezentativă de monitoring.

6. (6) Informaţiile referitoare la apele tranzitorii fluviale, lacustre şi marine se vor completa în tabelele nr. 9 -11 pentru mediul acvatic şi biota. În primele trei coloane se completează numele cursului de apă/lacului, numele secţiunii/profilul şi corpul de apă/corpurile de apă care sunt caracterizate de acea secţiune. În a patra coloană se menţionează tipurile de programe de monitorizare. Tipurile programelor de monitorizare sunt în concordanţă cu cerinţele Legii Apelor nr. 107/1006 cu modificările şi completările ulterioare.

7. (7) Datorită faptului că apele tranzitorii sunt corpuri de apă la risc/posibil la risc, nu se pot identifica în prezent secţiuni de referinţă şi se aplică programul "cea mai bună secţiune disponibilă" (CBSD); acest program se aplică în general pentru corpurile cu o singură categorie de risc. Acolo unde nu se pot identifica secţiuni pentru corpurile de apă cu o singură categorie de

   risc, se selectează sectiuni pentru corpurile de apă cu mai multe categorii de risc.

   , *

8. (8) Programul de monitoring pentru moluşte (M) se referă la zonele pretabile pentru creşterea şi

   dezvoltarea moluştelor, elementele fizico-chimice şi frecvenţele de monitorizare fiind cele prevăzute de HG 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte. Pentru corpurile de apă unde parametrii s-au încadrat în obiectivele de calitate, programul de monitorizare se realizează cu frecvenţa de supraveghere. Pentru corpurile de apă care necesită protecţie şi îmbunătăţire a calităţii pentru creşterea şi exploatarea moluştelor, frecvenţa de monitorizare este cea prevăzută în HG 201/2002. Programul pentru protecţie habitate şi specii (HS) se aplică în zonele protejate, unde se monitorizează parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna şi/sau flora protejată. Programul pentru convenţii internaţionale (CI) monitorizează acele secţiuni şi acei parametri prevăzuţi în convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte, cu frecvenţa stabilită în acestea. În cazul în care o sectiune de monitoring serveşte mai multor tipuri de programe de monitoring, de tip S, O, CBSD, IC, M, HS, se monitorizează toţi parametrii ceruţi de fiecare program, alegând frecvenţa cea mai ridicată pentru parametrul respectiv.

9. (9) Elementele de calitate de investigare pentru ape tranzitorii, indiferent de categoriile de risc, sunt:

   1. a) elemente de calitate fizico-chimice şi specifice:

      • - G -generale - temperatura, conductivitate, adâncime Secchi, turbiditate, culoare;

      • - SO - substanţe organice - oxigen dizolvat;

      • - N-nutrienţi - azotiţi, azotaţi, amoniu, N total, ortofosfaţi, P total;

      • - SP-MG - metale grele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005,

      • - SP-MO - micropoluanţi organici din HG 351/2005,

      • - AP- poluanţii din lista I şi II din HG 351/2005, precum şi alţi poluanţi specifici bazinului hidrografic în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic;

   2. b) elemente de calitate biologice:

      • - fitoplancton (FPL) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index saprob, biomasă - numai în caz de eutrofizare;

      • - angiosperme - componenţa taxonomică - abundenţă, diversitate;

      • - macroalge - componenţa taxonomică - abundenţă, diversitate;

        • - fauna piscicolă (P) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe vârste;

        • - fauna nevertebrată - prezenţă, abundenţă, diversitate;

   3. c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa în secţiunile de îmbăiere, în secţiunile care asigură calitatea apei pentru viaţa moluştelor, în secţiunile reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) şi în alte secţiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul convenţiilor şi acordurilor bilaterale şi internaţionale;

      * acest program se va aplica numai in cazul in care se vor identifica zone pentru cresterea si exploatarea molustelor in apele tranzitorii fluviale si lacustre. In prezent aceste zone au fost identificate numai in apele tranzitorii marine si apele costiere;

   4. d) elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e).

   5. e) elemente hidromorfologice:

      • - condiţii morfologice: vanaţia adâncimii, cantitatea, structura ş1 substratul patului, structura zonei de influenţă a mareei;

      • - regimul mareei: debitul de apă dulce, expunerea la valuri;

10. (10) Frecvenţa de monitorizare este: la 3 ani pentru elemente de calitate biologice, cu excepţia fitoplanctonului - a cărei frecvenţă de monitorizare este bianuală, trimestrial pentru elemente de calitate fizico-chimice, trimestrial pentru elemente de calitate specifice în apă şi biota, bilunar la secţiunile de îmbăiere dacă există, bianual la secţiunile care asigură calitatea apei pentru viaţa moluştelor.

11. (11) a) Pentru apele tranzitorii fluviale, la mediul de investigare "apă", selectarea substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP relevante pentru a fi monitorizate se face în urma unei analize complete de screening; după identificarea elementelor SP-MG şi SP-MO relevante pentru fiecare secţiune, frecvenţa de monitorizare a acestora este lunară.

    1. b) Pentru mediul de investigare "biota" se monitorizează elementele de calitate:

       • - biologice: FPL (fitoplancton)- componenţa taxonomică - listă şi nr. specii, densitate, index saprob, biomasă - se calculează numai în caz de eutrofizare; MA-macroalge - componenţa taxonomică - listă şi nr. specii, densitate; A - angiosperme - componenţa taxonomică - listă şi nr. specii, densitate; ZB - zoobentos - componenţa taxonomică - listă şi nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate, specii sensibile la impact antropic; P - fauna piscicolă - componenţa taxonomică - listă şi nr. specii, densitate.

