Anexa nr. 2/2002

ANEXA nr. 2 din 11 iulie 2002 privind aprobarea de tip şi constatarea nivelului emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la motoarele cu ardere interna instalate pe maşini mobile nerutiere*)

EMITENT

GUVERNUL

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 623 bis din 22 august 2002



---------- Notă ... *) Anexa nr. 2 face parte integrantă din Hotărârea nr. 743 din 11 iulie 2002 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 623 bis din 22 august 2002.

ANEXA Nr. 1')

*) Anexele nr. 1-10 sunt reproduse în facsimil.

de producator;

1. 2.6. coeficient de sarcina, valoarea exprimata procentual din cuplul maxim disponibil, la o turatie data a motorului;

2. 2.7. turatia la momentul maxim, turatia motorului la care se atinge momentul motor maxim, asa cum este specificat de producator;

3. 2.8. turatia intermediara, turatia la care motorul raspunde la una din urmatoarele cerinte:

   • - pentru motoarele destinate functionarii intr-un interval de turatii pe o curba a momentului motor in sarcina totala, turatia intermediara trebuie sa fie turatia la momentul maxim declarat, daca aceasta este cuprinsa intre 60% - 75% din turatia nominala,

   • - daca turatia la momentul maxim declarat este mai mica de 60% din turatia nominala, atunci turatia intermediara trebuie sa fie egala cu 60% din turatia nominala,

   daca turatia la momentul maxim declarat este mai mare de 75% din turatia nominala, atunci turatia intermediara trebuie sa fie egala cu 75% din turatia nominala.

4. 2.9. Simboluri si abrevieri

   Simbol	Unitatea de masura	Descriere
   A,	m"	Sectiunea transversala a sondei de prelevare izocinetica
   Ar	m"	Aria sectiunii transversale a tevii de evacuare
   aver	- m3/h kg/h	Indice ce desemneaza valori medii ponderate pentru:
   C1	-	Hidrocarburi exprimate in echivalent Carbon 1
   conc	ppm voi%	Concentratie (cu indicele elemetului care este la originea nominalizarii)
   concc	ppm voi%	Concentratia naturala corijata
   concd	ppm voi%	Concentratia de aer de diluare
   DF	-	Factor de diluare
   fa	-	Factor atmosferic de laborator
   FFH	-	Factor specific al combustibilului utilizat pentru calcule de concentratii in medii umede, incepand de la concentratiile in mediu uscat (raport hidroaen/carbon)
   GAIRW	ka/h	Debit masic de aer de admisie (in conditii umede)
   GAIRD	ka/h	Debit masic de aer de admisie lin conditii uscate)
   Go1Lw	ka/h	Debit masic de aer de diluare (in conditii umede)
   GsnFW	ka/h	Echivalentul debitului masic al oazelor de evacuare in conditii umede)
   GRXHW	ka/h	Debitul masic al qazelor de evacuare lin conditiiumedel
   GFtlFL	kq/h	Debit masic de combustibil
   Grmw	kg/h	Debit masic de aaze de evacuare diluate (in conditii umede)
   HREF	g/kg	Valoarea de referinta a umiditatii absolute, egala cu 1O,71 g/kg, ce se ia in calculul factorilor de corectie ai umiditatii centru NO... si carticule coluante
   Ha	a/ka	Umiditatea absoluta a aerului de admisie
   Hd	a/ka	Umiditatea absoluta a aerului de diluare
   i	-	Indice care desemneaza modurile de încercare
   kH	-	Factor de corectie a umiditatii centru NOx
   ko	-	Factor de corectie a umiditatii centru carticule coluante
   kw,a	-	Factor de corectie pentru aerul de admisie (pentru trecerea de la mediul uscat la mediul umed)
   kw,d	-	Factor de corectie pentru aerul de diluare (pentru trecerea de la mediul uscat la mediul umed)
   kw,e	-	Factor de corectie pentru gazele de evacuare diluat (pentru trecerea de la mediul uscat la mediul umed)
   kw.1	-	Factor de corectie pentru gazele de evacuare brute (pentru trecerea de la mediul uscat la mediul umed)
   L	%	Coeficient calculat ca raport intre momentul motor la o turatie data si momentul motor maxim la turatia respectiva

   • - debit volumic

   • - debit masic

   1. 2.9.1 Simbolurile oarametrilor de incercare·

masse	q/h	Indice ce desemneaza debitul masic al emisiilor poluante
Mn11	kq	Masa probei de aer de diluare trecut prin filtre de particule
MsAM	kg	Masa probei de gaze de evacuare, diluate, trecute prin filtre de particule
Md	mg	Masa probei de particule retinute din aerul de diluare
M1	mg	Masa probei de particule retinute
Pa	kPa	Presiunea de vapori, la saturatie, pentru aerul admis in motor (cont.ISO 3046, Psv == PSY, presiunea ambianta din stand)
Pa	kPa	Presiunea barometrica totala (cont. ISO 3046:px == PX presiunea totala ambianta, locala Pv == PY presiunea totala ambianta in stand)
Po	kPa	Presiunea de vapori de saturatie, pentru aerul de diluare
Ps	kPa	Presiunea atmosferica in conditii uscate
p	kW	Puterea la frana, necorectata
PAa	kW	Puterea totala declarata, absorbita de accesoriile prevazute pentru incercare, care nu sunt cerute de dispozitiile pct. 2.4 din prezenta anexa
PM	kW	Puterea maxima masurata in regim de stand in conditiile de proba prevazute in anexa 6, subanexa 1
Pm	kW	Puterea masurata la diferite moduri de încercare
Q	-	Coeficient de dilutie
r	-	Raportul intre aria sectiunii transversale a sonde izocinetice si cea a tevii de evacuare
Ra	%	Umiditatea relativa a aerului de admisie
Ad	%	Umiditatea relativa a aerului de diluare
R1	-	Factor de reactie FID
s	kW	Incarcarea franei
Ta	K	Temperatura absoluta a aerului de admisie
Tn	K	Temperatura absoluta a punctului de roua
Tref	K	Temperatura de referinta (a aerului de admisie 298 K)
VAIRD	m"/h	Debit volumic al aerului de admisie (in conditii uscate)
VAIRW	m"/h	Debit volumic al aerului de admisie (in conditii umede)
Vo11	m"	Volumul probei de aer de diluare trecut prin filtrele de particule
VrnLw	m"/h	Debit volumic al aerului de diluare( in conditii umede)
VsoFW	m"/h	Echivalentul volumic al gazelor de evacuare, diluate ( in conditii umede)
VaxHD	m"/h	Debit volumic al Qazelor de evacuare(in conditii uscate)
VsxHw	m"/h	Debit volumic al Qazelor de evacuare (in conditii umede)
VsAM	m"	Volumul probei trecuta prin filtrele de particule
VTOrw	m"/h	Debitul volumic al gazelor de evacuare diluate (in conditii umede)
WF	-	Factor de ponderare
WFr:_	-	Factor de ponderare efectiv

1. 2.9.2. Simbolurile compusilor chimici

   CO Monoxid (Oxid) de carbon

   CO2 Dioxid (Bioxid) de carbon

   HC Hidrocarburi

   NOx Oxizi de azot

   NO Monoxid de azot (Oxid nitric)

   NO2 Dioxid (Bioxid) de azot

   02 Oxigen

   C2Ha Etan

   PT Particule

   DOP Dioctilftalat

   CH4 Metan

   C3He Propan

   H2O Apa

   PTFE Politetrafloretilena

2. 2.9.3. Abrevieri

FID HFID NDIR CLD HCLD POP CFV

Detector cu ionizare in flacara

Detector cu ionizare in flacara, incandescent Analizor cu absorbtie nedispersiv in infrarosu Detector cu chemiluminiscenta

Detector cu chemiluminiscenta , incandescent Pompa cu deplasare pozitiva

Tub Venturi la debit unic

1. 3. MARCAREA MOTOARELOR

   1. 3.1. Orice motor aprobat ca o unitate de produs tehnic trebuie sa aiba aplicate urmatoarele marcaje:

      1. 3.1.1. marca sau numele producatorului de motoare;

      2. 3.1.2. tipul, respectiv familia de motoare si un numar de identificare individual al motorului;

      3. 3.1.3. numarul aprobarii CS de tip, conform prevederilor din anexa nr. 7.

   2. 3.2. Marcajele trebuie sa fie durabile, usor lizibile si de nesters pe toata durata de viata a motorului.

      ln cazul utilizarii de etichete sau placute, acestea trebuie sa fie aplicate astfel incat fixarea lor sa se mentina pe toata durata de viata utila a motorului si sa nu poata fi indepartate decit prin distrugere sau deformare.

   3. 3.3. Aceste marcaje trebuie sa fie aplicate pe o piesa a motorului necesara in functionarea normala a acestuia si care, nu necesita inlocuire in conditii normale, pe toata durata de viata a motorului.

