MEMORANDUM DE FINANŢARE din 2 august 2002 (*actualizat*)convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România"**)(actualizat până la data de 9 februarie 2006*)
EMITENT
  • ACT INTERNAŢIONAL




    • ---------------*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 9 februarie 2006 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: ORDONANŢA nr. 26 din 29 ianuarie 2004; AMENDAMENTUL nr. 3 din 26 septembrie 2005 conţinut de ORDINUL nr. 78 din 20 ianuarie 2006.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor----------**) Traducere.Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/007Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumită în continuare Comunitatea, reprezentată de către comisarul pentru politică regională, domnul Michel Barnier, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:  +  Articolul 1Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.  +  Articolul 2Identificarea măsuriiInstrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri descrise în anexa nr. I:    Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/007    Denumirea măsurii: Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul                       Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul                       Braşov, România    Durata: - data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de              către Comisie            - data finalizării: 31 decembrie 2008    Localizare: judeţul Braşov    Grupa: bazinul râului Olt  +  Articolul 3Angajamentul1. Cheltuiala publică sau echivalentă maximă care va fi luată în considerare pentru calcularea asistenţei financiare va fi de 52.837.762 euro.-----------Pct. 1 al art. 3 a fost modificat de AMENDAMENTUL nr. 3 din 26 septembrie 2005 conţinut de ORDINUL nr. 78 din 20 ianuarie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 126 din 9 februarie 2006.2. Procentul corespunzător asistenţei acordate de către Comunitate pentru măsură este fixat la 71 % din totalul cheltuielilor publice sau echivalente indicate în planul de finanţare din anexa nr. II.3. Valoarea maximă a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 37.514.811 euro.-----------Pct. 3 al art. 3 a fost modificat de AMENDAMENTUL nr. 3 din 26 septembrie 2005 conţinut de ORDINUL nr. 78 din 20 ianuarie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 126 din 9 februarie 2006.4. Un total de 20.841.561 euro este angajat din bugetul pe anul 2002 la capitolul bugetar B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectivă, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare.  +  Articolul 4Plăţile1. Asistenţa comunitară va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plăţi trebuie să fie în legătură cu lucrările descrise în anexa nr. I.2. Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţă din Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare.3. Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de organismul responsabil pentru implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2008.Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în maximum 6 luni de la această dată.4. Plata în avans este fixată la 8.336.624 euro şi va fi transferată după cum urmează:- o suma de 4.168.312 euro va fi plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar;- diferenţa se va achita după semnarea contractului de lucrări principale, care va fi avizat de către Beneficiar şi Comisie, după înaintarea planului final de achiziţii, precum şi după îndeplinirea altor condiţii specificate în art. 8 pct. 3.5. În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru această măsură o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate.  +  Articolul 5Respectarea legilor şi politicilor ComunităţiiMăsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante stabilite în acordurile europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului.  +  Articolul 6Proprietatea intelectualăBeneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schiţe, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătură cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.  +  Articolul 7Permise şi autorizaţiiOrice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţională.  +  Articolul 8Condiţii specifice referitoare la măsurăFără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţa financiară nerambursabilă acordată din partea Comunităţii se află sub rezerva următoarelor condiţii:1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelor:Comisia îşi rezervă dreptul de a revizui valoarea asistenţei pentru ISPA stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizării lucrărilor condiţiile de exploatare (tarife, venituri etc.) diferă în mod semnificativ faţă de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau există o modificare substanţială care: a) afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi a infrastructurii finanţate, fie din încetarea sau modificarea esenţială a aranjamentelor de exploatare.Ţara beneficiară va informa Comisia asupra oricărei modificări şi se va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.În cazul în care este încheiat un contract de concesionare pentru serviciile din domeniul apei potabile şi apei uzate sau este încheiată o altă formă de participare a sectorului privat, Comisia îşi rezervă dreptul de a verifica acest contract, pentru a se asigura că asistenţa se derulează în beneficiul strict al populaţiei.2. Condiţia privind viabilitatea:Asistenţa financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsură este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.3. Condiţiile care trebuie îndeplinite înaintea plăţii celei de-a doua tranşe a avansului: a) semnarea unei înţelegeri de împrumut cu BERD în vederea finanţării investiţiilor incluse în măsură; b) prezentarea de către beneficiar a planului de achiziţie final, care trebuie aprobat de către Comisie; c) înfiinţarea unei unităţi de implementare a proiectului (UIP) şi numirea unui manager de proiect conform termenilor de referinţă acceptaţi de către Comisie; d) evidenţa unor investigaţii geotehnice preliminare de-a lungul aliniamentului magistralei principale, localizarea staţiilor de pompare, aliniamentul canalului colector "I" şi descrierea detaliată a poziţiei tunelelor vor fi luate în considerare, înainte de lansarea licitaţiei, pentru confirmarea fezabilităţii opţiunii; e) evidenţa unei verificări a capacităţii Staţiei de tratare a apei potabile din Tărlung şi a calculului hidraulic al canalului colector trebuie să fie realizate înaintea lansării ofertei şi rezultatele vor fi incluse în documentele de ofertă relevante; f) ajustarea tarifelor aplicate pentru acoperirea pierderilor financiare ca rezultat al neajustării cu inflaţia din ultima perioadă, care reprezintă 30% din media tarifului din luna martie 2001, trebuie să fie realizată; g) elaborarea unui plan de recuperare a costurilor canalului colector din Poiana Braşov, prin aplicarea principiului "poluatorul plăteşte"; h) beneficiarul va furniza mai multe detalii cu privire la nivelul apei industriale pretratate şi la reciclare, înainte de licitaţie.4. Condiţii ce trebuie îndeplinite înaintea efectuării plăţilor intermediare ulterioare: a) realizarea modificărilor de tarif aplicabile din prima zi a lunii calendaristice imediat după semnarea acestui memorandum de finanţare (tariful iniţial), modificări aferente inflaţiei:(i) astfel de creşteri de tarif datorate inflaţiei vor fi cel puţin de 4 ori pe an şi, în orice caz, nu mai târziu de 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie ale fiecărui an; sau(ii) atunci când creşterea cumulativă în procente datorată inflaţiei de la creşterea anterioară de tarif depăşeşte 5%, se face corelarea în funcţie de inflaţie.