NORMĂ din 26 iulie 2006 privind structura funcțională a compartimentelor și serviciilor din spital (Anexa nr. 3)
EMITENT
  • MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 695 din 15 august 2006



     Notă
    Aprobate prin ORDINUL nr. 914 din 26 iulie 2006, publicat în Monitorul Oficial nr. 695 din 15 august 2006.      +  Capitolul I Organizarea secțiilor medicaleSecția medicală de spitalizare  +  Articolul 1Secțiile medicale de spitalizare asigură cazarea și îngrijirea curentă a bolnavilor pe perioada internării în spital. Indiferent de profilul medical, secțiile de spitalizare au o structură funcțională asemănătoare, cu excepția celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari și copii mici) și a celei de obstetrică-ginecologie (compartimentul obstetrică fiziologică și nou-născuți).  +  Articolul 2Secția medicală de spitalizare va fi amplasată de preferință pe un singur nivel. Se acceptă amplasarea pe două niveluri a secțiilor mari, care au în componență compartimente relativ autonome.  +  Articolul 3În componența unei secții medicale de spitalizare intră următoarele categorii de spații:a) saloanele pacienților și dotările sanitare aferente;b) încăperi pentru asistența medicală;c) încăperi pentru deservirea pacienților;d) cameră de gardă cu grup sanitar și duș;e) diverse spații pentru activitățile gospodărești ale secției.  +  Articolul 4În spitalele clinice pot fi amenajate spații suplimentare, destinate activităților didactice (studenților și cursanților care își desfășoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului).  +  Articolul 5Salonul pentru pacienți adulți se va conforma următoarelor cerințe:a) capacitate maximă de 6 paturi în saloane curente și maximum două paturi în rezerve;b) arie utilă minimă de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezervă;c) cubaj de 20 mc/pat de aer, în caz de ventilație naturală.  +  Articolul 6(1) Dotarea minimă sanitară aferentă salonului va include:a) la saloanele cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (duș, WC, lavoar);b) la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu, comun la două saloane (duș, WC, lavoar);c) la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar);d) un duș la 15 asistați când saloanele nu sunt prevăzute cu dușuri. Sălile de dușuri pot fi grupate pe unități de îngrijire.(2) Pentru grupa de vârstă 3-6 ani, secția pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune.  +  Articolul 7Următoarele dotări minime sunt obligatorii în salon:a) priză de oxigen la două paturi;b) corp de iluminat, priză și sonerie la fiecare pat;c) pat și noptieră cu dulap la fiecare pat;d) o masă cu scaune la fiecare salon.  +  Articolul 8(1) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi după cum urmează:a) favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest;b) se va evita orientarea ferestrelor spre nord și nord-est (vânturi dominante reci);c) se poate accepta orientarea spre vest și sud-vest, în cazul asigurării unei protecții corespunzătoare a ferestrelor față de excesul de însorire.(2) Condiționările privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secțiile de spitalizare de bolnavi acuți (durata mică de spitalizare: 10-12 zile) și la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).  +  Articolul 9(1) La amenajarea salonului se vor avea în vedere și următoarele criterii:a) paturile vor fi așezate paralel cu frontul ferestrei și vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;b) distanța dintre două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;c) distanța dintre pat și peretele exterior va fi de cel puțin 0,80 m;d) distanța dintre pat și peretele paralel pe care se află lavoarul va fi de minimum 1,30 m.(2) Pentru cel puțin un pat dintr-un salon, circulația liberă aferentă va permite staționarea și deplasarea în cărucior pentru persoanele cu handicap.  +  Articolul 10În mod curent pentru activități medicale din secție se vor prevedea următoarele spații:a) săli pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafața de 16-18 mp;b) cabinete de consultații, fiecare cabinet cu suprafața de 12-14 mp, amplasate numai la intrarea în secție;c) spații de lucru pentru asistenți medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare, dacă este cazul), cu anexe pentru depozitarea instrumentarului și medicamentelor;d) încăperi pentru conducerea medicală a secției: medic-șef, asistent-șef, raport de gardă, secretariat;e) grupuri sanitare și vestiare pentru personal;f) pentru unele dintre profilurile medicale, în cadrul secției se mai pot prevedea și alte spații pentru activități medicale: camere pentru investigații, tratamente speciale, săli de intervenție chirurgicală cu anexele respective și alte dotări în funcție de specificul specialității.  +  Articolul 11Încăperile necesare pentru deservirea pacienților din componența secției:a) oficiul alimentar cu anexele sale și sala de mese;b) camera pentru activități de zi și primirea vizitatorilor, în funcție de spațiile disponibile;c) camera de baie (după caz și grupul de dușuri, dacă sunt soluționate centralizat).  +  Articolul 12Obligatoriu, în componența secției vor intra următoarele spații pentru activitățile gospodărești:a) camera de spălare-sterilizare a ploștilor și a altor recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 de paturi;b) spațiu de colectare a rufelor murdare și boxă de curățenie;c) depozit de lenjerie curată.  +  Articolul 13(1) În fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzonă septică care la nevoie să permită izolarea și cohortarea pacienților contagioși și dependenți de echipamentele secției sau imunodeficienți, cu respectarea precauțiilor de izolare.(2) La spitalele clinice se recomandă diferențierea pe circulație separată a zonei spațiilor destinate învățământului și conducerii medicale a secției de zona saloanelor pentru bolnavi.  +  Articolul 14(1) Secțiile medicale pot fi organizate în sistemul unităților de îngrijire.(2) O secție de spital poate cuprinde 2-4 unități de îngrijire, din care cel puțin una va fi destinată izolării pacienților cu risc septic.(3) Unitatea de îngrijire include o grupare de saloane și/sau de rezerve pentru bolnavi, cu un număr constant de paturi, pentru care asistența medicală este acordată de o echipă compusă din 5-6 asistenți medicali, 2-3 îngrijitoare, repartizate pe ture, echipa fiind coordonată de un medic. În funcție de profilul medical al spitalului, capacitatea unei unități de îngrijire poate varia între 20 și 35 de paturi.  +  Articolul 15În sistemul de organizare a secțiilor pe unități de îngrijire, anexele medicale și gospodărești ale secției vor fi repartizate pe unități de îngrijire (câte un cabinet medical, o sală de tratamente-pansamente, un post pentru asistenți medicali, un spațiu de igienizare, o cameră de zi etc.), rămânând comune spațiile conducerii secției, oficiul alimentar, 1-2 încăperi destinate investigațiilor și tratamentelor speciale.  +  Capitolul II Organizarea secției de pediatrie  +  Articolul 16(1) Îngrijirea pacienților copii se face obligatoriu în compartimente distincte în funcție de vârstă: grupa sugari și copii de 1-3 ani, grupa copii preșcolari (3-6 ani) și grupa copii școlari (6-18 ani). (la 29-11-2024, Alineatul (1) , Articolul 16 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din ORDINUL nr. 5.716 din 22 noiembrie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1188 din 29 noiembrie 2024 ) (2) Compartimentul destinat unei grupe de vârstă constituie o unitate de îngrijire relativ autonomă, în cadrul căreia pe lângă spațiile de spitalizare, conformate după specificul vârstei, se mai prevăd:a) o parte din spațiile de asistență medicală (cele de supraveghere și tratament specific);b) o parte din spațiile de deservire a bolnavilor (individualizate după vârsta pacienților);c) un spațiu de curățenie.(3) În compartimentele aferente grupei de copii școlari se pot organiza saloane destinate îngrijirii pacienților cu vârsta cuprinsă între 18-21 ani. (la 29-11-2024, Articolul 16 , Capitolul II a fost completat de Punctul 2. , Articolul I din ORDINUL nr. 5.716 din 22 noiembrie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1188 din 29 noiembrie 2024 )  +  Articolul 17(1) Compartimentul pentru copii școlari va fi organizat în mod asemănător cu unitatea de îngrijire pentru bolnavii adulți, astfel încât saloanele, cu grupurile sanitare aferente (separate pe sexe), vor fi identic conformate, dimensionate și mobilate și vor fi prevăzute cu anexe medicale și gospodărești.(2) În cadrul compartimentului va fi desemnat un sector septic incluzând 1-2 saloane sau rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care să permită izolarea și cohortarea pacienților.(3) În plus, compartimentele pentru copii școlari vor fi dotate cu o cameră de zi, care se va amenaja pentru activități școlare.  +  Articolul 18(1) Compartimentul pentru copii preșcolari (3-6 ani) va cuprinde sistemul de cazare, care va fi adaptat vârstei, în grupări de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevăzute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, cărora li se afectează un post de supraveghere pentru asistenți medicali.(2) În cadrul compartimentului, 1-2 saloane (cu grupuri sanitare distincte) se vor specializa pentru cazurile care necesită izolare și cohortare epidemiologică.(3) În amenajarea saloanelor pentru această grupă de vârstă se va ține seama de următoarele criterii:a) suprafața utilă/pat în salon va fi de minimum 6 mp;b) peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi parțial vitrat securizat;c) dimensiunile mobilierului și ale obiectelor sanitare vor fi adaptate vârstei.(4) În cadrul compartimentului se vor mai prevedea: o cameră de tratamente-pansamente proprie, un spațiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu) și un număr de rezerve pentru copiii care se internează cu mamele.(5) Dacă mărimea compartimentului o justifică, se poate amenaja un spațiu de joacă pentru copiii necontagioși.  +  Articolul 19Compartimentul pentru sugari și copii de 1-3 ani va fi organizat astfel:a) se va organiza în sistemul nucleelor cu 2-3 camere (compartimentate în boxe) de 4-6 paturi, prevăzute cu un grup sanitar de igienizare și grupate la un post de supraveghere al asistenților medicali;b) unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesită izolare și cohortare epidemiologică;c) suprafața utilă/pat în cameră va fi de 4-5 mp;d) toți pereții vor fi vitrați în partea superioară, pentru control vizual;e) în fiecare cameră se va prevedea o cadă cu duș de mână pentru îmbăiere;f) pentru copiii care se internează cu mamele se prevăd rezerve având dotări sanitare specializate pentru mamă și pentru copil;g) se acceptă amplasarea în afara compartimentului, dar în cadrul secției, a unor saloane pentru mamele care își alăptează copiii.  +  Articolul 20Compartimentul pentru sugari și copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de vârstă, va avea anexe medicale și gospodărești proprii, iar accesul dinspre exterior va fi soluționat în sistem filtru.  +  Articolul 21În cadrul secției de pediatrie se mai amplasează următoarele categorii de spații pentru asistența medicală:a) unitate specializată (nucleu) de terapie intensivă, cu configurația prevăzută la art. 27;b) unitate specializată pentru îngrijirea prematurilor (după caz), având în componență saloane separate pentru cazurile cu potențial septic și pentru cele fără potențial septic;c) încăperi pentru consultații, investigații și tratamente speciale;d) cabinete pentru medici și anexe pentru personalul medical auxiliar;e) spații pentru conducerea secției (după caz).  +  Articolul 22(1) Pentru hrănirea sugarilor și a copiilor de 1-3 ani, în secțiile de pediatrie se amenajează o bucătărie specializată ("biberonerie" sau "bucătărie de lapte"), organizată și conformată adecvat capacității secției.(2) Spațiile componente ale bucătăriei de lapte se dimensionează ținând seama de echipamente; alcătuirea lor urmărește fluxul tehnologic:a) primirea, spălarea și sterilizarea biberoanelor, cănițelor, lingurițelor;b) prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte;c) umplerea biberoanelor, răcirea, distribuția acestora;d) anexe pentru depozitare;e) camera asistentei dieteticiene.(3) Biberoneria va avea dotările sanitare specifice activităților desfășurate (autoclavă, chiuvetă, frigider, aragaz, masă destinată biberoanelor murdare, masă destinată biberoanelor sterile, casolete de transport etc.).  +  Articolul 22^1(1) Banca pentru lapte matern se poate organiza în structura spitalelor cu secții/compartimente la nivelul cărora se acordă asistență medicală nou-născuților cu vârstă gestațională < 34 de săptămâni.(2) Banca pentru lapte matern este amplasată într-o structură dedicată, având următoarea organizare:a) cabinet de consultații în care se vor desfășura examenul clinic de specialitate, interviurile cu mamele donatoare, instruirea donatoarelor despre regulile de colectare, stocare, transport al laptelui donat și sterilizarea materialelor necesare procesării laptelui matern donat;b) cameră pentru recoltarea laptelui matern donat;c) cameră în care se stochează laptele matern donat, nepasteurizat și neanalizat microbiologic și nutrițional;d) laborator de analize medicale în structura unității la nivelul căreia funcționează banca pentru lapte matern autorizat sanitar și acreditat conform prevederilor legale;e) cameră în care se pasteurizează, stochează și/sau se congelează laptele matern donat care corespunde din punct de vedere microbiologic și nutrițional.