AMENDAMENTE din 24 mai 1990 la Codul IGC, adoptate de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC. 17(58) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra*)
EMITENT
  • ORGANIZAŢIA MARITIMA INTERNATIONALA
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 193 bis din 26 martie 2003



    --------- Notă *) Acceptate de Legea nr. 71 din 11 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003

    ANEXA Nr. 1')

    Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.5(48) a Comitetului Securităţii Maritime

    la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.30(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992

    *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

    1. 7 Lucrările realizate de Asociaţia internaţională a societăţilor de clasificare (IACS) au fost în mod special utile pentru elaborarea Codului şi s-a ţinut cont din plin în capitolele 4,5 şi 6 de Regulile annonizate aplicabile navelor cisternă pentru gaze lichefiate adoptate de IACS.

    2. 8 Elaborarea capitolului 1O a fost facilitată în mare măsură de lucrările pertinente ale Comisiei internaţionale pentru electrotehnică (CIE).

    3. 9 Capitolul 18 al Codului, care se referă la exploatarea navelor pentru transportul gazelor lichefiate, scoate în evidenţă regulile de exploatare enunţate în alte capitole. Se face de asemenea referire la alte caracteristici importante în materie de securitate care sunt specifice exploatării navelor care transportă gaze lichefiate.

    4. 10 Prezentarea acestui Cod este asemănătoare cu cea a Codului internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul lBC) adoptat de Comitetul Securităţii Maritime la cea de-a 48-a sesiune a sa.

    Capitolul I

    Generalităţi

      1. 1.1 Aplicare

        1. 1.1.1 Codul se aplică navelor indiferent de mărime, inclusiv celor cu un tonaj brut mai mic de 500 de tone, care transportă gaze lichefiate având o presiune absolută a vaporilor ce depăşeşte 2,8 bar la o temperatură de 37,8°C, precum şi alte produse cum ar fi cele menţionate în capitolul 19, în cazul în care acestea sunt transportate în vrac.

        2. 1.1.2 Dacă nu se prevede în: mod expres altfel, Codul se aplică navelot a căror chilă a fost pusă sau se află într-un stadiu în care:

          1. .1 începe construcţia identificabilă cu o navă; şi

          2. .2 a început asamblarea navei, având cel puţin 50 de tone sau 1% din masa estimată a întregului material de construcţie, luându-se valoarea cea mai mică,

            la sau după 1 octombrie 1994. Navele construite înainte de 1 octombrie 1994 trebuie să corespundă rezoluţiei MSC.5(48) adoptată la 17 iunie 1983.

        3. 1.1.3 O navă, indiferent de data construcţiei, care este transformată la 1 iulie 1986 sau după această dată în navă pentru transportul gazelor, va fi considerată drept navă pentru transportul gazelor construită la data la care începe această transformare.

          1. 1.1.4.1 Dacă tancurile de marfă con n produse pentru care Codul impune o navă de tipul IG, nici lic:r.idele inflamabile al căror punct de inflamabilitate este mai mic sau egal cu 60°C (încercarea în creuzet închis), nici produsele inflamabile menţionate la capitolul 19, nu trebuie să fie transportate în tancuri situate în zonele protejate descrise la paragraful 2.6.1.1.

          2. 1.1.4.2 În mod similar, atunci când tancurile de marfă conţin produse pentru care Codul impune o navă de tipul 2G/2PG, lichidele inflamabile mai sus menţionate nu trebuie să fie transportate în tancuri situate în zonele protejate descrise la paragraful 2.6.1.2.

          3. 1.1.4.3 În fiecare caz, restricţia se referă la zonele protejate care sunt situate în limitele lungimii spaţiilor de magazie destinate tancurilor de marfă care conţin produse pentru care Codul impune o navă de tipul lG sau 2G/2PG.

          4. 1.1.4.4 Lichidele şi produsele inflamabile mai sus menţionate pot fi transportate în aceste zone protejate atunci când cantitatea de produse reţinută în tancurile de marfă, pentru care Codul impune transportul cu o navă de tipul IG sau 2G/2PG, este folosită exclusiv pentru răcire, circulaţie sau alimentare cu combustibil.

        1. 1.1.5 În afara cazurilor prevăzute la paragraful 1.1.7.1, atunci când se intenţionează transportul produselor la care face referire prezentul Cod şi a produselor la care face referire Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase adoptat de către Comitetul Securităţii Maritime în virtutea autorizării Adunării Organizaţiei conferită prin rezoluţia A.490(Xll), aşa cum poate fi modificat de căti-e Organizaţie (Codul IBC), nava trebuie să corespundă prevederilor ambelor Coduri aplicabile produselor transportate.

        2. 1.1.6 În cazul în care se intenţionează transportul produselor ce pot fi considerate ca intrând în domeniul de aplicare a Codului, dar care în prezent nu sunt menţionate la capitolul 19, Administraţiile şi Administraţiile porturilor implicate în acest transport trebuie să definească condiţiile preliminare corespunzătoare de transport pe baza principiilor Codului şi să notifice Organizaţiei aceste condiţii.

          1. 1.1.7.1 Prevederile prezentului Cod trebuie avute în vedere atunci când o navă este proiectată şi construită pentru transportul următoarelor produse:

            1. .1 cele enumerate exclusiv la capitolul 19 al acestui Cod; şi

            2. .2 unul sau mai multe din produsele caresuntenumerate·atât:în.,.acest Cod cât şiînCcrdut internaţional pentru produse chimice în vrac. Aceste produse sunt indicate printr-un asterisc (*) în coloana a din tabelul de la capitolul 19.

          2. 1.1.7.2 În cazul în care o navă este destinată exclusiv transportului unuia sau mai multor produse din cele indicate la paragraful 1.1.7.1.2, trebuie să se aplice prevederile Codului internaţional pentru produse chimice în vrac, aşa cum a fost modificat.

    1.1.8. Conformitatea navei cu prevederile Codului internaţional pentru transportul gazelor trebuie menţionată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, prevăzut la secţiunea 1.5. Conformitatea cu amendamentele la Cod, dacă există, trebuie de asemenea să fie indicată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.

      1. 1.2. Riscuri

        Riscurile pe care le prezintă gazele la care face referire acest Cod sunt incendiul, toxicitatea, acţiunea corozivă, reactivitatea, temperatura scăzută şi presiunea.

      2. 1.3. Definiţii

        Dacă nu se prevede în mod expres altfel, la Cod se aplică următoarele definiţii. Alte definiţii sunt date la capitolul 4.

        1. 1.3.1 Încăperile de locuit sunt acele spaţii folosite ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine, birouri, infirmerii, săli de cinematograf, săli de jocuri şi distracţii, frizerii, oficii care nu conţin instalaţii de gătit şi spaţii similare. Încăperile sociale sunt acele porţiuni din încăperile de locuit care sunt utilizate ca holuri, săli de masă, saloane şi încăperi similare permanent închise.

        2. 1.3.2 Construcţiile de tip „A" înseamnă construcţiile aşa cum sunt definite la regula II-2/3.3 a Amendamentelor din 1983 la SOLAS.

    1.3.3.1. Administraţie înseamnă Guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze.

    1.3.3.2 Administraţia portului înseamnă autoritatea competentă a ţării în al cărei port nava este încărcată sau descărcată.

        1. 1.3.4 Punctul de fierbere este temperatura la care un produs are o presiune de vapori ewtlâ cu presiunea atm..9sferică.

        2. 1.3.5 Lăţimea (B) înseamnă lăţimea maximă a navei, măsurată la mijlocul său peste coaste pentru navele cu corp metalic şi peste bordaj pentru navele cu corp din orice alt material. Lăţimea (B) trebuie se măsoară în metri.

        3. 1.3.6 Zona de marjă este acea parte a navei care cuprinde sistemul de stocare a mărfii şi compartimentele pompelor de marfă şi ale compresoarelor şi include zonele de punte situate pe întreaga lungime şi lăţime a părţii din navă de deasupra spaţiilor mai sus menţionate. În cazul în care există coferdamuri, spaţii de balast sau spaţii goale situate Ia extremitatea pupa a spaţiului de magazie situat cel mai în pupa sau la extremitatea prova spaţiului de magazie situat cel mai în prova, acestea sunt excluse din zona de marfă.

    l.3„7 Sistemu/de stocare a mărfii este amenajarea destinată pentru stocarea mărfii incluzând, •• dacă sunt prevăzute, bariera primară şi secundară, izolaţia aferentă şi orice spaţii intermediare, ca şi structura adiacentă dacă ea este necesară pentru a susţine aceste elemente. Dacă bariera secundară face parte din structura corpului, ea poate fi un perete al spaţiului de magazie.

        1. 1.3.8 Post de control marfă este o încăpere utilizată pentru comanda operaţiunilor de manipulare a mărfii şi corespunde prevederilor de la secţiunea 3.4.

        2. 1.3.9 Mărfuri sunt produsele enumerate la capitolul 19, transportate în vrac de navele la care se face referire în Cod.

        3. 1.3.10 Încăperi de serviciu pentru marfă sunt încăperile situate în interiorul zonei de marfă care sunt utilizate ca ateliere, dulapuri şi magaz11 cu suprafaţa mai mare de 2 m2, utilizate pentru echipamentul de manipulare a mărfii.

        4. 1.3.11 Tancul de marfă este o carcasă etanşă la lichide, concepută pentru a constitui sistemul pnmar de stocare a mărfii, chiar dacă acesta este izolat sau nu, sau dacă are sau nu bariere secundare.

        5. 1.3.12 Coferdamul este spaţiul de separare cuprins între doi pereţi adiacenţi sau între două punţi adiacente din oţel. Acest spaţiu poate fi un spaţiu gol sau un spaţiu de balast.

        6. 1.3.13 Posturile de comandă sunt acele încăperi în care este amplasat echipamentul radio sau echipamentul principal de navigaţie al navei sau în care este amplasată sursa de energie pentru avarie sau în care este centralizat echipamentul de detectare sau de comandă pentru instalaţiile de stingere a incendiului. Acestea nu includ şi echipamentul special de comandă pentru instalaţiile de stingere a incendiului care poate fi practic amplasat în zona de marfă.

        7. 1.3.14 Produsele inflamabile sunt cele identificate prin litera „F" în coloana f din tabelul de Ia capitolul 19.

        8. 1.3.15 Limitele de inflamabilitate sunt acele condiţii care definesc starea în care se află un amestec de combustibil şi oxidant în care aplicarea unei surse externe de aprindere suficient de puternică permite să se producă instantaneu aprinderea într-un aparat de încercare dat.

        9. 1.3.16 Navă pentru transportul gazelor este o navă de marfă construită sau adaptată şi utilizată pentru transportul în vrac al oricăror gaze lichefiate sau pentru alte produse enumerate în tabelul de la capitolul 19.