Îndeplinirea acestei condiţii va fi verificată la sfârşitul fiecărui an calendaristic. Această condiţie poate fi revăzută de Comisie, avându-se în vedere viitoarea politică guvernamentală cu privire la controlul inflaţiei; b) sunt luate măsuri pentru a se asigura deplina concordanţă cu legislaţia existentă în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate, înainte de 31 decembrie 2005; c) conform cerinţelor Comisiei Europene şi BERD, până la data de 30 iunie a fiecărui an până în anul 2005, va fi prezentat un raport care va fi inclus în planul de acţiune pentru a îmbunătăţi managementul financiar şi operaţional al companiei de apă.5. Condiţiile ce trebuie îndeplinite înainte de plata finală: a) prezentarea de către beneficiarul final, până la data de 31 decembrie 2006, a unui program specific de exploatare şi întreţinere care va fi agreat de Comisie. Programul se va derula pe o perioadă de 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2007; b) evidenţa faptului că un plan de recuperare a costurilor pentru canalul colector din Poiana Braşov a fost implementat cu succes.  +  Articolul 9Prevederile privind implementarea cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare fac parte integrantă din acesta.Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratată de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.  +  Articolul 10Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos.Semnat la Bucureşti la 2 august 2002.Pentru Beneficiar,Hildegard Carola Puwak,ministrul integrării europene,coordonatorul naţional ISPASemnat la Bruxelles la 7 iunie 2002.Pentru Comunitate,Michel Barnier,membru al Comisiei Europene  +  Lista anexelor    Anexa nr. I "Descrierea măsurii"    Anexa nr. II "Plan de finanţare"    Anexa nr. III    Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"    Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru                     măsurile finanţate prin ISPA"    Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea                     progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea                     de modificări"    Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar                     aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA"    Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea                     sumelor încasate eronat prin ISPA"    Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea"  +  Anexa IDESCRIEREA MĂSURII"Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul Braşovşi localităţile învecinate situateîn judeţul Braşov, România"Codul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/0071. Denumirea măsurii: Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România2. Autoritatea care prezintă cererea (Coordonatorul Naţional ISPA)2.1. Denumirea: Ministerul Finanţelor Publice2.2. Adresa: Strada Apolodor nr. 17, sector 5, Bucureşti, România------------Pct. 2 al anexei I a fost modificat de AMENDAMENTUL nr. 3 din 26 septembrie 2005 conţinut de ORDINUL nr. 78 din 20 ianuarie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 126 din 9 februarie 2006.3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (aşa cum este definită la punctul 2, secţiunea a II-a din anexa nr. III.2):3.1. Denumirea: Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, Ministerul Finanţelor Publice3.2. Adresa: Bulevardul Mircea Vodă nr. 44, Intrarea B, sector 3, cod poştal 030669, Bucureşti, România-----------Pct. 3 al anexei I a fost modificat de AMENDAMENTUL nr. 3 din 26 septembrie 2005 conţinut de ORDINUL nr. 78 din 20 ianuarie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 126 din 9 februarie 2006.4. Beneficiarul final (în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea menţionată la pct. 3):    4.1. Denumirea: Regia Autonomă de Apă Braşov    4.2. Adresa: str. Vlad Ţepeş nr. 13, Braşov, 2200, judeţul Braşov,                    România    5. Localizare:    5.1. Ţara beneficiară: România    5.2. Regiunea: judeţul Braşov6. DescriereMăsura constă într-un număr de investiţii referitoare la alimentarea cu apă potabilă şi epurarea apelor uzate în municipiul Braşov, oraş cu aproximativ 325.000 de locuitori. Braşovul este situat în bazinul râului Olt, care se varsă în Dunăre, în final ajungând în Marea Neagră.6.1. Alimentarea cu apă potabilă şi tratarea apei potabileSituaţia prezentă poate fi descrisă pe scurt astfel:- calitatea apei din sursa de apă Hărman-Prejmer (1.700 l/s capacitate, iniţial destinată pentru folosirea în agricultură şi în irigaţii) nu este adecvată din cauza prezenţei pesticidelor şi conţinutului crescut de ioni de fier;- Staţia de tratare a apei potabile de la Tărlung nu are capacitatea tehnologică de a atinge parametrii cantitativi şi calitativi pentru apa potabilă, în special în condiţiile unei turbidităţi ridicate a apei brute (aproximativ 6 luni pe an). Totodată, sistemul de operare este manual, neoferind nici un fel de precizie asupra acurateţii procesului tehnologic;- datorită faptului că anumite componente ale reţelei de alimentare cu apă sunt vechi de 50-100 de ani, sistemul prezintă o lipsă de funcţionalitate care este inacceptabilă şi care duce la întreruperea serviciilor şi la scurgeri/pierderi masive prin reţeaua de distribuţie;- în prezent nu există o distribuţie centralizată a apei potabile în anumite cartiere ale Braşovului (Stupini, Tractorul VI);- sistemul de distribuţie pentru Sânpetru şi Hărman nu asigură fluxul şi presiunea necesare;- nu există un sistem de contorizare universală a consumului de apă.6.2. Colectarea apei uzateSituaţia prezentă poate fi descrisă pe scurt astfel:- datorită condiţiilor de precipitaţii, capacitatea de transport a sistemului de canalizare este depăşită, având ca rezultat inundaţii în partea mai joasă a municipiului Braşov. Reziduurile organice care rămân pe străzi în urma acestor inundaţii reprezintă un risc pentru populaţie;- în absenţa reţelei de canalizare în anumite părţi ale municipiului Braşov, apa menajeră se infiltrează în sol, reprezentând un risc major, luând în considerare faptul că apa de suprafaţă este folosită în multe părţi ale municipiului pentru nevoi domestice;- în staţiunea montană Poiana Braşov staţia de tratare existentă nu este operaţională, reprezentând o mare problemă pentru mediu şi pentru cursurile de apă din zonă. Aceasta afectează alimentarea cu apă potabilă a unei întregi zone.6.3. Componentele măsuriiA fost pregătit un master plan pentru perioada 2000-2020. În cadrul măsurii ISPA au fost incluse următoarele componente:A. Alimentarea cu apă potabilă şi tratarea apei potabileSistemul de alimentare cu apă din Braşov va fi reorganizat. Sursa de apă Hărman-Prejmer va fi abandonată. Această sursă de apă constă în 40 de puţuri (de adâncime mică şi medie, de exemplu