       • - ZPL - zooplancton - pentru fumizarea de informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale;

       • - bacteriologice*: coliformi fecali - în carnea moluştelor şi lichidul intervalvar.

       • - ecotoxicologice: MG - metale grele, SP-MO - micropoluanţi organici din HG 351/2005, relevanţi pentru biota - antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă, hexaclorociclohexan, naftalină, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilenă, DDT, aldrin, dieldrin,

         endrin, isodrin, AP* - substanţe organohalogenate, substanţe care afectează gustul moluştelor prin

         examinarea moluştelor prin degustare, saxitoxină - analizele se execută din carnea moluştelor. Analizele de ecotoxicologie se efectuează numai în secţiunile unde analizele dovedesc prezenţa în apă şi/sau în sedimente fie a metalelor grele, fie a micropoluanţilor organici - substanţe prioritare/prioritar periculoase, în concentraţii ce depăşesc standardele de mediu, prevăzute în HG 351/2005.

    2. c) Pentru mediul de investigare "materii în suspensie", se monitorizează metalele grele şi indicatorii de azot total şi fosfor total în secţiunile TNMN.

    3. d) Pentru mediul de investigare "sedimente" monitorizarea se face numai în secţiunile TNMN, elementele de calitate şi frecvenţa fiind cele stabilite pentru TNMN.

    În tabele se prezintă frecvenţa de monitorizare pentru fiecare grupă de elemente de monitorizat, în conformitate cu modelul prevăzut în tabelul nr.12.

    În cazul substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP se va realiza cel puţin o dată o analiză completă, când se vor identifica substanţele prioritare/prioritar periculoase şi substanţele din lista I şi II relevante pentru fiecare secţiune, în scopul realizării inventarului iniţial al resurselor de apă

    * aceste determinări se vor face numai în cazul în care se vor identifica zone pentru creşterea şi exploatarea moluştelor în apele tranzitorii fluviale şi lacustre;

    afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substanţe. Substanţele de tip SP-MG, SP­ MO, AP pot fi considerate relevante în resursele de apă, pentru o secţiune, dacă valoarea concentraţiei constatate în acea secţiune este de 80 % din valoarea standardului de calitate, prevăzute în HG 351/2005, precum şi pentru clasa II de calitate din Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafata în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

12. (12) Pentru ape tranzitorii lacustre, monitorizarea respectă prevederile art. 7, alin. (9) -(11); completarea se realizează conform modelului din tabelul nr. 13.

13. (13) Pentru ape tranzitorii marine, monitorizarea respectă prevederile pentru sub-sistemul "ape costiere" şi se realizează conform modelului din tabelul nr. 14.

Art. 8 - Monitorizarea sub - sistemului "ape costiere"

1. (1) Apele costiere, similar apelor tranzitorii, sunt caracterizate de : variaţii ale salinităţii, variaţii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acţiunea vântului, structura laminară a masei apei, un aport continuu cu materiale detritice organice şi anorganice, o creştere rapidă a zonei de sedimentare în comparaţie cu adâncimea redusă a apei, prezenţa sedimentelor fine, prezenţa abundentă a materiilor organice, concentraţii mari de nutrienţi care sunt rapid reciclaţi, tendinţe de schimbare rapidă a mediului, biota variabilă, zonare orizontală şi verticală a biotei.

2. (2) Monitoringul cantitativ al subsistemului apelor costiere este definit în funcţie de variaţia platformei continentale; în acest scop se stabilesc profile reprezentative perpendiculare pe ţărm şi se aleg pe fiecare profil, verticale unde se efectuează programul de observaţii şi măsurători.

3. (3) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente şi elemente de calitate de monitoring, frecvenţa de monitorizare pentru sub­ sistemul ape tranzitorii se completează conform modelelor din tabelele nr. 15-17 în mod asemenator cu modalitatea de completare prevăzuta pentru apele tranzitorii.

4. (4) Elementele de calitate de investigare pentru ape costiere, indiferent de categoriile de risc, sunt:

   1. a) elemente de calitate.fizico-chimice şi specifice:

      • - G -generale - temperatură, conductivitate, adâncime Secchi, turbiditate, culoare;

      • - SO - substanţe organice - oxigen dizolvat;

      • - N-nutrienti - azotiţi, azotaţi, amoniu, N total, ortofosfaţi, P total;

      • - SP-MG - metale grele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005,

      • - SP-MO - micropoluanţi organici din HG 351/2005,

      • - AP- poluanţii din lista I şi II din HG 351/2005, precum şi alti poluanţi specifici bazinului hidrografic în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic;

   2. b) elemente de calitate biologice:

      • - fitoplancton (FPL) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index saprob, biomasă - numai în caz de eutrofizare;

        • - fitobentos (FB)- componenţa taxonomică -listă şi număr specii, densitate, index saprob;

        • - zoobentos (ZB) - componenţa taxonomică - listă şi număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic;

   3. c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate microbiologice se executa în secţiunile de îmbăiere, în secţiunile care asigură calitatea apei pentru viaţa peştilor, în secţiunile reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Dunării şi din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Mării Negre, în alte secţiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul programelor, convenţiilor şi acordurilor bilaterale sau internaţionale;

   4. d) elemente hidromorfologice:

      • - condiţii monologice, variaţia adâncimii, cantitatea, structura ş1 substratul patului de coastă, structura zonei de influenţă a mareei;

      • - regimul mareei: direcţia curenţilor dominanţi, expunerea la valuri;

5. (5) Monitorizarea apelor costiere se face:

   • - la ţărm pentru starea ecologică şi stare chimică;

   • - la 1 milă marină pentru starea ecologică şi starea chimică;

   • - la 12 mile marine pentru starea chimică.