        10. 1.3.17 Un spaţiu sau zonă cu pericol la gaze este:

          1. .1 un spaţiu din zona de marfă care nu este amenajat sau echipat într-un mod aprobat pentru a asigura faptul că atmosfera sa este permanent menţinută în condiţii de protecţie la gaze;

          2. .2 un spaţiu închis, situat în exteriorul zonei de marfă, traversat de oricare din instalaţiile de tubulatură care conţin produse lichide sau gazoase, sau în care se termină aceste instalaţii de tubulaturi, în cazul în care nu au fost montate amenajări aprobate pentru a împiedica orice scăpare a vaporilor provenind de la produs în atmosfera acestui spaţiu;

          3. .3 un sistem de stocare a mărfii.şi tubulatura de marfă;

              1. 4.1 un spaţiu de magazie, atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesită o barieră secundară;

              2. 4.2 un spaţiu de magazie, atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care nu necesită o barieră secundară;

            1. .5 un spaţiu separat de un spaţiu de magazie descris la paragraful .4.1 printr-un singur perete din oţel, etanş la gaze;

            2. .6 un compartiment al pompelor de marfă şi un compartiment al compresoarelor de marfă;

            3. .7 o zonă pe puntea deschisă, sau o încăpere parţial închisă situată pe puntea deschisă, la mai puţin de 3 m de orice orificiu al unui tanc de marfă, orificiu pentru gaze sau vapori, flanşă a unei tubulaturi de marfă, valvulă de marfă sau intrări şi deschideri de ventilaţie ale compartimentelor pompelor şi compresoarelor de marfă;

            4. .8 puntea deschisă care se întinde pe zona de marfă şi pe o distanţă de 3 m în faţa şi în spatele zonei de marfă de pe puntea deschisă până la o înălţime de 2,4 m deasupra punţii expuse la intemperii;

            5. .9 o zonă situată la mai puţin de 2,4 m de la suprafaţa exterioară a unui sistem de stocare a mărfii, atunci când această suprafaţă este expusă la intemperii;

            6. .10 un spaţiu închis sau parţial închis în care se află tubulaturi care conţin produse. Un spaţiu care conţine un echipament de detectare a gazelor conform paragrafului

              13.6.5 şi un spaţiu în care gazul de evaporare este utilizat drept combustibil şi care corespunde capitolului 16 nu sunt considerate spaţii cu pericol la gaze în acest context;

            7. .11 un compartiment pentru furtunurile de marfă; sau

            8. .12 un spaţiu închis sau parţial închis cu deschidere directă spre un spaţiu sau zonă cu pericol la gaze.

        11. 1.3.18 Spaţiu protejat la gaze este un spaţiu, altul decât un spaţiu cu pericol la gaze.

        12. 1.3.19 Spaţiul de magazie este spaţiul închis de structura navei în care se află un sistem de stocare a mărfii.

        13. 1.3.20 Independent înseamnă că, spre exemplu, o instalaţie cu tubulaturi sau o instalaţie de aerisire nu este sub nici o formă racordată la altă instalaţie şi nu este prevăzută cu mijloace care să permită o posibilă racordare la alte instalaţii.

        14. 1.3.21 Spaţiul de izolaţie este spaţiul care poate fi sau nu un spaţiu dintre bariere, ocupat în întregime sau parţial de izolaţie

        15. 1.3.22 Spaţiul dintre bariere este spaţiul cuprins între o barieră primară şi una secundară, chiar dacă este sau nu ocupat în întregime sau parţial de izolaţie sau alt material.

        16. 1.3.23 Lungime (L) înseamnă 96% din lungimea totală la linia de plutire situată la o distanţă deasupra chilei egala cu 85% din înălţimea de construcţie minimă, măsurată de la faţa superioară a chilei, sau distanţa de la faţa exterioară a etravei până la axul cârmei la acea linie de plutire, oricare din aceste valori este mai mare. La navele proiectate pentru a naviga cu chila înclinată, linia de plutire la care este măsurată lungimea trebuie să fie paralelă cu linia de plutire la plină încărcătură. Lungimea

          (L) se măsoară în metri.

        17. 1.3.24 Încăperile de maşini de categoria A sunt acele încăperi şi puţurile aferente acestor încăperi care conţin:

          1. .1 maşini cu ardere internă utilizate pentru propulsia principală; sau

          2. .2 maşini cu ardere internă utilizate în alte scopuri decât propulsia principală, dacă puterea lor totală este de cel puţin 375 kW; sau

          3. .3 orice căldare cu combustibil lichid sau orice instalaţie de combustibil lichid.

        18. 1.3.25 Încăperile de maşini sunt toate încăperile de maşini de categoria A şi toate celelalte încăperi care conţin maşinile de propulsie, căldările, instalaţiile de combustibil lichid, maşinile cu abur şi motoarele cu ardere internă, generatoarele şi motoarele electrice importante, staţiile de încărcare a combustibilului, instalaţiile frigorifice, stabilizatoarele de ruliu, instalaţiile de ventilaţie şi de aer condiţionat, precum şi alte încăperi similare, şi puţurile aferente acestor încăperi.

        19. 1.3.26 MARVS înseamnă presiunea maximă admisibilă a supapelor de siguranţă ale unui tanc de marfă.

        20. 1.3.27 Instalaţie de combustibil lichid este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului lichid destinat alimentării căldării cu combustibil lichid sau echipamentul destinat alimentării· cu combustibil încălzit a unui motor cu combustie internă şi cuprinde orice pompe de presiune, filtre şi încălzitoare care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 1,8 bar.

        21. 1.3.28 Organizaţia este Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO).

        22. 1.3.29 Permeabilitatea unui spaţiu este raportul dintre volumul acestui spaţiu care se presupune a fi ocupat de apă şi volumul său total.

          1. 1.3.30.1 Bariera primară este structura interioară proiectată în vederea stocării mărfii atunci când sistemul de stocare a mărfii cuprinde doi pereţi.

          2. 1.3.30.2 Bariera secundară este structura exterioară a unui sistem de stocare a mărfii, rezistent la lichide şi proiectat pentru a putea opri temporar orice scurgere previzibilă a mărfii lichide prin bariera primară şi pentru a împiedica scăderea temperaturii structurii navei până la un nivel periculos. Diversele tipuri de bariere secundare sunt definite mai complet la capitolul 4.

        1. 1.3.31 Densitatea relativă este raportul dintre masa unui volum al unui produs şi masa unui volum egal de apă dulce.

        2. 1.3.32 Separat înseamnă, spre exemplu, că o instalaţie cu tubulaturi de marfă sau o instalaţie de aerisire pentru marfă nu este racordată la altă tubulatură de marfă sau instalaţie cte aerisire pentru marfă. Această separare poate fi obţinută prin proiectare sau prin metodele de exploatare. În interiorul unui tanc de marfă nutrebuiefolosite,metodele deexploatare;.,ci şi trebuie să se·utilizeze una din următoarele metode:

          1. .1 să se demonteze piesele de cuplare sau valvulele ş1 să se obtureze capetele tubulaturilor;

          2. .2 să se monteze în serie două flanşe de tip "trece-nu trece" şi să se prevadă un mijloc de detectare a scurgerilor în porţiunea de tubulatură cuprinsă între cele două flanşe de tip "trece-nu trece".

        3. 1.3.33 Încăperile de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucătarii, oficii, care conţin instalaţii de gătit, dulapuri, încăperi pentru poştă şi valori, spaţii de depozitare, ateliere care nu fac parte din încăperile de maşini şi din încăperi similare, precum şi puţUrile aferente acestor încăperi.

        4. 1.3.34 Convenţia SOLAS din 1974 este Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii

          omeneşti pe mare.

        5. 1.3.35 Amendamentele SOLAS din 1983 reprezintă amendamentele la Convenţia SOLAS 1974 adoptate de către Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei la 17 iunie 1983, la cea de-a patruzeci şi opta sesiunea a sa prin rezoluţia MSC.6(48).

        6. 1.3.36 Capac de tanc este o structură de protecţie destinată să protejeze sistemul de stocare a mărfii contra oricărei avarii când aceasta se produce la puntea expusă la intemperii, sau să asigure continuitatea şi integritatea structurii punţii.

        7. 1.3.37 Dom de tanc este prelungirea verticală a unei părţi de tanc pentru marfă. În cazul sistemelor de stocare a mărfii situate sub punte, domul de tanc traversează puntea expusă la intemperii sau capacul tancului.

        8. 1.3.38 Produsele toxice sunt acele produse identificate prin litera "T" în coloana f din tabelul de la capitolul 19.

        9. 1.3.39 Presiunea vaporilor este presiunea absolută de echilibru a vaporilor saturaţi de deasupra lichidului, exprimată în bar, la o temperatură dată.

        10. 1.3.40 Spaţiul gol este un spaţiu închis situat în zona de marfă în exteriorul sistemului de stocare a mărfii, altul decât un spaţiu de magazie, un spaţiu de balast, un tanc de combustibil licmd1 un compartiment al pompelor de marfă sau al compresoarelor de marfă, sau orice spaţiu utilizat în inod normal de către personal.

      1. 1.4 Echivalenţe

        1. 1.4.1 Dacă prevederile Codului impun montarea sau transportarea la bordul unei nave a unei anumite instalaţii, a unui anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea unei anumite prevederi, sau conformitatea cu o procedură sau amenajare, Administraţia poate autoriza montarea sau transportarea la bord a unei alte instalaţii, a unui alt material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea oricărei alte prevederi, proceduri sau amenajări pentru acea navă, dacă s-a stabilit, în urma încercărilor sau prin alt mod, că această instalaţie, acest material, dispozitiv, aparat sau element al echipamentului sau un tip al acestora, sau că această prevedere, procedură :;au amenajare, au o eficacitate cel puţin egală cu cea prevăzută de Cod. Totuşi, Administraţia nu poate autoriza adoptarea de metode sau proceduri de exploatare ca alternaţivăJa,o .anumită:instalaţie; un:anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau la un tip al acestora, care sunt prevăzute de Cod

        2. 1.4.2 Dacă Administraţia autorizează astfel substituirea unei instalaţii, a unui material, dispozitiv, aparat, element al echipament sau a unui tip al acestora, sau a unei prevederi, proceduri, sau amenajări, ea trebuie să comunice Organizaţiei particularităţile acestora însoţite de un raport justificativ, pentru ca Organizaţia să Ie poată comunica şi altor guverne contractante la Convenţia SOLAS din 1974 în scopul informării inspectorilor lor.

      2. 1.5 Inspecţii şi certificare

        1. 1.5.1 Procedura de inspecţie

          1. 1.5.1.1 Inspecţia navelor, în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor regulilor şi acordarea de scutiri de la acestea, trebuie efectuată de către inspectorii Administraţiei. Totuşi, Administraţia poate încredinţa inspecţiile fie inspectorilor numiţi în acest scop, fie organizaţiilor recunoscute de ea.

          2. 1.5.1.2 Administraţia care numeşte inspectori sau recunoaşte organizaţii pentru efectuarea inspecţiilor, trebuie să împuternicească orice inspector numit sau organizaţie recunoscută ca cel puţin:

            1. .1 să solicite reparaţii la o navă; şi

            2. .2 să efectueze inspecţii dacă se solicită de către autoritatea statului portului respectiv.

              Administraţia trebuie să notifice Organizaţiei responsabilităţile specifice şi condiţiile delegării autorităţii inspectorilor numiţi sau organizaţiilor recunoscute pentru a fi difuzate guvernelor contractante.

          3. 1.5.1.3 Dacă un inspector numit sau o organizaţie recunoscută stabileşte că starea tehnică a navei sau a echipamentului său nu corespunde de fapt menţiunilor din certificat sau este în aşa fel încât nava nu poate efectiv să iasă în mare fără a prezenta pericol pentru navă sau persoanele aflate la bord, acest inspector sau această organizaţie trebuie să se asigure imediat că sunt luate măsuri de remediere şi trebuie să informeze Administraţia în timp util. Dacă nu sunt luate aceste măsuri de remediere, certificatul respectiv trebuie să fie retras, iar Administraţia informată imediat; şi, dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, autoritatea statului portului trebuie, de asemenea. să fie informată imediat.

          4. 1.5.1.4 În fiecare caz, Administraţia va garanta efectuarea completă şi eficientă a inspecţiei şi se va angaja în asigurarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea acestei obligaţii.