mai puţin de 50 m) pentru captarea apei subterane. Puţurile sunt localizate într-o zonă agricolă supusă unui risc crescut de deteriorare a calităţii apei din cauza pesticidelor. Apa prezintă de asemenea şi un înalt conţinut de fier. În plus faţă de faptul că apa nu este în concordanţă cu normele de calitate referitoare la apa potabilă, folosirea acestor surse implică câteva faze de pompare succesive, care necesită consum de energie. De aceea este necesar ca aceste puţuri să fie excluse din sursele regulate de apă. Reorganizarea sistemului de alimentare cu apă necesită o serie de investiţii în staţii de pompare, rezervoare şi reţele de distribuţie. În afara eliminării surselor de apă de calitate inferioară, reorganizarea sistemului de alimentare cu apă va avea ca scop exploatarea debitului gravitaţional, reducerea fazelor de pompare, economisind energie şi crescând eficienţa operaţională. Va exista de asemenea o reducere a cantităţii de apă produsă: capacitatea Staţiei de tratare a apei potabile de la Tărlung va fi crescută de la 1.650 l/s la 2.200 l/s, în timp ce sursa de apă Hărman-Prejmer va produce 1.700 l/s. Următoarele componente sunt incluse în programul de alimentare cu apă şi de tratare:Componenta I: Reabilitarea Staţiei de tratare a apei potabile de la TărlungStaţia de tratare a apei potabile (STAP) de la Tărlung care funcţionează în prezent a fost construită în perioada 1968-1974 şi a fost extinsă între anii 1980-1982. Are o capacitate tehnologică de 1.650 l/s şi are capacitatea de a trata acest debit numai în cazul în care apa extrasă din lacul de acumulare este de bună calitate. Când nivelurile de turbiditate sunt crescute (în timpul perioadelor ploioase sau de topire a zăpezii, aproximativ 6 luni/an), capacitatea de tratare este în mod considerabil redusă.Următoarele lucrări sunt prevăzute:- construirea a două rezervoare pentru preoxidarea apei brute;- construirea a două rezervoare de sedimentare tip lamelă cu curenţi încrucişaţi, care să înlocuiască unităţile de sedimentare existente;- restaurarea camerelor de filtrare nr. 2, 3, 4 (camera de filtrare nr. 1 a fost deja restaurată în cadrul unor programe de investiţii anterioare);- două rezervoare şi staţia de spălare a filtrelor;- construcţia unor noi clădiri prevăzute cu echipament modern şi automat de pregătire şi dozare;- modernizarea fabricii de clorinare, luând în considerare dozarea şi siguranţa echipamentelor;- facilităţi pentru gestionarea apei de spălare inversă (spălare în contra curent);- reabilitarea fluxului orizontal al rezervorului de sedimentare pentru a fi folosit la tratarea apei de spălare inversă (spălare în contra curent);- echipament de deshidratare a nămolului;- extinderea capacităţii staţiei termoelectrice şi a atelierului mecanic;- construcţia unei clădiri suplimentare pentru administraţie şi control, care va include un centru de informare a publicului;- laborator fizic/chimic, biologic şi bacteriologic;- reabilitarea depozitului existent pentru materialele de întreţinere;- reabilitarea staţiei electrice;- reabilitarea reţelelor interne ale staţiei de tratare a apelor uzate;- lucrări la locul de plasare al staţiei de tratare;- operarea staţiei trebuie să fie îmbunătăţită şi automatizată prin introducerea unui sistem de control bazat pe un program computerizat, incluzând instalarea instrumentelor de măsură şi control.Reabilitarea STAP va asigura:- tratarea unui flux de 2.200 l/s în orice fel de condiţii, incluzând cele de înaltă turbiditate, pentru a fi în concordanţă cu directivele Uniunii Europene privind apa potabilă. Noua capacitate a STAP va permite abandonarea puţurilor de slabă calitate de la Hărman-Prejmer;- monitorizarea şi automatizarea procesului de operare, cu posibilitatea de intervenţie în timp real;- recuperarea şi tratarea apei necesare spălării inverse a filtrelor, tratarea nămolurilor şi depozitarea finală într-un depozit de deşeuri ecologice (deja terminat în 2001), pentru a preveni descărcările viitoare ale apelor uzate în râul Timiş;- folosirea unor echipamente cu grad crescut de eficienţă şi de bază.Componenta II: Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul BraşovAceastă măsură prevede reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă în cartierele Răcădău şi Schei (20,2 km), care va reduce în mod semnificativ nivelurile de scurgere, care în unele cazuri sunt estimate a fi peste 60%. Măsurarea la nivel de scară de bloc şi instalarea de măsurători zonale în cartierele renovate vor permite determinarea balanţei apei pentru fiecare zonă prin identificarea pierderilor.Componenta III: Distribuţia eficientă a debitului suplimentar în Staţia de tratare a apei potabile de la Tărlung şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în cartierul Timiş-TriajAbandonarea folosirii sursei de apă de la Hărman-Prejmer va permite eliminarea a 3 faze de pompare. Reorganizarea sistemului de alimentare cu apă va necesita următoarele lucrări:- unul dintre cele 17 rezervoare din oraş (rezervorul Dârste) va fi alimentat cu apă transportată gravitaţional de la STAP Tărlung prin interconectarea cu canalul colector principal de la Staţia de tratare a apei potabile din municipiul Braşov;- alimentarea rezervorului Pleaşa din rezervorul Dârste printr-o nouă staţie de pompare;- alimentarea cu apă a cartierului Timiş-Triaj, care va reduce drastic nivelul de scurgere în această parte a reţelei de distribuţie;- reabilitarea reţelei de apă potabilă în cartierul Timiş-Triaj, care va reduce semnificativ nivelul existent de scurgeri în această parte a reţelei de distribuţie.Componenta IV: Alimentarea cu apă potabilă pentru Sânpetru şi HărmanAlimentarea cu apă în zonele Hărman şi Sânpetru este în prezent asigurată din sursa de apă de la Hărman-Prejmer. În cadrul acestei componente:- staţia de pompare Rulmentul va fi restaurată în totalitate prin instalarea unei staţii de pompare eficiente şi a unui sistem automat de control. Un nou rezervor-tampon este prevăzut pentru îmbunătăţirea operării şi pentru a permite realizarea de reparaţii viitoare la vechiul rezervor-tampon;- alimentarea cu apă pentru Hărman şi Sânpetru va fi asigurată printr-o conductă verticală de la staţia de pompare Rulmentul până la un rezervor care va fi construit pe dealul Lempes. De acolo, apa va fi distribuită gravitaţional către cartierele Sânpetru şi Hărman prin reţele de distribuţie.Componenta V: Dezvoltarea reţelelor pentru apă potabilă în municipiul BraşovMăsura prevede dezvoltarea reţelelor pentru apă potabilă, incluzând derivaţii şi apometre, în cartierele Tractorul VI şi Nord (aproximativ 600 de locuitori) şi în cartierul Stupini (aproximativ 1.770 de locuitori), care în prezent nu au încă aceste facilităţi. În prezent, în cartierul Stupini apa potabilă este obţinută din fântâni de suprafaţă (5-8 m), care nu ating standardele de calitate ale apei potabile. Există o mare incidenţă a spitalizării din cauza calităţii necorespunzătoare a apei (boli gastrice).Componenta VI: ApometreAceastă măsură include achiziţionarea de apometre (4.550), altele decât cele care vor fi instalate în zonele dezvoltate/reabilitate, pentru a ţine evidenţa tuturor consumatorilor care în prezent nu sunt contorizaţi şi pentru a le înlocui pe cele vechi/defecte. Măsura va