   Monitorizarea pentru programul "Steagul Albastru" (SA) include acele secţiuni şi acele elemente prevăzute în cadrul programului, cu frecvenţa stabilită iar monitorizarea pentru programul de îmbăiere (PI) vizează secţiunile din zonele naturale de îmbăiere, elementele şi frecvenţele fiind cele prevăzute în HG. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, respectiv: SP-MG de tip As, Cd, Cr+6, Pb, Hg; SP-MO de tip pesticide; AP includ cianuri, uleiuri minerale, substanţe tensioactive reacţionând la albastru de metil, fenoli, reziduuri gudron şi materiale plutitoare; elemente de bacteriologie de tip coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, salmonella, viruşi gastrointestinali.

6. (6) Monitorizarea biotei se realizează în mod asemănător cu monitorizarea biotei apelor tranzitorii iar monitorizarea sedimentelor se realizează o dată pe an pentru elementele de calitate specifice.

Art. 9- Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane"

1. (1) Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane" se efectuează în cadrul reţelei naţionale de foraje hidrogeologice, realizându-se atât monitoringul cantitativ, cât şi cel calitativ, în scopul cunoaşterii şi controlului stării cantitative şi chimice a corpurilor de ape subterane.

2. (2) Informaţiile referitoare la reţeaua de monitoring, elementele şi elemente de calitate de monitoring, frecvenţa de monitorizare şi aspectele privind prelevarea probelor pentru subsistemul ape subterane se înscriu în tabelul nr. 18, în conformitate cu prevederile prezentului manual, astfel:

   1. a) În coloana nr. 1 se completează indicativul şi denumirea secţiunii de monitorizare - foraj sau izvor, astfel încât aceasta să poată fi identificată pe planurile de situaţie şi în bazele de date existente la sediul autorităţilor de gospodărire a apelor şi la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor - Laboratorul de Ape Subterane.

   2. b) În coloana nr. 2 se completează codul şi denumirea corpului de apă subterană care este monitorizat cu ajutorul forajului respectiv, iar în cazul în care co11ml de apă subterană a fost identificat ca fiind la risc, această se va menţiona prin marcarea cu litera "r". Pentru fiecare corp de apă subterană în regim de curgere natural sau cvasi -natural şi fără influenţe antropice semnificative este necesar minimum un foraj sau un izvor, poziţionat în zona de descărcare a corpului de apă subterană, astfel încât calitatea apei prelevate să fie reprezentativă pentru starea chimică a corpului de apă subterană.

      Pentru celelalte corpuri de apă subterană numărul de secţiuni va fi mai mare, depinzând de caracteristicile corpului şi de presiunile antropice identificate, fiind necesare minimum 3 puţuri sau izvoare reprezentative ca secţiuni de monitorizare.

   3. c) În coloana nr. 3 se completează tipul programului şi frecvenţa de monitorizare specifice secţiunii respective, şi anume:

      1. I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea generală a fiecărui corp de apă subterană, fumizând informaţii asupra stării cantitative şi asupra stării calitative.

         1. I. 1. În vederea verificării stării cantitative, şi anume a comparării pe termen lung a prelevărilor medii anuale din corpul de apă subterană respectiv cu resursele de ape subterane disponibile ale acelui corp, se vor efectua o dată la 6 ani, în toate forajele reţelei hidrogeologice naţionale, pompări experimentale în trei trepte, inclusiv determinarea debitelor specifice, cu ocazia efectuării pompărilor pentru desnisipare; În cadrul programului de supraveghere minimală anuală, nivelurile apelor subterane vor fi măsurate cu următoarele frecvenţe:

            • - o dată la 15 zile în forajele care monitorizează corpurile de apă subterană de medie adâncime;

            • - o dată la 3 zile, o dată la 6 zile sau o dată la 15 zile - în funcţie de regimul de variaţie a nivelurilor, specific corpului de apă subterană respectiv - în forajele care monitorizează corpurile de apă subterană freatice.

            • - pentru izvoarele incluse în reţeaua hidrogeologică naţională, se vor face măsurători de debit o dată pe lună.

            I 2. În vederea stabilirii şi verificării generale coerente a stării calitative a corpurilor de apă subterană alocate fiecarui district hidrografic, precum şi a detectării prezenţei tendinţelor de creştere pe termen lung a concentraţiilor în anumiţi poluanţi, se efectuează, o data la 6 ani, la începutul implementării fiecărui plan de măsuri, în toate forajele de monitoring al calităţii apelor subterane, câte o analiză fizico-chimică completă, cuprinzând elemente de calitate fizico-chimice prevăzute în tabelul nr. 20, col. 2. Tot în cadrul monitoringului de supraveghere, se face o urmărire minimală a stării chimice a tuturor corpurilor de apă subterană, în forajele stabilite ca reprezentative pentru aceste corpuri, prin analiza celor mai importanţe elemente de calitate fizico­ chimice, prevăzute în tabelul nr. 1, col. 1. Frecvenţa acestor analize este anuală pentru corpurile de apă subterană sub presiune şi bianuală - primăvara şi toamna - pentru corpurile de apă subterană freatice. Probele de apă subterană vor fi prelevate în campanii de teren desfăşurate pe perioade cât mai scurte, în cadrul unui district hidrografic. Probele pentru analize complete recoltate odată la 6 ani vor fi prelevate la sfârşitul operaţiunii de pompare pentru desnisipare a forajului respectiv. Probele recoltate în cadrul programului de supraveghere minimală vor fi prelevate de asemenea prin pompare, după extragerea din forajul respectiv a unui volum de apă cel puţin egal cu triplul volumului forajului. Acolo unde prelevarea probelor prin pompare nu a fost posibilă, acest lucru va fi menţionat la rubrica de observaţii - coloana nr. 15, arătându-se motivul şi urmărindu-se ca pentru fiecare corp de apă subterană să se preleveze prin pompare probele din minimum 3 foraje.