        2. 1.5.2 Cerinţe privind inspecţia

          1. 1.5.2.1 În cazul navelor care transportă gaze, structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele (altele decât elementele pentru care au fost eliberate un Certificat de siguranţă a construcţiei pentru nava de marfă, un Certificat de siguranţă a echipamentului pentru nava de marfă şi un Certificat de siguranţă radiotelegrafică pentru nava de marfă sau un Certificat de siguranţă radiotelefonică pentru nava de marfă) trebuie să fie supuse următoarelor inspecţii:

            .l Qjnspe ţie iniţială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte ddi i se elibera pentru prima dată Certificatul Internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care trebuie să includă o examinare completă a structurii sale, a echipamentelor, instalaţiilor, amenajărilor şi materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei. Această inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele corespund prevederilor aplicabile ale acestui Cod.

            1. .2 O inspecţie periodică la intervale specificate de Administraţie, dar fără a depăşi 5 ani, trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialul corespund prevederilor aplicabile acestui Cod.

            2. .3 Cel puţin o inspecţie intermediară în timpul perioadei de valabilitate a Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate. În cazurile în care se efectuează numai o singură inspecţie intermediară în orice perioadă de valabilitate a certificatului, aceasta trebuie efectuată cu cel mult 6 luni înainte sau cel mult 6 luni după data care marchează jumătatea perioadei de valabilitate a certificatului. Inspecţiile intermediare trebuie să fie astfel încât să se asigure că echipamentul de siguranţă şi alte echipamente, precum şi instalaţiile de pompare şi tubulatura aferentă, corespund prevederilor aplicabile din acest Cod şi sunt în bună stare de funcţionare. Aceste inspecţii trebuie menţionate în Certificatul Internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.

            3. .4 O inspecţie anuală obligatorie în decurs de trei luni înainte sau după data de aniversare a Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care trebuie să includă o examinare generală pentru a se asigura că structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele rămân în toate privinţele satisfăcătoare pentru exploatarea căreia îi este destinată nava. Această inspecţie trebuie menţionată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.

            4. .5 O inspecţie suplimentară, generală sau parţială după caz, care trebuie să fie efectuată dacă se consideră necesar după o investigaţie conform subparagrafului 1.5.3.3, sau ori de câte ori nava suferă reparaţii sau înlocuiri importante. Această inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure că reparaţiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, că materialele folosite la aceste reparaţii sau înlocuiri şi calitatea execuţiei acestora sunt satisfăcătoare, şi că nava poate să iasă în mare rară pericol pentru ea însăşi sau persoanele de la bord.

        3. 1.5.3 Menţinerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecţiei

          1. 1.5.3.1 Starea tehnică a navei şi a echipamentului său trebuie menţinute conform prevederilor Codului astfel încât nava să poată ieşi în mare rară pericol pentru ea însăşi sau persoanele aflate la bord.

          2. 1.5.3.2 După efectuarea oricărei inspecţii a navei prevăzută la paragraful 1 S2, nu trebuie făcută nici o modificare la structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele care au făcut obiectul inspecţiei, rară autorizaţia Administraţiei, cu excepţia înlocuirii directe a acestora.

          3. 1.5.3.3 Ori de câte ori se produce un accident la o navă sau este descoperită o defecţiune, care fie afectează siguranţa navei, fie eficienţa sau integralitatea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament, coma.rida.'1tul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administraţia, inspectorul desemnat sau organizaţia recunoscută răspunzătoare pentru eliberarea certificatului respectiv, care trebuie să iniţieze cercetări pentru a stabili dacă este necesară o inspecţie conform prevederilor subparagrafului 1.5.2.1.5. Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, comandantul navei sau armatorul trebuie să informeze imediat autoritatea respectivă a Statului portului, iar inspectorul desemnat sau organizaţia recunoscută trebuie să se convingă că o astfel de informare a fost făcută.

        4. 1.5.4 Eliberarea certificatului

          1. 1.5.4.1 Un certificat numit Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, al cărui model este dat în Apendice, trebuie să fie eliberat după efectuarea unei inspecţii iniţiale sau periodice la o navă care transportă gaze şi care corespunde prevederilor respective ale Codului.

          2. 1.5.4.2 Certificatul eliberat în conformitate cu prevederile acestei secţiuni va fi disponibil în orice moment la bordul navei pentru inspecţie.

          3. 1.5.4.3 Dacă o navă este proiectată şi construită în conformitate cu prevederile paragrafului 1.1.5, se vor elibera Certificate internaţionale de conformitate în conformitate cu prevederile acestei secţiuni şi a celor din secţiunea 1.5 a Codului internaţional pentru produse chimice în vrac.

        5. 1.5.5 Eliberarea sau vizarea certificatului de către alt guvern

          1. 1.5.5.1 Un Guvern contractant poate, la cererea unui alt guvern, să dispună inspecţia unei nave autorizată să arboreze pavilionul altui stat şi, dacă se constată că cerinţele Codului sunt îndeplinite, să elibereze sau să autorizeze eliberarea certificatului pentru această navă, şi , după caz, să vizeze sau să autorizeze vizarea Certificatului în conformitate cu Codul. Orice certificat astfel eliberat trebuie să conţină o declaraţie care să stabilească că el a fost eliberat la cererea guvernului ţării în care nava este înmatriculată.

        6. 1.5.6 Durata şi valabilitatea certificatului

          1. 1.5.6.1 Un Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate trebuie să fie eliberat pentru o perioadă specificată de Administraţie care nu va depăşi cinci ani de la data inspecţiei iniţiale sau a inspecţiei periodice.

          2. 1.5.6.2 Nu se permite nici o prelungire a perioadei de valabilitate,de-cinci.ani pentru cert.îficat

          3. 1.5.6.3 Certificatul trebuie să-şi înceteze valabilitatea:

            1. .1 dacă inspecţiile nu sunt efectuate în intervalele specificate la paragraful 1.5.2;

            2. .2 dacă nava trece sub pavilionul unui alt stat. Un certificat nou trebuie eliberat numai dacă guvernul emitent al noului certificat este pe deplin satisfăcut că nava corespunde prevederilor de la paragrafele 1.5.3.1 şi 1.5.3.2. În cazul unui transfer al pavilionului între guvernele contractante, dacă cererea este făcută în decursul a 12 luni de la efectuarea transferului, guvernul statului sub al cărui pavilion nava a navigat anterior trebuie să trimită Administraţiei, cât mai curând posibil, copii ale certificatelor acordate navei înaintea transferului şi, dacă este posibil, copii ale rapoartelor inspecţiilor respective.

    Capitolul 2

    Capacitatea de supravieţuire a navei şi amplasarea tancurilor de marfă

      1. 2.1 Generalităţi

        1. 2.1.1 Navele, care intră sub incidenţa Codului, trebuie să supravieţuiască efectelor normale ale inundării care rezultă după o avarie ipotetică a corpului navei provocată de o forţă exterioară. În plus, pentru a asigura protecţia navei şi a mediului înconjurător, tancurile de marfă trebuie protejate la penetrare în caz de avarie minoră suferită de navă ca urmare, spre exemplu, a unui şoc datorită izbirii de cheu sau de un remorcher, şi să fie protejate, într-o anumită măsură, faţă de o avarie datorată unei coliziuni sau unei eşuări, prin localizarea lor la distanţe minime determinate spre interior faţă de bordajul navei. Atât avaria ipotetică cât şi amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul navei vor trebui să fie dependente de gradul de pericol pe care îl prezintă produsele ce urmează a fi transportate.

        2. 2.1.2 Navele, care intră sub incidenţa Codului, trebuie să fie proiectate în conformitate cu una dintre următoarele norme:

          1. .1 O navă de tipul JG este o navă destinată transportului gazelor destinată transportului produselor indicate la capitolul 19 care necesită măsuri maxime de prevenire a producerii deversărilor.

          2. .2 O navă de tipul 2G este o navă pentru transportul gazelor destinată transportului produselor indicate la capitolul 19 care necesită măsuri importante de prevenire a producerii deversărilor .

          3. .3 O navă de tipul 2PG este o navă pentru transportul gazelor, cu o lungime mai mică sau egală cu 150 m, destinată transportului produselor indicate la capitolul 19 care necesită măsuri importante de prevenire a producerii deversărilor şi la bordul căreia produsele sunt transportate în tancuri independente de tip C (a se vedea paragraful 4.2.4.4) cu un MARVS de cel puţin 7 bar şi o temperatură de calcul pentru sistemul de stocare a mărfii mai mare sau egală cu -55°C. Trebuie notat faptul: că nava care corespunde acestei descrieri, dar care are o lungime mai mare âe 150

            va fi considerată drept navă de tipul 2G.

          4. .4 O navă de tipul 3G este o navă pentru transportul gazelor, destinată să transporte produsele indicate la capitolul 19 care necesită anumite măsuri de prevenire a producerii deversărilor.

            Astfel, o navă de tipul 1G este o navă pentru transportul gazelor destinată transportului produselor considerate ca prezentând cel mai mare risc general, în timp ce navele de tipurile 2G/2PG şi de tipul 3G sunt destinate transportului produselor care prezintă riscuri cu importanţă progresiv scăzută. În consecinţă, o navă de tipul 1G trebuie să supravieţuiască celei mai severe norme de avarie, iar tancurile sale de mana trebuie să fie amplasate la distanţa maximă prevăzută în raport cu bordajul exterior.

        3. 2.1.3 Tipul de navă cerut pentru transportul fiecărui produs este indicat în coloana ca tabelului de la capitolul 19.

        4. 2.1.4 Dacă o navă este destinată să transporte mai mult de un produs dintre cele enumerate în capitolul 19, norma de avarie trebuie să corespundă acelui produs care are cele mai severe cerinţe referitor la tipul de navă. Totuşi, cerinţele privind amplasarea fiecărui tanc de mana sunt acelea pentru tipurile de navă prevăzute pentru respectivele produse care urmează a fi transportate.

      2. 2.2 Bordul liber şi stabilitatea în stare intactă

        1. 2.2.1 Navelor prevăzute de Cod li se poate atribui un bord liber nurum autorizat de către Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare în vigoare. Totuşi, pescajul corespunzător bordului liber atribuit nu trebuie să fie mai mare decât pescajul maxim autorizat de acest Cod.

        2. 2.2.2 Stabilitatea navei în toate condiţiile de navigaţie pe mare şi în cursul operaţiunilor de încărcare şi de descărcare a mărfii trebuie să corespundă unei norme considerate acceptabilă de către Admir•istraţie.

        3. 2.2.3 Pentru a calcula efectul suprafeţelor libere a lichidelor consumabile pentru cazurile de încărcare, trebuie să se considere că, pentru fiecare tip de lichid, cel puţin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central are o suprafaţă liberă şi tancul sau combinaţia de tancuri care va fi luată în considerare trebuie să fie aceea unde efectul suprafeţei libere este cel mai mare. Efectul suprafeţei libere în compartimentele neavariate trebuie să fie calculat în conformitate cu o metodă considerată acceptabilă de către Administraţie.

        4. 2.2.4 În mod normal, balastul solid nu trebuie folosit în spaţiile dublului fund din zona de marfă. Totuşi, dacă din considerente de stabilitate, amplasarea balastului solid în aceste spaţii devine inevitabilă, dispunerea acestui balast trebuie să fie dictată de necesitatea asigurării faptului că sarcinile de şoc care rezultă din avarierea fundului nu sunt transmise direct la structura tancului de mana.