completa investiţia iniţiată în cadrul Programului de dezvoltare a utilităţilor municipale I (MUDP I). Aceasta va asigura contorizarea în proporţie de 100% a consumatorilor.Ca parte a componentelor II-V, sistemele de control, presiune şi senzorii de nivel la rezervoare, precum şi SCADA vor fi asigurate.B. Colectarea apei uzateAceastă componentă are ca scop îmbunătăţirea şi maximizarea colectării apelor uzate. Epurarea va fi asigurată de Staţia de epurare a apelor uzate Braşov, care a fost reabilitată prin intermediul programului MUDP I, pentru a fi în concordanţă cu Directiva CE referitoare la apele urbane uzate. Staţia de epurare are o capacitate suficientă pentru a trata un flux crescut de apă. Toate extensiile noi ale canalizării vor fi conectate la staţia de epurare a apelor uzate reabilitată.Componenta VII: Dezvoltarea reţelei de canalizare în municipiul BraşovAceastă componentă constă în dezvoltarea unei reţele de canalizare în cartierul Tractorul VI Sud, care în prezent nu dispune de asemenea facilităţi (12 km).Componenta VIII: Reabilitarea şi dezvoltarea canalului colector "I"Măsura rezolvă colectarea apelor uzate de la zonele de est şi nord-est ale municipiului Braşov şi transportul acestora prin gravitaţie la Staţia de epurare Braşov. Aceasta va reprezenta un ajutor pentru alte canale colectoare de ape uzate existente în oraş, care, în timpul perioadelor cu precipitaţii abundente şi topiri de zăpadă, sunt supraîncărcate, acest lucru cauzând inundări regulate ale oraşului, generând riscul îmbolnăvirii populaţiei.Componenta IX: Construirea canalului colector principal în Poiana Braşov - RâşnovÎn prezent situaţia este următoarea:- Poiana Braşov este una dintre zonele municipiului Braşov cu un important potenţial turistic, care are o reţea separată de canalizare. Apele uzate sunt colectate şi transportate gravitaţional până la staţia de epurare existentă. Staţia de epurare este localizată de-a lungul rutei turistice Poiana Braşov - Râşnov, la baza pârtiei de schi;- staţia de epurare a devenit operaţională în anul 1978. Atât din cauza gradului avansat de deteriorare a lucrărilor civile şi echipamentului electromecanic al staţiei, cât şi datorită locaţiei nefavorabile, este recomandat să se introducă o soluţie alternativă sigură şi eficientă pentru colectarea apelor uzate din zona Poiana Braşov. Staţia de epurare are deficienţe serioase care au avut ca rezultat o apă uzată insuficient tratată;- clădirile localizate în Poiana de Jos au în prezent bazine septice rudimentare, care nu lucrează corespunzător, contaminând zona turistică.Această componentă va rezolva următoarele aspecte:- apele uzate din Poiana Braşov vor fi colectate la punctul de intrare al staţiei de epurare existente şi transportate gravitaţional printr-un nou canal colector, care se va lega de canalul existent din Râşnov la Staţia de epurare Braşov. Canalul colector Râşnov - Staţia de epurare Braşov are capacitate suficientă de transport al fluxului adiţional de ape uzate generate în Poiana Braşov. În acelaşi timp implementarea canalului colector va rezolva interceptarea şi colectarea apelor uzate din zona Poiana de Jos;- construcţia acestui canal colector va pune capăt unei situaţii în care practic apa uzată netratată este descărcată într-o importantă zonă turistică şi mai departe va reprezenta o sursă de apă pentru localităţile Râşnov şi Cristian.Componenta X: Debitmetre pentru apa uzatăAceastă componentă include procurarea şi instalarea unui echipament suplimentar de măsurare în punctele strategice ale sistemului de colectare, astfel încât debitele de ape uzate să poată fi monitorizate continuu şi să poată fi creată o bază de date. Baza de date va permite aplicarea principiului "poluatorul plăteşte".C. Asistenţa tehnică, supervizare în timpul implementării şi publicitate● Asistenţa tehnică va fi solicitată pentru următoarele activităţi:- asistarea unităţii de implementare a proiectului (UIP) în realizarea sarcinilor;- asistarea companiei de apă în implementarea Planului de acţiune pentru îmbunătăţirea performanţei (în scopul îmbunătăţirii structurilor de conducere constituite; structurile şi capacitatea implementării investiţiilor de capital; performanţa financiară şi operaţională şi stabilirea mecanismelor pentru servicii suplimentare). Ca parte a acestui plan de acţiune, va fi realizat un program de performanţe financiare şi operaţionale, în scopul de a introduce: sistemul tarifar de acoperire a costurilor; sistemul de control al costurilor şi datoriilor; planul de îmbunătăţire a serviciilor;- delegarea realizării unui studiu de analiză a opţiunii pentru participarea sectorului privat.● Asistenţă tehnică pentru pregătirea procesului participării sectorului privat: în Braşov implicarea sectorului privat se poate dovedi benefică pentru a asigura operarea şi întreţinerea optimă a bunurilor reabilitate/construite cu grant ISPA. Municipalitatea locală este interesată să implice sectorul privat în managementul apei şi în serviciile de apă uzată. Făcând obiectul unui studiu de analiză a opţiunii (vezi mai sus) care recomandă care ar fi cea mai adecvată formă de participare a sectorului privat, asistenţa tehnică (în condiţiile unei expertize legale, financiare, tehnice) va fi solicitată să sprijine municipalitatea să înceapă şi să încheie acest proces cu succes, în conformitate cu legislaţia UE şi română în acest domeniu.● Supervizarea în timpul implementării: un inginer FIDIC supervizor va fi prezent să supervizeze implementarea lucrărilor.● Publicitate pentru măsură.7. ObiectiveObiectivul general al măsurii este să îmbunătăţească infrastructura de mediu a Braşovului, municipiu situat în România, ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, în scopul îndeplinirii obligaţiilor stabilite în Acordul de aderare.Principalul obiectiv al măsurii este de a asigura reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru tratarea şi distribuirea apei potabile şi colectarea apelor uzate. Aceasta va permite următoarele:- reabilitarea STAP Tărlung va asigura accesul la o apă de bună calitate, reducând riscurile pentru sănătatea publică;- noile conducte principale de apă, reorganizarea şi reabilitarea staţiilor de pompare vor face sistemul mai eficient, vor reduce costurile de pompare şi vor permite o operare mai eficientă;- reabilitarea reţelei de distribuire a apei, contorizarea serviciilor necontorizate şi instalarea unor noi reţele vor îmbunătăţi alimentarea cu apă a consumatorilor, vor reduce pierderile din reţea (de la 37% la 20%) şi riscul intrării apei contaminate în conducte prin punctele de scurgere;- completarea şi extinderea canalului colector "I" şi construirea din Poiana Braşov până la Râşnov a canalului colector vor scădea presiunea din reţeaua de canalizare în perioada ploioasă, astfel încât apa să nu mai iasă prin gurile de canalizare, să fie prevenită ieşirea la suprafaţă prin izvoare a apei uzate netratate în Poiana Braşov, protejându-se astfel mediul;- prin realizarea acestei măsuri riscurile pentru sănătatea publică ca urmare a deteriorării calităţii apei în puţurile din Hărman-Prejmer vor fi rezolvate.7.1. Conformitatea cu directivele Uniunii EuropeneComponentele propuse pentru implementare în cadrul măsurii ISPA pentru municipiul