         2. II. Programul de monitoring operaţional (O) - trebuie realizat pentru toate corpurile de apă subterană transfrontiere, precum şi pentru toate acele corpuri de apă subterană care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca fiind la risc. Monitoringul operaţional are ca scop urmărirea stării calitative şi cantitative a corpurilor de apă subterană transfrontiere şi a celor ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu, precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea acestor corpuri, schimbări datorate aplicării programului de măsuri. Monitoringul operaţional trebuie direcţionat pe cauzele care determină riscul identificat pentru corpurile de apă subterană, şi anume:

            II.I. în cazul riscului cantitativ, trebuie efectuate măsuratori de nivel, cu frecvenţa o dată la 3 zile, în forajele reţelei hidrogeologice naţionale aflate în proximitatea principalelor captări care exploatează corpul de apă subterană aflat la risc,

            II.2. în cazul riscului calitativ, trebuie efectuate analize fizico-chimice în forajele situate în aval pe direcţia apelor subterane faţă de poluatorii care generează acest risc, mai ales poluatorii aflaţi sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi

            controlul integrat al poluării, dar şi depozitele de deşeuri de orice fel, unităţile care transportă prin conducte, manipulează sau depozitează substanţe periculoase şi prioritar periculoase, schele de extracţie petrolieră, zone urbane. Elemente de calitate fizico-chimice analizate vor fi stabilite pentru fiecare unitate poluatoare urmărită, de către specialiştii Direcţiei de Ape din bazinul hidrografic respectiv, în funcţie de substanţele utilizate în procesul tehnologic al unităţii respective şi de rezultatele monitoringului de supraveghere. Frecvenţa analizelor depinde de caracteristicile corpului de apă subterană şi de amploarea riscului, fiind de minimum 1 analiză/an, în medie de 4 analize/an şi de maximum o dată/ lună, în cazul în care a fost identificat un trend ascendent în concentraţia unui anumit poluant.

         3. III. Programul de monitorizare a zonelor protejate pentru apele subterane, respectiv:

         IIIl. - corpurile de apă subterană utilizate pentru captarea apei pentru potabilizare (P) - pentru probele prelevate din forajele stabilite pentru derularea acestui program se va efectua analiza tuturor elementelor de calitate fizico-chimice şi microbiologice prevăzute în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare.

         III.2. - zonele vulnerabile la nitraţi proveniţi din surse agricole (ZV) - programul de monitoring se derulează cu frecvenţa de 2 analize chimice/ an, prin care se determină toate formele de azot, în conformitate cu reglementările în vigoare privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

         III. 3. - corpurile de apă subterană pentru care există ecosisteme terestre şi acvatice direct dependente (HS) - în forajele şi izvoarele situate pe aceste corpuri, în zonele de dezvoltare a ecosistemelor direct dependente, se va efectua în primul rând monitoringul cantitativ şi calitativ de supraveghere şi numai dacă rezultatele acestora indică riscuri de natură să afecteze ecosistemele dependente, atunci se va stabili un program de monitoring special, mai detaliat.

         N. Programul pentru convenţii internaţionale (CI) - va monitoriza acele secţiuni şi acele elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile întemaţionale la care România este parte, cu frecvenţa stabilită în acestea.

   4. d) În coloanele (4) - (14) sunt indicate sintetic elementele monitorizate, şi anume cele cantitative şi cele calitative, după cum urmează:

      1. 1. Elemente cantitative monitorizate sunt: H - nivelul (pentru foraje) şi Q - debitul - pentru izvoare.

      2. 2. Elemente de calitate chimice şi fizico-chimice se grupează în următoarele categorii:

         • - G - generale - conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate;

         • - SO- substanţe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn;

         • - N - nutrienţi - azotiţi, azotaţi, amoniu, ortofosfaţi;

         • - SP-MG - metalele grele din listă II şi metalele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase în conformitate cu HG 351/2005

         • - SP-MO - micropoluanţi organici prevăzuţi în HG 351/2005,

         • - AP - alte elemente de calitate selectate pe baza utilizărilor apei subterane, precum şi pe baza presiunilor antropice identificate, în urma corelării cu sursele de poluare punctiformă, sursele difuze şi modul de utilizare a terenului, având în vedere riscul de a nu atinge cerinţele prevăzute în HG 351/2005.

      Elemente de calitate bacteriologică monitorizate sunt:

      CT - coliformi totali, CF - coliformi fecali, SF - streptococi fecali.

3. (3) Prevederile alin. (2) se vor modifica şi completa pentru armonizarea cu prevederile europene specifice, odată cu aprobarea de către Comisia Europeană a Ghidului de monitorizare a apelor subterane.

4. (4) Anexa cuprizând secţiunile de monitoring integrat pe districte de bazin hidrografic ale prezentului manual se pot modifica anual în funcţie de rezultatele obţinute din activitatea de monitoring integrat în anul precedent, de presiunile antropice nou apărute, precum şi de cerinţele Comisiei Europene şi se aprobă prin ordin al ministrului mediului şi gospodăririi apelor,

   Art. 10- (l)Monitorizarea sub- sistemului zone protejate include monitoringul pentru:

   1. a) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;

   2. b) zonele desemnate pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic;

   3. c) corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreaţional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere;

   4. d) zonele sensibile la nutrienţi, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;

   5. e) zonele destinate protecţiei habitatelor sau speciilor unde întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia acestora.

