NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2002referitoare la aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare
EMITENT
  • MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 27 ianuarie 2003



    Ordonanţa:Art. 5. - Sunt competente sa gestioneze colectarea creanţelor bugetare autorităţile administraţiei publice centrale sau unităţile teritoriale ale acestora, după caz, autorităţile administraţiei publice locale ori alte instituţii publice abilitate sa administreze veniturile bugetare.1. Norme metodologice:1.1. Organul competent sa gestioneze colectarea creanţelor bugetului de stat, respectiv stingerea creanţelor bugetare şi a creanţelor debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la bugetul de stat, este Ministerul Finanţelor Publice, prin unităţile sale teritoriale unde contribuabilii sunt luati în evidenta ca plătitori de impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi unităţile vamale, pentru obligaţiile datorate în vama.Ordonanţa:Art. 6. - (1) Plătitor al obligaţiei bugetare este debitorul sau persoana care, în numele debitorului, conform legii, are obligaţia de a plati sau de a retine şi de a plati, după caz, impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare. (2) Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au sucursale şi/sau puncte de lucru, plătitor de obligaţii bugetare este persoana juridică, atât pentru activitatea proprie, cat şi în numele sucursalelor şi/sau punctelor de lucru, după caz. (3) Pentru sucursale şi/sau puncte de lucru cu activitate în România, care aparţin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, plătitor de impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesorii ale acestora este sucursala şi/sau punctul de lucru, după caz.2. Norme metodologice:2.1. Plătitor al obligaţiilor bugetului de stat este debitorul, personal, pentru obligaţiile declarate sau pentru cele pentru care organele competente stabilesc obligaţii de plată, ori persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) din ordonanţa.2.2.1. Plata obligaţiilor bugetului de stat de către o altă persoană poate fi efectuată în numele debitorului de către un reprezentant împuternicit al debitorului, de către un debitor al acestuia sau de către o altă persoană în mod voluntar.2.2.2. De asemenea, plata obligaţiilor bugetului de stat se efectuează de către o persoană obligată potrivit legii, respectiv cea care exercită ocrotirea părintească, tutorele sau curatorul debitorului.2.3.1. Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au organizate sucursale şi/sau puncte de lucru, plătitor de obligaţii ale bugetului de stat cu termene de plată începând cu 1 ianuarie 2003 este persoana juridică, atât pentru activitatea proprie, cat şi pentru cea a sucursalelor şi/sau punctelor de lucru, după caz.2.3.2. Pentru impozitul pe venitul din salarii datorat de sucursale şi/sau puncte de lucru persoana juridică efectuează plata distinct pentru fiecare sucursala sau punct de lucru la unitatea de trezorerie şi contabilitate publică a unităţii fiscale în a carei raza se afla sucursala sau punctul de lucru respectiv. Documentele de plată cuprind obligatoriu şi următoarele informaţii: a) codul de înregistrare fiscală, respectiv codul fiscal sau codul unic de înregistrare, după caz, şi denumirea persoanei juridice care face plata; b) codul de înregistrare fiscală, respectiv codul fiscal sau codul unic de înregistrare, după caz, al sucursalei sau al punctului de lucru pentru care se face plata.Ordonanţa:Art. 7. - (1) În cazul în care obligaţia bugetară nu a fost achitată de debitor, sunt obligaţi la plata sumei datorate, după caz, în condiţiile legii, următorii: a) moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat; b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile şi obligaţiile debitorului supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, după caz; c) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment; d) persoana care îşi asuma obligaţia de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în forma autentică, cu asigurarea unei garanţii reale la nivelul obligaţiei de plată; e) asociaţii sau actionarii la societatea comercială debitoare, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; f) alte persoane, în condiţiile legii.3. Norme metodologice:3.1. Atunci când debitorul nu face plata obligaţiilor bugetului de stat, sunt obligaţi la plata acestora: a) moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat, cu excepţia moştenitorului care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, ce nu poate fi obligat la plata decât în limita valorii bunurilor dobândite prin succesiune, iar în cazul în care preda toate bunurile succesiunii organului de executare, este exonerat şi de aceasta obligaţie.Moştenitorul care nu a acceptat moştenirea sau a renunţat la aceasta nu poate fi obligat la plata sumei datorate de debitor; b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile şi obligaţiile debitorului persoana juridică, supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare.În cazul în care debitorul persoana juridică este supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, la plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat sunt obligate, conform răspunderii proporţionale: persoana juridică care îşi sporeşte patrimoniul prin absorbtia debitorului; persoana juridică care se înfiinţează ca urmare a fuziunii debitorului cu altă persoană juridică; persoanele juridice care se înfiinţează ca urmare a divizării totale a debitorului sau care îşi sporesc patrimoniul ca urmare a acesteia; debitorul, persoanele juridice înfiinţate ori care îşi sporesc patrimoniul ca urmare a divizării parţiale a debitorului; c) persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile referitoare la faliment, conform prevederilor legale în materie.În cazul în care judecătorul-sindic a dispus angajarea răspunderii persoanelor conform prevederilor legale în materie, organele de executare ale Ministerului Finanţelor Publice, în temeiul sentinţei definitive şi executorii, vor începe procedura de executare silită împotriva acestora; d) persoana care îşi asuma obligaţia de plată a debitorului printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în forma autentică, cu asigurarea unei garanţii reale la nivelul obligaţiei de plată.Garanţiile reale care se vor constitui vor fi: contractul de ipoteca pentru bunuri imobile - teren şi/sau construcţii - ori contractul de gaj pentru bunuri mobile.Contractele de ipoteca şi/sau gaj vor fi încheiate în condiţiile prevăzute de Codul civil.Persoana care şi-a asumat angajamentul de plată trebuie să depună toate diligenţele pentru a efectua publicitatea contractelor de ipoteca şi gaj la cartea funciară, respectiv la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare; e) asociaţii în societăţile în nume colectiv, precum şi asociaţii comanditati în societăţile în comandită simpla sau în comandită pe acţiuni răspund nelimitat şi solidar cu patrimoniul propriu, iar actionarii în societăţile pe acţiuni şi asociaţii în societăţile cu răspundere limitată, precum şi asociaţii comanditari răspund numai în limita aportului lor la capitalul social subscris; f) reprezentanţii fiscali, în condiţiile legii, precum şi alte persoane prevăzute de lege.Ordonanţa:Art. 9. - (1) Obligaţiile bugetare sunt scadente la termenele prevăzute în actele normative care le reglementează. (2) Pentru obligaţiile bugetare care nu au prevăzute termene scadente conform alin. (1) Ministerul Finanţelor Publice este abilitat sa stabilească aceste termene.4. Norme metodologice:4.1. Prin termene de plată a obligaţiilor faţă de bugetul de stat se înţelege termenele de plată scadente stabilite prin acte normative, respectiv prin legi specifice sau prin ordine ale ministrului finanţelor publice, pentru cele care nu au termene de plată prevăzute de lege, precum şi cele stabilite prin acte de verificare a modului de determinare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri ale bugetului de stat ori prin grafice de acordare a înlesnirilor la plata, întocmite sau aprobate, conform legii, după caz, de organele competente ale Ministerului Finanţelor Publice.Ordonanţa:Art. 10. - (1) Pentru diferenţele de obligaţii bugetare stabilite prin actele de control sau obligaţiile bugetare stabilite prin procesul-verbal de calcul al dobânzilor şi penalitatilor de întârziere pe baza evidentei pe plătitori, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora, astfel: a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din luna, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare; b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din luna, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare. (2) Actele de control prin care s-au stabilit diferenţe de obligaţii bugetare conform alin. (1) constituie şi înştiinţare de plată de la data semnării