Braşov vor respecta prevederile legale cuprinse în următoarele directive ale CE:● componenta I, Reabilitarea STAP Tărlung: această componentă va asigura capacitatea beneficiarului de a se conforma cu cerinţele privind calitatea apei potabile din Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului urban;● componenta II, Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Braşov: prin înlocuirea conductelor deosebit de corodate care provoacă scurgeri din reţea, obligaţiile beneficiarului de a furniza apă potabilă de calitate, aşa cum este stipulat în Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului urban, vor fi în continuare puse în practică;● componenta III, Distribuţia eficientă a debitului suplimentar în STAP Tărlung, şi componenta IV, Alimentarea cu apă potabilă pentru Sânpetru şi Hărman: prin întreruperea folosirii unei surse poluate, aceste componente vor asigura că sunt respectate obligaţiile de a furniza apă potabilă de calitate, aşa cum este stipulat în Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului urban;● componenta V, Dezvoltarea reţelelor pentru apă potabilă în municipiul Braşov: prin asigurarea unei conectări adecvate direct la noile conducte de distribuţie, se va garanta că beneficiarul îşi îndeplineşte obligaţiile de a furniza apă potabilă de calitate, aşa cum este stipulat în Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului urban;● componenta VII, Dezvoltarea reţelei de canalizare în municipiul Braşov, componenta VIII, Reabilitarea şi dezvoltarea canalului colector "I", componenta IX, Construirea canalului colector principal în Poiana Braşov - Râşnov, componenta X, Debitmetre pentru apa uzată: aceste componente vor asigura conformitatea cu Directiva 91/271/CEE privind apele uzate urbane, maximizând cantitatea de apă uzată ce va fi tratată la staţia de tratare a apelor uzate (STAU) şi eliminând deversările de apă uzată netratată în zona Poiana Braşov.În completare, reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare ajută la asigurarea conformităţii cu Directiva 80/68/CEE privind apele de suprafaţă.7.2. Indicatori fiziciIndicatorii-cheie prezentaţi în tabelul următor vor fi folosiţi pentru monitorizarea progresului fizic al construcţiei măsurii. În ceea ce priveşte proiectarea finală a anumitor componente ale măsurii, responsabilitatea îi va reveni contractorului, cifrele prezentate în tabel fiind indicative.──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────             Indicatori fizici Unitatea Volumul/       Rezultate: tratarea apei potabile şi de măsură numărul             alimentarea cu apă──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────I. Reabilitarea STAP TărlungLucrul la o nouă construcţie mc 35.223Volumul lucrărilor de construcţii de pământ mc 72.185Drumuri şi platforme mp 4.650Conducte Dn 32-200 mm pentru proces şi apă potabilă ml 1.905Conducte Dn 250-100 mm ml 1.680Conducte de canalizare Dn 250-400 mm ml 1.225Pod răzuitor nr. 5Pod macara nr. 3Pompe nr. 21Suflante de aer nr. 1Zona construită pentru reabilitarea staţiei de mp 4.205filtrare, staţia de clorinare, spălarea încontracurent a tancurilor de sedimentare, centralatermică, clădire administrativă şi depozite──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────II. Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilăîn municipiul BraşovConducte Dn 25-90 mm ml 3.300Conducte Dn 160-315 mm ml 11.700Conducte Dn 400 mm ml 370Camere nr. 265Valve nr. 286Hidranţi nr. 250Apometre nr. 1.402Drumuri reparate ml 22.400──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────III. Distribuţia eficientă a debitului suplimentar     în STAP Tărlung şi reabilitarea sistemului de     alimentare cu apă în cartierul Timiş-TriajStaţia de pompare- lucrări de pământ mc 200- betoane mc 350- pompe nr. 3- poduri macara nr. 1Conducte Dn 50-75 mm ml 1.615Conducte Dn 160-225 mm ml 2.630Conducte Dn 400-500 mm ml 4.530Camere nr. 97Valve nr. 47Subtraversări de căi ferate nr. 2Reparaţii de drum ml 7.925Aprovizionarea cu electricitate ml 1.500Hidranţi nr. 41Apometre nr. 112──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────IV. Alimentarea cu apă potabilă pentru Sânpetru şi HărmanStaţia de pompare- pompe nr. 9Rezervoare de apă- lucrări de pământ mc 1.460- betoane mc 580- valve nr. 5Conducte Dn 355 mm ml 5.140Conducte Dn 400 mm ml 3.600Camere nr. 2Valve nr. 5Reparaţii de drumuri ml 3.160Aprovizionarea cu electricitate ml 1.500──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────V. Dezvoltarea reţelelor pentru apă potabilă în   municipiul BraşovConducte Dn 25-40 mm ml 500Conducte Dn 110-400 mm ml 72.186Camere nr. 635Valve nr. 475Hidranţi nr. 396Apometre nr. 56Reparaţii de drumuri ml 32.230──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────             Indicatori fizici Unitatea Volumul/       Rezultate: tratarea apei potabile şi de măsură numărul             alimentarea cu apă──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────VI. ApometreApometre nr. 4.550──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────             Indicatori fizici Unitatea Volumul/      Rezultate: colectarea apelor uzate de măsură numărul──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────VII. Dezvoltarea reţelei de canalizare în municipiul     Braşov (Tractorul Sud)Conducte Dn 300-500 mm ml 9.270Conducte Dn 1000 mm ml 3.000Camere nr. 240Reparaţii de drumuri ml 8.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────VIII. Reabilitarea şi dezvoltarea canalului colector "I"Conducte Dn 400 mm ml 1.415Conducte Dn 1000-2200 mm ml 3.900Camere nr. 67Tunel sub calea ferată ml 815Reparaţii de drumuri ml 2.575──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────IX. Construirea canalului colector principal    în Poiana Braşov - RâşnovConducte Dn 300-400 mm ml 13.300Camere nr. 296Tunel în stâncă ml 900Debitmetre pentru ape uzate Dn 300 mm nr. 2──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────X. Debitmetre pentru apă uzatăDebitmetre pentru ape uzate Dn 300-1200 mm nr. 9──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────         Indicatori de performanţă Înainte de După                Rezultate ISPA ISPA──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Alimentarea cu apă──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Populaţia conectată 98% 100%──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Calitate necorespunzătoare 20% 0%──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Serviciu adecvat standardelor (presiune,aprovizionare, continuitate) 75% 100%──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Contorizare 97% 100%──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Canalizare──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Proporţia apei tratate 60% 100%──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Ponderea populaţiei conectate 94% 99,5%*)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────-----------------    *) Sistemul de canalizare în Stupini şi Tractorul VI Nord va fi realizat       imediat după finalizarea STAU Feldioara (investiţie prevăzută în master       plan). Astăzi aceste sectoare sunt alimentate din puţuri individuale       de mică adâncime, iar apa uzată este colectată în bazine septice       golite în mod regulat.