1. (2) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate, frecvenţa de monitoring pentru sub-sistemul zone protejate se vor completa în conformitate cu respectivele programe de monitoring specifice stabilite pentru fiecare sub-sistem prevăzut la art. 4 - 9.

2. (3) Elementele de calitate şi frecvenţa de monitorizare respectă prevederile stabilite de legislaţia specifică pentru aceste tipuri de zone protejate, respectiv:

   • - HG 100/2002 cu modificările şi completările ulterioare pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;

   • - HG 201/2001 şi HG 202/2002 pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic;

   • - HG 459/2002 pentru ape cu scop recreaţional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere;

   • - HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate cu modificările şi completările ulterioare şi HG 964/2000 cu modificările şi completările ulterioare pentru zonele sensibile la nutrienţi, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;

Art. 11- Monitorizarea sub-sistemului "ape uzate"

1. (1) În cazul apelor uzate, se monitorizea indicatorii fizico-chimici din autorizaţiile de gospodărire a apelor, care se stabilesc în conformitate cu HG 188/2002 cu modificările şi completările ulterioare şi HG 351/2005 pentru substanţele periculoase din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase. Frecvenţa de monitorizare va fi cea stabilită în autorizaţiile de gospodărirea apelor, corelată cu frecvenţa reglementată în NTPA 011 dîn HG 188/2002 cu modificările şi completările ulterioare.

2. (2) Pentru determinarea poluanţilor relevanţi se va face analiza de audit şi de identificare şi stabilire a prezenţei substanţelor, numită "screening" în conformitate cu precizările făcute pentru subsistemul râuri. În cazul în care analiza de screening realizată într-o secţiune pe un corp de apă, relevă prezenţa acestor substanţe relevante în resursă, se începe monitorizarea acelor poluanţi relevanţi şi în apele uzate evacuate de la utilizatorii de apă. Indicatorii şi poluanţii relevanţi se vor verifica cu parametrii minimi reprezentativi fiecărei unităţi economice/proces de producţie în conformitate cu criteriile din Anexa nr. 1 B.

3. (3) Elementele microbiologice monitorizate în apele uzate sunt: coliformi totali, coliformi fecali şi streptococi fecali.

4. (4) Analizele vor fi efectuate de către/prin grija utilizatorilor de apă. Laboratoarele Administraţiei Naţionale "Apele Române" vor efectua analize de control precum şi analize pentru urmărirea realizării prevederilor "abonamentului" de utilizare a resursei de apă.

Art. 12 - (1) Frecvenţa de monitorizare pentru fiecare grupă de elemente de calitate de monitorizat, este prevăzută în tabel nr. 3 pentru râuri, tabelul nr. 8 pentru lacuri, tabelul nr. 11 pentru ape tranzitorii, tabelul nr. 16 pentru ape costiere şi tabelul nr. 19 pentru ape subterane.

1. (2) Frecvenţa de monitorizare la Dunăre pentru secţiunile din reţeaua Tm1N este de 12 ori/an, cu excepţia secţiunilor selectate pentru calcularea încărcărilor, unde frecvenţa este de 24 ori/an în caz de apariţie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluărilor accidentale, frecvenţa va fi mărită până la dispariţia acestor fenomene.

2. (3) În cazul substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP, monitorizarea va include cel puţin o data o analiză completă, când se vor identifica substanţele prioritare/prioritar periculoase şi substanţele din lista I şi II relevante pentru fiecare secţiune, în scopul realizării inventarului iniţial al resurselor de apă afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substanţe. Substanţele de tip SP-MG, SP-MO, AP pot fi considerate relevante pentru o secţiune dacă întruneşte criteriile din Anexa nr. 1A sau dacă valoarea concentraţiei constatate în acea secţiune este de 80 % din valoarea standardului de calitate prevăzut în HG 351/2005 pentru orice substanţă din lista I, lista

   II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase, precum şi clasa II de calitate din Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice pentru alte substanţe decât cele prevăzute în HG 351/2005. După identificarea elementelor de calitate SP-MG şi SP-MO relevante pentru fiecare secţiune, frecvenţa de monitorizare a acestora va fi lunară, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.

   Art. 13 - Evaluarea stării de calitate pe 5 clase se realizează în conformitate cu prevederile Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă; prezentarea rezultatelor şi clasificarea stării ecologice va fi în concordanţă cu datele din tabelul anexat mai jos:

   Clasă de calitate	Stare ecoloe;ică/culoare
   I	Foarte bună/albastru
   II	Bună/verde
   III	Moderată/ galben
   IV	Slabă/portocaliu
   V	Proastă/roşu

   Art. 14 - (1) Înregistrarea, prelucrarea datelor primare, validarea şi întreţinerea bazei de date vor fi realizate de Administraţia Naţională "Apele Romane".

   1. (2) Prezentarea stării ecologice şi chimice a resurselor de apă şi a tendinţelor de evoluţie a stării resurselor de apă va fi făcută trimestrial prin rapoarte de sinteză şi anual prin Raportul Anual al Stării Apelor pe districte de bazin hidrografic şi la nivel naţional.

      Art. 15 - Metodele standard de analiză minim recomandate şi metodologiile utilizate sunt cele prevăzute de normativele în vigoare, respectiv:

      1. a) Pentru  efecuarea  analizelor  fizico-chimice laboratoarele trebuie să se asigure că utilizează cea mai recentă ediţie a standardului în vigoare corespunzătoare aparaturii existente. Laboratorul poate să utilizeze metodele publicate în standardele naţionale, regionale sau internaţionale. Lista de metode standard de analiză minim a fi respectate este prevazută în tabelul nr. 20.