(3) Spațiile trebuie să fie structurate astfel încât să permită respectarea normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare.(4) La nivelul băncii pentru lapte matern trebuie implementate proceduri de autocontrol, proceduri pentru asigurarea trasabilității și un registru care conține:a) rezultatele controalelor microbiologice și de calitate ale probelor de lapte;b) înregistrarea procedurilor de tratare termică și de depozitare a laptelui;c) rezultatele controalelor efectuate asupra echipamentelor băncii.(5) Unitatea sanitară va desemna o persoană responsabilă cu introducerea datelor în registrul prevăzut la alin. (4).(6) Echipamentul de bază necesar este reprezentat de:a) pompe de sân în număr adecvat;b) 1 pasteurizator;c) 1 sau mai multe congelatoare (-20° C) cu alarme de temperatură și termoreglare acustică și luminoasă;d) 1 sau mai multe frigidere cu structură verticală cu o temperatură de funcționare de 0° C/+ 4° C, cu comandă de temperatură minimă și maximă;e) chiuvete în cantitate corespunzătoare numărului de donatori;f) uscătoare electrice pentru mâini;g) biberoane care să permită dezinfecție termică la + 93° C timp de 10 minute, cu sistem de închidere etanș, în cazul în care nu se folosesc recipiente de unică folosință;h) sterilizator pentru pompele de sân.(7) Alte documente necesare sunt următoarele:a) bază de date pentru evidența activității - păstrarea cel puțin 30 de ani pe suport hârtie și/sau în format electronic;b) existența unui sistem de evaluare a serviciilor furnizate (registru de sugestii și reclamații);c) bază de date pentru evaluarea asigurării calității, cu documentarea incidentelor, abaterilor, precum și a măsurilor corective și preventive aplicate. (la 11-01-2018, Capitolul II a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.461 din 21 decembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 11 ianuarie 2018 ) Secția (subsecția) de obstetrică fiziologică și nou-născuți (maternitate)  +  Articolul 23(1) Secțiile de obstetrică-ginecologie din spitalele generale mici și mijlocii se organizează pe subsecții complet separate, de obstetrică și, respectiv, de ginecologie, pentru care se prevăd anexe medicale, de deservire a pacienților și gospodărești distincte.(2) În spitalele mari sau în cele de specialitate, pentru cele două profiluri se constituie secții diferite.  +  Articolul 24Funcționarea secției poate fi organizată în oricare dintre următoarele 3 moduri:a) compartimente medicale distincte pentru mame și nou-născuți, în care asistența pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de pacienți adulți, iar pentru nou-născuți se soluționează în sistemul de pediatrie la compartimentul sugari. Cele două compartimente vor avea propriile anexe medicale, de deservire și gospodărești specializate. Între cele două compartimente se amplasează spațiile pentru alăptare, utilizate în comun;b) sistemul nucleelor (respectiv al unităților de îngrijire) mixte pentru mame și nou-născuții acestora; un nucleu este compus din două saloane pentru mame (cu câte 3-5 paturi), cu dotările sanitare aferente, care flanchează două saloane (dotate corespunzător) pentru nou-născuți și un spațiu de lucru pentru asistenți medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat în unele variante de organizare ca spațiu de alăptare);c) sistemul "rooming-în" sau de cazare a mamei și nou-născutului în același salon (fie în rezerve individuale, fie în saloane pentru două mame cu copiii lor), cu spații corespunzător dimensionate și dotări sanitare specializate;d) în sistemele prevăzute la lit. b) și c), anexele medicale și de deservire, specializate pentru cele două categorii de pacienți, se amplasează grupat în cadrul unității de îngrijire.  +  Articolul 25(1) Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile cu risc se vor diferenția compartimente (nuclee) distincte, atât pentru mame, cât și pentru nou-născuți.(2) Pentru cazurile de obstetrică patologică se amenajează saloane distincte, grupate, atât în compartimentul aseptic, cât și în cel septic.(3) Uneori cazurile de obstetrică patologică se pot amplasa în secția/subsecția de ginecologie.  +  Articolul 26(1) Secția de obstetrică va fi amplasată la același nivel și în legătură directă cu blocul de nașteri și sala de operații pentru cezariene, recomandat fiind ca circuitul respectiv să fie distinct de căile de circulație comune ale spitalului.