──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────            Indicatori de performanţă Înainte de După                                                             ISPA ISPA──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Alimentarea cu apă──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Pierderile din reţea (datorate scurgerilor, absenţeicontorizării etc.) 37% 20%──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Canalizare──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Îmbunătăţirea calităţii bazinului Valea Seacă*) Clasa A3 Clasa A2──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────-------------    *) Bazinul Valea Seacă este format din cursurile de apă din izvorul Valea       Seacă şi iniţial era inclus în categoria de calitate A2. Din cauza       apelor uzate netratate corespunzător în STAU Poiana Braşov şi       deversărilor în acest curs de apă, Valea Seacă este acum clasificată       ca A3 în termeni de calitate a apei.    8. Programul de lucru    Programul de lucru orientativ este următorul:──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────              Categoria de lucrări Data Data                                                   începerii finalizării──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Studiul de fezabilitate martie 2000 septembrie 2000Analiza economică martie 2000 mai 2000Analiza financiară martie 2000 iunie 2000Studiul de impact asupra mediului martie 2000 iunie 2000Proiectare martie 2000 decembrie 2000Documentaţia de licitaţie septembrie 2000 septembrie 2001Cumpărarea terenului iulie 2002 decembrie 2003Construirea septembrie 2002 decembrie 2007Faza operaţională iulie 2008 în curs de                                                                 desfăşurare──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────9. Elementele principale ale analizei financiare9.1. Principiul "poluatorul plăteşte"Datorită taxei pentru apa brută şi aplicării la consumatori a tarifelor pentru alimentare cu apă şi canalizare, principiul "poluatorul plăteşte" este respectat:- Regia Autonomă de Apă Braşov plăteşte către SEGA tarife pentru apa brută extrasă, care colectează veniturile pentru autoritatea naţională a apei, şi plăteşte în acest fel o sumă pentru poluarea mediului către autorităţile care sunt însărcinate cu protecţia apei;- Regia Autonomă de Apă Braşov este obligată să plătească comisioane pentru apele deversate în mediul înconjurător, care depăşesc anumite standarde de poluare, către aceleaşi autorităţi;- consumatorii plătesc pentru extragerea de apă cu tarifele lor pentru apă;- consumatorii plătesc pentru tratarea apei uzate prin intermediul tarifelor lor pentru canalizare.Parametrii de calitate pentru apa uzată industrială deversată în reţeaua de canalizare sunt prevăzuţi în legislaţia română şi sunt aplicaţi la nivel naţional. Pentru a atinge aceste standarde este necesar pentru majoritatea industriilor să realizeze o pretratare înaintea deversării în sistemul municipal de canalizare. Pentru nerespectare sunt prevăzute penalizări financiare.Unităţi de operare individuale ale Regiei Autonome de Apă Braşov realizează controlul de calitate (calitatea tratării apei potabile şi epurarea apei uzate), dar agenţiile de mediu şi de sănătate realizează teste independente. Regia Autonomă de Apă Braşov plăteşte taxe de penalizare pentru neconcordanţă, deşi acest lucru este raportat ca fiind rar. În eventualitatea în care un consumator deversează substanţe interzise în sistemul de canalizare, Regia Autonomă de Apă Braşov poate să impună penalizări financiare. Aceasta indică faptul că sistemul de monitorizare şi amendare este activ, deşi se pare că mărimea amenzilor încă nu constituie un impediment motivant.Una dintre componentele propuse, canalul colector Poiana Braşov - Râşnov, priveşte o zonă caracterizată de o racordare nedomestică de 70%, în special hoteluri şi case de vacanţă. Se consideră că povara acestei componente nu trebuie să fie suportată de rezidenţii din Braşov şi că principiul "poluatorul plăteşte" ar trebui aplicat în totalitate. De aceea va fi pus la punct un plan de recuperare a costurilor pentru canalul colector Poiana Braşov, prin intermediul principiului menţionat. Acest lucru a fost luat în calcul pentru determinarea gradului de intervenţie pentru această măsură.9.2. TarifeÎn municipiul Braşov tarifele în anul 2001 reprezentau aproximativ 3,9% din media venitului pe gospodărie. Ajustarea tarifului aplicat pentru recuperarea pierderilor financiare ca urmare a necorelării cu inflaţia în ultima perioadă, adică aproximativ 30% din media tarifului aplicat în luna martie 2001, va fi realizată şi va fi urmată apoi de ajustarea regulată a tarifelor în vederea corelării cu inflaţia.O creştere a tarifelor în anul 2008 cu 20% (anul în care îşi începe activitatea staţia de tratare a apei potabile) este anticipată. O creştere viitoare a tarifelor va fi bazată pe principiul recuperării costurilor. Regia Autonomă de Apă Braşov se angajează să aibă o politică de recuperare a costurilor, ca o condiţie esenţială pentru autonomia sa financiară.În plus, vor fi stabilite mecanisme la începutul măsurii ISPA pentru a se asigura recuperarea costurilor legate de canalul colector principal de la Poiana Braşov - Râşnov, prin intermediul unei taxe speciale de turism sau al unor taxe mai mari pentru turiştii din Poiana Braşov.9.3. Exploatarea şi întreţinereaUn procent de 0,5% din structurile civile menţionate mai sus sau din cele prezentate în continuare (inclusiv canalul colector reabilitat) şi 3% din componentele mecanice şi electrice, pe baza valorii lor stabilite, vor fi utilizate ca bază a alocaţiilor bugetare anuale pentru a se asigura că noile bunuri sunt menţinute la standardele de calitate cerute. Analizele financiare subliniază faptul că vor fi disponibile suficiente resurse pentru a se asigura exploatarea şi întreţinerea corespunzătoare. Costul de exploatare şi întreţinere este estimat ca fiind superior prezentului cost situat în jurul valorii de 91.000 euro pe an. O mare parte din această creştere a costurilor se va datora în special tratării chimice asigurate prin STAP Tărlung.10. Analiza impactului asupra mediului10.1. ProceduraNici o componentă a acestei măsuri nu intră sub incidenţa celor două anexe, anexa I sau anexa II, la Directiva 85/337/CEE privind evaluarea impactului asupra mediului (amendată prin Directiva 97/11/CE). A fost realizat totuşi un studiu de impact asupra mediului în anul 2000*1). Trebuie obţinut de asemenea acordul de mediu, iar autoritatea competentă pentru eliberarea acestuia este Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. În concordanţă cu legislaţia românească, acordul pentru începerea construcţiei (autorizaţia de construcţie) este obţinut după finalizarea proiectului tehnic (în faza de proiectare dintre studiul de fezabilitate şi proiectul detaliat de construcţie) şi a documentelor de licitaţie.