      1. 3.3.1. Aceste marcaje trebuie sa fie aplicate astfel incat sa fie usor vizibile de orice persoana, dupa ce motorul a fost instalat complet împreuna cu toate piesele auxiliare necesare functionarii sale.

      2. 3.3.2. Fiecare motor trebuie sa fie prevazut cu o placa suplimentara demontabila, din material rezistent, care trebuie sa cantina toate datele indicate la pct. 3.1; aceasta placa trebuie sa fie aplicata astfel incat marcajele prevazute la pct. 3.1 sa fie usor vizibile si usor acecesibile dupa instalarea motorului pe masina.

   4. 3.4. Clasificarea motoarelor prin numerele de identificare trebuie facuta astfel incit sa permita determinarea fara dubii a succesiunii de fabricatie.

   5. 3.5. lnainte de a iesi de pe linia de fabricatie, motoarele trebuie sa poarte toate marcajele cerute.

   6. 3.6. Precizarea locului de amplasare a marcajelor motorului se face conform prevederilor din anexa nr. 6, partea 1.

2. 4. SPECIFICATU TEHNICE SI INCERCARI

   1. 4.1. Generalitati

      Componentele care sunt considerate ca pot influenta emisia de gaze si particule poluante trebuie sa fie proiectate, fabricate si montate astfel incat sa permita motorului ca in conditii normale de utilizare, indiferent de vibratiile la care motorul poate fi supus, sa fie conforme cu prevederile prezentei hotarari.

      Producatorul trebuie sa adopte o serie de masuri tehnice astfel incat sa asigure limitarea emisiilor, conform prevederilor prezentei hotarari, pe toata durata normala de viata a motorului in conditii normale de functionare. Se considera ca aceste specificatii sunt respectate atunci cand sunt indeplinite cerintele prevazute la pct. 4.2.1si 5.3.2

      ln cazul în care se foloseste un convertizor catalitic si/sau un filtru pentru particule, producatorul trebuie sa demonstreze, prin incercari de anduranta efectuate conform practicilor ingineresti si prin documente corespunzatoare de înregistrare a incercarilor ca dispozitivele de post-tratare vor functiona corect pe toata durata de viata a motorului. Documentele de inregistrare a incercarilor trebuie sa fie intocmite conform prevederilor de la pct. 5.2. si in special de la pct. 5.2.3

      Clientul trebuie sa primeasca o garantie corespunzatoare. Este permisa înlocuirea sistematica a dispozitivelor de post-tratare, dupa o anumita perioada de functionare a motorului. Orice reglare, reparare, demontare, curatare sau inlocuire a componentelor si sistemelor motorului care se efectuaza periodic, pentru a preveni proasta functionare a motorului, datorata dispozitivelor post -tratare pentru limitarea emisiilor, se va efectua doar daca este necesar din punct de vedere tehnologic pentru a asigura buna functionare a sistemului de limitare a emisiilor. ln manualul utilizatorului trebuie incluse cerinte de intretinere periodica care fac obiectul garantiei, cerinte ce trebuie aprobate înaintea acordarii aprobarii de tip. Capitolul referitor la intretinerea sau inlocuirea dispozitivelor de tratare si la conditiile de garantie, din manualul utilizatorului trebuie sa fie incluse in fisa de informatii prevazuta in anexa nr. 2.

   2. 4.2. Speciflcatii tehnice referitoare la emisiile poluante

      Emisiile de gaze si particule poluate provenite din motorul supus la incercari trebuie sa fie masurate prin metodele prevazute in anexa nr. 5.

      Se pot accepta alte sisteme sau analizoare daca conduc la rezultate cu efect echivalent cu cel al urmatoarelor

      sisteme de referinta:

      • - pentru emisiile din gazele de evacuare brut, sistemul prevazut in anexa 5 fig.2

      • - pentru emisiile din gazele de evacuare diluate, al unui sistem de diluare in circuitul principal, sistemul prevazut in anexa 5 fig.3;

      • - pentru emisiile de particule, printr-un sistemul de diluare in circuitul principal, echipat fie cu filtre separate pentru fiecare mod de incercare, fie cu filtru unic, prevazut in anexa 5. fig.13.

      Stabilirea echivalentei sistemelor trebuie sa se bazeze pe un studiu de corelare care cuprinzande un ciclu de 7 incercari sau mai multe, care se efectueaza intre sistemul luat in considerare si unul sau mai sau mai multe din sistemele de referinta mentionate anterior.

      Criteriul de echivalare este definit in limita de ± 5% din mediile valorilor ponderate ale emisiilor produse in timpul ciclului de incercari. Se va utiliza un ciclu conform prevederilor din anexa 3 pct. 3.6.1

      1. 4.2.1. Emisiile de monoxid de carbon, hidrocarburi si oxizi de azot precum si emisiile de particule poluante, nu trebuie sa depaseasca valorile din tabelul urmator:

         130 s P s 560	3,5	1,0	6,0	0,2
         75 s P < 130	5,0	1,0	6,0	0,3
         37 s P < 75	5,0	1,3	7,0	0,4
         18 s P < 37	5,5	1,5	8,0	0,8

      2. 4.2.2. Valorile emisiilor indicate la pct. 4.2.1. sunt limitele inregistrate la iesirea din motor, inaintea dispozitivului de post -tratare a gazelor de evacuare.

      3. 4.2.3. Daca o familie de motoare, asa cum este definita la pct.6 corelat cu prevederile din anexa nr.2 subanexa 2, acopera mai mult de o gama de puteri, valorile emisiilor produse de motorul reprezentativ (aprobare de tip) si ale tuturor tipurilor de motoare care fac parte din aceeasi familie, trebuie sa satisfaca cerintele cele mai severe corespunzator gamei de puteri cea mai ridicata. Producatorul este liber sa limiteze definirea familiei de motoare la o singura gama de puteri si poate sa solicite aprobarea corespunzator cu alegerea sa.

   3. 4.3. Instalarea pe masini mobile nerutiere

      Instalarea motorului pe o masina mobila nerutiera va trebui sa respecte conditiile de limitare stabilite prin aprobarea de tip. Suplimentar, trebuie respectate urmatoarele caracteristici in ceea ce priveste aprobarea motorului,

      1. 4.3.1. depresiunea din admisie, nu trebuie sa depaseasca, pentru motorul aprobat, valoarea specificata in anexa nr. 2 subanexa nr.1, sau respectiv 3.

      2. 4.3.2. contrapresiunea din sistemul de evacuare nu trebuie sa depaseasca, pentru motorul aprobat, valoarea specificata in anexa nr. 2 subanexa nr.1sau respectiv. 3.

3. 5. DISPOZITII PRIVIND EVALUAREA CONFORMITATII PRODUCTIEI

   1. 5.1. Inainte ca aprobarea sa fie acordata, in scopul verificarii existentei dispozitiilor si procedurilor necesare pentru asigurarea unui control eficient al conformitatii productiei, autoritatea care acorda aprobarea de tip, trebuie sa se asigure ca producatorul s-a angajat sa respecte standardul SR EN ISO 9002 (pentru fabricarea motoarelor in cauza sau un standard echivalent de acreditare care satisface astfel de cerinte).

      Producatorul trebuie sa informeze autoritatea care acorda aprobarea de tip, cu privire la angajamentul de a aplica standardul SR EN ISO 9002, si dupa caz, cu privire la toate revizuirile duratei de valabilitate sau ale domeniului de aplicare. Pentru a verifica daca prevederile de la pct. 4.2 din prezenta anexa sunt respectate permanent, trebuie efectuate controale corespunzatoare ale productiei.

   2. 5.2. Titularul aprobarii are urmatoarele responsabilitati:

      1. 5.2.1. sa asigure existenta procedurilor de control eficient al calitatii produselor;

      2. 5.2.2. sa aiba acces la echipamentul necesar pentru controlul conformitatii fiecarui tip aprobat;

      3. 5.2.3. sa se asigure ca rezultatele incercarilor efectuate sunt inregistrate si ca documentele anexate sunt puse la dispozitia autoritatii, intr-un interval de timp convenit impreuna cu aceasta;

      4. 5.2.4. sa analizeze rezultatele fiecarui tip de incercare pentru a controla si a garanta stabilitatea caracteristicilor motorului, avand in vedere toate variatiile posibile datorate procesului de fabricatie industriala;

      5. 5.2.5. sa se asigure ca orice prelevare de mostre de motor sau componente care prin tipul de încercare efectuat se dovedesc neconforme, va fi urmata de o noua prelevare de mostre si de o noua încercare. Trebuie luate toate masurile necesare pentru a se restabili conformitatea productiei in mod corespunzator.

   3. 5.3. Autoritatea care a acordat aprobarea de tip, poate sa verifice oricand metodele de control al conformitatii care se aplica la fiecare intreprindere/unitate de productie.

      1. 5.3.1. Cu ocazia fiecarei inspectii, registrele care contin rapoartele de incercari si documentele de supraveghere a fabricatiei, trebuie sa fie puse la dispozitia inspectorului.