        5. 2.2.5 Comandantul navei trebuie să primească Informaţia asupra încărcării şi stabilităţii navei. Această Informaţie trebuie să conţină detaliile referitoare la cazurile tipice de exploatare şi la operaţiunile de încărcare, descărcare şi balastare, prevederile pentru evaluarea altor cazuri de încărcare şi un rezumat al informaţiilor referitoare la capacitatea de supravieţuire a navei. În plus, Informaţia trebuie să conţină suficiente date pentru a-i pernute comandantului să încarce şi să exploateze nava în siguranţă şi în conformitate cu uzanţele maritime.

      3. 2.3 Orificiile de evacuare prin bordaj situate sub puntea de bord liber

        1. 2.3.1 Instalarea şi comanda valvulelor pentru evacuările prin bordaj, care provin din spaţiile situate sub puntea de bord liber sau din spaţiile limitate de suprastructuri şi rufuri situate pe puntea de bord liber şi prevăzute cu uşi etanşe la apă, trebuie să corespundă cerinţelor regulii pertinente a Convenţiei internaţionale asupra liniilor de încărcare în vigoare, cu excepţia faptului că alegerea valvulelor trebuie să se limiteze la:

          1. .1 o valvulă automată cu reţinere, cu un dispozitiv direct de închidere acţionat dintr-un loc situat deasupra punţii de bord liber; sau

          2. .2 dacă distanţa verticală dintre linia de plutire de înc;ărqu :de.. vară şi extremitatea interioară a tubulaturii de evacuare este· mai mare de 0,01 L, două valvule automate cu reţinere fără dispozitiv direct de închidere, cu condiţia ca valvula din interior să fie mereu accesibilă pentru examinare în condiţii de exploatare.

        2. 2.3.2 În sensul acestui capitol, expresiile linia de plutire de încărcare de vară şi punte de bord liber au semnificaţia definită în Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare în vigoare.

        3. 2.3.3 Valvulele automate cu reţinere prevăzute la paragrafele 2.3.1.1 şi 2.3.1.2 trebuie să fie de un tip considerat acceptabil de către Administraţie şi trebuie să fie pe deplin eficiente pentru a împiedica pătrunderea apei în navă, ţinând cont de cerinţele pentru afundare, asietă şi bandare prevăzute la secţiunea 2.9 referitoare la supravieţuire.

      4. 2.4 Cazuri de încărcare

        Capacitatea de supravieţuire a navei după avarie trebuie să fie analizată pe baza informaţiilor comunicate Administraţiei pentru toate cazurile de încărcare prevăzute şi toate variaţiile de pescaj şi asietă. Nu este necesar să se aplice prevederile referitoare la supravieţuirea navei în cazurile de navigaţie în balast•, cu condiţia ca orice marfă care rămâne la bord să fie utilizată exclusiv în scopuri de răcire, de circulaţie sau de alimentare cu combustibil.

      5. 2.5 Ipoteze referitoare la avarie

        1. 2.5.1 Dimensiunile maxime ale avariei ipotetice trebuie să fie următoarele:

          1. .1 Avarie de bordaj:

            1. 1.1 extindere longitudinală:

            2. 1.2 extindere transversală: măsurată de la bordaj, perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare de vară

              .!.( L ) sau 14,5 m, luându-se valoarea cea mai 3

              mică

              B sau 11,5 m, luându-se valoarea cea mai 5

              mică

              • • Nu este necesar să se ţină cont de marfa conţinută de.micile tancuri independente de evacuare de pe·punte. în cazul în care se evaluează situaţia de încărcare pentru balast.

            3. 1.3

              extindere verticală:

              măsurată de la linia teoretică a învelişului fundului, în planul diametral

              De la linia de bază în sus, nelimitat

          2. .2 Avarie de fund:

            pe o lungime de 0,3 L măsurată de la perpendiculara prova a navei

            pe orice altă parte a navei

            "

            1. 2.1 extindere longitudinală:

              1

              -(L3)

              3

              sau 14,5 m,

              2.,.(L ) sau 5 m, luându-

              .2;2 extindere transversală:

              luându-se valoarea cea mai mică

              B

              - sau 10 m, 6

              se valoarea cea mai mică

              B

              - sau 5 m, 6

              luându-se valoarea cea luându-se valoarea cea

              .2.3 extindere verticală:

        2. 2.5.2 Alte avarii

          mai mică

          B

          - sau 2 m, 15

          luându-se valoarea cea mai mică, măsurată de la linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral (a se vedea paragraful 2.6.3)

          mai mică

          B

          - sau2m, 15

          luându-se valoarea cea mai mică, măsurată de la linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral (a se vedea paragraful 2.6.3)

          1. .1 Dacă o avarie cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile maxime specificate la paragraful 2.5.1 ar conduce la o situaţie mult mai severă, această avarie trebuie luată în considerare.

          2. .2 Trebuie să se ia în considerare avariile locale de bordaj situate în orice punct al zonei de marfă, care au o adâncime de 760 mm, măsurată perpendicular pe bordajul corpului, iar pereţii transversali trebuie să se considere ca fiind avariaţi atunci când acest lucru este, de asemenea, prevăzut de alineatele aplicabile ale paragrafului 2.8.1.

      6. 2.6 Amplasarea tancurilor de marfă

        1. 2.6.1 Tancurile de marfă trebuie să fie amplasate la următoarele distanţe faţă de bordaj:

          1. .1 Nave de tipul 1G: măsurată pornind de la tablele bordajului, distanţa nu trebuie să fie mai mică decât extinderea transversală a avariei specificate la paragraful 2.5.1.1.2 şi, măsurată de la linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral, această distanţă nu trebuie să fie mai mică decât extinderea verticală a avariei specificate la paragraful

            2.5.1.2.3 şi în nici un punct ea nu trebuie să fie mai mică de 760 mm măsurată de la bordaj.

          2. .2 Navele de tipul 2G/2PG şi 3G: măsurată de la linia teoretică a învelişului fund.uluiîa planul diametral, aceasta distanţă nu va fi mai mică decât extinderea pe· venica a avariei specificată la paragraful 2.5.1.2.3 şi în nici un punct distanţa nu va fi mai mică

    -de 760 mm măsurată de la bordaj.

    2.6.3 Cu excepţia navelor de tipul I G, puţurile de aspiraţie prevăzute în tancurile de marfă pot pătrunde în zona de avarie a fundului specificată la 2.5.1.2.3, cu condiţia ca suprafaţa acestor puţuri să fie cât mai restrânsă posibil şi ca ele să nu se extindă sub plafonul dublului fund pe o înălţime mai mare de 25% din înălţimea dublului fund sau 350 mm, luându-se valoarea cea mai mică dintre aceste dimensiuni. Dacă nu există dublu fund, pătrunderea sub limita superioară a avariei de fund nu trebuie să depăşească 350 mm. Puţurile de aspiraţie prevăzute în conformitate cu acest paragraf pot fi excluse atunci când se determină compartimentele afectate de avarie.

      1. 2.7. Ipoteze referitoare la inundare

        1. 2.7.1 Prevederile de la 2.9 trebuie să fie confirmate prin calcule care să ţină cont de caracteristicile de bază. ale, nayei,.,d,jşpµnerea, configuraţia şi conţinutul compartimentelor avariate, de repartizarea, densităţile relative şi efectul suprafeţelor libere, ca şi de pescaj şi de asietă pentru toate cazurile de încărcare.

        2. 2.7.2 Permeabilităţile spaţiilor în care se presupune că s-a produs o avarie trebuie să fie următoarele:

          Spaţii Permeabilităti

          '

          Magazii pentru provizii

          0,60

          Ocupate de încăperi de locuit

          0,95

          Ocupate de maşini

          0,85

          Goale

          0,95

          Destinate lichidelor consumabile

          De la O la 0,95•

          Destinate altor lichide

          De la O la 0,95*

        3. 2.7.3 Dacă avaria penetrează un tanc care conţine lichid, trebuie să se considere că lichidul acestui compartiment este complet pierdut şi înlocuit cu apa de mare până la nivelul de echilibru final.

        4. 2.7.4 În cazul în care se ia în considerare avaria dintre doi pereţi transversali etanşi la apă, aşa cum se specifică în paragrafele 2.8.1.4, .5 şi .6, pereţii transversali trebuie să fie amplasaţi la o distanţă cel puţin egală cu lungimea avariei arătată la paragraful 2.5.1.1.1 pentru a fi consideraţi eficienţi. În cazul în care pereţii transversali sunt amplasaţi la o distanţă mai mică, pentru a se determina compartimentele inundate, unul sau mai mulţi dintre aceşti pereţi, care se află în interiorul limitelor de avarie, se consideră că nu există. În plus, trebuie să se considere avariată orice parte a unui perete transversal care separă compartimente laterale sau compartimente din dublu fund dacă limitele peretelui etanş la apă se află în cadrul limitelor înălţimii sau extinderii transversale a avariei prevăzută în secţiunea 2.5. De asemenea, trebuie să se considere că un perete transversal este avariat dacă prezintă o nişă sau o baionetă cu o lungime mai mare de 3 m situată în cadrul limitelor de pătrundere a avariei convenţionale. Nişa formată de peretele picului pupa şi plafonul picului tancului pupa nu trebuie să fie considerată ca atare pentru aplicarea acestui paragraf.

        5. 2.7.5 Nava trebuie să fie proiectată în aşa fel încât să se reducă inundarea asimetrică până la un nivel minim compatibil cu dispunerile eficiente.

        6. 2.7.6 Dispozitivele de echilibrare care necesită mijloace mecaruce, cum ar fi valvulcle s-au

          Penneabilitatea compartimenteloi: parţial umplute trebuie să coi:espundă cantităţii de lichide transp()rtată în compartiment.

          tubulaturile de echilibrare, dacă există, nu trebuie să fie luate în considerare pentru a se reduce unghiul de bandare sau pentru a se atinge intervalul minim de stabilitate reziduală pentru a respecta prevederile paragrafului 2.9.1, iar o stabilitate reziduală suficientă trebuie să fie asigurată în toate stadiile de echilibrare. Spaţiile care sunt legate prin canale cu secţiune mare pot fi considerate comune.

        7. 2.7.7 Dacă tubulaturile, canalele, puţurile sau tunelurile se situează în limitele avariei ipotetice, aşa cum s-a definit la 2.5, trebuie luate măsuri pentru a împiedica extinderea inundării progresive la alte compartimente decât cele considerate a fi inundate în fiecare caz de avarie.

        8. 2.7.8 Nu trebuie să se ţină cont de flotabilitatea suprastructurilor situate direct deasupra bordajului avariat. Totuşi, părţile neinundate ale suprastructurilor situate în afara zonei de extindere a avariei pot să fie luate în considerare cu condiţia ca

          1. .1 ele să fie separate de spaţiul avariat prin pereţi etanşi la apă şi să corespundă cerinţelor paragrafului 2.9.1.1 în ceea ce priveşte aceste spaţii intacte; şi

          2. .2 deschiderile practicate în aceşti pereţi despărţitori să poată fi închise prin intermediu uşilor glisante etanşe la apă acţionate de la distanţă, iar deschiderile neprotejate să nu fie imersate în intervalul minim de stabilitate reziduală prevăzut la 2.9.2.1; totuşi, se poate permite imersarea oricăror altor deschideri prevăzute cu închidere etanşă la intemperii.

      1. 2.8 Norme referitoare la avarie

        1. 2.8.1 Navele trebuie să poată supravieţui avariilor prevăzute la secţiunea 2.5 ţinând cont de ipotezele referitoare la inundare din secţiunea 2.7, având o extindere determinată de tipul navei conform următoarelor norme:

          1. .1 o navă de tipul 1G trebuie să poată suporta o avarie situată oriunde pe lungimea sa;

          2. .2 o navă de tipul 2G cu o lungime mai mare de 150 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa;

          3. .3 o navă de tipul 2G cu o lungime mai mică sau egală cu 1SO m trebuie să poată suporta o avarie situată oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereţi care delimitează o încăpere de maşini amplasată la pupa navei;

          4. .4 o navă de tipul 2PG trebuie să poată suporta o avarie situată oriunde pe lungimea sa, f'ară ca aceasta să afecteze pereţii transversali situaţi la o distanţă mai mare decât lungimea avariei specificată la 2.5.1.1.1;

          5. .5 o navă de tipul 3G cu o lungime mai mare sau egală cu 125 m trebuie să poată suporta o avarie oriunde pe lungimea sa, rară ca aceasta să afecteze pereţii transversali situaţi la o distanţă mai mare decât lungimea avariei specificată la 2.5.1.1.1;

          6. .6 o navă de tipul 3G cu o lungime mai mică de 125 m trebuie să poată suporta o avarie situată oriunde pe lungimea sa, rară ca aceasta să afecteze pereţii transversali situaţi la o distanţă mai mare decât lungimea avariei specificată la 2.5. I.LI şi încăperea de maşini, dacă aceasta este situată la pupa. Totuşi, Administraţiatrebuie să ia în considerare şi capacitatea navei de a supravieţui inundării încăpem de maş1ru.

        2. 2.8.2 În cazul navelor mici de tipul 2G/2PG şi 3G, care nu corespund în întregime cerinţelor pertinente ale paragrafelor 2.8.1.3, .4 şi .6, Administraţia nu poate avea în vedere derogări speciale decât dacă alte măsuri asigură un grad echivalent de siguranţă. Natura acestor măsuri trebuie să fie aprobată şi clar indicată; aceste măsuri trebuie să poată fi puse la dispoziţia Administraţiei portului. Orice derogare de această natură trebuie să fie menţionată în Certificatul internaţional de conformitate prevăzut la 1.5.4.

      2. 2.9 Cerinţe referitoare la supravieţuire

        Navele prevăzute de Cod trebuie să poată supravieţui avane1 ipotetice specificate la 2.5 în conformitate cu normele prevăzute la 2.8 în condiţii de echilibru stabil şi să corespundă următoarelor

        .criterii:

        1. 2.9.1 În oricare stadiu de inundare:

          1. .1 linia de plutire, ţinând cont de afundare, bandare şi asietă, trebuie să fie situată sub marginea inferioară a oricărei deschideri prin care se poate produce o inundare progresivă sau o inundare rapidă. Aceste deschideri trebuie să includă tubulaturile de aerisire şi deschiderile care sunt închise cu ajutorul uşilor sau capacelor etanşe la intemperii şi se pot exclude acele deschideri închise prin capacele gurilor de vizitare cu soclu şi fără soclu etanşe la apă, capacele mici etanşe la apă ale gurilor tancurilor de marfă care menţin o etanşeitate ridicată a punţii, uşile glisante etanşe la apă, acţionate de la distanţă şi hublourile de bordaj de tip fix;

          2. .2 unghiul maxim de bandare datorat unei inundări asimetrice nu trebuie să depăşească 30°; şi

          3. .3 stabilitatea reziduală în cursul stadiilor intermediare de inundare trebuie să fie considerată satisfăcătoare de către Administraţie. Totuşi, ea nu trebuie să fie niciodată semnificativ mai mică decât cea prevăzută la 2.9.2.1.

        2. 2.9.2 În situaţia finală de echilibru după inundare:

          1. .1 diagrama braţelor de redresare va avea o extindere minimă de 20 °C dincolo de poziţia de echilibru în corelaţie cu un braţ maxim de redresare rezidual de cel puţin O,1 m pe un interval de 20°; aria cuprinsă sub diagrama braţelor de redresare nu va fi mai mică de 0,0175 m rad. Deschiderile neprotejate nu trebuie să intre în apă atunci când unghiul de înclinare al navei se situează în acest interval, în afară de cazul în care spaţiul respectiv se consideră inundat. În cadrul acestui interval se permite intrarea în apă a oricărei deschideri menţionate în paragraful 2.9.1.1 şi a altor deschideri care pot fi închise etanş la intemperii; şi

          2. .2 sursa de energie de avarie trebuie să fie în stare de funcţionare.

    Capitolul 3

    Amenajarea navei

      1. 3.1 Separarea zonei de marfă

        1. 3.1.1 Spaţiile de magazie trebuie să fie separate de încăperile de maşini şi de cele ale căldărilor, de încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi de posturile de comandă, de puţurile pentru lanţuri, de tancurile pentru apă potabilă sau menajeră şi de magaziile pentru provizii. Spaţiile de magazie trebuie să fie situate în faţa încăperilor de maşini de categoria A, altele decât cele considerate necesare de către Administraţie pentru siguranţa sau pilotarea navei.

        2. 3.1.2 Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care nu necesită o barieră secundară, separarea spaţiilor de magazie de spaţiile menţionate la paragraful 3.1.1 sau de spaţiile situate fie sub spaţiile de magazie, fie în exteriorul acestora, se poate face prin coferdamuri sau tancuri pentru combustibil lichid sau printr-un singur perete etanş la gaze, sudat în întregime, constituind un perete de tip A-60. Dacă nu există vreo sursă de aprindere sau de pericol de incendiu în încăperile învecinate, este suficient un perete etanş la gaze de tip A-0.

        3. 3.1.3 Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesită o barieră secundară, separarea spaţiilor de magazie de spaţiile menţionate la paragraful 3.1.1 sau de spaţiile situate fie sub spaţiile de magazie, fie în exteriorul spaţiilor de magazie care conţin o sursă de aprindere sau pericol de incendiu, se poate face prin coferdamuri sau tancuri pentru combustibil lichid. Dacă nu există vreo sursă de aprindere sau pericol de incendiu în încăperile învecinate, este suficient un perete etanş la gaze de tip A-0.

        4. 3.1.4 Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesită o barieră secundară:

          1. .1 la temperaturi mai mici de - l 0°C, spaţiile de magazie trebuie să fie separate de mare printr-un fund dublu; şi

          2. .2 la temperaturi mai mici de -55°C, nava trebuie să aibă, de asemenea, un perete longitudinal care să formeze tancuri laterale.

        5. 3.1.5 Toate instalaţiile de tubulatură care pot conţine marfă sau vapon de marfă trebuie să corespundă următoarelor condiţii:

          1. .1 să fie separate de alte instalaţii cu tubulaturi, cu excepţia cazului în care sunt necesare interconexiuni pentru operaţiunile legate de mărfuri, cum ar fi purjarea, degazarea sau inertizarea. În aceste cazuri, trebuie să se ia măsuri de prevedere pentru ca marfa sau vaporii proveniţi de la ea să nu poată pătrunde în celelalte instalaţii cu tubulaturi prin intermediul interconexiunilor;

          2. .2 cu excepţia celor prevăzute la capitolul 16, ele nu trebuie să traverseze nici o încăpere de locuit, de serviciu sau nici un post de comandă, nici încăperi de maşini, cu excepţia compartimentului pompelor de marfă sau compresoarelor de marfă;

          3. .3 să fie legate la sistemul de stocare a mărfii pornind direct de pe puntea deschisă, cu excepţia acelor tubulaturi instalate într-un puţ vertical sau într-un mod analog pentru a traversa spaţiile goale de deasupra unui sistem de stocare a mărfii, şi cu excepţia tubulaturilor care pot fi utilizate pentru drenare, evacuarea gazelor sau purjare care pot traversa coferdamuri;

          4. .4 cu excepţia dispozitivelor de înc rcare şi de descărcare pe la prova sau p,e la pupa conform prevederilor de la 3.8 şi'instalaţiile cu tubulaturi de evacuare în mare a mărfii

            în caz de avarie conform prevederilor paragrafului 3.1.6, şi sub rezerva cazurilor prevăzute la capitolul 16, ele trebuie să fie situate în zona de marfă deasupra punţii deschise; şi

          5. .5 cu excepţia tubulaturii transversale de racordare la mal care pe mare nu sunt supuse la o presiune interioară sau a instalaţiilor cu tubulaturi de evacuare în mare a mărfii în caz de avarie, ele trebuie să fie situate, în raport cu bordajul, la o distanţă mai mare decât distanţa prevăzută la paragraful 2.6.1 pentru amplasarea transversală a tancurilor.

        6. 3.1.6 Orice instalaţie de tubulatură de evacuare în mare în caz de avarie trebuie să corespundă prevederilor paragrafului 3.1.5, după caz, şi poate fi scoasă spre pupa navei trecând pe la exteriorul

          ,;încăperilor de locuit,, încăperilor de serviciu, posturilor de comandă sau încăperilor de maşini, dar rară a le traversa. Dacă nava este permanent prevăzută cu instalaţii cu tubulaturi de marfă pentru evacuare în mare în caz de avarie, în zona de marfă trebuie să se prevadă mijloace corespunzătoare de izolare a instalaţiilor cu tubulaturi de marfă

        7. 3.1.7 Se vor lua măsuri de etanşare a punţilor expuse la intemperii din dreptul deschiderilor sistemelor de stocare a mărfii.

      2. 3.2 Încăperi de locuit, de serviciu, Încăperi de maşini şi posturi de comandă

        1. 3.2.1 Nici o încăpere de locuit, de serviciu sau nici un post de comandă nu trebuie amplasată în interiorul zonei de marfă. Peretele încăperilor de locuit, de serviciu sau al posturilor de comandă dinspre zona de marfă trebuie să fie situat în aşa fel încât să se evite pătrunderea gazelor din spaţiul de magazie în aceste încăperi ca urmare a unei avarieri singulare a unei punţi sau a unui perete la bordul unei nave prevăzute cu un sistem de stocare a mărfii care necesită o barieră secundară.

        2. 3.2.2 În scopul protecţiei la pericol datorat vaporilor periculoşi, trebuie să se acorde o atenţie specială amplasării orificiilor de aspiraţie şi a deschiderilor în încăperile de locuit, de serviciu, în încăperile de maşini şi în posturile de comandă în raport cu tubulatura instalaţiei de marfă, instalaţia de aerisire de la tancurile de marfă şi cu evacuările din încăperile de maşini care provin de la dispozitive de ardere a gazelor.

        3. 3.2.3 Accesul prin uşi, etanşe sau neetanşe la gaze, nu trebuie să fie permis dintr-o încăpere protejată la gaze într-o încăpere cu pericol la gaze, cu excepţia accesului în încăperile de serviciu situate în faţa zonei de marfă făcut prin camere de ecluzare conform paragrafului 3.6.1 atunci când încăperile de locuit sunt situate la pupa.

        4. 3.2.4 Intrările, aerisirile şi deschiderile încăperilor de locuit, ale încăperilor de serviciu, ale sălilor maşinilor şi ale posturilor de comandă nu trebuie să fie orientate spre zona de marfă. Ele trebuie să fie situate pe peretele de capăt care nu are acces spre zona de marfă sau pe pereţii laterali ai suprastructurii sau ai rufului, ori pe ambele, la o distanţă cel puţin egală cu 4% din lungimea (L) a navei, dar nu mai puţin de 3 m de la extremitatea suprastructurii sau a rufului dinspre zona de marfă. Totuşi, această distanţă nu trebuie să depăşească 5 m. Ferestrele şi hublourile care sunt orientate spre zona de marfă şi cele care sunt prevăzute pe pereţii laterali ai suprastructurilor sau ai rufurilor în limitele arătate mai sus trebuie să fie de tip fix (să nu se deschidă). Ferestrele din timonerie se pot deschide, iar uşile timoneriei pot fi situate în limitele arătate mai sus în măsura în care sunt proiectate în aşa fel încât timoneria să poată fi rapid şi eficient etanşată la vapori şi gaze. Administt'.âţia _poare aproba derogări de la prevederile mai sus menţionate pentru navele destinate exclusiv transportului

          --de-mărfuri cal'e nu prezintă nici pericol de incendiu, nici de toxicitate.

        5. 3.2.5 Hublourile situate în corp sub puntea continuă cea mai de sus şi cele de la primul nivel al suprastructurii sau al rufului trebuie să fie de tip fix (să nu se deschidă).

        6. 3.2.6 Toate orificiile de aspiraţie şi deschiderile în încăperile de locuit, încăperile de serviciu şi posturile de comandă trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de închidere. Dacă nava transportă gaze toxice, aceste dispozitive trebuie să poată fi acţionate din interiorul încăperii.

      3. 3.3 Compartimentele pompelor de marfă şi compresoarelor de marfă

              1. 3.3.1.1 Compartimentele pompelor de marfă şi compresoarelor de marfă trebuie să fie situate deasupra punţii expuse la intemperii şi în zona de marfă, dacă nu există o aprobare specială din partea Administraţiei. Compartimentele compresoarelor sfe.Illa(ffi trequi C()IJ iqe.rate drept compartimente ale pompelor de·marfâ'îtf scopuf protejării'for'cbntra i1cendiil r în conformitate cu regula II-2/58 a Amendamentelor SOLAS din 1983.

              2. 3.3.1.2 Dacă amplasarea compartimentelor pompelor şi compresoarelor de marfă este permisă deasupra sau sub puntea expusă la intemperii la extremitatea din spate a spaţiului de magazie situat cel mai spre pupa sau la extremitatea din faţă a spaţiului de magazie situat cel mai spre prova, limitele zonei de marfă, aşa cum sunt definite la paragraful 1.3.6, trebuie să fie prelungite în aşa fel încât să includă compartimentele pompelor şi compresoarelor de marfă pe întreaga înălţime şi lungime a navei corespunzător spaţiului ocupat de acestea, precum şi zonele de punte situate deasupra acestor spaţii.

              3. 3.3.1.3 Dacă limitele zonei de marfă sunt prelungite conform prevederilor paragrafului 3.3.1.2, peretele care separă compartimentele pompelor şi compresoarelor de marfă de încăperile de locuit şi serviciu, de posturile de comandă şi încăperile de maşini de categoria A, trebuie să fie amplasat în aşa fel încât să se evite pătrunderea gazelor în aceste încăperi în urma unei avarii singulare a unei punţi sau a unui perete.

            1. 3.3.2 Dacă pompele şi compresoarele sunt acţionate printr-o linie axială care traversează un perete sau o punte, în dreptul peretelui sau punţii trebuie să fie prevăzute garnituri de etanşare la gaze cu lubrifiere eficientă sau alte mijloace care asigură etanşeitatea la gaze.

            2. 3.3.3 Amenajările din compartimentele pompelor şi compresoarelor de marfă trebuie să fie în aşa fel încât personalul care poartă îmbrăcăminte de protecţie şi care are un aparat de respiraţie să poată avea acces la ele liber şi fără pericol, şi în caz de rănire să permită evacuarea persoanelor în stare de inconştienţă. Personalul care poartă îmbrăcăminte de protecţie trebuie să poată avea acces cu uşurinţă la toate valvulele necesare pentru manevrarea mărfii. Trebuie să se ia măsuri adecvate pentru a asigura drenarea compartimentelor pompelor şi compresoarelor.

      4. 3.4 Postul de control marfă

        1. 3.4.1 Orice post de control marfă trebuie să fie situat deasupra punţii expuse la intemperii şi se poate afla în interiorul zonei de marfă. Postul de control marfă poate fi situat în interiorul încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu sau al posturilor de comandă cu condiţia să fie respectate prevederile de mai jos:

          1. .1 postul de control marfă este un spaţiu protejat la gaze; şi

              1. 2.1 dacă intrarea corespunde prevederilor paragrafului 3.2.4, postul de control marfă poate avea acces la încăperile descrise mai sus;

              2. 2.2 dacă intrarea nu corespunde prevederilor paragrafului 3.2.4, postul de control marfă nu trebuie să aibă acces la încăperile descrise mai sus şi pereţii de separare spre aceste încăperi trebuie să fie izolaţi cu construcţii de tip A-60 rezistente la foc.

        2. 3.4.2 În cazul în care postul de control marfă este proiectat ca o încăpere protejată la gaze, aparatele trebuie să fie, în măsura în care este posibil, cu citire indirectă şi trebuie, în orice caz, să fie proiectate în aşa fel încât să împiedice orice scurgere de gaze în atmosfera acestei încăperi. Instalarea detectorului de gaze în postul de control marfă va asigura protecţia spaţiului cu pericol la gaze dacă el este instalat în conformitate cu prevederile paragrafului 13.6.5.

        3. 3.4.3 În cazul în care postul de control marfă al navelor care transportă mărfuri inflamabile este o încăpere cu pericol la gaze, trebuie să fie eliminată orice sursă de aprindere. Se va acorda atenţie caracteristicilor de siguranţă ale tuturor instalaţiilor electrice.

      5. 3.5 Accesul la spaţiile din zona de marfă

        1. 3.5.1 Trebuie să fie posibilă inspectarea vizuală a cel puţin uneia dintre feţele structurii interne a corpului dublu rară demontarea vreunui element de structură fixă sau a vreunei instalaţii fixe. Dacă această inspecţie vizuală, chiar dacă este sau nu însoţită de inspecţiile prevăzute la paragrafele 3.5.2,

          4.7.7 sau 4.10.16, este posibil a fi efectuată doar la suprafaţa exterioară a corpului dublu, suprafaţa interioară a corpului dublu nu va fi peretele unui tanc pentru combustibil lichid.

        2. 3.5.2 Trebuie să fie posibilă inspectarea uneia dintre feţele oricărei izolaţii în spaţiile de magazie. Dacă integritatea izolaţiei se poate verifica inspectând din exterior pereţii spaţiului de magazie atunci când tancurile se află la temperatura de serviciu, nu mai este cazul să se ceară inspectarea uneia din feţele izolaţiei din spaţiile de magazie.

        3. 3.5.3 Amenajările pentru spaţiile de magazie, spaţiile goale şi alte spaţii, care pot fi considerate periculoase la gaze, precum şi tancurile de marfă, trebuie să fie dispuse în aşa fel încât să permită accesul şi inspectarea de către un personal care poartă îmbrăcăminte de protecţie şi are un aparat de respiraţie, iar în caz de accident să permită evacuarea din aceste spaţii a persoanelor care şi-au pierdut cunoştinţa. Ele trebuie să corespundă următoarelor prevederi:

          1. .1 Se va prevedea accesul:

            1. 1.1 direct de pe puntea deschisă la tancurile de marfă;

            2. 1.2 prin deschideri orizontale, capace sau guri de vizită, cu dimensiuni suficient de mari pentru a permite unei persoane care poartă un aparat de respiraţie să urce şi să coboare pe o scară înclinată fără a fi jenată de acesta şi pentru a permite scoaterea cu uşurinţă a unei persoane rănite aflată pe fundul spaţiului respectiv. Dimensiunile minime ale acestor deschideri nu trebuie să fie mai mici de 600 mm x 600 mm; şi

            3. 1.3 prin deschideri verticale sau prin guri de vizită care să permită traversarea spaţiului pe întreaga sa lungime şi lăţime, dimensiunile minime ale deschiderii nu trebuie să fie mai mici de 600 mm x 800 mm şi la o înăltime de cel mult 600 mm

              pornind de la învelişul fundului în cazul în care nu sunt prevăzute tteţ,te sau alte mijloace de sprijin pentru picioare.

          2. .2 Dimensiunile menţionate la paragrafele 3.5.3.1.2 şi .1.3. pot fi reduse dacă se poate demonstra, spre satisfacţia Administraţiei, că este posibilă trecerea prin aceste deschideri sau evacuarea unui rănit.

          3. .3 Prevederile paragrafelor 3.5.3.1.2 şi .1.3. nu se aplică încăperilor descrise la paragraful 1.3.17.5. Aceste încăperi trebuie prevăzute cu acces direct sau indirect, doar de la puntea deschisă expusă la intemperii, rară a include încăperea închisă protejată la gaze.

        4. 3.5.4 Accesul de la puntea deschisă expusă la intemperii spre încăperile protejate la gaze trebuie să fie situat într-o zonă protejată la gaze la cel puţin 2,4 m deasupra punţii expuse Ia intemperii, în cazul în care accesul nu se face prin intermediul unei camere de ecluzare în conformitate cu prevederile de la 3.6.

    3 6 Camere de ecluzare

        1. 3.6.1 Amenajarea unei camere de ecluzare nu trebuie să fie permisă decât între o zonă cu pericol la gaze situată pe puntea deschisă expusă la intemperii şi un spaţiu protejat la gaze; această cameră de ecluzare trebuie să aibă două uşi din oţel, suficient de etanşe la gaze şi situate la cel puţin 1,5 m, dar nu mai mult de 2,5 m una de alta.

        2. 3.6.2 Uşile trebuie să fie cu închidere automată şi nu trebuie să fie dotate cu nici un dispozitiv de fixare în poziţie deschisă.

        3. 3.6.3 Trebuie să se prevadă un dispozitiv de alarmă sonoră şi vizuală destinat să semnaleze pe ambele părţi ale camerei de ecluzare dacă mai mult de una din uşi nu este închisă.

        4. 3.6.4 La bordul navelor care transportă produse inflamabile, echipamentul electric de siguranţă care nu este de tip în execuţie antiexplozivă şi care este situat în încăperile protejate prin camere de ecluzare trebuie să fie scos de sub tensiune atunci când există o pierdere de suprapresiune în aceste încăperi (a se vedea, de asemenea, paragraful 10.2.5.4). Echipamentul electric de siguranţă care nu este de tip în execuţie antiexplozivă utilizat pentru manevre, ancorare şi legare, ca şi pompele pentru incendiu de avarie nu trebuie să fie instalat în spaţiile care trebuie să fie protejate prin camere de ecluzare.

        5. 3.6.5 Spaţiul camerei de ecluzare trebuie să fie ventilat mecanic dintr-un spaţiu protejat la gaze, iar suprapresiunea trebuie să fie menţinută la nivelul zonei cu pericol la gaze de pe puntea deschisă expusă la intemperii.

        6. 3.6.6 Spaţiul cu camere de ecluzare trebuie supravegheat în vederea detectării vaporilor proveniţi de la marfă.

        7. 3.6.7 Sub rezerva prevederilor Convenţiei internaţionale asupra liniilor de încărcare în vigoare, înălţimea pragului uşilor nu trebuie să fie mai mică de 300 mm.

      1. 3.7 Măsuri privind santina, balastul şi combustibilul lichid

              1. 3.7.1.1 Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care nu necesită o barieră secundară, spaţiile de magazie trebuie să fie prevăzute cu instalaţii corespunzătoare de drenare care să nu fie racordate la încăperea de maşini. Trebuie prevăzute mijloace care să permită det ctar.ea oricărei scurgeri.

              2. 3.7.1.2 Dacă.-exîstă o barieră secundară, trebuie prevăzute instalaţii corespunzătoare de drenare în

        cazul vreunei scurgeri, prin părţile învecinate ale structurii navei, în spaţiile de magazie sau în spaţiile de izolaţie. Aspiraţia nu trebuie să ducă la pompele situate în interiorul încăperii de maşini. Trebuie prevăzute mijloace care să permită detectarea acestei scurgeri.

            1. 3.7.2 Spaţiul dintre bariere trebuie să fie dotat cu o instalaţie de drenare corespunzătoare pentru manevrarea mărfii lichide în caz de scurgere sau avariere a tancurilor de marfă. Trebuie prevăzute mijloace care să permită redirijarea scurgerilor în tancurile de marfă.

            2. 3.7.3 În cazul tancurilor cu izolaţie internă, nu sunt cerute instalaţii de drenare sau pentru detectarea scurgerilor la spaţiile dintre bariere şi spaţiile dintre bariera secundară şi corpul dublu sau structura tancului independent dacă ele sunt complet pline cu materialul de izolaţie în conformitate cu prevederile paragrafului 4.9.7.2.

            3. 3.7.4 Spaţiile de balast, tancurile de combustibil lichid şi spaţiile protejate la gaze pot fi racordate la pompele din încăperile de maşini. Chilele tunel pot fi racordate la pompele din încăperile de maşini dacă racordurile sunt scoase direct la aceste pompe şi dacă refulările acestora se efectuează direct peste bord, fără să existe posibilitatea de a se realiza comunicarea instalaţiilor cu tubulaturi care provin de la chilele tunel cu instalaţiile cu tubulaturi care deservesc spaţiile protejate la gaze, prin intermediul unor valvule sau colectoare. Aerisirile pompelor nu trebuie să se deschidă în încăperile de maş1ru.

      2. 3.8 Măsuri privind Încărcarea şi descărcarea pe la prova sau pupa navei

        1. 3.8.1 Sub rezerva aprobării de către Administraţie şi a prevederilor din această secţiune, tubulatura de marfă poate fi instalată în aşa fel încât să permită încărcarea şi descărcarea pe la prova sau pupa navei.

          1. 3.8.1.1 Tubulaturile de încărcare şi descărcare pe ia prova sau pupa care se extind dincolo de încăperile de locuit, încăperile de serviciu sau posturile de comandă nu trebuie să fie utilizate pentru transferul de produse care necesită transportul la bordul unei nave de tipul lG. Aceste tubulaturi nu trebuie să fie utilizate pentru transferul de produse toxice specificate la paragraful 1.3.38, dacă nu există aprobarea expresă a Administraţiei

        2. 3.8.2 Nu se permit dispozitive portabile.

        3. 3.8.3 În afara prevederilor de la capitolul 5, instalaţiilor cu tubulaturi de marfă şi accesoriilor instalaţiilor cu tubulaturi aferente sunt aplicabile şi prevederile de mai jos:

          1. .1 Instalaţia cu tubulaturi de marfă şi accesoriile instalaţiilor cu tubulaturi aferente aflate în exteriorul zonei de marfă nu trebuie să aibă decât îmbinări sudate. Instalaţiile cu tubulaturi din exteriorul zonei de marfă trebuie să treacă pe puntea deschisă şi să fie situate la cel puţin 760 mm de bordaj, cu excepţia instalaţiei cu tubulaturi din borduri pentru racordare la ţărm. Această instalaţie cu tubulaturi trebuie să fie clar identificată şi prevăzută cu o valvulă de control cu închidere rapidă la îmbinarea ei cu instalaţia cu tubulaturi de marfă situată în zona de marfă. În acest amplasament, ea trebuie de asemenea să poată fi separată prin intermediul unui manşon de racordare mobil şi a unor flanşe oarbe atunci când nu este:folo_sită.

          2. .2 Instalaţiile cu tubulaturi trebuie să aibă îmbinări sudate cap la cap cu pătrundere completă şi să fie radiografiate 100% oricare ar fi diametrul tubulaturilor şi temperatura de calcul. Legăturile prin flanşe sunt autorizate numai pentl1Ll

            tronsoanele situate în zona de marfă şi la racordarea cu ţărmul.

          3. .3 Trebuie să se ia măsuri care să permită purjarea şi degazarea acestor instalaţii cu tubulaturi după folosirea lor. Atunci când nu sunt utilizate, manşoanele de racordare trebuie să fie înlăturate, iar extremităţile tubulaturilor trebuie să fie obturate prin flanşe. Tubulaturile de evacuare a gazelor racordate la dispozitivul de purjare trebuie să se afle în zona de marfă.

        4. 3.8.4 Intrările, aerisirile şi deschiderile încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu, încăperilor de maşini şi posturilor de comandă nu trebuie să fie orientate spre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul al instalaţiile de încărcare si descărcare pe la prova si pupa. Ele trebuie să fie situate pe peretele lateral al suprastructurii sau al rufului la o distanţă egală cu cel puţin 4% din lungimea navei, dar nu mai mică de 3 m, de la extremitatea suprastructurii sau a rufului care se află înspre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul al instalaţiilor de încărcare şi descărcare pe la prova sau pupa. Totuşi, această distanţă nu e nevoie să depăşească 5 m. Hublourile dinspre amplasamentul racordului de legătură cu uscatul şi cele amplasate pe pereţii laterali ai suprastructurii sau rufului, în limita de distanţă mai sus menţionată, vor fi de tip fix (rară posibilitate de deschidere). Suplimentar, în timpul utilizării instalaţiilor de încărcare şi descărcare pe la prova sau pupa, toate uşile, porţile şi alte deschideri din bordul corespunzător al suprastructurii sau rufului trebuie să fie menţinute închise. În cazul navelor mici, care nu corespund prevederilor paragrafului 3.2.4 şi ale acestui paragraf, Administraţia poate aproba derogări de la prevederile mai sus menţionate.

        5. 3.8.5 Deschiderile punţilor şi aerisirile încăperilor situate la mai puţin de 1O m de racordul de legătură cu uscatul trebuie să fie menţinute închise atunci când sunt utilizate instalaţiile de încărcare şi de descărcare pe la prova sau pupa.

        6. 3.8.6 Echipamentul electric instalat la mai puţin de 3 m faţă de racordul de legătură cu uscatul trebuie să corespundă prevederilor capitolului 1O.

        7. 3.8.7 Instalaţiile de combatere a incendiului prevăzute pentru zonele de încărcare şi de descărcare din prova sau pupa trebuie să corespundă prevederilor paragrafelor 11.3.1.3 şi 11.4.7.

        8. 3.8.8 Trebuie să fie prevăzute mijloace de comunicare între postul de control marfă şi amplasamentul racordului de legătură cu uscatul şi, dacă este necesar, trebuie să fie aprobate din punct de vedere al siguranţei.

    Capitolul./

    Stocarea mărfii

      1. 4.1 Generalităt,i

        1. 4.1.1 Administraţiile trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura uniformitate în implementarea şi aplicarea prevederilor acestui capitol.

        2. 4.1.2 Suplimentar faţă de definiţiile de la 1.3, definiţiile date în acest capitol se aplică întregului Cod.

      2. 4.2 Definiţii

        1. 4.2.1 Tancuri structurale

          1. 4.2.1.1 Tancurile structurale fac parte din structura corpului navei şi sunt supuse în acelaşi mod şi aceloraşi sarcini care solicită structura adiacentă a corpului.

          2. 4.2.1.2 Presiunea de calcul a vaporilor P0, definită la paragraful 4.2.6, nu trebuie să depăşească în mod normal 0,25 bar. Totuşi, dacă dimensiunile învelişului sunt majorate în mod corespunzător, Po se poate mări la o valoare mai mare, dar mai mică de O,7 bar.

          3. 4.2.1.3 Tancurile structurale nu pot fi folosite decât pentru produsele al căror punct de fierbere nu este sub -10°C. Administraţia poate accepta o temperatură mai scăzută sub rezerva unei examinări speciale.

        2. 4.2.2 Tancuri cu membrană

          1. 4.2.2.1 Tancurile cu membrană sunt tancuri neautoportante; ele sunt compuse dintr-un perete (membrană) subţire susţinut prin intermediul izolaţiei de către structura adiacentă a corpului navei. Membrana se proiectează în aşa fel încât dilatările sau contracţiile termice şi de altă natură să fie compensate fără ca membrana să fie supusă unei solicitări excesive.

          2. 4.2.2.2 Presiunea de calcul a vaporilor Pa nu trebuie să depăşească în mod normal 0,25 bar. Totuşi, dacă dimensiunile învelişului sunt majorate în mod corespunzător şi dacă se ţine cont, după caz, de rezistenţa izolaţiei portante, PO se poate mări la o valoare mai mare, dar mai mică de O,7 bar.

          3. 4.2.2.3 Definitia tancurilor cu membrană nu exclude constructiile cum ar fi cele în care sunt utilizate

            membrane nem'etalice sau în care membranele sunt incluse sau' încorporate în izolaţie. Totuşi, aceste construcţii necesită efectuarea unei examinări speciale de către Administraţie. În orice caz, grosimea membranelor nu trebuie să depăşească în mod normal 1O mm.

        3. 4.2.3 Tancuri cu semi-membrană

          1. 4.2.3.1 Tancurile cu semi-membrană sunt tancuri neautoportante în condiţii de încărcare. Ele se compun dintr-un perete ale cărui elemente componente sunt susţinute prin intermediul izolaţiei, de către structura adiacentă a corpului navei, în timp ce elementele racordate la această membrană, care leagă elementele componente susţinute mai sus menţionate, sunt şi ele proiectate pentru a suporta dilatări şi contracţii termice sau de altă natură.

          2. 4.2.3.2 Presiunea de calcul a vaporilor Pa nu trebuie să depăşească în mod normal 0,25 bar. Totuşi, dacă dimensiunile corpului sunt majorate în mod corespunzător şi dacă se ţine cont, după caz, de rezistenţa izolaţiei portante, Po se poate mări la o valoare mai mare, dar mai mică de 0,7 bar.

        4. 4.2.4 Tancuri independente

          1. 4.2.4.1 Tancurile independente sunt autoportante; ele nu fac parte din corpul navei ş1 nu sunt absolut necesare pentru rezistenţa corpului. Există trei categorii de tancuri independente care sunt menţionate la paragrafele 4.2.4.2 până la 4.2.4.4.

          2. 4.2.4.2 Tancurile independente de tip A sunt tancuri a căror proiectare este bazată în primul rând.pe Normele recunoscute privind metodele de analiză clasică a structurii navelor. Dacă aceste ta.-icuri sunt construite mai ales cu suprafeţe plane (tancuri cu golire gravitaţională), presiunea de caloul a vaporilor P0 trebuie să fie mai mică de O,7 bar.

          3. 4.2.4.3 Tancurile independente de tip B sunt tancuri proiectate pe baza încercărilor pe modele, aparatelor analitice de precizie şi a metodelor de analiză pentru a determina nivelurile tensiunilor, rezistenţa la oboseală şi caracteristicile de propagare a fisurilor. Dacă aceste tancuri sunt construite mai ales cu suprafeţe plane (încercări gravitaţionale), presiunea de calcul a vaporilor Pa trebuie să fie mai mică de O,7 bar.

          4. 4.2.4.4 Tancurile independente de tip C (numite şi rec1p1ente sub presiune) sunt tancuri care corespund criteriilor aplicabile recipientelor sub presiune şi a căror presiune de calcul a vaporilor Pa este de cel puţin:

            Pa= 2 + AC(A)1·5 (bar)

            unde:

            2

            A= 0,0185( am J

            L10'A

            cu:

            am = tensiunea primară de calcul de membrană;

            11crA = tensiunea dinamică admisibilă de membrană (amplitudine dublă la nivelul de probabilitate Q = 1o-8)

            55 N/mm2 pentru oţel feritic/martensitic

            25 N/rnm2 pentru aliaj de aluminiu (5083-0);

            C = dimensiunea caracteristică a tancului, egală cu cea mai mare dintre următoarele

            valori:

            h; O,75b sau 0,45/; cu:

            h = înălţimea tancului (dimensiune luată în direcţia verticală a navei) (m);

            b = lăţimea tancului (dimensiune luată în direcţia transversală a navei) (m);

            I= lungimea tancului (dimensiune luată în direcţia longitudinală a navei) (m);

            p, = densitatea relativă a mărfii (A = 1 pentru apă dulce) la temperatura de calcul.

            Totuşi, Administraţia poate considera că un tanc, care corespunde criteriilor acestui alineat, aparţine tipului A sau tipului B, în funcţie de configuraţia tancului şi de dispunerea suporţilor săi şi a legăturilor sale.

        5. 4.2.5 Tancuri cu izolaţie internă

          1. 4.2.5.1 Tancurile cu izolaţie internă sunt tancuri neautoportante şi sunt construite din materiale izolante termic care contribuie la stocarea mărfii şi care sunt susţinute de structura adiacentă interioară a corpului navei sau a unui tanc independent. Suprafaţa interioară a izolaţiei se află în contact cu marfa.

          2. 4.2.5.2 Există două categorii de tancuri cu izolaţie internă:

            1. .1 _tancurile de tipul 1, sunt tancuri la care izolaţia sau o combinaţie de izolaţie şi una sau

              mai multe căptuşeli (cămăşi) funcţionează numai ca barieră primară. Structura corpului interior sau a unui tanc independent trebuie să funcţioneze ca barieră secundară, dacă se prevede;

            2. .2 tancurile de tipul 2, sunt tancuri la care izolaţia sau o combinaţie de izolaţie şi una sau mai multe căptuşeli (cămăşi) funcţionează atât ca barieră primară, cât şi ca barieră secundară şi acolo unde se află aceste bariere ele se disting clar.

              Termenul "căptuşeală" înseamnă un material subţire, neautoportant, metalic, nemetalic sau compozit, care face parte dintr-un tanc cu izolaţie internă pentru a-i mări rezistenţa la rupere sau pentru a-i îmbunătăţi alte proprietăţi mecanice. O căptuşeală diferă de o membrană prin faptul că ea nu este destinată să funcţioneze numai ca o barieră pentru lichid.

          3. 4.2.5.3 Tancurile cu izolaţie internă trebuie să fie construite din materiale adecvate care să permită proiectarea sistemului de stocare a mărfii prin utilizarea de încercări pe modele, ca şi a unor metode de analiză precisă conform prevederilor paragrafului 4.4.7.

          4. 4.2.5.4 Presiunea de calcul a vaporilor P0 nu trebuie să depăşească în mod normal 0,25 bar. Dacă, totuşi, sistemul de stocare a mărfii este conceput pentru o presiune de calcul a vaporilor PO mai ridicată, aceasta poate fi majorată la respectiva valoare, cu condiţia să nu depăşească O,7 bar, dacă tancurile cu izolaţie internă sunt susţinute de structura interioară a corpului. Administraţia poate, cu toate acestea, să accepte o presiune de calcul a vaporilor mai mare de O,7 bar, cu condiţia ca tancurile cu izolaţie internă să fie susţinute de structurile tancurilor independente.

        6. 4.2.6 Presiune de calcul a vaporilor

          1. 4.2.6.1 Presiunea de calcul a vaporilor Po este presiunea maximă efectivă în partea superioară a tancului, care a fost utilizată la proiectarea tancului.

          2. 4.2.6.2 Pentru tancurile de marfă la care nu există control al temperaturii şi la care presiunea mărfii este dată doar de temperatura mediului ambiant, P0 nu trebuie să fie mai mică decât presiunea efectivă a vaporilor proveniţi de la marfă, la o temperatură de 45°C. Totuşi, Administraţia poate accepta valori mai scăzute ale acestei temperaturi pentru navele exploatate în zone limitate sau care efectuează deplasări cu o durată limitată şi, în aceste cazuri, se poate ţine seama de orice izolaţie a tancurilor şi invers, pentru navele exploatate permanent în unele zone cu temperatură ridicată a mediului înconjurător se pot cere valori mai ridicate ale acestei temperaturi.

          3. 4.2.6.3 În toate cazurile, inclusiv cele menţionate la paragraful 4.2.6.2, Po nu trebuie să fie mai mică decât MARVS.

          4. 4.2.6.4 Sub rezerva unei examinări speciale de către Administraţie şi a limitărilor date la paragrafele

                1. 4.2.1 până la 4.2.5 pentru diversele tipuri de tancuri, se poate accepta o presiune a vaporilor mai ridicată decât Po în condiţii portuare acolo unde sarcinile dinamice sunt reduse.

        7. 4.2.7 Temperatura de calcul

          Temperatura de calcul pentru alegerea materialelor este temperatura minimă la care se poatelncărca sau transporta marfa în tancuri de marfă. Trebuie prevăzute măsuri spre satisfacţia Admittratraţiei în vederea asigurării că temperatura tancului sau a mărfii nu poate coborî sub temperatura de cak.ul

      3. 4.3 Sarcini de calcul

        1. 4.3.1 Generalităţi

          1. 4.3.1.1 Tancurile împreună cu suporţii lor şi alte elemente de fixare, trebuie să fie proiectate ţinându-se cont de combinaţiile corespunzătoare ale următoarelor sarcini:

            • - presiune internă

            • - presiune externă

            • - sarcini dinamice datorate mişcărilor navei

            • - sarcini tennice

            • - sarcini dinamice datorate mişcărilor lichidului (lovituri de berbec)

            • - sarcini care corespund deformărilor datorate încovoierii longitudinale a navei

            • - greutatea tancului şi a mărfii cu reacţiunile corespunzătoare în dreptul suporţilor

            • - greutatea izolaţiei

            • - sarcini în dreptul pilonilor şi altor legături.

            Măsura în care se vor lua în considerare aceste sarcini depinde de tipul de tanc şi acest lucru este detaliat în paragrafele următoare.

          2. 4.3.1.2 Se va ţine cont de sarcinile corespunzătoare probei de presiune conform celor menţionate la 4.10.

          3. 4.3.1.3 Se va ţine cont de creşterea presmnu vaporilor în condiţii portuare conform celor menţionate la paragraful 4.2.6.4.

          4. 4.3.1.4 Tancurile trebuie să fie proiectate pentru cazul celui mai defavorabil unghi static de bandare din intervalul O la 30° fără a se depăşi tensiunile admisibile menţionate la paragraful 4.5.1.

        2. 4.3.2 Presiunea internă

          1. 4.3.2.1 Presiunea internă măsurată Peq, în bar, care rezultă din presiunea de calcul a vaporilor P0 şi din presiunea lichidului Pgd definită la paragraful 4.3.2.2, dar care nu include efectele mişcărilor lichidului, trebuie să fie calculată după cum urmează:

            Se pot aplica metode de calcul echivalente.

          2. 4.3.2.2 Presiunea internă a lichidului este presiunea creată de acceleraţia rezultantă a centrului de greutate al mărfii datorată mişcărilor navei la care se face referire în paragraful 4.3.4.1. Valoarea presiunii interne a lichidului Pgd, în bar, care rezultă din efectele combinate ale acceleraţiei gravitaţionale şi ale acceleraţiei dinamice trebuie să fie calculată după cum urmează:

            Pga = a13Z13 P (bar)

            l,02xl04

            unde:

            ap = acceleraţia adimensională (adică raportată la acceleraţia gravitaţională) care rezultă din sarcinile de gravitaţie şi din sarcinile dinamice într-o direcţie oarecare p (a se vedea figura 4.1);

            Z13= înălţimea cea mai mare a lichidului (m) deasupra punctului 1a care se va determina presiunea, măsurată în direcţia f3 de la peretele tancurilor (a se vedea figJ:ifa 4 2).

            La calcularea valorii Z13. trebuie să se ţină cont de domurile tancurilor care sunt considerate ca făcând parte din volumul total acceptat al tancurilor, cu condiţia ca volumul total al domurilor tancurilor, Vd,, să nu depăşească următoarea valoare:

            unde:

            V V ( 10-0

            =

            d, t FL

            FL)

            Vr, = volumul tancurilor rară domuri

            FL = limita de umplere aşa cum este definită la capitolul 15.

            p = densitatea maximă a mărfii (kg/m3) la temperatura de calcul.

            Se va lua în considerare direcţia care dă valoarea maximă (Pgci}max a lui Pgd. Dacă se va ţine cont de componentele acceleraţiei în cele trei direcţii, se va utiliza o elipsoidă în locul elipsei din figura 4.1.

            Fbrnmla de mai sus se aplică doar tancurilor umplute în întregime.

            CL

            CC al tancului

            Elipse

            ' ' ...

            L;, O,OSL de .._ '-. - _ i

            perpe°. .i- - '. - -3.P_ - 1

            ap= acceleraţia rezultantă (statică şi dinamică) într-o direcţie arbitrară p

            ay== componenta transversală a acceleraţiei a2==componenta verticală a acceleraţiei

            Figura 4. l - Elipsă de acceleraţie

            2V

            Punct de presiune

            YV

            Figura 4.2 - Determinarea presiunii interne maxime

        3. 4.3.3 Presiunea externă

          Sarcinile din presiune externă trebuie să se bazeze pe diferenţa dintre presiunea internă minimă (vacuum maxim) şi presiunea externă maximă la care orice parte a tancului poate fi supusă simultan.

        4. 4.3.4 Sarcini dinamice datorate mişcărilor navei

          1. 4.3.4.1 Pentru a determina sarcinile dinamice, trebuie să se ţină cont de repartizarea pe termen lung a mişcărilor navei, inclusiv de efectele oscilaţiilor longitudinale, laterale, verticale, ale ruliului, tangajului şi de rotaţie în jurul axei verticale pe marea agitată la care va fi supusă nava în cursul duratei sale de exploatare (considerată în mod normal drept corespunzătoare cu I 08 întâlniri cu valul). Se poate ţine cont de reducerea sarcinilor dinamice datorate necesităţii reducerii vitezei şi schimbării direcţiei atunci când s-a ţinut cont de acestea la evaluarea rezistenţei corpului navei.

          2. 4.3.4.2 Pentru calculul la deformare plastică şi flambaj, sarcinile dinamice trebuie să fie luate„ca cele mai mari sarcini posibile la care va fi supusă nava în cursul duratei sale de exploatare (conskierată în mod-.normal drept corespunzătoare unui nivel de probabilitate de 10"8). La 4.12 sunt date. formule

            orientative, referitoare la componentele acceleraţiei.

          3. 4.3.4.3 Dacă dimensionarea trebuie să ia în consideraţie oboseala materialelor, trebuie să se detennine spectrul dinamic printr-un calcul de repartiţie pe termen lung bazat pe durata de exploatare a navei (considerată în mod normal drept corespunzătoare cu 108 întâlniri cu valul). Dacă se utilizează spectre de sarcini dinamice simplificate pentru evaluarea rezistenţei la oboseală, ele trebuie să facă obiectul unei examinări speciale de către Administraţie.

          4. 4.3.4.4 Pentru aplicarea practică a estimărilor în materie de propagare a fisurilor, se poate utiliza o repartizare simplificată a sarcinilor pe o perioadă de 15 zile. Aceste repartizări pot fi obţinute aşa cum este indicat în figura 4.3.

            ~ 15 zile

            l

            Cicluri de răspuns

            0-0 =tensiunea maximă cea mai probabilă pe durata vieţii navei.

            Scara ciclurilor de răspuns este logaritmică, valoarea de 2.105 fiind dată drept exemplu de estimare.

            Figura 4.3 - Repartizare simplificată a tensiunilor

          5. 4.3.4.5 Navele destinate unei exploatări limitate pot face obiectul unei examinări speciale.