---------------*1) Aplicaţia iniţială includea componente care se încadrau în anexa II la Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului. Aceste componente nu au fost păstrate.10.2. Monitorizarea conformăriiLa nivel local au fost create inspectoratele locale de protecţie a mediului care sunt responsabile cu emiterea acordului de mediu şi monitorizarea măsurii. Responsabilitatea privind monitorizarea conformării măsurii cu standardele stabilite în documentaţie este organizată după cum urmează:Apa potabilăPentru a monitoriza calitatea apei potabile şi a apelor uzate a fost înfiinţat în cadrul Regiei Autonome de Apă Braşov un birou pentru supravegherea calităţii şi protecţiei mediului. Acest birou se află în directa subordine a directorului general şi este în permanent contact cu inspectoratul de protecţie a mediului (IPM), direcţia de sănătate publică şi inspecţia sanitară de stat. Extragerea de probe şi analiza probelor de apă potabilă sunt realizate după cum urmează:La STAP Tărlung:- probele de apă brută sunt prelevate de două ori pe zi din lacul de acumulare de la Tărlung, iar analizele (fizice, chimice, bacteriologice şi biologice) sunt realizate în laboratoarele staţiei;- probele sunt prelevate de două ori pe zi după fiecare etapă de tratare (analize fizice, chimice şi bacteriologice). În fiecare zi se realizează analiza clorului şi a turbidităţii.Pentru alte surse de apă şi reţeaua de distribuţie: probele sunt recoltate zilnic din 40 de puncte diferite din reţeaua de distribuţie şi din alte surse de alimentare cu apă (puţuri şi izvoare). Probele strânse sunt transportate în principalul laborator al Regiei Autonome de Apă Braşov, unde după înregistrarea acestora (locul de prelevare şi ora) se realizează analizele (fizico-chimice şi bacteriologice).Apa uzată:- limitele parametrilor măsuraţi la nivelul descărcărilor de apă uzată provenită din staţia de tratare a apei uzate sunt stabilite de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului prin intermediul Regiei Autonome "Apele Române" şi trebuie respectate în mod strict. Aceşti parametri sunt stabiliţi în concordanţă cu Directiva 91/271/CEE privind apele uzate urbane;- monitorizarea calităţii este realizată de personalul staţiei de tratare a apei uzate împreună cu Biroul pentru supravegherea calităţii şi protecţiei mediului, folosindu-se laboratorul de ape uzate al Regiei Autonome de Apă Braşov;- în acelaşi timp, instituţiile de supervizare/monitorizare, precum IPM locale şi reprezentanta locală a Regiei Autonome "Apele Române", monitorizează calitatea apei uzate utilizând propriile lor laboratoare;- laboratorul de ape uzate al Regiei Autonome de Apă Braşov împreună cu Biroul pentru supravegherea calităţii şi protecţiei mediului realizează activitatea de monitorizare a deversărilor de ape uzate în reţeaua publică de canalizare, provenind de la agenţii economici;- în fiecare zi laboratorul strânge probe de apă uzată deversată pe care le analizează şi pe baza cărora realizează rapoarte pentru Biroul pentru supravegherea calităţii şi protecţiei mediului. Acest birou eliberează acordul privind deversările pentru fiecare agent economic care utilizează reţeaua de canalizare, în conformitate cu NTPA 002. Dacă în urma analizelor se constată depăşirea limitelor stabilite în acorduri, biroul calculează penalităţi şi aplică sancţiuni pentru aceste depăşiri. Probele sunt prelevate în concordanţă cu o planificare lunară. Dotarea laboratorului este foarte modernă, astfel încât analizele sunt realizate în mod corespunzător.11. Cost şi asistenţă (în euro)A. Repartizarea costurilor în funcţie de tipurile de cheltuieli──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────          Articolul Cost total Cost Cost total                                                      neeligibil eligibil                                          (euro) (euro) (euro)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Cheltuieli planificare/proiectare 1.637.092 845.234*3) 791.858Achiziţionarea terenului*1), *4) 457.282 457.282 0Pregătire amplasament 1.296.679 1.296.679Lucrări principale 42.622.607 42.622.607Echipamente şi instalaţii pentrustaţie 6.073.029 6.073.029Asistenţă tehnică (inclusiv training) 1.075.434 1.075.434Supervizarea în timpul implementării 2.337.727 2.337.727Publicitate 78.497 78.497Cheltuieli neprevăzute*2) 4.432.793 4.432.793Taxe publice şi impozite*1) 10.535.057 10.535.057*3) 0Altele (de specificat) 0 0──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  TOTAL: 70.546.197 11.837.573 58.708.624──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────-------------    *1) Neeligibil.    *2) Justificate în mod corespunzător numai pentru elementele bugetare        menţionate. Cheltuielile neprevăzute au fost estimate la 8% din        costul măsurii pe baza a 6% alocări pentru lucrări adiţionale şi        elemente neprevăzute în contract şi 2% factor de creştere a        preţurilor. În particular, absenţa sistemului de informaţii        geografice poate conduce la modificarea rutelor pe parcursul        implementării măsurii.    *3) Cheltuieli realizate înainte de aplicaţie (în ceea ce priveşte taxele        publice şi impozitele, cheltuieli în valoare de 5.643 euro au fost        realizate înainte de aplicaţie).    *4) Practic toate cerinţele legate de achiziţionarea terenului afectează        doar terenul public, cu excepţia unor mici proprietăţi private.        Conform Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de        utilitate publică, nu vor fi probleme legate de achiziţionarea        terenului aflat în proprietate privată, care pot influenţa negativ        implementarea măsurii.    B. Repartizarea costurilor între diferitele componente ale măsurii──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                                                Total costuri                          Articol eligibile                                                                    (euro)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────A. Alimentarea cu apă potabilă şi tratarea apei potabileI. Reabilitarea STAP Tărlung 25.552.268II. Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă în    municipiul Braşov 3.473.992III. Distribuţia eficientă a debitului suplimentar în STAP Tărlung 2.751.961IV. Alimentarea cu apă potabilă pentru Sânpetru şi Hărman 2.444.651V. Dezvoltarea reţelelor pentru apă potabilă în municipiul Braşov 4.467.265VI. Apometre 180.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Subtotal (66% din total) 38.870.137──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────B. Colectarea apei uzateVII. Dezvoltarea reţelei de canalizare în municipiul Braşov 1.671.941VIII. Reabilitarea şi dezvoltarea canalului colector "I" 11.727.330IX. Construirea canalului colector principal în Poiana    Braşov - Râşnov 2.661.981X. Debitmetre pentru apă uzată 285.577──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Subtotal (28% din total) 16.346.829──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────C. Asistenţă tehnică, supervizare în timpul implementării şi   publicitateAsistenţă tehnică 1.075.434Supervizare în timpul implementării 2.337.727Publicitate 78.497──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Subtotal (6% din total) 3.491.658──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Total eligibil pentru aplicaţia ISPA 58.708.624──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Cost total Contribuţia Cheltuieli Cost total Asistenţă Rata              sectorului neeligibile eligibil ISPA asistentei                 