      2. 5.3.2. Atunci cand nivelul de calitate este considerat nesatisfacator sau cand se considera necesara verificarea validitatii datelor prezentate conform prevederilor de la pct. 4.2, se aplica urmatoarea procedura:

         1. 5.3.2.1. Se alege un motor din serie si se supune incercarii descrise în anexa nr. 3. Emisiile de monoxid de carbon, hidrocarburi si oxizi de azot precum si emisiile de particule masurate, nu trebuie sa depaseasca valorile indicate în tabelul de la pct. 4.2.1 cu respectarea prevederilor de la pct. 4.2.2

         2. 5.3.2.2. Daca motorul ales din serie nu se incadreaza in prevederile de la pct. 5.3.2.1, producatorul poate cere ca masuratorile sa fie efectuate pe un numar mai mare de motoare avand aceleasi caracteristici tehnice care sunt prelevate din serie, incluzand si motorul ales initial. Producatorul de comun acord cu serviciul tehnic stabileste valoarea "n" a numarului de motoare prelevate. Motoarele, altele decat primul motor ales, sunt supuse unei incercari. ln continuare se calculeaza pentru fiecare produs poluant media aritmetica (x) a rezultatelor obtinute pe motoarele încercate. Productia de serie este apreciata ca fiind conforma daca este satisfacuta urmatoarea relatie:

            unde:

            LIM: este valoarea limita fixata la pct. 4.2.1 pentru fiecare poluant considerat;

            k: este un factor statistic depinzand de marimea "n" si precizat în tabelul urmator:

            daca n 20, k = 0,860 / vn

      3. 5.3.3. Autoritatea care acorda aprobarea de tip sau serviciul tehnic desemnat cu cotrolul conformitatii productiei, va efectua incercari pe motoare rodate partial sau complet, conform indicatiilor producatorului.

      4. 5.3.4. Frecventa normala a inspectiilor aprobate de autoritatea care acorda aprobarea de tip va fi de o inspectie pe an.

         Daca prevederile de la pct. 5.3.2 nu sunt respectate, autoritatea trebuie sa verifice ca s-au luat imediat toate masurile necesare pentru restabilirea conformitatii productiei cat mai curand posibil.

4. 6. PARAMETRII CARE DEFINESC FAMILIA DE MOTOARE

   O familie de motoare se poate defini prin parametri constructivi de baza care trebuie sa fie comuni pentru toate motoarele apartinand aceleiasi familii. ln anumite cazuri poate sa existe o interactiune intre parametri. Aceste efecte trebuie luate in considerare de asemenea pentru a garanta ca doar motoarele care au caracteristici similare ale emisiei de gaze de evacuare, sunt incluse într-o familie de motoare.

   Pentru ca motoarele sa fie considerate ca apartinand aceleiasi familii de motoare, trebuie sa aiba in comun urmatorii parametri de baza :

   1. 6.1. Ciclul de functionare:

      • - doi timpi

      • - patru timpi

   2. 6.2. Agentul de racire:

- aer

ANEXA Nr. 2

Subanexa1

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE MOTORULUI REPREZENTATIV (3>

1. 1. DESCRIEREA MOTORULUI

   1. 1.1. Producator: .............................................................................................................

   2. 1.2. Seria motorului înscrisa de producator: ...........................................................................

   3. 1.3. Ciclu motor: patru timpi / doi timpi (4)

   4. 1.4. Alezaj: mm

   5. 1.5. Cursa: mm

   6. 1.6. Numarul si dispozitia cilindrilor: ................................................................................

   7. 1.7. Cilindree cm3

   8. 1.8. Turatia nominala: rot/min

   9. 1.9. Turatia de moment motor maxim: rot/min

      1.1O. Raport de comprimare (5): .........................................................................................

      1. 1.11. Sistemul de ardere: ...............................................................................................

      2. 1.12. Desenul/desenele camerei de ardere (sectiuni si vederi): ..............................................

      3. 1.13. Ariile sectiunilor minime ale conductelor de admisie si evacuare: ....................................

      4. 1.14. Sistemul de racire

         1. 1.14.1. Cu lichid

            1. 1.14.1.1. Natura lichidului: .............................................................................

            2. 1.14.1.2. Pompa(e) de circulatie: cu/ fara (4)

            3. 1.14.1.3. Caracteristicile sau marca/marcile si tipul/tipurile (dupa caz): ................... 1.14.1.4.Raportul/rapoartele de antrenare (dupa caz): ........................................

         2. 1.14.2. Cu aer

            1. 1.14.2.1. Suflanta: cu/ fara (4)

            2. 1.14.2.2. Caracteristici sau marca(i) si tip(uri) (dupa caz): .....................................

            3. 1.14.2.3. Raport/rapoarte de antrenare (dupa caz): .............................................

      5. 1.15. Temperatura admisa de producator

         1. 1.15.1. Racire cu lichid: temperatura maxima a lichidului la iesire: K

         2. 1.15.2. Racire cu aer: locul unde se masoara temperatura:

            Temperatura maxima la locul de masurare: K

         3. 1.15.3. Temperatura maxima a aerului de admisie la iesirea din racitorul intermediar

            de racire a aerului (dupa caz) K

         4. 1.15.4. Temperatura maxima a gazelor de evacuare la nivelul conductelor de evacuare adiacente cu flansele de la iesirea din colectoare K

         5. 1.15.5. Temperatura uleiului: minima: K

            maxima: K

      6. 1.16. Supraalimentare: cu / fara (4) 1.16.1.Marca:...................................................................................................... •·· ...

         1.16.2.Tip: ...............................................................................................................

         1.16.3.Descrierea sistemului (de exemplu: presiune maxima, supapa de descarcare, dupa caz) ... 1.16.4.Racitor intermediar: cu/ fara (4)

      7. 1.17. Sistem de admisie: depresiune maxima admisibila la intrare, la turatia nominala a motorului si la sarcina totala kPa

      8. 1.18. Sistem de evacuare: contrapresiunea maxima admisibila la turatia nominala a motorului si la sarcina totala: kPa

2. 2. DISPOZITIVE ANTIPOLUANTE ADITIONALE (daca exista si daca nu sunt descrise in alt loc)

   - Descriere si / sau schema(e): ...................................................................................

   3 ln cazul mai multor motoare reprezentative se vor întocmi formulare pentru fiecare in parte.

   4 A se evita mentiunile inutile

   5 Precizati toleranta

3. 3.

   3.1.

   3.2.

   3.2.1.

   3.2.2.

   3.2.3.

   3.2.4.

   3.3

   3.3.1.

   3.3.2.

   3.3.3.

4. 4.

   ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL

   Pompa de alimentare

   Presiunea<1l sau schema: ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...... ... ... ...... ... ... ... kPa

   Sistemul de lnjectie

   Pompa

   1. 3.2.1.1. Marca (marcile): ..........................................................................................

   2. 3.2.1.2. Tip (tipuri): ................................................................................................ .

   3. 3.2.1.3. Debit: ..mm3<1l pe injectie sau pe ciclu, pentru turatia nominala a pompei: rot/min si

      respectiv turatia la sarcina totala: rot/min sau schema

   4. 3.2.1.4. Avans la injectie

      1. 3.2.1.4.1. Curba de avans la injectieC1l: ............................................................

      2. 3.2.1.4.2. CalareC1l: .......................................................................................

   Conducte de injectie

   1. 3.2.2.1. Lungime: mm

   2. 3.2.2.2. Diametru interior: mm

   Injector (injectoare)

   1. 3.2.3.1. Marca (marei): .......................................................................................... ..

   2. 3.2.3.2. Tip (tipuri): .................................................................................................

   3. 3.2.3.3. Presiunea de deschidere <1> sau schema: .........................................................

   Regulator

   1. 3.2.4.1. Marca (marei): ..........................................................................................

   1. 3.2.4.3. Turatia de început de taiere la sarcina totala(1l rot/min

   2. 3.2.4.4. Turatia maxima de mers in gol<1l rot/min

   3. 3.2.4.5. Turatia la ralanti(1l rot/min

      Sistem de pornire la rece

      Marca (marei): ...................................................................................................

      Tip (tipuri): ........................................................................................................

      Descriere: .........................................................................................................

      CARACTERISTICILE DISTRIBUTIEI

      1. 4.1. Unghiurile de manivela de deschidere si închidere a supapelor de admisie si evacuare precum si inaltimea de ridicare maxima a supapelor, sau alte caracteristici echivalente:

         .....................................................................··························

      2. 4.2. Referinte (de ex.: Cartea tehnica a motorului) si/sau gama de reglaj \f

1 Precizati toleranta

2A se evita mentiunile inutile

Subanexa2

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE FAMILIEI DE MOTOARE

1. 1. PARAMETRII COMUNI<1>

   1. 1.1. Ciclul de ardere: ...........................................................................................

   2. 1.2. Agent de racire: ............................................................................................

   3. 1.3. Metoda de aspiratie a aerului: ........................................................................

   4. 1.4. Tipul camerei de ardere: .................................................................................

   5. 1.5. Configuratia, amplasarea si numarul supapelor si/sau ferestrelor: .........................

   6. 1.6. Sistemul de alimentare cu combustibil: ..........................................................

   7. 1.7. lnstalatii auxiliare ale motorului:

      Vor fi identificate prin numerele de desen:

      • - sistemul de racire: .......................................................................................

      • - recircularea gazului de evacuare<2>:..........................................................

      • - 1•n•1ect1·e; emu1s·ied e apa<2>. .........................................................................

      • - injectie de aer<2>: ........................................................................................

   8. 1.8. Sistem de tratare a gazului de evacuare<2>:....................................................

      Se vor identifica din anexa 1, sectiunile 6 si 7: ...................................................

2. 2. COMPONENTA FAMILIEI DE MOTOARE

   1. 2.1. Numele familiei de motoare: .............................................................................

   2. 2.2. Descrierea motoarelor familiei:

					Motorul reprezentativ<3>
Tipul motorului
Numar cilindri
Turatie nominala (rot/min)
Debit de combustibil pe cursa (mm3)
Putere neta nominala (kW)
Turatia de moment motor maxim (rot/min)
Debitul de combustibil pe cursa (mm3)
Cuplu maxim (Nm)
Turatia de ralanti (rot/min)
Cilindree (in % din cea a motorului reprezentativ)					100

A completa in functie de specificatiile indicate in anexa 1, sectiunile 6 si 7

2 Dupa caz, marcati cu literele "n.a." in cazul in care nu se face recircularea gazelor de evacuare

3 Pentru detalii a se vedea subanexa 1

Subanexa3

< >

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE MOTORULUI TIP DIN FAMILIE 1

1. 1. DESCRIEREA MOTORULUI

   1. 1.1. Producator: .............................................................................................................

   2. 1.2. Codul motorului înscris de producator: ...........................................................................

   3. 1.3. Ciclu motor: patru timpi/ doi timpi<2>

   4. 1.4. Alezaj: mm

   5. 1.5. Cursa: mm

   6. 1.6. Numarul si dispozitia cilindrilor: ................................................................................. .

   7. 1.7. Cilindree: cm3

   8. 1.8. Turatia nominala: rot/min

   9. 1.9. Turatia la momentul motor maxim: rot/min

   10. 1.10. Raport de comprimare !3l: ................................................................................. .

   11. 1.11. Sistem de ardere: ..............................................................................................

   12. 1.12. Desenul/desenele camerei de ardere si a capului pistonului........................................

   13. 1.13. Ariile sectiunilor minime ale conductelor de admisie si evacuare: .................................

   14. 1.14. Sistem de racire

       1. 1.14.1. Cu lichid

          1. 1.14.1.1. Natura lichidului: ..................................................................... .

          2. 1.14.1.2. Pompa(e) de circulatie: cu/ fara<2l

          3. 1.14.1.3. Caracteristicile sau marca/marcile si tipul/tipurile (dupa caz): .............. 1.14.1.4.Raportul/rapoartele de antrenare (dupa caz): .................................

       2. 1.14.2. Cu aer

          < >

          1. 1.14.2.1. Ventilator: cu / fara 2

          2. 1.14.2.2. Caracteristici sau marca(i) si tip(uri) (dupa caz): ..............................

          3. 1.14.2.3. Raport/rapoarte de antrenare (dupa caz): .....................................

   15. 1.15. Temperaturi admise de producator

       1. 1.15.1. Racire cu lichid: temperatura maxima a lichidului la iesire K

       2. 1.15.2. Racire cu aer: locul unde se masoara temperatura: .......................................

          Temperatura maxima la locul de masurare: K

       3. 1.15.3. Temperatura maxima a aerului de admisie la iesirea din racitorul intermediar de racire a aerului (dupa caz) K

          1.15.4 Temperatura maxima a gazelor de evacuare la nivelul conductelor de evacuare adiacente cu flansele de la iesirea din colectoare: K

          1.15.5.Temperatura uleiului: minima: K

          maxima: K

   16. 1.16. Supralimentare: cu / fara<2>

       1. 1.16.1. Marca: ...............................................................................................

       2. 1.16.2. Tip: ...................................................................................................

          <

       3. 1.16.3. Descrierea sistemului (de exemplu: presiune maxima, supapa de descarcare, dupa caz): 1.16.4.Schimbator intermediar: cu/ fara 2>

   17. 1.17. Sistem de admisie: depresiune maxim admisibila la intrare, la turatia nominala a motorului si la sarcina totala: kPa

   18. 1.18. Sistem de evacuare: contrapresiunea maxima admisibila la turatia nominala a motorului si la sarcina totala: kPa

       'incazul mai multor motoare reprezentative se vor întocmi formulare pentru fiecare in parte.

       2 A se evita mentiunile inutile

       3 Precizati toleranta

2. 2. DISPOZITIVE ANTIPOLUANTE ADITIONALE (daca exista si daca nu sunt descrise in alt loc)

   - Descriere si / sau schema(e): ...........................................................................

3. 3. ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL

   1. 3.1. Pompa de alimentare

      Presiunea<1 1 sau schema: ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... kPa

   2. 3.2. Sistemul de injectie

      1. 3.2.1. Pompa

         1. 3.2.1.1. Marca (marcile): ...........................................................................

         2. 3.2.1.2. Tip (tipuri): ....................................................................................

         3. 3.2.1.3. Debit: ........mm3 (ll pe injectie sau pe ciclu, pentru turatia nominala a pompei

            ........rot/min si respectiv turatia la sarcina totala rot/min sau schema

         4. 3.2.1.4. Avans la injectie

            1. 3.2.1.4.1. Curba de avans la injectie<1l: ..........................................

            2. 3.2.1.4.2. Calare<1>: ..................................................................

      2. 3.2.2. Conducte de injectie

         1. 3.2.2.1. Lungime: mm

         2. 3.2.2.2. Diametru interior: mm

      3. 3.2.3. Injector (injectoare)

         1. 3.2.3.1. Marca (marei): .........................................................................

         2. 3.2.3.2. Tip (tipuri): ..............................................................................

         3. 3.2.3.3. Presiunea de deschidere<1l sau schema: ......................................

      4. 3.2.4. Regulator

         1. 3.2.4.1. Marca (marei): ........................................................................

         2. 3.2.4.2. Tip (tipuri): ..............................................................................

         3. 3.2.4.3. Turatie de început de taiere la sarcina totala (ll rot/min

         4. 3.2.4.4. Turatie maxima de mers in gol<1> rot/min

         5. 3.2.4.5. Turatia la ralanti<1>: ... ......... ... ...... ... ...... ......... ... ...... ... ...... rot/min

            1. 3.3 Sistem de pornire la rece

               1. 3.3.1. Marca (marei): .................................................................................

               2. 3.3.2. Tip (tipuri):

               3. 3.3.3. Descriere:

4. 4. CARACTERISTICILE DISTRIBUTIEI

   1. 4.1. Unghiurile de manivela de deschidere si inchidere a supapelor de admisie si evacuare precum si inaltimea de ridicare maxima a supapelor, sau alte caracteristici echivalente:

   2. 4.2. Referinte (de ex: Cartea tehnica a motorului) si/sau gama de reglaj (2)

1 Precizati toleranta

2 A se evita mentiunile inutile

ANEXA Nr. 3 

1. 1. INTRODUCERE

   METODA DE INCERCARE

   1.1

   1.2.

2. 2.

   1. 2.1.

   2. 2.2.

      1. 2.2.1.

         Prezenta anexa descrie metoda pentru masurarea emisiilor de gaze si particule poluante provenind din motoarele supuse incercarii.

         lncercarea se efectueaza cu motorul montat pe un stand de incercari si cuplat la o frana.

         CONDITII DE INCERCARE

         Prescriptii generale

         Toate volumele si debitele volumetrice corespund unei temperaturi de 273 K (O 0C) si unei presiuni atmosferice de 101,3 kPa.

         Conditii de incercare a motorului

         Valorile ce se masoara sunt temperatura absoluta Ta a aerului la intrarea in motor, exprimata in Kelvin, si presiunea atmosferica in conditii uscate Ps exprimata in kPa; parametrul fa este determinat obligatoriu prin una din urmatoarele relatii:

         - pentru motoare cu admisie normala si motoare supralimentate mecanic:

         0,7

         _f (99) (_!_)

         a - ps 298

         - pentru motorul cu turbocompresor cu sau fara racire intermediara:

         ( 99 \ 0,7

         fa = I ----- I X

         \ Ps }

         / T \ 1,3

         I I

         \ 298}

      2. 2.2.2. Validitatea testului

         Pentru ca testul sa fie recunoscut ca valabil, parametrul fa trebuie sa fie:

         0,96 s fa s 1,06

      3. 2.2.3. Motoare cu racirea aerului de supraalimentare

         Temperatura agentului de racire si a aerului de supraalimentare trebuie sa fie înregistrate.