(2) La spitalele generale mici și mijlocii, blocul de nașteri se poate amplasa chiar în secția (subsecția) de obstetrică.Serviciul de primire-internare a bolnavilor  +  Articolul 27Acest serviciu se organizează ca serviciu unic pe spital și are rolul de a asigura:a) efectuarea formelor de internare;b) examinarea medicală și trierea epidemiologică a bolnavilor pentru internare;c) prelucrarea sanitară a bolnavilor în funcție de starea lor fizică; șid) echiparea bolnavilor în îmbrăcămintea de spital.  +  Articolul 28Amplasarea serviciului de primire-internare se face în legătură directă cu accesul principal în spital, serviciul de urgență și, după caz, serviciile de spitalizare de o zi, epurare renală, chimioterapie, întreruperi de sarcină.  +  Articolul 29Componentele funcționale ale serviciului de primire-internare sunt:a) unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare;b) compartimentul de examinări medicale, care include cabinete de consultație specializate;c) unitatea de igienizare sanitară;d) unitatea de gestiune a hainelor și efectelor de spital;e) unitatea de externare.  +  Articolul 30Unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare cuprinde în structură:a) spațiul de așteptare prevăzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienți adulți și pacienți copii;b) 2-3 birouri conexate între ele și prevăzute cu amenajări pentru relația cu publicul (ghișee sau tejghea cu boxe).  +  Articolul 31(1) Compartimentul de examinări medicale cuprinde cabinetele de consultație, specializate după profiluri medicale, cu spațiile de așteptare și grupurile sanitare aferente.(2) În spitalele generale este obligatoriu cel puțin câte un cabinet medical pentru următoarele profiluri medicale: pediatrie, obstetrică-ginecologie și adulți.  +  Articolul 32(1) Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari și spitalele de specialitate se determină în funcție de capacitatea secțiilor cărora li se adresează.(2) Pentru specialitatea pediatrie, numărul de cabinete nu va fi mai mic de:a) până la 150 de paturi: 1 cabinet;b) peste 150 de paturi: 2 cabinete;c) peste 300 de paturi: 3 cabinete.(3) Pentru specialitatea obstetrică-ginecologie, numărul de cabinete nu va fi mai mic de:a) până la 50 de paturi: 1 cabinet cu două boxe;b) până la 200 de paturi: 2 cabinete;c) peste 200 de paturi: 3 cabinete.(4) Pentru secțiile de adulți, numărul de cabinete nu va fi mai mic de:a) până la 200 de paturi: 1 cabinet;b) până la 400 de paturi: 2 cabinete;c) peste 400 de paturi: 3 cabinete.  +  Articolul 33(1) Spațiul de așteptare pentru pediatrie:a) va fi separat de spațiul de așteptare pentru adulți;b) va fi prevăzut cu următoarele amenajări:– filtru de triaj epidemiologic;– boxă de izolare destinată pacienților copii depistați cu afecțiuni contagioase - fiecare boxă de izolare va avea grup sanitar propriu și acces direct în exteriorul spitalului.(2) La spitalele mari de pediatrie se vor amenaja 2-3 boxe de izolare.  +  Articolul 34Unitatea de igienizare sanitară:1. va cuprinde filtre de prelucrare sanitară cu grupuri sanitare aferente (prevăzute cu duș sau baie, după caz), separate pe sexe și pe cele trei categorii de pacienți: copii, parturiente/ginecopate, adulți;2. la pediatrie spațiul de igienizare se compartimentează: pentru grupa 0-2 ani și pentru grupa 2-14 ani, accesul făcându-se direct din cabinetele de consultații;3. în filtrele de igienizare se prevăd boxe pentru lenjerie și efecte curate de spital.  +  Articolul 35(1) Păstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internării se face într-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spațiile de igienizare, dar și de unitatea de externare.(2) Depozitul de efecte va avea dotările corespunzătoare.Unitatea de externare  +  Articolul 36(1) Unitatea de externare se compune dintr-un spațiu prevăzut cu boxe de îmbrăcare, separate pe sexe și distincte pentru copii și nou-născuți.