privat (%)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  61.441.709 0 8.603.947 52.837.762 37.514.811 71──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────-----------Al treilea tabel al pct. 11 din anexa I a fost modificat de AMENDAMENTUL nr. 3 din 26 septembrie 2005 conţinut de ORDINUL nr. 78 din 20 ianuarie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 126 din 9 februarie 2006.Rata asistenţei: 71%.12. Implicarea instituţiilor financiare internaţionaleRegia Autonomă de Apă Braşov a fost implicată în Programul de dezvoltare a utilităţilor municipale I (MUDP I), cofinanţat de către BERD. BERD a acceptat să cofinanţeze în principiu investiţiile incluse în măsura ISPA şi acordă un împrumut în cadrul noii facilităţi de împrumut pentru investiţii municipale de mediu a Băncii, cu garanţie municipală. După evaluarea capacităţii de plată a Regiei Autonome de Apă Braşov în luna martie 2001, Banca a confirmat că va finanţa aproximativ 25% din costurile eligibile ale măsurii (14.479 milioane euro). Se aşteaptă o decizie formală a consiliului de conducere al Băncii în vara anului 2001. Restul de cheltuieli, circa 4% din costurile măsurii, va fi acoperit din veniturile viitoare care urmează a fi colectate în Poiana Braşov şi din surse locale, de exemplu din sursele proprii ale Regiei Autonome de Apă Braşov. Planul de achiziţii va lua în considerare diferitele surse de finanţare.13. Condiţii specifice ale măsuriiVezi art. 8 din memorandumul de finanţare.14. Planul de achiziţiiÎnainte de plata celui de-al doilea avans, beneficiarul va prezenta un plan de achiziţii final, formulat pe baza modelului prezentat în anexa nr. I.a), care trebuie să fie acceptat de către Comisie.Procesul de licitaţie se va desfăşura în conformitate cu regulile stabilite în titlul IX al Regulamentului financiar, iar participarea la procedurile de licitaţie va fi permisă tuturor persoanelor fizice şi juridice definite în anexa nr. III.1 secţiunea a XI-a paragraful (2) a), pentru contractele nr. 1, 2, 3, 4 şi 6.Pentru contractele nr. 5 "Distribuţia eficientă a fluxului de apă" şi nr. 7 "Canalul colector I de apă uzată", pentru care se prevede cofinanţarea paralelă prin BERD, este autorizată o derogare de la procedurile de licitaţie prevăzute la titlul IX, în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.267/99 din 21 iunie 1999 care reglementează Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare, amendat prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.382/2001. Participarea ţărilor terţe la licitaţii şi contracte este autorizată în ceea ce priveşte componentele măsurii. Cheltuielile considerate în conformitate cu procedurile BERD şi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate ISPA vor fi utilizate pentru calcularea cheltuielilor totale eligibile pentru aceste măsuri.  +  Anexa I.a)                                      PLAN                            provizoriu de achiziţii──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Numărul Descrierea Tipul Luna prognozată Rata deofertei lucrărilor şi contractului de lansare a rambursare         serviciilor care (lucrări, ofertei a facturilor         vor fi licitate furnizare (luna, anul) legate de                                 materiale, contractul                                 servicii) specificat──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────1. Supervizare şi asistenţă   tehnică servicii februarie 2002──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────2. Asistenţă tehnică pentru servicii decembrie 2002   pregătirea participării   sectorului privat──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────3. Reabilitarea STAP Tărlung lucrări (FIDIC                               galben) aprilie 2002──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────4. Canalul colector Poiana lucrări (FIDIC   Braşov-Râşnov; debitmetre galben) august 2002   pentru apele uzate;   reabilitarea reţelelor de   alimentare cu apă potabilă   în cartierele Schei şi   Răcădău; contoare de apă──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────5. Distribuţia eficientă a lucrări (FIDIC iunie 2002   fluxului de apă galben)*)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────6. Alimentarea cu apă pentru lucrări (FIDIC decembrie 2002   Sânpetru, Hărman, galben)   dezvoltarea reţelelor de   alimentare cu apă şi   canalizare în municipiul   Braşov──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────7. Canalul colector "I" de lucrări   apă uzată (FIDIC galben)*) noiembrie 2001──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────----------------*) Contractele care vor fi finanţate de BERD.Termenii de referinţă pentru acordarea contractelor vor fi disponibili în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi/sau pe Internet.  +  Anexa IIPLAN DE FINANŢARE(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)Titlul măsurii: Tratarea apei potabile şi a apei uzate din oraşul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, RomâniaNr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/007*Font 8*                                                                            - euro -┌────┬──────────┬───────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐ ┌────────────────┐│ │ │ │ Costuri eligibile │ │ ││Anul│Cost total│ Costuri ├───────────────┬───────────────┬───────────────────────┤ │ ││ │ │neeligibile│ Total │ ISPA │Autoritati nationale │ │ Imprumut ││ │ │ │ │ ├────────────┬──────────┤ │ BERD ││ │ │ │ │ │Autoritati │Altele*) │ │ ││ │ │ │ │ │ locale │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │├────┼──────────┼───────────┼──────────┬────┼──────────┬────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┬────┤│ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ │ 9 │ 10 ││ │ =2+3 │ │ =5+7+8 │(%) │ │(%) │ │ │ │ │(%) ││ │ │ │ │=3/1│ │=5/3│ │ │ │ │=9/1│├────┼──────────┼───────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┼────┤│2000│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │├────┼──────────┼───────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┼────┤│2001│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │├────┼──────────┼───────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┼────┤│2002│29.354.311│ - │29.354.311│100 │20.841.561│ 71 │ 1.273.105 │ 7.239.645│ │7.239.645 │ 25 │├────┼──────────┼───────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┼────┤│2003│17.612.589│ - │17.612.589│100 │12.504.938│ 71 │ 763.863 │ 4.343.788│ │4.343.788 │ 25 │├────┼──────────┼───────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┼────┤│2004│ 5.870.862│ - │ 5.870.862│100 │ 4.168.312│ 71 │ 254.621 │ 1.447.929│ │1.447.929 │ 25 │├────┼──────────┼───────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┼────┤│2005│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │├────┼──────────┼───────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┼────┤│2006│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ │ - │ - │├────┼──────────┼───────────┼──────────┼────┼──────────┼────┼────────────┼──────────┤ ├───────────┼────┤│nede│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││fal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││cat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │<