REGULAMENT-CADRU din 23 martie 2004de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de salubrizare
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 22 aprilie 2004



      +  Capitolul I Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică serviciilor publice de salubrizare a localităţilor, indiferent de mărimea acestora, denumite în continuare servicii de salubrizare. (2) Prezentul regulament-cadru stabileşte cadrul juridic unitar privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de salubrizare, definind modalităţile şi condiţiile-cadru ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciilor de salubrizare, precum şi relaţiile dintre operatorii şi utilizatorii acestor servicii. (3) Prevederile regulamentului-cadru se aplică la proiectarea, executarea, recepţionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi echipamentelor din sistemul public de salubrizare, cu urmărirea tuturor cerinţelor legale specifice în vigoare. (4) Operatorii serviciilor de salubrizare, indiferent de forma de proprietate şi de modul în care este organizată gestiunea serviciilor de salubrizare în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului regulament-cadru. (5) Condiţiile tehnice şi indicatorii de performanţă prevăzuţi în prezentul regulament-cadru au caracter minimal. Consiliile locale, consiliile judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba şi alţi indicatori de performanţă sau condiţii tehnice pentru serviciile de salubrizare, pe baza unor studii de specialitate. (6) Nu fac obiectul prezentului regulament-cadru serviciile de colectare, transport şi neutralizare a deşeurilor toxice şi/sau periculoase. (7) În localităţile în care nu sunt organizate servicii de salubrizare, până la implementarea acestora autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsuri pentru organizarea unor astfel de activităţi.  +  Articolul 2Noţiunile specifice, utilizate în prezentul regulament-cadru se definesc după cum urmează:2.1. autoritate competentă - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C.;2.2. compost - produs rezultat dintr-un proces de fermentare aerobă şi/sau anaerobă, prin descompunere microbiană a componentei organice din deşeurile supuse compostării;2.3. colectare - strângerea, sortarea şi/sau regruparea, depozitarea temporară a deşeurilor în vederea transportului lor;2.4. colectare selectivă - colectarea deşeurilor de diferite categorii la sursa de producere, separat pe tipuri de materiale, în saci de plastic, europubele, eurocontainere compartimentate;2.5. contract-cadru - reglementare cu caracter normativ, care stabileşte condiţiile minimale pentru relaţiile comerciale dintre operator şi utilizator;2.6. curăţarea zăpezii/gheţii - operaţiunea de îndepărtare a stratului de zăpadă sau de gheaţă depus pe suprafaţa carosabilă sau pietonală, în scopul asigurării deplasării vehiculelor sau pietonilor în condiţii de siguranţă;2.7. curăţarea rigolelor - operaţiunea de îndepărtare manuală sau mecanizată a depunerilor de noroi, nisip şi praf de pe o porţiune de 0,75 m de la bordură spre axul medial al străzii, urmată de măturare şi/sau stropire;2.8. depozit - amplasament pentru eliminarea finală a deşeurilor, prin depozitare pe sol sau în subteran;2.9. depozit ecologic - depozit de deşeuri amplasat, proiectat, construit, operat şi monitorizat conform cerinţelor directivelor Uniunii Europene;2.10. deşeuri agricole - gunoiul de grajd, dejecţiile animaliere, reziduurile de la abatoare şi din industria cărnii, provenite din unităţile agricole, zootehnice sau din gospodării ale populaţiei;2.11. deşeuri din construcţii - deşeuri provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale ori civile care nu sunt încadrate ca deşeuri periculoase în Lista Europeană a Deşeurilor, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;2.12. deşeuri industriale - deşeuri provenite din desfăşurarea proceselor tehnologice;2.13. deşeuri municipale - deşeuri menajere şi alte deşeuri care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere şi care sunt generate pe raza localităţilor;2.14. deşeuri periculoase - deşeuri toxice, inflamabile, explozive, infecţioase, corosive, radioactive sau de altă natură, care, introduse sau menţinute în mediu, pot dăuna plantelor, animalelor sau omului;2.15. deşeuri rezultate din activităţi medicale - toate deşeurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unităţile sanitare;2.16. deşeuri similare cu deşeurile municipale - deşeuri provenite de la mica sau marea industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziţie şi proprietăţi similare cu deşeurile municipale şi care pot fi transportate, prelucrate şi depozitate împreună cu acestea;2.17. deşeuri solide - componente rezultate din activităţile menajere sau industriale, care nu mai au valoare de întrebuinţare sau nu mai fac folosinţă utilizatorului şi care sunt precolectate de către acesta pentru a fi predate operatorului de salubrizare;2.18. deşeuri stradale - deşeuri specifice căilor de circulaţie publică, provenite din activitatea cotidiană a populaţiei, de la spaţiile verzi, de la animale, din depunerea de substanţe solide provenite din atmosferă;2.19. deşeuri voluminoase - deşeuri solide de diferite provenienţe, care, datorită dimensiunilor lor, nu pot fi preluate cu sistemele obişnuite de colectare, ci necesită o tratare diferenţiată faţă de acestea, din punct de vedere al preluării şi transportului;2.20. gestionarea deşeurilor - colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după închiderea acestora;2.21. incinerare - operaţia de tratare termică a deşeurilor cu sau fără recuperare de căldură, realizată în instalaţii care respectă legislaţia în vigoare privind incinerarea deşeurilor;2.22. instalaţie de incinerare - orice unitate tehnică staţionară sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate;2.23. indicatori de performanţă - parametri ai serviciului de salubrizare, realizaţi de operatorii de servicii, pentru care se stabilesc niveluri minime de calitate, urmăriţi la nivelul operatorului titular al licenţei de operare;2.24. licenţă - act tehnic şi juridic emis de autoritatea competentă, prin care se acordă permisiunea unei persoane juridice, română sau străină, de prestare a serviciului de salubrizare;2.25. măturatul - activitatea de salubrizare a localităţilor, care, prin aplicarea unor procedee manuale sau mecanice, realizează un grad bine determinat de curăţare a suprafeţelor de circulaţie, de odihnă sau de agrement a aşezărilor urbane ori rurale;2.26. operator - persoană juridică titulară a unei licenţe de operare emise de A.N.R.S.C., care este învestită cu atribuţii şi responsabilităţi în prestarea autorizată a uneia sau mai multor activităţi din domeniul serviciului de salubrizare;2.27. periatul zăpezii - operaţiunea de îndepărtare a întregului strat de zăpadă de pe arterele de circulaţie;2.28. pluguit - operaţiunea de îndepărtare a zăpezii cu ajutorul plugurilor montate la autovehicule, care se poate executa simultan cu periatul zăpezii;2.29. precolectare - activitate a utilizatorului de strângere şi depozitare temporară a deşeurilor municipale sau a deşeurilor solide asimilabile cu deşeurile municipale în europubele, eurocontainere ori puncte gospodăreşti amplasate, de regulă, în spaţii special amenajate;2.30. preselectare - activitate de selectare prealabilă a deşeurilor la sursa de producere, pe tipuri de materiale;2.31. reciclare - operaţiunea de prelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor, pentru scopul original sau pentru alte scopuri;2.32. salubrizare - totalitatea operaţiunilor şi activităţilor necesare pentru păstrarea unui aspect salubru al localităţilor;2.33. sistem public de salubrizare - ansamblul instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, construcţiilor şi terenurilor aferente prin care se realizează serviciul de salubrizare;2.34. sortare - activitatea de separare pe sortimente şi depozitare temporară a deşeurilor reciclabile în vederea transportării lor la agenţi economici specializaţi;2.35. spălat străzile - activitatea de salubrizare care se execută manual sau mecanizat cu instalaţii speciale, folosindu-se apa, cu sau fără soluţii speciale;2.36. stropit străzile - activitatea de salubrizare, care constă în dispersarea apei pe suprafeţele de circulaţie, indiferent de natura îmbrăcămintei acestora, spaţii de odihnă şi de agrement, manual sau mecanizat, cu ajutorul unor instalaţii specializate, în scopul creării unui microclimat favorabil îmbunătăţirii stării igienice a localităţilor şi evitării formării prafului;2.37. tratare - totalitatea operaţiunilor fizice, chimice sau biologice utilizate pentru schimbarea caracteristicilor deşeurilor, în scopul reducerii volumului sau a caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea ori valorificarea lor;2.38. tobogan - jgheab sau tubulatură folosită drept mijloc de transport prin alunecare al deşeurilor;2.39. utilizator - persoană fizică sau juridică beneficiară a serviciilor de salubrizare prestate de operator;2.40. aliniament stradal - zonă ce mărgineşte o arteră rutieră;2.41. bon de lucru - actul doveditor al executării unei activităţi ce revine ca obligaţie operatorului şi prin care se atestă cantitatea şi calitatea serviciului prestat, pentru activităţile care nu sunt deja reglementate prin alte acte normative;2.42. canal tehnologic - lucrare tehnică executată pentru adăpostirea conductelor reţelelor publice;2.43. canal vizitabil - segment de canal care poate fi inspectat din interior pe întreaga lungime;2.44. deratizare - activitatea de stârpire a şoarecilor şi şobolanilor prin otrăvire cu substanţe chimice sau prin culturi microbiene;2.45. dezinfecţie - activitatea de distrugere a germenilor patogeni cu substanţe specifice, în scopul eliminării surselor de contaminare;2.46. dezinsecţie - activitatea de combatere a insectelor în stadiul de larvă sau adult cu substanţe chimice specifice;2.47. dispozitiv de lucru - spaţiu utilizat pentru amplasarea şi/sau aplicarea momelilor toxice, în vederea constituirii posturilor de hrănire a dăunătorilor;2.48. gură de vizitare - lucrare tehnică aparţinând unei construcţii-anexă, prin care se pot inspecta punctele caracteristice ale reţelelor sistemelor publice de alimentare cu apă, de canalizare şi de termoficare;2.49. gură de scurgere - componentă tehnică-constructivă a sistemului de canalizare prin care se asigură evacuarea apelor meteorice;2.50. persoană de contact - persoană desemnată pentru a asista şi a recepţiona cantitatea şi calitatea lucrărilor prestate de operator;2.51. post de hrănire - amplasament situat pe rutele intens circulate de şobolani, ce permite accesul facil al acestora la momeli; un post de hrănire poate fi o staţie de intoxicare cu momeli, momeli amplasate pe chese, momeli ancorate cu sârmă;2.52. reaplicare - tratament suplimentar la obiectivele la care tratamentul iniţial nu a dat rezultatele scontate;2.53. reprelucrare - remedierea unui tratament, la un anumit obiectiv, dovedit în urma unui control de calitate ca fiind neconform cu documentaţia de aplicare;2.54. reţetă - ansamblu de specificaţii - sortimente, cantităţi, concentraţiile soluţiilor - care descriu materialele utilizate pentru o anumită operaţiune - deratizare, dezinfecţie sau dezinsecţie - şi un anumit tip de obiectiv;2.55. subsol - totalitatea suprafeţelor aparţinând unei clădiri, aflate sub nivelul cotei zero a terenului;2.56. suprafaţa construită - suprafaţa pe care se află amplasate construcţii.  +  Capitolul II Principii şi condiţii de funcţionare a serviciilor de salubrizare  +  Articolul 3Serviciile de salubrizare sunt parte componentă a serviciilor publice de gospodărie comunală şi au ca obiectiv principal protecţia sănătăţii oamenilor şi a mediului împotriva efectelor dăunătoare generate de colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi/sau depozitarea deşeurilor urbane. Serviciile de salubrizare sunt organizate şi funcţionează pe baza următoarelor principii: a) protecţia sănătăţii publice; b) autonomia locală şi descentralizarea; c) responsabilitatea faţă de cetăţeni; d) conservarea şi protecţia mediului înconjurător; e) calitate şi continuitate; f) tarife echitabile şi accesibile tuturor utilizatorilor; g) nediscriminarea şi egalitatea tuturor utilizatorilor; h) transparenţă, consultarea şi antrenarea în decizii a cetăţenilor; i) administrarea corectă şi eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi a fondurilor publice; j) securitatea serviciului; k) dezvoltarea durabilă.  +  Articolul 4 (1) Serviciile de salubrizare trebuie să îndeplinească, la nivelul utilizatorilor, indicatorii de performanţă aprobaţi de consiliile locale şi care vor fi prevăzuţi în regulamentele proprii de organizare şi funcţionare a serviciilor de salubrizare, pentru serviciile aflate în administrarea directă, sau în contractele de delegare ori de concesiune, pentru serviciile încredinţate spre administrare agenţilor economici, conform indicatorilor de performanţă din contractul-cadru. (2) Indicatorii de performanţă ai serviciilor de salubrizare se aprobă de consiliile locale, consiliile judeţene sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. (3) Propunerile de indicatori de performanţă ai serviciilor de salubrizare, rezultate din studiul efectuat în acest scop, vor fi supuse dezbaterii publice înainte de aprobarea lor.  +  Articolul 5Serviciile de salubrizare cuprind următoarele activităţi: a) precolectarea, colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor solide, cu excepţia celor toxice, periculoase sau cu regim special; b) înfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de deşeuri; c) producerea de compost; d) incinerarea deşeurilor; e) măturatul şi spălatul căilor publice; f) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în stare de funcţiune a acestora pe timp de polei, îngheţ sau de ninsoare; g) preselectarea, organizarea reciclării deşeurilor şi valorificarea deşeurilor refolosibile; h) dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.  +  Articolul 6Serviciile de salubrizare se organizează pentru satisfacerea nevoilor populaţiei, ale instituţiilor publice şi ale agenţilor economici.  +  Articolul 7Serviciile de salubrizare vor asigura: a) îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor; b) promovarea calităţii şi eficienţei activităţilor de salubrizare; c) dezvoltarea durabilă a serviciilor; d) protecţia mediului înconjurător.  +  Capitolul III Organizarea şi funcţionarea serviciilor de salubrizare  +  Secţiunea 1 Gestiunea serviciilor de salubrizare  +  Articolul 8Organizarea, reglementarea, conducerea, gestionarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor de salubrizare intră în atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale A.N.R.S.C., conform competenţelor şi atribuţiilor stabilite de legislaţia în vigoare pentru fiecare autoritate.  +  Articolul 9Pentru asigurarea dezvoltării durabile în domeniul salubrizării, autorităţile administraţiei publice locale stabilesc strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciilor de salubrizare, ţinând seama de documentaţiile de urbanism şi de programele de dezvoltare economico-socială a unităţii administrativ-teritoriale, de strategia şi de planul naţional de gestionare a deşeurilor şi a planului de strategie a României în acest domeniu.  +  Articolul 10Relaţiile dintre operatorii serviciilor de salubrizare şi utilizatorii acestor servicii se desfăşoară pe baze contractuale.  +  Articolul 11 (1) Gestiunea serviciilor de salubrizare se realizează în următoarele modalităţi: a) gestiune directă; b) gestiune indirectă sau gestiune delegată. (2) Alegerea formei de gestiune a serviciilor de salubrizare se face prin hotărâre a consiliilor locale, judeţene sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.  +  Articolul 12Delegarea gestiunii serviciilor de salubrizare se efectuează în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 87/2001.  +  Articolul 13 (1) În contractele de delegare sau de concesiune vor fi stabiliţi indicatori de performanţă privind eficienţa şi calitatea serviciilor prestate, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (5) şi la art. 4 din prezentul regulament-cadru. (2) Operatorii care intenţionează să participe la licitaţii pentru obţinerea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de salubrizare trebuie să facă dovada experienţei tehnice şi manageriale în gestiunea unor sisteme similare, a bonităţii şi capabilităţii financiare - garanţii materiale, garanţii bancare în conturi de depuneri, situaţia financiară a societăţii - de a răspunde la cerinţele specifice prevăzute în caietele de sarcini aprobate de consiliile locale, iar persoanele fizice care au calitatea de administrator al operatorilor nu trebuie să aibă cazier judiciar.  +  Secţiunea a 2-a Operatorii serviciilor de salubrizare  +  Articolul 14 (1) Pot fi operatori ai serviciilor de salubrizare societăţile comerciale autorizate să presteze servicii de salubrizare, prestare care se va efectua cu respectarea prevederilor Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, a Ordonanţei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 139/2002. (2) Operatorii serviciilor de salubrizare beneficiază de acelaşi regim juridic, indiferent de forma de organizare sau de proprietate.  +  Articolul 15 (1) Operatorii serviciilor de salubrizare îşi pot desfăşura activitatea, pe baze contractuale, şi în alte localităţi decât localitatea în care îşi au sediul. (2) Operatorii care prestează mai multe tipuri de servicii de gospodărie comunală vor ţine evidenţe distincte pentru fiecare activitate, având contabilitate separată pentru fiecare tip de serviciu şi localitate de operare.  +  Articolul 16 (1) Operatorii serviciilor de salubrizare vor fi licenţiaţi de către A.N.R.S.C. (2) În prestarea serviciilor de salubrizare operatorii vor realiza şi vor respecta următoarele cerinţe: a) elaborarea prognozei pe termen scurt, mediu şi lung în domeniul specific de activitate; b) elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli; c) planificarea investiţiilor de infrastructură conform actelor normative în vigoare; d) anticiparea problemelor potenţiale şi soluţiilor de rezolvare a acestora; e) elaborarea planului de afaceri şi a planului operaţional. (3) Operatorii serviciilor de salubrizare vor acţiona pentru implicarea deţinătorilor de deşeuri în gestionarea eficientă a acestora şi transformarea treptată a deţinătorilor de deşeuri în "operatori activi de mediu", cel puţin la nivelul habitatului propriu. În acest sens operatorii vor asigura toate condiţiile materiale pentru realizarea precolectării selective, în paralel cu conştientizarea utilizatorilor asupra tratării cu responsabilitate a problemei deşeurilor, conform legislaţiei în vigoare. Autorităţile administraţiei publice locale se vor implica în înfiinţarea sistemelor de precolectare şi colectare selectivă a deşeurilor menajere de la populaţie.  +  Secţiunea a 3-a Utilizatorii serviciilor de salubrizare  +  Articolul 17 (1) Utilizator al serviciilor de salubrizare poate fi orice persoană fizică sau juridică, care beneficiază pe bază de contract de serviciile operatorului. (2) Principalele categorii de utilizatori sunt: a) casnici: persoane fizice sau asociaţii de proprietari/locatari; b) agenţi economici; c) instituţii publice.  +  Articolul 18 (1) Dreptul de acces la serviciile de salubrizare şi de utilizare a acestora este garantat tuturor utilizatorilor. (2) Utilizatorii au drept de acces fără discriminare la informaţiile publice cu privire la serviciile de salubrizare.  +  Capitolul IV Serviciile de salubrizare şi condiţiile de funcţionare  +  Secţiunea 1 Gestiunea deşeurilor solide  +  Articolul 19 (1) Obiectivele serviciilor de salubrizare în domeniul gestiunii deşeurilor sunt: a) protejarea sănătăţii populaţiei; b) protecţia mediului înconjurător; c) menţinerea curăţeniei şi crearea unei estetici corespunzătoare a localităţilor; d) conservarea resurselor naturale prin intermediul politicilor de reducere a deşeurilor şi de reciclare a acestora. (2) Gospodărirea integrată a deşeurilor se realizează prin intermediul colectării, tratării, neutralizării, eliminării şi depozitării corespunzătoare a deşeurilor.Scopul acestui sistem de gospodărire a deşeurilor, care pleacă de la ideea diminuării cantitative a deşeurilor, este: a) scăderea costurilor de colectare, transport şi depozitare; b) conservarea şi protejarea resurselor naturale; c) eliminarea materialelor periculoase din volumul total de deşeuri.  +  Articolul 20 (1) Persoanele fizice şi juridice, producătoare de deşeuri municipale, îşi organizează activitatea de precolectare potrivit specificului locului de producere a deşeurilor, în condiţii salubre, în spaţii special amenajate şi prin sistemele propuse şi asigurate de operatorul de zonă care organizează activitatea de colectare a deşeurilor de acest tip. (2) Colectarea deşeurilor municipale se face numai în recipiente închise cu capac tip europubelă, eurocontainer sau saci de plastic, conform cerinţelor şi specificului localităţii. Fracţiunea umedă a deşeurilor municipale va fi colectată în saci de plastic şi depusă în recipiente speciale destinate acestui scop. (3) Persoanele fizice şi asociaţiile de proprietari/locatari vor fi dotate cu recipiente de precolectare de către operatorul de zonă pe bază de contract de comodat. (4) Agenţii economici şi instituţiile publice vor colecta deşeurile municipale în recipiente de precolectare închiriate sau cumpărate de la operatorul de zonă.  +  Articolul 21 (1) Punctele de colectare vor fi dotate de către operatorul de zonă cu recipiente având capacitatea de înmagazinare corelată cu numărul de utilizatori arondaţi şi cu ritmicitatea de ridicare rezultată din prevederile art. 22 alin. (2) din prezentul regulament-cadru, asigurând condiţii de acces uşor pentru autovehiculele destinate colectării. (2) Menţinerea în stare salubră, ventilarea, deratizarea, dezinfecţia şi dezinsecţia punctelor de colectare revin persoanelor fizice şi/sau juridice în a căror folosinţă se află sau utilizatorului, în cazul când acestea sunt amplasate pe domeniul public. (3) La locuinţele individuale precolectarea se va face în recipiente tip europubelă, saci de plastic sau alte mijloace care prezintă un grad de siguranţă ridicat din punct de vedere sanitar şi al protecţiei mediului. (4) Pentru grupuri de locuinţe individuale şi condominii, care nu sunt prevăzute cu tobogan pentru evacuarea deşeurilor, se prevăd spaţii speciale de colectare exterioare, realizate astfel încât să permită amplasarea numărului necesar de recipiente tip europubelă sau eurocontainer, care să asigure capacitatea de depozitare corelată cu ritmicitatea de ridicare. Aceste spaţii vor fi împrejmuite, acoperite şi amplasate în locuri care să permită accesul uşor al autovehiculelor de colectare. Stabilirea locului de amplasare a platformei de depozitare a deşeurilor municipale pe domeniul public se va face cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale, în urma consultării utilizatorului. (5) Platformele spaţiilor de depozitare în vederea colectării deşeurilor, care se vor realiza prin grija autorităţilor administraţiei publice locale, vor fi în mod obligatoriu betonate sau asfaltate şi vor fi prevăzute cu rigole de preluare a apei provenite din scurgeri sau a celei meteorice, racordate la reţeaua de canalizare sau la cămine de colectare etanşe, care vor fi golite periodic de către operator. (6) La blocurile de locuinţe la care evacuarea se face prin tobogan spaţiile de colectare vor fi amenajate în încăperi speciale, bine igienizate, ventilate şi cu sursă de apă curentă. Capacitatea de depozitare trebuie să fie corelată cu ritmicitatea de ridicare a deşeurilor.  +  Articolul 22 (1) Colectarea deşeurilor municipale se face în conformitate cu cerinţele stabilite de autorităţile administraţiei publice locale prin regulamentele de organizare şi funcţionare şi prin contractele de delegare a gestiunii, întocmite pe baza regulamentului şi a contractului-cadru. (2) Ritmicitatea colectării diferă în funcţie de sezon şi de categoria producătorului de deşeuri municipale, după cum urmează: a) colectarea se va realiza zilnic din zonele aglomerate şi de la unităţile mari - cantine, restaurante, hoteluri, pieţe; b) colectarea de la producătorii casnici se va realiza la maximum două zile în sezonul cald - 1 aprilie-1 octombrie şi la maximum 3 zile în sezonul rece - 1 octombrie-1 aprilie, cu condiţia ca la precolectare să fie asigurate condiţiile de înmagazinare pentru această ritmicitate. (3) Determinarea numărului de recipiente de precolectare a deşeurilor municipale se face în conformitate cu prevederile Standardului Român SR 13.387/1997: Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de proiectare a punctelor pentru precolectare. (4) Organele administraţiei publice locale pot stabili ritmul colectării la intervale de timp diferite de cele prevăzute la alin. (2), pe baza unor studii de specialitate. Graficele de colectare se aprobă de direcţia de sănătate publică, pentru fiecare tip de deşeu.  +  Articolul 23Colectarea deşeurilor municipale şi stradale se face prin următoarele sisteme:1. colectarea ermetică în autogunoiere compactoare;2. colectarea în containere închise;3. colectarea prin schimb de recipiente - europubele, eurocontainere;4. colectare realizată prin presortare în saci de plastic asiguraţi de operator;5. alte sisteme care îndeplinesc condiţiile impuse prin normele igienico-sanitare şi de protecţie a mediului.  +  Articolul 24 (1) Colectarea deşeurilor municipale se efectuează folosindu-se autovehicule special echipate pentru transportul lor. (2) Vehiculele vor fi încărcate astfel încât deşeurile să nu fie vizibile şi să nu existe posibilitatea împrăştierii lor pe calea publică. Fiecărui vehicul i se va asigura personalul necesar pentru executarea operaţiunilor specifice, în condiţii de siguranţă şi de eficienţă. (3) Încărcarea deşeurilor municipale în vehiculele transportatoare se face direct din recipiente. Este interzis să se răstoarne recipientele în curţi, pe stradă sau pe trotuare, în vederea reîncărcării deşeurilor municipale în vehicule. (4) Personalul care efectuează colectarea este obligat să manevreze recipientele cu grijă pentru a evita deteriorarea lor, producerea prafului sau răspândirea deşeurilor în afara autovehiculelor de transport. (5) După golire recipientele vor fi aşezate în poziţie normală, pe locul de unde au fost ridicate. Toate operaţiunile vor fi efectuate astfel încât să se evite producerea zgomotului şi a altor inconveniente pentru utilizator. (6) În cazul deteriorării unor recipiente, saci de plastic şi al împrăştierii accidentale a deşeurilor în timpul operaţiunii de golire, personalul care execută colectarea este obligat să încarce întreaga cantitate de deşeuri în autovehicul, astfel încât locul să rămână curat.  +  Articolul 25În localităţile unde nu este organizat serviciul de colectare, autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsuri pentru organizarea unor astfel de activităţi.  +  Articolul 26 (1) Deşeurile municipale se transportă cu autovehicule speciale, compatibile cu tipul recipientelor de precolectare şi care să nu permită împrăştierea deşeurilor şi emanarea de noxe în timpul transportului. (2) Starea tehnică a autovehiculelor trebuie să fie corespunzătoare circulaţiei pe drumurile publice, fără scurgeri de carburanţi, lubrifianţi sau lichide speciale şi să prezinte o bună etanşeitate a benelor de încărcare. (3) Autovehiculele care transportă deşeuri municipale trebuie să aibă un aspect îngrijit şi să fie personalizate. Benele şi containerele vor fi spălate la cel mult două zile şi vor fi dezinfectate săptămânal în interior şi la exterior, cu substanţe recomandate de specialişti autorizaţi în domeniu. (4) Personalul care deserveşte mijloacele auto folosite pentru transportul de deşeuri trebuie să fie instruit pentru efectuarea acestuia în condiţii de siguranţă, să deţină toate documentele de însoţire şi să nu abandoneze deşeurile pe traseu. (5) Pentru deplasare se vor folosi traseele cele mai scurte, cu cel mai redus risc pentru sănătatea populaţiei şi a mediului, care au fost aprobate de autorităţile competente. (6) Transportatorii trebuie să aibă dotarea tehnică şi personal corespunzător pentru intervenţie, în cazul unor defecţiuni sau accidente apărute în timpul transportului.  +  Articolul 27După colectare deşeurile municipale se transportă şi se depun în depozite special realizate, a căror funcţionare este reglementată de actele normative în vigoare privind depozitarea deşeurilor şi protecţia mediului.  +  Articolul 28 (1) Autorităţile administraţiei publice locale stabilesc, de comun acord cu autorităţile regionale şi teritoriale de protecţia mediului, numărul şi amplasamentul depozitelor ecologice de deşeuri. (2) În cazul localităţilor cu populaţie mai mică de 20.000 de locuitori se realizează un depozit pentru mai multe astfel de localităţi, pe baza unor studii de eficienţă tehnico-economică. (3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a dezafecta depozitele de deşeuri create prin depunerea necontrolată a acestora pe terenuri neamenajate. (4) Deşeurile periculoase stabilite, nereactive vor putea fi acceptate de operatorul depozitului numai însoţite de buletine de analiză avizate de autorităţile locale de protecţia mediului, direcţiile judeţene de sănătate publică sau, după caz, de direcţiile sanitare veterinare şi vor fi depozitate în celulă separată.  +  Articolul 29Activitatea de incinerare a deşeurilor, parte a serviciului public de salubrizare, se desfăşoară în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu luarea în considerare a oricărei modificări sau completări ulterioare.  +  Secţiunea a 2-a Înfiinţarea şi administrarea depozitelor ecologice de deşeuri şi producerea de compost  +  Articolul 30 (1) Autorităţile administraţiei publice locale, în coordonarea cărora funcţionează serviciile de salubrizare, stabilesc şi aprobă strategia de dezvoltare a acestora. (2) Amplasarea şi înfiinţarea unui depozit de deşeuri, precum şi ale staţiilor de transfer, cu respectarea prevederilor Planului naţional de gestionare a deşeurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2003, privind depozitarea deşeurilor şi a planurilor de urbanism general şi zonal, cu luarea în considerare a oricărei modificări sau completări ulterioare. (3) Distanţele minime de amplasare faţă de anumite repere, inclusiv faţă de centre populate, se stabilesc pentru fiecare caz pe baza unor studii de impact asupra mediului, sănătăţii publice şi în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.  +  Articolul 31 (1) Toate depozitele de deşeuri se autorizează în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare. (2) Depozitele de deşeuri vor fi amplasate, construite, exploatate, controlate, monitorizate, închise şi urmărite postînchidere, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor şi a celorlalte acte subsecvente acestuia, în vigoare.  +  Articolul 32Operatorii depozitelor vor accepta numai deşeuri care îndeplinesc prevederile legislaţiei în vigoare.  +  Articolul 33În cazul sistemelor de precolectare separată a deşeurilor organice sau în urma unei acţiuni de selectare şi separare a deşeurilor organice de alte deşeuri provenite din activitatea menajeră, acestea vor fi procesate în staţii speciale de compostare.  +  Articolul 34Autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu operatorii care gestionează activitatea de salubrizare în cadrul localităţilor, vor introduce precolectarea selectivă a deşeurilor.  +  Secţiunea a 3-a Măturatul şi spălatul căilor publice  +  Articolul 35 (1) Activitatea de măturat al căilor publice se realizează în scopul păstrării unui aspect salubru al domeniului public. (2) În timpul operaţiunii de măturare se va evita afectarea circulaţiei rutiere sau pietonale. (3) Pentru evitarea formării prafului şi pentru crearea unui climat citadin igienic, înainte de măturare, suprafeţele vor fi stropite cu apă. (4) Din punct de vedere al felului cum se execută, măturatul poate fi manual sau mecanic.  +  Articolul 36 (1) Măturatul manual se aplică pe carosabil, pe trotuare, în pieţe şi în hale de desfacere a produselor agroalimentare, în locuri de parcare sau pe suprafeţe anexe ale spaţiilor de circulaţie, de odihnă ori de agrement. (2) Din punct de vedere al îmbrăcămintei spaţiilor de circulaţie, de odihnă sau de agrement, măturatul se realizează pe suprafeţe neîmbrăcate sau îmbrăcate cu asfalt, pavele cu rosturi bituminoase, pietre de râu, macadam. (3) Măturatul se efectuează atât ziua, cât şi noaptea, dar nu atunci când plouă. (4) Activitatea se desfăşoară în aria de autorizare, pe străzile şi cu frecvenţele de lucru prevăzute. (5) Durata sezonului de măturat începe la 1 martie şi se încheie la 15 noiembrie, perioadă ce se poate modifica în funcţie de condiţiile meteorologice, pe baza unui act adiţional la contractul de delegare sau de concesiune. (6) Măturatul se va finaliza cu colectarea şi transportul deşeurilor. (7) Deşeurile stradale se vor colecta şi se vor transporta cu autospeciale sau cu alte mijloace de transport. Deşeurile vor fi acoperite pentru a se evita împrăştierea acestora pe traseu.  +  Articolul 37 (1) Măturatul mecanic se realizează cu ajutorul unor dispozitive adaptate pe autovehicule, cu maşini specializate ce folosesc perii cilindrice sau circulare care vin în contact direct cu suprafaţa pe care se execută măturatul. (2) Din punct de vedere al felului în care se colectează deşeurile de la măturat se disting: măturat mecanic cu colectare şi măturat mecanic fără colectare. Pentru realizarea activităţii de măturat mecanic sunt folosite utilaje de periere şi utilaje autoaspiratoare. (3) Din punct de vedere al domeniului de aplicare, măturatul mecanic se realizează pe părţile carosabile ale străzilor, aleilor, locurilor de parcare şi suprafeţelor anexe cu îmbrăcăminte asfaltică sau pavele cu rosturi bituminate. (4) Această activitate se desfăşoară ziua sau noaptea, dar nu atunci când plouă. Durata sezonului de lucru este de la topirea zăpezii, la sfârşitul iernii, până la aşezarea stabilă a zăpezii la începutul iernii următoare. (5) Ca şi măturatul manual, măturatul mecanic se va desfăşura cu o frecvenţă stabilită de operator şi aprobată de autorităţile administraţiei publice locale, în funcţie de condiţiile specifice existente.  +  Articolul 38 (1) Stropitul se execută mecanizat. (2) Perioada de realizare a stropitului este de la 1 aprilie până la 1 octombrie, perioadă ce poate fi modificată prin act adiţional la contractul de delegare sau de concesiune, în funcţie de condiţiile meteorologice concrete. (3) Este interzis stropitul în perioada în care este posibilă formarea poleiului. (4) Stropitul se aplică de regulă pe suprafeţele curăţate/măturate în prealabil. (5) La executarea stropitului se va avea în vedere să nu fie afectaţi pietonii, autovehiculele, vitrinele, pe lângă care se trece cu utilajul ce realizează operaţiunea.  +  Articolul 39 (1) Din punct de vedere al suprafeţei pe care se execută, spălatul se realizează pe trotuare sau pe carosabil. (2) Spălatul se aplică de la 1 aprilie până la 1 octombrie, perioada putând fi modificată în funcţie de condiţiile meteorologice concrete. (3) Spălatul se va efectua numai după ce s-a făcut măturatul. (4) Pentru ca, în urma spălării, suprafaţa rigolelor să fie cât mai curată, se va efectua în prealabil curăţarea şi măturarea acestora. (5) Se interzice spălatul căilor publice în perioada în care este posibilă formarea poleiului.  +  Articolul 40 (1) După modul de execuţie, curăţarea rigolelor se face manual sau mecanizat. (2) Curăţarea manuală a rigolelor se desfăşoară numai ziua. Durata de desfăşurare a activităţii este de la topirea zăpezii până la începerea îngheţului. (3) Lăţimea medie pe care se aplică curăţarea rigolelor este de 0,75 m, măsurată de la bordură spre axul median al străzii.  +  Secţiunea a 4-a Curăţarea, transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ  +  Articolul 41 (1) Îndepărtarea zăpezii se realizează manual şi/sau mecanizat. (2) Îndepărtarea zăpezii manual se efectuează ziua şi/sau noaptea, în funcţie de necesităţi, la temperaturi de până la -10°C. (3) Strângerea zăpezii se va face în locuri unde nu stânjeneşte circulaţia auto sau pietonală. (4) Arterele principale de circulaţie trebuie să fie practicabile în termen de 4 ore de la încetarea ninsorii. (5) Din punct de vedere ale periodicităţii, această activitate se desfăşoară conform condiţiilor contractuale sau după fiecare ninsoare, dacă este cazul.  +  Articolul 42Periatul zăpezii se efectuează mecanic.  +  Articolul 43 (1) Pluguitul se aplică pe străzi unde grosimea stratului de zăpadă depăşeşte în general 10 cm. (2) Nu este recomandabil ca pluguitul să se execute pe străzi cu denivelări. (3) În cazul căderilor abundente de zăpadă, care duc la formarea unui strat de zăpadă cu grosimea mai mare de 30 cm, se execută mai multe treceri pe aceeaşi suprafaţă.  +  Articolul 44 (1) Încărcatul zăpezii se realizează manual sau mecanizat. (2) Încărcatul zăpezii în mijloacele de transport se face imediat după încetarea ninsorii. (3) În cazul suprafeţelor de circulaţie aglomerate sau al căilor publice înguste, încărcatul zăpezii se face manual, în europubele. (4) Transportul zăpezii se va face până la asigurarea condiţiilor optime de circulaţie rutieră şi pietonală cu vehicule adecvate, în locurile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.  +  Articolul 45Descărcatul zăpezii se face în guri de canal sau în locuri special destinate, stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale.  +  Articolul 46 (1) Curăţarea manuală a gheţii se efectuează pe temperaturi de până la -10°C. (2) Curăţarea manuală a gheţii se execută prin spargere sau tăiere cu dispozitive şi instrumente speciale. (3) Strângerea gheţii se face în locuri unde aceasta nu stânjeneşte circulaţia auto sau pietonală. În situaţia în care cantitatea de gheaţă este mare, trebuie luate măsuri rapide de deblocare a suprafeţelor de circulaţie, inclusiv prin încărcarea în europubele şi transportul manual al acestora.  +  Articolul 47 (1) Împrăştierea materialului antiderapant se face cu scopul măririi coeficientului de aderenţă al autovehiculelor faţă de drum, pe suprafeţele de circulaţie pe care nu se poate îndepărta în totalitate stratul de zăpadă sau de gheaţă. Operaţiunea se va realiza mecanic sau manual. (2) Operaţiunea se execută în special pe pante, poduri, artere de circulaţie situate în aproprierea cursurilor de apă, lacuri, pieţe şi intersecţii mari. (3) Împrăştierea sării se face cu scopul de a preveni formarea poleiului, gheţii şi de a topi zăpada sau gheaţa de pe suprafeţele de circulaţie.  +  Secţiunea a 5-a Colectarea şi organizarea reciclării deşeurilor  +  Articolul 48 (1) Strategia naţională privind gestiunea deşeurilor şi a reducerii în timp a cantităţii de deşeuri ce ajung în depozite cuprinde măsuri referitoare la colectarea selectivă, reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate prin tratare mecano-biologică şi compostare, valorificarea materială şi energetică a deşeurilor colectate selectiv, captarea şi valorificarea biogazului. (2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a stabili împreună cu operatorii autorizaţi strategia de recuperare a materialelor refolosibile, modul de sortare şi colectare a acestora, ca parte integrantă a Strategiei naţionale privind gestiunea şi depozitarea deşeurilor. (3) Colectarea separată a materialelor refolosibile va fi înscrisă în regulamentele de organizare şi funcţionare sau în caietele de sarcini ale operatorilor serviciilor de salubrizare. Obiectivele asumate de România privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate şi cele privind îndeplinirea cotelor de recuperare/reciclare a deşeurilor de ambalaje se vor înscrie, de asemenea, distinct în regulamentele de organizare şi funcţionare sau în caietele de sarcini ale operatorilor serviciilor publice de salubrizare. (4) Autorităţile administraţiei publice locale vor promova programe de adaptare a serviciilor de salubrizare la cerinţele prevăzute de directivele Uniunii Europene, prin utilizarea tehnologiilor avansate de tratare a deşeurilor menajere, precum: a) colectare selectivă, inclusiv colectarea separată a fracţiei biodegradabile; b) sortarea/tratarea mecano-biologică; c) compostarea fracţiei biodegradabile vegetale; d) incinerarea/coincinerarea; e) brichetarea şi valorificarea materială sau energetică a produselor rezultate.Totodată vor fi asigurate şi spaţiile necesare implementării unor astfel de noi tehnologii.  +  Articolul 49 (1) Operatorii serviciilor de salubrizare vor lua măsuri pentru a facilita presortarea deşeurilor direct la utilizatorii care le produc, prin dotarea cu recipiente de precolectare. Presortarea se face separat, pe tipuri de deşeuri şi materiale care se pretează refolosirii sau valorificării. (2) Sortarea materialelor refolosibile sau valorificabile se poate face şi în depozitele de deşeuri. (3) Paralel cu preselectarea şi sortarea, operatorul va asigura transportul corespunzător tipului de materiale sortate la depozitul propriu de stocare a acestor materiale sau la depozitele gestionate de agenţi economici specializaţi. (4) Depozitele de stocare a materialelor recuperate trebuie să fie autorizate de către autorităţile care gestionează problemele de protecţia mediului şi de sănătate publică. (5) Operatorul împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor stabili modalitatea de predare şi valorificare a materialelor recuperate, inclusiv facilităţile acordate utilizatorilor care aplică precolectarea selectivă. (6) Operatorul împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsuri pentru informarea, responsabilizarea, educarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la necesitatea preselectării şi valorificării deşeurilor, prin toate mijloacele pe care le au la îndemână: mass-media scrisă şi audio-vizuală, broşuri, afişe.  +  Secţiunea a 6-a Dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea  +  Articolul 50 (1) Activitatea de dezinsecţie se efectuează în: a) clădiri ale instituţiilor publice; b) părţi comune ale clădirilor tip condominii, case; c) canalele în care sunt amplasate reţelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare; d) parcuri, spaţii verzi, cimitire, maluri de lac; e) pieţe, târguri, oboare, bâlciuri; f) zone demolate şi neconstruite; g) subsoluri uscate, umede sau inundate. (2) Activitatea de dezinfecţie se efectuează în: a) rampe de gunoi; b) gropi de gunoi; c) ghene de gunoi la clădirile tip condominii; d) platforme de gunoi special amenajate; e) mijloace de transport în comun; f) unităţi de învăţământ şi sanitare aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale; g) locurile în care există focare declarate care pun în pericol sănătatea oamenilor şi a animalelor. (3) Deratizarea se efectuează în: a) clădiri ale instituţiilor publice; b) părţi comune ale clădirilor tip condominii; c) canale în care sunt amplasate reţelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare; d) parcuri, cimitire, maluri de lac; e) pieţe, târguri, oboare, bâlciuri; f) zone demolate şi neconstruite; g) subsoluri uscate sau umede; h) pe suprafeţele parcurilor, cimitirelor, spaţiilor verzi şi malurilor de lac.  +  Articolul 51Procedura de lucru:1. Înainte de începerea lucrărilor în teren operatorul va anunţa lucrările de dezinfecţie, dezinsecţie sau deratizare ce se vor efectua pe baza unui preaviz de execuţie, adus la cunoştinţă utilizatorului cu cel puţin 5 zile înainte de începerea lucrărilor respective.2. La începerea lucrărilor reprezentantul operatorului este obligat să îşi prezinte numele, societatea pe care o reprezintă, scopul vizitei, baza legală şi să verifice dacă persoana cu care discută are calitatea de persoană de contact.3. La terminarea lucrărilor reprezentantul operatorului va înmâna persoanei de contact un afişaj informativ de avertizare asupra prezenţei şi toxicităţii substanţelor utilizate.4. Persoana de contact este pasibilă de amendă în condiţiile legii, dacă refuză tratamentul.5. Persoana de contact este obligată să certifice prestaţia conform condiţiilor impuse prin preaviz.  +  Articolul 52Executarea lucrării:1. Deratizarea, dezinfecţia şi dezinsecţia se vor efectua conform normelor aprobate de autorităţile administraţiei publice locale.2. Produsele utilizate în activităţile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare vor fi avizate de către Ministerul Sănătăţii, pentru profilaxia sanitar-umană.3. Lucrările se vor executa astfel încât să nu provoace daune de orice natură proprietăţii utilizatorului obiectivului respectiv.4. În cazul în care, ca urmare a unui tratament efectuat, se aduce o daună imediată, vizibilă, proprietăţii beneficiarului, acest fapt va fi menţionat pe bonul de lucru şi va fi comunicat în mod expres operatorului. Vor fi semnalate, de asemenea, toate aspectele ce sunt de natură să afecteze viaţa şi sănătatea oamenilor.  +  Articolul 53Completarea documentelor de lucru:1. După executarea lucrării reprezentantul operatorului va completa bonurile de lucru şi le va prezenta persoanei de contact în vederea confirmării. Un exemplar va rămâne la persoana de contact.2. În cazul în care lucrarea nu a putut fi efectuată, obiectivul va fi avizat. Avizul va conţine ziua şi ora la care se va reveni şi va fi înmânat persoanei de contact; în lipsa acestuia avizul va fi lăsat la cutia poştală sau va fi plasat la vedere pentru a fi uşor de depistat de către personalul obiectivului.  +  Secţiunea a 7-a Activităţi speciale de salubrizare