         În cazul imposibilităţii obiective a utilizării unei metode standard de analiză prevăzută în tabelul nr. 20, laboratorul trebuie să valideze metodele nestandardizate, metodele standardizate

         utilizate în afara domeniului lor de aplicare sau modificările pe care le fac metodelor standardizate.

      2. b) Pentru efectuarea analizelor biologice laboratoarele trebuie să utilizeze, până la apariţia unor noi metodologii;

Îndrumarul Metodologic pentru Urmărirea Evoluţiei Calităţii Apelor prin Intermediul Analizelor Biologice: ICIM - Ediţia 1984;

Îndrumări Metodologice pentru Supravegherea Evoluţiei Trofice a Lacurilor de Acumulare şi Lacurilor Naturale - ICIM - 1995.

Art. 16 - (1) Ierarhizarea laboratoarelor de măsurare şi analiză a elementelor de calitate a apei din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" cuprinde 3 tipuri de laboratoare:

1. 1. Laboratoare locale

2. 2. Laboratoare bazinale

3. 3. Laboratoare regionale

1. 1. Laboratoare locale - reprezentate de laboratoarele Sistemelor de Gospodărire a Apelor vor analiza:

   1. a) Elementele chimice şi fizico-chimice ale apei - elemente de calitate fizico-chimică: regimul termic - temperarura apei, condiţii de transparenţă - disc Secchi, turbiditate, culoare, miros, condiţii de oxigenare: oxigen dizolvat, saturaţia în oxigen, salinitate-conductivitate, reziduu filtrabil, materii în suspensie, starea acidifierii: pH, alcalinitate, încărcarea organică: CCOMn, CCOCr, CBOs, nutrienţi: fosfor total, ortofosfaţi, azot total, azotaţi, azotiţi, amoniu, elemente de calitate şi poluanţi specifici: cloruri, sulfaţi, substanţe extractibile, produse petroliere, sulfuri, fenoli, cianuri, detergenţi anionici, în funcţie de presiunile antropice existente la nivelul bazinului.

   2. b) Elemente microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, după caz, în funcţie de arondarea stabilită de laboratorul bazinal coordonator.

   3. c) în funcţie de specificul activităţilor industriale din judeţul respectiv, laboratorul poate analiza şi alţi poluanţi.

   4. d) Laboratoarele locale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate pe care nu le pot efectua în laboratorul propriu, respectînd indicaţiile de prelevare, conservare şi transport pe care le primesc de la laboratoarele bazinale sau regionale.

2. 2. Laboratoare bazinale

   1. a) sunt reprezentate de laboratoarele din cadrul Direcţiilor de Apă şi vor executa:

      analize pentru apă, sedimente şi suspensii pentru secţiunile localizate în judeţul unde se afla sediul Direcţiei de Ape - în mod asemănător cu cele pentru laboratoarele locale;

      în plus se analizează: unele metale ca fier, mangan, cupru, zinc, nichel, bariu, arsen, cadmiu, crom, plumb, seleniu, mercur, precum şi fluoruri, bor.

      • - elemente chimice ale sedimentelor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, arsen

      • - elemente chimice ale suspensiilor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, azot total şi fosfor total;

   2. b) Elemente microbiologice: numărul probabil de coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali.

   3. c) Laboratoarele bazinale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate pe care nu le pot efectua în laboratorul propriu, respectând indicaţiile de prelevare, conservare şi transport pe care le primesc de la laboratoarele regionale.

3. 3. Laboratoarele  regionale: Cluj, Rm-Valcea, Bucuresti, Bacău, vor executa în plus faţă de laboratoarele bazinale analize de: AOX, compuşi organici din categoria PAH-urilor, BTX-urilor,

PCB-urilor, a pesticidelor organo-clorurate, organo-fosforice, a trihalometanilor, a pesticidelor triazinice sau a altor substanţe care se află pe lista I şi II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005.

Laboratorul regional Bucuresti va fi considerat şi Laborator Naţional pentru intreaga reţea de laboratoare ale Administraţiei Naţionale "Apele Romane" şi va asigura în plus:

• - implementarea de metode noi de măsurare şi analiză;

• - exerciţii de intercomparare a analizelor de laborator;

• - testări ale metodologiilor noi şi adaptarea acestora la specificul României;

1. (2) Elementele biologice ale apei pentru sub-sisteme sunt:

   1. A. Râuri:

      • - Fitoplancton: componenţa taxonomică, densitatea, indexul saprob sau gradul de curăţenie, biomasă - numai în cazurile în care se observă apariţia fenomenului de eutrofizare;

      • - Macrozoobentos: componenţa taxonomică, densitatea, indexul saprob sau gradul de curăţenie;

      • - Alge bentonice: componenţa taxonomică, densitatea, prezenţa taxonilor sensibili;

   2. B. Lacuri:

      • - Fitoplancton: componenţa taxonomică, densitatea, biomasă, prezenţa taxonilor sensibili, clorofila "a" care poate fumiza date ce se corelează cu biomasa;

      • - fitobentos: componenţa taxonomică, densitatea, prezenţa taxonilor sensibili;

      • - macrozoobentos: componenţa taxonomică, densitatea, prezenţa taxonilor sensibili;

      • - zooplancton - opţional pentru râuri şi lacuri - fumizează informatii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluări accidentale.

   3. C. Râuri şi lacuri - macrofitele acvatice:

      • - ihtiofaună

2. (3) Analiza elementelor biologice se va realiza de către grupul de biologi din cadrul laboratoarelor de măsurare şi analiză ale Direcţiei Apelor, prin biologii specializaţi pentru analiza: planctonului, algelor bentice, macrozoobentos, macrofite acvatice şi ihtiofaună.

3. (4) Lista secţiunilor de monitoring care acoperă programul de monitoring al stării apelor prevazut la art. 3, este prevăzută în Anexa nr. 1c.

4. (5) Pentru poluări accidentale se vor considera în plus 2 -3% din numărul total de analize calculate pentru ape curgătoare de suprafaţă, ape tranzitorii şi costiere.

Art. 17 - Metodologia de analiză a fitobentosului conţine aspecte privind recoltarea,

conservarea şi transportul, identificarea şi numărarea, metoda de calcul, este prevăzută în Anexa nr. lD.

Tabel nr. 1 Subsistemul râuri - frecvenţe anuale pentru mediile de investigare apă, materii În suspensie şi sedimente (numai În cazul TNMN)

Râul

Secţi unea

Corpul de apă

Tip program

Mediul de investi1?,are

APĂ

MATER.Ilîn SUSPENSIE

SEDIMENTE

Fizico-chimice

Bacteriolo1?,ice

Fizico-chimice

Fizico-chimice

G

so

N

SP- MG

SP- MO

AP

M

MG

N (Nt,Pt)

MG

SP-MO

Tabel nr. 2

Subsistemul râuri - frecvenţe anuale pentru mediile de investigare biota

Râul	Secţi unea	Corpul de apă	Tip program	Mediul de investii?are
				BIOTA
				Biologice					Ecotoxicologice
				FPL	mFB	MF	ZB	p	MG	SP-MO

Tabel nr. 3

19

Subsistemul rauri - frecvente de monitorizare corespunzatoare diferitelor programe

Mediu de investi gare	Elemente	Parame trii	s nr/an	o nr/an	I' nr/an	RL nr/an	CBSIY nr/an	IC nr/an	p nr/an	zv nr/an	nr nr/an	HS nr/an	CI" nr/an	CAPM1 nr/an
A	Fizico-chimice	G	4	12		12	12	3	4-12	-	4 12-pH *
		so	4	12		12	12	3	4-12	-	4 (CB05)**
		N	4	12		12	12	3	4-12	min.12 - nitrati	12- amoniac 4 - Pt, nitriţi, amomu
		SP-MG	12	12		12	12	2	4-12	-	-
		SP-MO	12	12		-	12	1	4-12	-	-
		AP	4	12		12	12	-	4-12	-	12- zinc total,

											hidrocarburi***, fenoli**** si clor rezidual 4-cupru dizolvat
	Bacteriologice	M	-	-		-	-	-	4-12	-	-
MS	Fizico-chimice	MG	4	12		-	-	-	-	-	-
		N(Nt, Pt)	4	12		-	-	-	-	-	-
s	Fizico-chimice	MG	1	1		-	-	-	-	-	-
		SP-MO	1	1		-	-	-	-	-	-
B	Biologice	FPL	2	4		4	4	3	-	-	-			2
		mFB	2	3		3	3	3	-	-	-			2
		MF	1 - inventariere 1/3 ani	1		1	1	1	-	-	-			1
		ZB	2	3		3	3	3	-	-	-			2
		p	1 - inventariere 1/3 ani	1		1	1	1	-	-	-			1
	Ecotoxicologice	MG	-	1		-	-	-	-	-	-
		SP-MO	-	1		-	-	-	-	-	-

20

1

2

• - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operaţional şi este în funcţie de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;

• - pentru programele R, CBSD: secţiunile situate în zone montane, frecvenţa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilitatile de acces;

  4

  3 - pentru programul P: 4/an pentru< 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 - 30.000 locuitori şi 12/an pentru 30.000 locuitori;

• - pentru programul IH: * - pentru temperatura - măsuratori săptămânale amonte şi aval descărcări termale; ** - pentru oxigen dizolvat - minimum 1 probă reprezentativă, în cond. carac. de conţinut redus de oxigen din ziua prelevării probei, iar acolo unde există variaţii zilnice mari trebuie prelevate minimum 2 probe; ***- vizual şi organoleptic; **** - organoleptic;

5 - pentru programul HS: se monitorizeazăelemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţionează dezvoltarea faunei şi /sau florei protejate cu

frecvenţa specifică monitoringului de supraveghere sau operaţional în funcţie de starea corpului de apă ;

6

- pentru programul CI: se monitorizeazăcu frecvenţa stabilită elemente de calitate prevazute în convenţiile şi acordurile internaţionale la care România

este parte

7 - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiză completă pentru elementele fizico-chimice (fără SP-MO).

21

A. Substanţe prioritare de monitorizat În râuri În funcţie de situaţia elementelor biologice de răspuns

Substanta prioritară/prioritar periculoasă	Fitoplancton	Macrofite	Fitobentos	Zoobentos
1. alaclor	X	X		X
2. antracen*	X	X		X
3. atrazin*	X	X	X	X
4.benzen	X			X
5. difenileteri bromurati*	X			X
6. cadmiu şi compuşi	X	X	X	X
7. cloralcani Cl0-13
8. clorfenvinfos	X			X
9. clorpirifos*	X	X		X
10. 1,2-dicloretan	X			X
11. diclormetan	X			X
12. 2-etilhexil-diftalat*	X			X
13. diuron	X	X		X
14. endosulfan (alfa)*	X			X
15. hexaclorbenzen	X			X
16. hexaclorbutadienă	X			X
17.hexaclorciclohexan(gama)				X
18. isoproturon	X	X	X	X
19. plumb şi compuşi *	X			X
20. mercur şi compuşi	X			X
21. naftalină*	X			X
22. nichel şi compuşi				X
23. nonil-fenoli	X	X	X	X
24. octil-fenoli*				X
25. pentaclorbenzen	X			X
26. pentaclorfenol*	X	X		X
27.hidrocarburi poliaromatice benz-a -piren benz-b-fluorantren benz-g,h,i-perilen
	X			X
				X
				X

benz-k-fluorantren fluorantren indeno-1,2,3-cd-piren				X
	X	X		X
28. simazin	X	X	X	X
29. compuşi tributilstanici	X	X		X
30. triclorbenzeni*	X			X
31. triclormetan	X			X
32. trifluralin*	X	X		X

22

* - Substanţa prioritar periculoasă

Tabel nr. 5

Subsistemul lacuri - frecvenţe anuale pentru mediile de investigare apă şi sedimente

Lacul

Secţiunea/ profil

Corpul de apă

Tip program

Mediul de investieare

APĂ

SEDIMENTE

Fizico - chimice

Bacterioloe:ice

Fizico - chimice

G

so

N

SP- MG

SP- MO

AP

M

MG

SP-MO

Tabel nr. 6

Subsistemul lacuri - frecvenţe anuale pentru mediul de investigare biota

Lacul	Secţiunea/ profil	Corpul de apă	Tip program	Mediul de investieare
				BIOTA
				Bioloeice					Ecotoxicoloe:ice
				FPL	mFB	MF	ZB	p	MG	SP- o

Indicatori fizico-chimici de monitorizat în lacuri în funcţie de starea elementelor biologice

Indicatori fizico - chimici	Elemente bioloe;ice de răspuns afectate
nutrienti	abundenta fitoplancton-biomasă şi clorofila "a"
nutrienţi	Fitoplancton
nutrienţi	Abundenţă macrofite
nutrienti	Limită minimă de creştere a macrofitelor
nutrienţi	Peşti
transparenţă	abundenţă fitoplancton-biomasă şi clorofila "a"
transparentă	limită minimă de creştere a macrofitelor
transparenţă	macrofite
nutrienţi şi transparenţă	abundenţă macrofite
concentraţie oxigen	peşti
concentrţtie oxigen	compozţtie nevertebrate bentonice

Tabel nr. 8

23

Subsistemul lacuri- frecvenţe de monitorizare corespunzătoare diferitelor tipuri de monitoring

Mediu de investigare	Elemente	Elemente de calitate	s nr/an	01 nr/an	I2 nr/an	R3 nr/an	CBSD3 nr/an	IC nr/an	p4 nr/an	zv nr/an	m5 nr/an	HS6 nr/a n	Cl7 nr/an	CAPM8 nr/an
A	Fizico-	G		4u		4	4	3	4-12	-	4
	chimice										12-pH *
		so	4	4u		4	4	3	4-12	-	4 (CB05)**
		N	4	40		4	4	3	4-12	min. 12 -nitraţi	12-amoniac 4 - Pt, nitriti,
											amomu
		SP-MG	12	12		4	4	-	4-12	-	12 - zinc total
											4 - cupru dizolvat
		SP-MO	12	12		-	4	-	4-12	-	-
		AP	4	4u		4	4	-	4-12	-	12- zmc total, hidrocarburi***,
											fenoli**** şi clor
											rezidual
											4-cupru dizolvat
	Bacteriolo	M	-	-		-	-	-	4-12	-	-

	g1ce
s	Fizico- chimice	MG	1	1		-	-	-	-	-	-
		SP-MO	1	1		-	-	-	-	-	-
B	Biologice	FPL	4	4		4	4	3	-	-	-			4
		mFB	1	2		2	2	-	-	-	-			2
		MF	1 - inventariere 1/3 ani	1		1	1	-	-	-	-			1
		ZB	1	1		2	2	-	-	-	-			2
		p	1 - inventariere 1/3 ani	1		1	1	-	-	-	-
	Ecotoxico logice	MG	-	1		-	-	-	-	-	-
		SP-MO	-	1		-	-	-	-	-	-

24

• - Programul de monitoring de: supraveghere (S); monitoring operaţional (O); monitoring de investigare (I); referinţă (R); "cea mai bună sectiune disponibila" (CBSD); intercalibrare (IC); potabilizare (P); monitorizare zone vulnerabile (ZV); monitoring pentru ihtiofaună (IH); protecţie habitate şi specii (HS); convenţii intemationale (CI); programul CAPM;

  1 - pentru programul O: 0 -frecvenţa de monitorizare poate deveni lunară în cazul aparţiei fenomenelor de eutrofizare (mai - septembrie);

  2

  • - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decat cel operaţional şi este în funcţie de cauza care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat;

    3

  • - pentru programele R, CBSD: secţiunile situate în zone montane, frecvenţa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilităţile de acces;

    4 - pentru programul P: 4/an pentru< 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 - 30.000 locuitori şi 12/an pentru 30.000 locuitori;

    5 - pentru programul IH: * - pentru temperatură - măsurători săptămânale amomte şi aval descărcări termale; ** - pentru oxigen dizolvat - minim 1 probă

    reprezentativă, în condiţii caracterizate de conţinut redus de oxigen din ziua prelevării probei, iar acolo unde există variaţii zilnice mari trebuie prelevate

    minim 2 probe; ***- vizual şi organoleptic; **** - organoleptic;

    6

  • - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţionează dezvoltarea faunei şi /sau florei protejate

    cu frecvenţa sp