(2) Dacă externarea se face centralizat, unitatea se amplasează în afara circuitului de internare, dar în legătură cu depozitul de haine de oraș și cu biroul de întocmire a documentelor de spitalizare.Serviciul de urgență  +  Articolul 37În funcție de tipul de spitale, serviciul de urgență va fi organizat sub formă de unități de primire urgențe (UPU) sau compartimente de primire urgențe (CPU).a) Unitatea de primire urgențe reprezintă o structură unică, cu personal propriu, destinată primirii, triajului clinic, investigațiilor, diagnosticului și tratamentului urgențelor critice și necritice sosite cu mijloacele de transport ale serviciului de ambulanță sau cu alte mijloace de transport. Unitatea de primire urgențe se va organiza în cadrul spitalelor regionale, județene și clinice de urgență.Structura minimă va avea următoarele componente funcționale:– spațiu de triaj clinic la intrarea în UPU;– spațiu pentru primirea, stabilizarea și monitorizarea pacienților aflați în stare critică;– spațiu/spații destinate primirii, investigării, tratamentului și monitorizării pacienților care nu se află în stare critică;– spațiu/spații destinate internării de scurtă durată a pacienților;– depozit pentru materiale și medicamente;– anexe social-sanitare;– spații pentru personal (medici, asistenți medicali).b) Compartimentul de primire urgențe este o structură unică, cu personal propriu sau cu personal component al liniilor de gardă, destinată primirii, triajului clinic, investigațiilor, diagnosticului și tratamentului urgențelor critice și necritice sosite cu mijloacele de transport ale serviciului de ambulanță sau cu alte mijloace de transport.Compartimentul de primire urgențe se va organiza în cadrul spitalelor municipale, orășenești, precum și în cadrul spitalelor clinice sau de specialitate.Structura minimă va avea următoarele componente funcționale:– spațiu pentru triaj clinic la intrare în CPU;– spațiu pentru primirea, stabilizarea și monitorizarea a cel puțin unui pacient în stare critică;– spațiu/spații destinate primirii, investigării și tratamentului pacienților;– anexe social-sanitare.-----------Art. 37 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.144 din 15 septembrie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 22 septembrie 2006.  +  Articolul 38Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va permite colaborarea directă cu serviciul de internări, precum și legături rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensivă, serviciile de roentgendiagnostic și explorări funcționale, laboratorul de analize medicale.Structura de spitalizare de zi (la 07-10-2016, sintagma: Compartimentul de spitalizare de o zi a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul I ORDINUL nr. 1.096 din 30 septembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 791 din 07 octombrie 2016 )  +  Articolul 39(1) Spitalizarea de zi este o formă de internare prin care se asigură asistența medicală de specialitate, curativă și de recuperare, concentrând într-un număr maxim de 12 ore, în timpul zilei, efectuarea de examinări, investigații, acte terapeutice realizate sub supraveghere medicală. La nivelul acestor structuri se pot furniza servicii programabile de diagnostic, tratament și monitorizare pentru pacienții care nu necesită internare în regim continuu și care nu se pot rezolva în ambulatoriu.(2) La nivelul spitalelor, structura de spitalizare de zi se organizează de regulă unitar și/sau pe grupe de specialități, medicale și chirurgicale, având sau nu corespondență cu secțiile/compartimentele cu spitalizare continuă, după cum urmează:a) separat față de zona de spitalizare continuă, cu acces facil la ambulatoriu, serviciul de urgență, laboratoarele de investigații și tratament, cu respectarea criteriilor de organizare spațial-funcționale prevăzute de prezentele norme;b) cu asigurarea unei zone de așteptare pentru pacienți și însoțitori.(3) În situația în care spitalul este pavilionar, structura de spitalizare de zi se poate organiza la parterul sau la etajul 1 al clădirilor în care funcționează secțiile/compartimentele respective, separat de zona de spitalizare continuă. (la 07-10-2016, Articolul 39 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.096 din 30 septembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 791 din 07 octombrie 2016 )  +  Articolul 40(1) În structura de spitalizare de zi, internarea pacienților se face în saloane și/sau rezerve, cu respectarea condițiilor menționate la art. 5, 6 și 9 din prezenta anexă.