   3. 2.3. Sistemul de admisie a aerului in motor (motoare cu racire intermediara)

      Motorul supus incercarii trebuie sa fie echipat cu un sistem de admisie a aerului stabilit (fixat) in functie de limita superioara specificata de constructorul motorului pentru un filtru de aer curat si un motor functionand in conditii normale, acestea fiind indicate de constructor pentru a obtine un debit maxim de aer.

      Poate fi utilizat sistemul de admisie propriu al standului cu conditia ca acesta sa nu afecteze conditiile normale de functionare ale motorului.

   4. 2.4. Sistemul de evacuare al motorului

      Motorul supus incercarii trebuie sa fie echipat cu un sistem de evacuare a gazelor arse in care contrapresiunea gazelor sa fie reglata la valoarea superioara indicata de producator pentru motorul functionand in conditii normale, si care sa permita obtinerea puterii maxime declarate.

   5. 2.5. Sistemul de raclre

      Sistemul de racire trebuie sa fie capabil sa mentina motorul la temperaturile de exploatare normale, prescrise de producator.

   6. 2.6. Uleiul de ungere

      Caracteristicile uleiului de ungere utilizat in timpul incercarii trebuie sa fie înregistrate si prezentate odata cu rezultatele obtinute in urma testarii motorului.

   7. 2.7. Combustibilul utilizat pentru incercari

      Combustibilul utilizat este combustibilul de referinta indicat in anexa 4.

      Cifra cetanica si continutul in sulf al combustibilului de referinta utilizat pentru încercare sunt indicate în anexa 4, subanexa 1, respectiv punctele 1.1.1 si 1.1.2.

      Temperatura combustibilului la intrarea in pompa de injectie trebuie sa fie cuprinsa intre 306 K si 316 K (33 si 43 °C).

   8. 2.8. Stabilirea regimurilor de lncarcare a franei

      Depresiunea la flansa galeriei de admisie si contrapresiunea la flansa tevii de evacuare nu vor depasi limitele superioare indicate de producator, in conformitate cu punctele 2.3 si 2.4 de mai sus.

      Valorile maxime ale momentului motor la turatiile de testare specificate vor fi determinate experimental. Din aceste valori vor fi calculate valorile momentului motor pentru modurile de testare specificate. Pentru motoarele care nu sunt destinate sa functioneze pe o caracteristica de turatie la sarcina totala, momentul motor maxim la turatia de testare va fi indicat de producator.

      Reglajul motorului pentru fiecare din secventele de incercare va fi calculat cu ajutorul urmatoarei formule:

      pentru un raport

      PAE

      -;?; 0,03

      PM

      valoarea PAE poate fi verificata de autoritatea abilitata insarcinata cu acordarea aprobarii.

3. 3. EFECUTAREA INCERCARII

   1. 3.1. Pregatirea filtrelor de prelevare

      lnainte cu cel putin o ora de începerea testarii, se pune fiecare filtru (pereche de filtre) într-un recipient Petri închis dar nesigilat si plasat in camera de cantarire pentru a stabiliza filtrul. La sfarsitul perioadei de stabilizare, se cantareste fiecare filtru/pereche de filtre si se inregistreaza greutatea ambalajului. ln continuare filtrul/perechea de filtre este stocata in recipientul Petri inchis sau intr-un port-filtru pana in momentul incercarii. Daca filtrul/perechea de filtre nu este utilizat(a) in urmatoarele 8 ore se scoate din camera de cantarire, el (ea) va fi cantarit(a) din nou inainte de utilizare.

   2. 3.2. Instalarea aparaturii de masurare

      Aparatura si sondele de prelevare trebuie sa fie instalate conform cerintelor. Atunci cand se utilizeaza un sistem de diluare a gazelor de evacuare in circuitul principal, sistemul trebuie sa fie la extremitatea tevii.

   3. 3.3. Punerea in functlune a sistemului de diluare si a motorului

      Sistemul de diluare si motorul trebuie pornite si incalzite astfel incit toate tempertaurile si presiunile sa fie stabilizate la sarcina totala si regim nominal (pct. 3.6.2).

   4. 3.4. Reglajul coeficientului de diluare

Sistemul de prelevare a particulelor trebuie sa fie pornit si cuplat cu un dispozitiv de derivare pentru metoda cu filtru unic (optional pentru metoda cu filtre multiple). Se poate determina nivelul existent de particule, din aerul de diluare, prin trecerea acestui aer prin filtrele de particule. Daca se foloseste aer de diluare filtrat se poate face o masuratoare inainte, in timpul sau dupa incercare. Daca aerul de diluare nu este filtrat, trebuie facute cel putin 3 masuratori, la inceputul, la sfarsitul sau spre mijlocul ciclului, iar valorile care se iau in considerare sunt cele medii ( se face medierea valorilor respective) Temperatura aerului de diluare la intrarea in filtru nu trebuie sa depaseasca 325 K (52 °C) in fiecare mod. Coeficientul total de dilutie trebuie sa fie mai mic de patru.

Pentru sistemele de diluare in circuit direct, in cazul metodei cu filtru unic, debitul masic al probei care trece prin filtru trebuie sa reprezinte o fractiune constanta din debitul masic al gazelor de evacuare diluate, pentru toate modurile. Aceasta fractiune a debitului masic trebuie sa fie mentinuta cu o precizie de ± 5%, cu exceptia primelor 1O sec. pentru fiecare mod, pentru sistemele care nu au sistem de derivatie.

Pentru sistemele de diluare cu circuit derivat, debitul masic care traverseaza filtrul trebuie sa fie mentinut constant intre limitele de ± 5% cu exceptia primelor 1O sec. ale fiecarui mod in cazul sistemelor fara circuit de derivatie.

Pentru sistemele cu masurarea concentratiilor de CO2 sau NOx, continutul in CO2 si NOx al aerului de diluare trebuie masurat la începutul si la sfarsitul fîecarei incercari. Masurarile dinaite si dupa încercare privind concentratia de fond a CO2 si NOx in aerul de diluare, nu trebuie sa depaseasca limitele 100 ppm, respectiv 5 ppm fiecare.

Cand se foloseste un sistem de analiza a gazului de evacuare diluat, concentratiile de fond, in cauza, sunt determinate prin trecerea aerului de diluare pritr-un filtru cu sac pe toata durata incercarii.

Masurarea concentratiei de fond, in continuu (fara filtru cu sac) poate fi efectuata de cel putin trei ori la începutul, la sfarsitul si spre mijlocul ciclului; cu acestea se caluculeaza o valoare medie. La cererea producatorului, se pot omite masuratorile concentratiilor de fond.

Subanexa 1

1. 1. METODE DE MASURA SI PRELEVARE

   Gazele si particulele emise de motorul prezentat la standul de incercari sunt masurate prin metodele descrise în anexa 5. Acestea definesc sistemele de analiza recomandate pentru emisiile gazoase (pct. 1.1) si sistemele recunoscute pentru diluarea si prelevarea probelor (pct. 1.2).

   1. 1.1. Specificatil privind frana

      Motorul va fi instalat pe un stand echipat cu o frana ale carei caracteristici sa permita executia ciclului de incercari prevazute in anexa 3, pct. 3.6.1. Aparatele de masurare a incarcarii si turatiei franei trebuie sa permita determinarea puterii la frana în limitele de precizie indicate. Dupa necesitati, se admit calcule suplimentare. Precizia instrumentelor de masura trebuie sa fie asa fel aleasa incat tolerantele maxime ale marimilor indicate la pct. 1.3 sa nu fie depasite.

   2. 1.2. Debitul gazelor de evacuare

      Debitul gazelor de evacuare va fi determinat prin una din metodele indicate la pct. 1.2.1. -1.2.4.

      1. 1.2.1. Metoda de masurare directa.

         Masurarea directa a debitului de gaze de evacuare cu ajutorul unui debitmetru de tip Venturi sau cu un aparat echivalent (pentru precizari suplimentare a se vedea standardul ISO 5167).

         Nota: Masurarea directa a debitului de gaze de evacuare este o sarcina dificila. S-a convenit a se lua precautii pentru evitarea erorilor de masurare care pot antrena erori ale valorilor emisiilor.

      2. 1.2.2. Metoda de masurare a debitului de aer si de combustibil

         Masurarea debitului de aer si a debitului de combustibil se face cu utilizarea debitmetrelor de aer si respectiv de combustibil, avand o precizie conform aceleia definta la pct. 1.3.

         Debitul de gaze de evacuare se calculeaza dupa cum urmeaza:

         (masa gazelor de evacuare, umede)

         sau:

         VEXHD = V AIRD - O,766 X GFUEL (volumul gazelor de evacuare, uscate)

         sau:

         VExHw = VAIRW + O,7 46 X GFUEL (volumul gazelor de evacuare, umede)

      3. 1.2.3. Metoda Carbonului echivalent

         Calculul masei gazelor de evacuare dupa consumul de combustibil si tinand cont de concentratiile componentelor gazelor de evacuare prin Metoda Carbonului Echivalent (vezi anexa 3, subanexa 3)

      4. 1.2.4. Debitul de gaze de evacuare diluate

         Daca se utilizeaza un sistem de diluare in circuitul principal, trebuie masurat debitul total de gaze de evacuare diluate (Grorw, Vrorw) cu ajutorul unui POP sau a unui CFV (vezi anexa 5, pct. 1.2.1.2.) a carui precizie trebuie sa fie conforma prevederilor din anexa 3, subanexa 2, pct.2.2.

   3. 1.3. Precizia

      Etalonarea tuturor instrumentelor de masura va corespunde standardelor nationale internationale si urmatoarelor prevederi:

      Nr. crt	Caracteristica	Campul de toleranta admis (campul admis este ::t: fata de valoarea de baza, pentru valorile maximale ale motorului)	Campul de toleranta admis (conf. ISO 3046)	Frecventa etalonarilor (luni)
      1	Turatia motorului	2%	2%	3
      2	Momentul motorului	2%	2%	3
      3	Puterea	2%\'I	3%	fara obiect
      4	Consumul de combustibil	2% (1)	3%	6
      5	Cosumul specific de combustibil	fara obiect	3%	fara obiect
      6	Consumul de aer	2%1'1	5%	6
      7	Debitul de gaze de evacuare	4%(1)	fara obiect	6

      8	Temperatura lichidului de racire	2K	2K	3
      9	Temperatura uleiului	2K	2K	3
      10	Presiunea gazelor de evacuare	5% din valoarea maxima	5%	3
      11	Depresiunea aerului de admisie	5% din valoarea maxima	5%	3
      12	Temperatura gazelor de evacuare	15 K	15 K	3
      13	Temperatura aerului de admisie	2K	2K	3
      14	Presiunea atmosferica	0,5% din valoarea masurata	0,5%	3
      15	Umiditatea relativa a aerului de admisie	3%	fara obiect	1
      16	Temperatura combustibilului	2K	5K	3
      17	Temperatura in canalele de dilutie	1,5 K	fara obiect	3
      18	Umiditatea aerului de dilutie	3%	fara obiect	1
      19	Debitul diluat al gazelor de evacuare	2% din valoarea masurata	fara obiect	24 (debit partial) (debit tota1f>

      Legenda:

      2

      {i> Calculele emisiilor poluante din gazele de evacuare descrise în prezenta sunt stabilite în fiecare caz pe baza diferitelor metode de masura si/sau calcul. Tolerantele totale vor fi limitate, pentru calculul emisiilor din gazele de evacuare. Valorile autorizate pentru fiecare rubrica, utilizate in ecuatiile aproximate, trebuie sa fie inferioare tolerantelor admise, indicate in standardul ISO 3046-3. ( >Sistemele din circuitul principal - pompa cu deplasament pozitiv CVS sau tubul Venturi vor fi

      etalonate la debitul critic, dupa prima instalare, dupa operatiunile de intretinere sau de cate ori se considera necesar sau este indicat pentru verificarea sistemului CVS descris in anexa 5.

   4. 1.4. Definirea componentilor gazos!

      1. 1.4.1. Specificatii generale cu privire la analizoare

         Analizoarele trebuie sa poata efectua masurari intr-o plaja corespunzatoare preciziei de masura a concentratiilor din gazul de evacuare (pct. 1.4.1.1). Este recomandata utilizarea analizoarelor care pot masura o concentratie situata intre 15% si 100% din scara completa.

         Concentratiile mai mici de 15% din scara completa sunt deasemenea acceptabile daca valoarea scarii complete este de 155 ppm (sau ppm C) sau mai putin sau daca utilizeaza sisteme de copiere (calculatoare, baze de date) care dau o precizie suficienta si o rezolutie mai maica de 15% din scara completa. ln acest caz, etalonarile suplimentare trebuie sa asigure garantia corectitudinii curbelor de etalonare (anexa 3, subanexa 2, pct. 1.5.5.2).

         Compatibilitatea electromagnetica (EMC) a materialului trebuie sa fie la un nivel propriu care sa minimalizeze erorile suplimentare

         1. 1.4.1.1. E ro a re a d e m as u r a

            Prin eroarea totala de masura, se intelege sensibilitatea la interactiunea cu a alte gaze (anexa 3, subanexa 2, pct. 1.9) care nu trebuie sa depaseasca ± 5% din valoarea masurata sau de 3,5 ori scala completa, valoarera cea mai mica fiind retinuta. Pentru concentratiile inferioare lui 100 ppm, eroarea de masura nu trebuie sa depaseasca ± 4 ppm.

         2. 1.4.1.2. R e p e t a b i I i t a t e a

            Este definita ca fiind de 2,5 ori abaterea a zece valori consecutive la o etalonare data sau la un gaz de etalonare. Repetabilitatea nu trebuie sa fie mai mare de ± 1% din concentratia la scala completa pentru fiecare interval utilizat de peste 155 ppm (sau ppm C) sau ± 2% pentru fiecare interval utilizat sub 155 ppm (sau ppm C).

         3. 1.4.1.3. Zgomotu I de fond

            Raspunsul unui varf fata de altul al analizorului de gaz pus la zero si etalonarea pe o perioada de cca. 1O secunde nu trebuie sa depaseasca 2% din scala completa pe toata plaja utilizata.

         4. 1.4.1.4. A b a t e r e a d e z e r o.

            Abaterea de zero pe o durata de o ora trebuie sa fie inferioara lui 2% din întreaga scala pe toata plaja de

            baza utilizata. Raspunsul zero este definit ca fiind raspunsul mediu si prin aceasta se intelege zgomotul de fond, la un gaz pus la zero luand un interval de 30 secunde.

         5. 1.4.1.5. A b a te re a va I o r i i d e e ta I o n a re

         Abaterea valorii de etalonare in timp de o ora trebuie sa fie inferioara lui 2% din întreaga scala pe cel mai de jos interval utilizat. Abaterea este definita ca fiind diferenta intre raspunsul etalonarii si raspunsul zero. Raspunsul etalonarii este definit ca fiind raspunsul mediu, inclusiv zgomotul de fond, la un gaz etalon pe duarta unui interval de timp de 30 secunde.

      2. 1.4.2. Uscarea gazelor

         Dispozitivul facultativ pentru uscarea gazelor trebuie sa aiba un efect minimal asupra concentratiei gazelor masurate. Agentii chimici de uscare nu sunt acceptati ca metoda de eliminare a apei din probele de gaz.

      3. 1.4.3. Analizoare

         Punctele de la 1.4.3.1 la 1.4.3.5 din prezenta subanexa indica principiile de masurare folosite. O descriere detaliata a sistemelor de masurare este data in anexa 5.

         Gazele de masurat trebuie sa fie analizate cu ajutorul aparatelor descrise in continuare. Utilizarea circuitelor de liniarizare este autorizata in cazul analizoarelor nelineare.

         1. 1.4.3.1 .A n a I i z a m o n o x i d u I u i d e c a r b o n (CO)

            Analizorul de monoxid de carbon (CO) va fi de tipul nedispersiv cu absorbtie in infrarosu (NDIR).

            1. 1.4.3.2. A n a I i z a b i o x i d u I u i d e c a r b o n {CO2)

               Analizorul de bioxid de carbon va fi de tipul nedispersiv cu absorbtie in infrarosu (NDIR).

            2. 1.4.3.3. A n a I i z a h i d r o c a r b u r i I o r (HC)

               Analizorul hidrocarburilor va fi de tipul detectoarelor cu ionizare in flacara incandescente(HFID), detectorul, vanele, tubulatura, etc. fiind incalzite pentru mentinerea unei temperaturi a gazului de 463 K (190 °C) ± 1OK.

            3. 1.4.3.4. A n a I i z a o x i z i I o r d e a z o t (NOx)

            Analizorul oxizilor de azot va fi de tipul detectorului chemiluminiscenta (CLD) sau a detectorului cu chemiluminiscenta incandescent(HCLD} cu un convertizor NO2f'NO daca masurarea se efectuiaza in stare uscata. Daca masuratoarea se face in starea umeda, se va utiliza un HCLD cu convertizorul mentinut la o temperatura mai mare de 333 K (60 °C) cu conditia sa se verifice ca efectul de atenuare al apei. (anexa 3, subanexa 2, pct. 1.9.9.2) sa fie satisfacator.

      4. 1.4.4. Prelevarea probelor pentru emisiile gazoase

         Sondele de prelevare a emisiilor gazoase trebuie sa fie montate, fata de flansa (flansele) colectorului de evacuare la o distanta de cel putin 0,5 m sau la de trei ori diametrul conductei de evacuare, alegandu-se cea mai mare valoare, pentru a garanta o temperatura a gazelor de evacuare de cel putin 343 K {70 °C) in vecinatatea sondei.

         ln cazul unui motor policilindric cu colector de evacuare ramnificat, intrarea in sonda trebuie sa fie situata suficient de departe, in aval, pentru a garanta ca proba este reprezenntativa pentru nivelul mediu al emisiilor din evacuare al tuturor cilindrilor. Pentru motoarele policilindrice echipate cu grupuri distincte de colectoare, ca in cazul motoarelor in "V', poate fi admisa preluarea cate unui probe de pe fiecare grup considerat individual si calcularea unei medii a nivelului emisiilor poluante. Se poate de asemenea recurge la alte metode, dar trebuie demonstrata corelarea cu metodele precedente. Pentru a calcula nivelul emisiile din gazele de evacuare trebuie utilizat debitul masic total al acestora.

         Daca compozitia gazelor de evacuare este influientata de un dispozitiv de post tratament, proba de gaze de evacuare va trebui sa fie luata in amonte de acest dispozitiv pentru încercarea de la etapa I si in aval de acest dispozitiv pentru încercarea de la etapa li. Daca se utilizeaza un sistem de diluare in circuitul principal pentru determinarea particulelor, se pot de asemenea determina emisiile din gazele de evacuare diluate. Sondele de prelevare a probelor de gaze trebuie sa fie in imediata vecinatate a sondelor de prelevare a particulelor, in tunelul de diluare (anexa 5, pct. 1.2.1.2 pentru DT si pct. 1.2.2 pentru PSP). Continutul in CO si in CO2 poate fi, optional, determinat prin prelevare într-un sac si apoi prin masurarea concentratiei continutului sacului prelevat.

   5. 1.5. Determinarea particulelor

      Determinarea particulelor necesita un sistem de diluare. Diluarea poate fi obtinuta cu un sistem in circuit derivat sau cu un sistem in circuitul principal. Debitul la sistemul de diluare trebuie sa fie suficient pentru a elimina complet condensarea apei in sistem si pentru mentinerea temperaturii gazului de evacuare diluat la valoarea de 325 K (52 °C) sau mai mica, imediat in amonte de intrarea in filtre. Dezumidificarea aerului de diluare înainte de intrarea in sistem este autorizata daca umiditatea aerului este ridicata. Preincalzirea aerului de diluare peste temperatura limita de 303 K {30 °C) este recomandata daca temperatura ambianta este inferioara lui 293 K (20°C). Temperatura aerului de diluare nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz, 325 K (52 °C) înainte de punctul de intrare al tevii de evacuare in tunelul de diluare.

      lntr-un sitem de diluare in circuit derivat, sonda de prelevare pentru particule trebuie sa fie montata in imediata vecinatate si in amonte de sonda pentru gaze definita la pct. 4.4 si conform anexei 5, pct. 1.2.1.1, fig. 4 - fig. 12, EP si SP.

      Sistemul de diluare in circuit derivat trebuie sa fie proiectat astfel incat sa separe debitul de gaz de evacuare in doua fractiuni, din care cea mai mica va fi diluata cu aer si utilizata in continuare pentru masurarea particulelor. Este deci esential ca raportul de dilutie sa fie calculat cu foarte mare precizie. Se

      pot aplica diferite metode de fractionare, tipul acesteia impunand, in mare masura, materialul si metodele de prelevare utilizate (anexa 5, pct. 1.2.1.1).

      Pentru determinarea masei particulelor, trebuie sa existe un sitem de prelevare, filtre pentru prelevarea particulelor, o balanta analitica si o camera de cantarire controlata din punct de vedere a temperaturii si umiditatii.

      Pentru prelevarea gazelor continand particule pot fi folosite una din urmatoarele metode:

      • - metoda cu filtru unic care utilizeaza o pereche de filtre (pct. 1.5.1.3 din prezenta subanexa) pentru toate modurile ciclului de încercare. Trebuie data atentie duratei si debitului de prelevare in aceasta faza a incercarii pe stand. O singura pereche de filtre este necesara pentru ciclul de încercare pe stand.

      • - metoda cu filtre multiple prevede utilizarea cate unei perechi de filtre (pct. 1.5.1.3 din prezenta subanexa) pentru fiecare mod al ciclului de încercare. Aceasta metoda permite utilizarea unor procedee de prelevare mai simple dar necesita mai multe filtre.

      1. 1.5.1. Filtre pentru prelevarea particulelor

         1. 1.5.1.1. S p e c i f i c a r e a c e r i n t e I o r f i I t r e I o r

            lncercarile de aincercare necesita filtre cu fibre de sticla placate cu fluorocarburi sau filtre cu membrane pe baza de fluorocarburi. Pentru aplicatii speciale pot fi utilizate alte materiale. Toate tipurile de filtre trebuie sa aiba o eficacitate de prelevare de 0,3 µm DOP (diocrilftalat) cu un minim de 95% la o viteza nominala a gazului de evacuare cuprinsa intre 35 si 80 cm/s. Pentru executarea incercarilor de corelare intre diverse laboratoare sau intre un producator si autoritatea abilitata in materie de aincercare trebuie utilizate filtre de calitate identica.

         2. 1.5.1.2. D i m e n s i u n i I e f i I t r e I o r

            Filtrele pentru particule trebuie sa aiba diametrul nominal de 47 mm (diametrul petei: 37 mm). Se pot deasemenea folosi filtre cu un diametru superior (pct. 1.5.1.5)

         3. 1.5.1.3. F i I t r e p r i m a r e s i s e c u n d a r e.

            ln timpul incercarii, gazele de evacuare diluate sunt prelevate cu ajutorul a doua filtre plasate unul dupa altul (un filtru primar si un filtru secundar). Filtrul secundar nu trebuie sa fie situat la mai mult de 100 mm în aval de primul dar nici in contact cu acesta. Filtrele pot fi cantarite separat sau împreuna, ele fiind, asezate pata contra pata

         4. 1.5.1.4. V i t e z a n o m i n a I a i n f i I t r u

            Viteza nominala a gazului la trecerea prin filtru trebuie sa fie de 35 pana la 80 cm/s. Pentru a se evita înfundarea filtrului, pierderea de presiune intre începutul si sfarsitul incercarii nu poate depasi 25 kPa.

         5. 1.5.1.5. I n c a r c a r e a f i I t r u I u i

         La metoda cu filtru unic, incarcarea minima recomandata, pentru filtru este de 0,5 mg pentru o suprafata a petei de 1075 mm2. Valorile pentru dimensiunile cele mai curente ale filtrelor sunt urmatoarele:

         Diametrul filtrului (mm)	Diametrul recomandat al petei (mm)	lncarcarea minima recomandata (ma)
         47	37	0,5
         70	60	1,3
         90	80	2,3
         110	100	3,6

         Pentru metoda cu filtre multiple, incarcarea minima recomandata pentru ansamblul filtrelor este egala cu produsul dintre valoarea corespunzatoare si radacina patrata a numarului total de moduri de incercari.

      2. 1.5.2. Specificatii ale camerei de cantarire si ba/antei analitice

         1.5.2.1.S t a r e a c a m e r e i d e c a n t a r i r e

         Temperatura camerei (sau a locului) in care filtrele de particule sunt cantarite si stabilizate trebuie mentinuta la 295 K (22 °C) ± 3 K pe toata durata conditionarii si dupa. Umiditatea trebuie mentinuta la un punct de roua de 282,5 K (9,5 °C) ± 3 K si umiditate relativa de 45 ± 8%.

         1. 1.5.2.2. C a n ta r i r e a f i I t r e I o r d e r e f e r i n t a

            Atmosfera din camera (sau a locului) trebuie sa fie ferita de orice fel de contaminare ambianta (de exemplu praf) susceptibile de a se depune pe filtrele de particule în cursul stabilizarii lor. Abateri de la specificatiile camerei de cantarire indicate la pct. 1.5.2.1 sunt admise daca durata for nu depaseste 30 minute. Camera balantei trebuie sa raspunda la specificatia respectiva înainte ca personalul sa intre aici. Doua filtre sau perechi de filtre de referinta, nefolosite, trebuie sa fie cantarite in urmatoarele patru ore de la cantarirea (perechii) filtrelor de prelevare, dar de preferinta in acelasi timp. Ele trebuie sa fie de aceleasi dimensiuni si executate din aceleasi materiale cu filtrele de prelevare.

            Daca greutatea medie a filtrelor (perechilor de filtre) de referinta se schimba intre cantariri cu mai mult de± 5% (± 7,5% pentru perechea de filtre) din incarcarea minima recomandata a filtrului (pct. 1.5.1.5) atunci se arunca toate filtrele care s-au folosit la prelevare si se repeta testul de determinare a emisiei de particule.

            Daca criteriile de stabilitate a camerei balantei, indicate la pct. 1.5.2.1, nu sunt îndeplinite, dar greutatile filtrelor (perechii de filtre) de referinta raspund la criteriile de mai sus, producatorul motorului are posibilitatea de a accepta greutatile filtrelor de prelevare sau de a declara incercarile ca fiind nule, solicitand repararea sistemului de control al camerei balantei si refacerea testului.

         2. 1.5.2.3. B a I a n t a a n a I i t i c a

            Balanta analitica servind la determinarea greutatilor tuturor filtrelor ttrebuie sa aiba o precizie (diferenta tip) de 20 µg si o rezolutie de 10 µg (1 diviziune = 10 µg). Pentru filtrele cu diametrul mai mic de 70 mm, precizia si rezolutia vor fi de 2 µg, respectiv 1 µg.

         3. 1.5.2.4. E I i m i n a r e a e f e c t e I o r e I e c t r i c i t a t i i s t a t i c e

         Pentru a elimina efectele electricitatii statice, filtrele trebuie sa fie neutralizate înainte de cantarire, de exemplu printr-un neutralizant cu poloniu sau cu un dispozitiv avand acelasi efect.

      3. 1.5.3. Prescriptii aditionale pentru determinarea particulelor poluante

Toate elementele sistemului de diluare si ale sistemului de prelevare care sunt in contact cu gazele de evacuare brute si diluate, tubulatura de evacuare pana la intrarea in filtre, trebuie sa fie cunoscute pentru a minimaliza depunerile sau modificarea materialelor specifice. Toate trebuie sa fie executate din materiale bune conducatoare de electricitate, care nu reactioneaza cu componentele din gazele de evacuare si sa fie puse la reteaua de impamantare pentru a împiedica efectele electrostatice.

Subanexa2

1. 1. ETALONAREA APARATURII DE ANALIZA

   1. 1.1. Introducere

      Fiecare analizor va fi etalonat periodic pentru a respecta conditiile de precizie din prezentele norme. Metoda de etalonare utilizata este descrisa in prezenta subanexa si se refera la analizoarele indicate in subanexa 1, pct. 1.4.3.

   2. 1.2. Gazul de etalonare

      Durata de conservare a tuturor gazelor de etalonare trebuie sa fie respectata.

      Data expirarii perioadei de conservare a gazelor de etalonare, indicata de producator trebuie sa fie înregistrata.

      1. 1.2.1. Gaze pure

         Puritatea ceruta a gazelor este definita prin limita de contaminare indicata mai jos. Pentru operatiunea de etalonare este nevoie de urmatoarele gaze:

         • - Azot purificat

           (Contaminare admisa: s 1 ppm C, s 1 ppm CO, s 400 ppm CO2, s O,1 ppm NO)

         • - Oxigen purificat

           (Puritate> 99,5 %voi. 02)

         • - Amestec hidrogen-heliu

           {40 :1: 2% hidrogen, restul heliu) (contaminare admisa s 1ppmC, s400ppmCO2)

         • - Aer de sinteza purificat

           (Contaminare admisa s 1 ppm C, s 1 ppm CO, s 400 ppm CO2, s O,1 ppm NO) (Continutul in oxigen cuprins intre 18 si 21 %voi.)

      2. 1.2.2. Gaze de etalonare

         Se va utiliza un amestec gazos avand urmatoarea compozitie chimica:

         • - C3H8 si aer de sinteza purificat (pct. 1.2.1)

         • - CO si azot purificat

         • - NO si azot purificat (cantitatea de NO2continuta in gazul de etalonare nu trebuie sa depaseasca 5% din continutul de NO)

         • - 02si azot purificat

         • - CO2 si azot purificat

         • - CH4 si aer de sinteza purificat

         • - C2H6 si aer de sinteza purificat

           Nota: Alte combinatii de gaze sunt admise cu conditia ca acestea sa nu reactioneze unul cu altul.

           Compozitia reala a unui gaz de etalonare trebuie sa fie conforma cu valorile nominale cu o toleranta de

           :1: 2%. Toate concentratiile gazelor de etalonare sunt date in volume (procent de volum sau ppm de volum). Gazele servind pentru etalonare pot fi obtinute cu ajutorul unui amestecator dozator de gaz, prin diluare cu N2 purificat sau cu aer de sinteza purificat. Precizia aparatelor de amestec trebuie sa fie la acelasi nivel cu concentratia gazului de etalonare diluat pentru a putea fi determinata cu o pre:::izie de :1: 2% .

   3. 1.3. Modul de utilizare a analizoarelor si a sistemului de prelevare

      Modul de utilizare a analizoarelor trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile de punere in functiune si de utilizare date de producatorul aparatului. Trebuie respectate prevederile minimale indicate de la pct. 1.4 pana la 1.9 ale prezentei subanexe.

   4. 1.4. lncercarea de etanseitate

      Trebuie efectuata o încercare de etanseitate a sistemului. Sonda este deconectata de la sistemul de evacuare si introdusa in priza. Se pune in functiune pompa analizorului. Dupa o perioada initiala de stabilizare, toate aparatele de masurare a debitului ar trebui sa indice "zero". ln caz contrar conductele de prelevare trebuie controlate iar erorile corectate. Cantitatea maxima acceptata a pierderilor prin neetanseitate pe latura vidata este de 0,5 % din debitul de curgere curent, pentru portiunea de sistem controlata. Debitele analizorului si ale derivatiei pot fi folosite pentru a estima debitele de curgere curente. O alta metoda presupune introducerea unei schimbari graduale in concentratie la intrarea in conducta de prelevare, prin înlocuirea gazului de punere la zero, printr-un gaz de etalonare. Daca dupa o perioada adecvata de timp, indicatoarele arata o concentratie mai mica decat concentratia introdusa, acest fapt indica probleme de etalonare sau de etanseitate.

   5. 1.5. Procedura de etalonare

      1.5.1Ansamblul dispozitivului

      Ansamblul dispozitivului trebuie sa fie etalonat iar curbele de etalonare verificate in raport cu cele ale gazelor etalon. Debitele de gaz folosite trebuie sa fie aceleasi ca pentru etalonarea gazelor de evacuare.

      1. 1.5.2. Timpul de incalzire

         Timpul de incalzire trebuie sa fie conform cu recomandarile producatorului aparatului. ln lipsa indicatiilor se recomanda un timp de incalzire al analizoarelor de minim doua ore.

      2. 1.5.3. Analizoarele NDIR si HFID

         Analizorul NDIR trebuie sa fie reglat, daca este necesar, iar flacara de ardere a anlizorului HFID trebuie sa fie optimizata (pct. 1.8.1).

      3. 1.5.4. Etalonarea

         Pentru o utilizare normala, pe orice plaja de functionare a aparatului, trebuie sa se faca etalonarea acestuia.

         Cu ajutorul aerului sintetic purificat (sau azot) se pun la zero analizoarele de CO, C02, NOx, HC si 02. Gazele de etalonare corespunzatoare se introduc in analizoare, valorile sunt înregistrate, iar curbele de etalonare sunt stabilite conform pct. 1.5.5.

         Se verifica din nou reglajul la zero si se repeta daca este necesar, procedura de etalonare.

      4. 1.5.5. Stabilirea curbei de etalonare

      1.5.5.1.P r i n c i p i u g e n e r a I

      Se stabileste curba de etalonare a analizorului determinand cel putin cinci puncte de etalonare (in afara de zero) dispuse cat mai uniform posibil. Concentratia nominala cea mai mare, trebuie sa fie egala sau mai mare decat la 90% din scala completa.

      Curba de etalonare este calculata prin metoda celor mai mici patrate. Daca gradul polinomului este superior lui trei, numarul punctelor de etalonare (se intelege si zero) trebuie sa fie cel putin egal cu gradul polinomului plus doi.

      Curba de etalonare nu trebuie sa difere cu mai mult de ± 2% fata de valoarea nominala in orice punct de etalonare dar nu mai mult de :t 1% din întreaga scala.

      Curba si punctele de etalonare permit verificarea ca etalonarea a fost corect executata. Trebuie indicati

      diferiti parametri caracteristici ai analizorului, astfel:

      • - domeniul de masura,

      • - sensibilitatea,

      • - data etalonarii.

      1.5.5.2. E t a I o n a r e a I a m a i p u t i n d e 15% d i n i n t r e a g a s c a I a

      Se stabileste curba de etalonare a analizorului determinand minim 1O puncte de etalonare (în afara de zero) dispuse in asa fel ca 50% din punctele de etalonare sa fie inferioare a 10% din întreaga scala. Curba de etalonare se stabileste prin metoda celor mai mici patrate.

      Curba de etalonare nu trebuie sa difere cu mai mult de± 4% fata de valoarea nominala a fiecarui punct de etalonare si cu mai mult de ± 1% din întreaga scala.

      1.5.5.3. A I t e m e t o d e

      Alte tehnici (de exemplu calculatoare, comutatoare de plaja electronice) pot fi deasemenea utilizate daca se poate demonstra ca ele asigura o precizie echivalenta.

   6. 1.6. Verificarea etalonarii

      Toate plajele de functionare, utilizate normal, sunt verificate înaintea fiecarei analize conform procedurii urmatoare:

      Etalonarea se verifica cu ajutorul unui gaz de punere la zero si a unui gaz de etalonare, daca valoarea nominala este superioara lui 80% din întreaga scala.

      Daca, pentru doua puncte considerate, valoarea gasita este mai mare decat valoarea de referinta cu peste

      :t 4% din întreaga scala, parametrii de reglaj trebuie mo