(2) Structura de spitalizare de zi va cuprinde următoarele:a) cabinet/cabinete consultații medicale;b) săli de așteptare separate pentru adulți și pentru copii;c) post de lucru pentru asistenți medicali;d) saloane și rezerve;e) sala de tratamente/pansamente;f) sală mici intervenții/operații, după caz;g) salon ATI (SPA), după caz, organizat cu respectarea reglementărilor specifice în vigoare;h) structuri paraclinice proprii sau acces facil la astfel de structuri;i) punct de recoltare probe biologice;j) spații prevăzute cu hotă cu flux laminar pentru unități sanitare care oferă servicii în specialitatea oncologie medicală;k) mic oficiu alimentar;l) grupuri sanitare pacienți;m) grupuri sanitare personal;n) spații pentru materiale sanitare și consumabile;o) spații pentru depozitare lenjerie curată/lenjerie murdară;p) spațiu pentru depozitarea temporară a deșeurilor periculoase;q) spațiu pentru ustensile de curățenie;r) vestiare, dacă saloanele nu sunt prevăzute cu spațiu cu această destinație;s) serviciul de internare-externare al pacientului;t) farmacie proprie sau contract cu o farmacie autorizată, în funcție de serviciile oferite;u) dotare minimă, pentru acordarea serviciilor de urgență pentru situațiile neprevăzute, precum și contract încheiat cu o unitate de profil, după caz, conform anexei nr. 2 la prezentul ordin.(3) În situația în care structura de spitalizare de zi face parte din structura unei unități sanitare cu paturi de spitalizare continuă, structurile prevăzute la alin. (2) lit. g), i), k), n), o) și t) pot fi comune cu ale unității sanitare cu paturi. (la 11-01-2018, Alineatul (3) din Articolul 40 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.461 din 21 decembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 11 ianuarie 2018 ) (4) Structurile de spitalizare de zi care nu se pot organiza conform prevederilor prezentului ordin vor fi analizate avânduse în vedere nota de fundamentare întocmită de către conducerea unității sanitare, însoțită de notificarea direcției de sănătate publică județeană sau a municipiului București, și vor fi supuse spre aprobare, de la caz la caz, conducerii Ministerului Sănătății. Conducerea unității sanitare va prezenta direcției de sănătate publică județeană sau a municipiului București un plan de conformare, care va fi aprobat de aceasta și în baza căruia se poate elibera autorizația sanitară de funcționare. (la 11-01-2018, Articolul 40 din Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.461 din 21 decembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 11 ianuarie 2018 ) (la 07-10-2016, Articolul 40 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.096 din 30 septembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 791 din 07 octombrie 2016 )  +  Articolul 41Sectorul ambulatoriu propriu spitalului acordă servicii medicale, în specialitățile pe care este profilat, pentru pacienți a căror condiție nu impune sau nu mai impune internarea.  +  Articolul 42În structura funcțională a ambulatorului de spital se amenajează:a) cabinete de consultație (în specialități din profilul spitalului și în specialități conexe cu acestea);b) camere pentru pansamente și tratamente curente;c) spații de așteptare aferente cabinetelor;d) birou de programare și evidență a pacienților;e) trusă pentru medicamente specifice (după caz);f) anexe pentru personalul medical;g) grupuri sanitare și boxă pentru curățenie.  +  Articolul 43(1) Dimensiunea pentru cabinetele de consultație sau camerele de tratamente curente este cuprinsă între 16 și 24 mp și va fi diferențiată după activitățile specifice.(2) Numărul de cabinete și anexele acestora sunt determinate de numărul de consultații ce se preconizează a se acordă pentru fiecare specialitate.(3) Pentru dimensionarea spațiilor de așteptare se ia în calcul încărcarea la orele de vârf, considerând o arie utilă de 1,00-1,50 mp/pacient adult și, respectiv, 1,50-2,00 mp/pacient copil cu un însoțitor.(4) Spațiile de așteptare și grupurile sanitare pentru copii se izolează de cele ale adulților.  +  Articolul 44Sectorul ambulatoriu poate fi accesibil după cum urmează:a) direct din exterior, situație în care va fi dotat cu anexe specifice (garderobă, punct de informații și control acces, cabine telefonice);b) din holul intrării principale a spitalului, caz în care pacienții vor beneficia de toate serviciile și anexele prevăzute pentru vizitatori și însoțitori.  +  Articolul 45Amplasarea sectorului ambulatoriu în cadrul spitalului va permite legături ușor accesibile cu serviciile de investigații-explorări și tratamente, precum și cu structura de spitalizare de zi. (la 07-10-2016, sintagma: compartimentul de spitalizare de o zi a fost înlocuită de Punctul 1, Articolul I ORDINUL nr. 1.096 din 30 septembrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 791 din 07 octombrie 2016 ) Blocul operator  +  Articolul 46Blocul operator grupează toate sălile de operații necesare diverselor specialități (profiluri) medicale. În spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia și arșii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia și serviciul de urgență.  +  Articolul 47În funcție de numărul de paturi chirurgicale și ținând seama de specificul activităților medicale, pentru unele secții (compartimente) se pot prevedea săli de operații proprii în afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru secția de obstetrică-ginecologie, secția de oftalmologie, secția de ORL, compartimentul de arși, serviciul de urgență.  +  Articolul 48Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numărului necesar de săli de operație, se face prin raportare la numărul de paturi din secțiile și compartimentele cu profil chirurgical care îl utilizează:a) o sală de operație pentru 30-35 de paturi chirurgicale;b) o sală de operație pentru 25 de paturi pentru specialități chirurgicale (transplant, arși).  +  Articolul 49În funcție de mărimea și structura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-10 săli de operație.  +  Articolul 50La proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua în considerare următoarele recomandări:a) pentru spitalele mici și mijlocii se recomandă gruparea sălilor de operație într-un singur bloc operator;b) în spitalele mari și foarte mari, mai ales în cele multiprofilate, se recomandă amenajarea de 2-3 blocuri operatorii distincte și specializate, amplasate mai aproape de secțiile respective de spitalizare.  +  Articolul 51(1) Blocul operator poate fi sectorizat, chiar și în spitalele de mărime mijlocie, prin separarea în bloc septic și bloc aseptic, cu tratare diferențiată a sălilor de operație și a anexelor medicale în ceea ce privește măsurile de asepsie.(2) În cazul blocurilor operatorii cu o singură sală de operație, se vor aplica prescripțiile normelor Ministerului Sănătății Publice privind ordinea de efectuare a operațiilor septice și, respectiv, aseptice.  +  Articolul 52Amenajarea spațial-funcțională pentru blocurile operatorii diferă după mărimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 săli de operație, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 săli de operație.  +  Articolul 53Un bloc operator mic se compune din următoarele categorii de spații:a) spații medicale: 2-4 săli de operație cu anexele aferente:– spălător-filtru pentru chirurgi;– spălător pentru instrumente, prevăzut cu ghișeu pentru transferul instrumentelor murdare;– spațiu de pregătire a bolnavului;– spațiu de pregătire a materialelor (după caz);– spațiu pentru trezirea pacienților (comun sau compartimentat în boxe);– cameră de odihnă pentru medici;– cameră de lucru pentru asistenți medicali;– laborator pentru determinări de urgență;– sală de aplicare a protezelor gipsate, cu anexe pentru pregătirea feșelor (după caz);– cameră de protocol operator;– cameră pentru medici anesteziști;b) spații gospodărești:– boxă pentru depozitarea materialelor sterile și farmaceutice;– depozit de aparate;– spațiu de depozitare a tărgilor și cărucioarelor;– boxă pentru curățenie și colectare - evacuarea obiectelor murdare (rufe, deșeuri);c) spații de control și filtrare a acceselor:– filtru pentru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare pentru targă);– filtru pentru personalul medical (separat pe sexe), cuprinzând vestiar și grup sanitar cu duș;– dispecerat - programare (după caz).  +  Articolul 54(1) Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sală de operație.(2) Amenajarea de anexe comune la două săli de operație se va putea face numai în cazul în care cel puțin o sală a blocului operator dispune de anexe individualizate.  +  Articolul 55Spațiile tehnice pentru instalațiile aferente blocului operator:a) vor fi amplasate în afara blocului operator, dar în imediata vecinătate a acestuia;b) vor cuprinde următoarele:– stație de preparare a apei sterile pentru spălare chirurgicală;– stație de preparare a gazului de narcoză;– stație de acumulatori și cameră tablou electric;– centrală de ventilație și tratare a aerului (după caz).  +  Articolul 56Dispunerea spațiilor și organizarea circuitelor în interiorul blocului operator se vor face pe principiul zonării după cerințele de asepsie, trecerea făcându-se gradat dinspre spațiile "neutre" (condiții igienico-sanitare obișnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiționări igienice speciale), la cele aseptice:a) zona filtrelor de acces și zona funcțiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator pentru determinări de urgență etc.) fac parte din zona "neutră";