lor de către debitor ori de la data comunicării, după caz, conform legii. (3) Exercitarea de către plătitori a căilor de atac la organele competente, cu privire la stabilirea obligaţiilor bugetare, nu suspenda obligaţia acestora de plată. La cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate de acesta, autorităţile administraţiei publice, prin organul lor competent în soluţionarea contestaţiilor, vor dispune suspendarea obligaţiei de plată a creanţelor bugetare, până la soluţionarea contestaţiei, cu constituirea unei garanţii la nivelul sumei contestate. (4) Garanţia prevăzută la alin. (3) poate fi sub forma de scrisoare de garanţie bancară, gaj ori ipoteca, precum şi orice alta forma de garanţie prevăzută de lege. Garanţia se restituie sau se ridica, după caz, de către organele competente numai în cazul în care contestaţia a fost admisă. (5) Pentru obligaţiile bugetare restante eşalonate sau amânate la plata, conform legii, precum şi pentru dobânzile datorate pe perioada eşalonării, respectiv amânării, termenele de plată se stabilesc în documentul prin care se acordă înlesnirea la plata.5. Norme metodologice:5.1.1. Plata diferenţelor de obligaţii faţă de bugetul de stat, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi accesoriile aferente acestor diferenţe stabilite prin acte de control faţă de obligaţiile declarate, precum şi a obligaţiilor faţă de bugetul de stat stabilite prin procese-verbale de calcul al dobânzilor şi penalitatilor de întârziere calculate pentru obligaţiile bugetului de stat aferente anului curent, neachitate la termen, se face la termenul stabilit în funcţie de data comunicării acestora astfel: a) până la data de 5 a lunii următoare, pentru cele comunicate în intervalul 1-15 din luna; b) până la data de 20 a lunii următoare, pentru cele comunicate în intervalul 16-31 din luna.5.1.2. La aceleaşi termene şi în aceleaşi condiţii se plătesc şi alte penalităţi stabilite de organele competente prin procese-verbale sau documente de constatare, după caz, pentru nevirarea sumelor calculate şi reţinute la sursa, precum şi a penalitatilor stabilite pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiilor de impozite şi taxe.5.2. În documentul de plată plătitorul menţionează obligatoriu denumirea actului prin care se instituie obligaţia de plată, numărul şi data acestuia, cuantumul obligaţiei de plată, precum şi organul care l-a întocmit.5.3. Exercitarea la organele competente a căilor de atac cu privire la stabilirea obligaţiilor faţă de bugetul de stat nu suspenda obligaţia de plată. La cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate, organele competente în soluţionarea contestaţiilor dispun suspendarea obligaţiei de plată până la soluţionare, cu obligativitatea ca debitorul sa constituie o garanţie la nivelul sumei contestate.Ordonanţa:Art. 13. - (1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei bugetare şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. (2) Pentru diferenţele de obligaţii bugetare, stabilite de organele competente, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei bugetare, la care s-a stabilit diferenţa, până la data stingerii acesteia inclusiv. (3) În cazul obligaţiilor bugetare stinse prin compensare, data stingerii este data înregistrării acestei operaţiuni în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetelor respective de către unităţile de trezorerie şi contabilitate publică. (4) Dobânzile prevăzute la alin. (1) se datorează şi pe perioada pentru care au fost acordate amânări sau eşalonări la plata obligaţiilor bugetare restante. (5) Pentru obligaţiile bugetare stinse prin executare silită dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire prevăzut la art. 122. În cazul plăţii preţului în rate dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului, iar pentru suma rămasă de plată dobânda este datorată de către cumpărător. (6) Pentru debitorii plătitori de impozit pe profit, la care impozitul pe profit declarat în declaraţia privind impozitul pe profit, întocmită în baza situaţiei financiare anuale, este mai mic decât impozitul pe profit anual stabilit prin declaraţiile de impozite şi taxe depuse pentru trimestrul IV, luna decembrie, şi, după caz, pentru întregul an de impunere, dobânzile se recalculează, începând cu data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere, asupra soldului neachitat la această dată din impozitul pe profit declarat, diminuat cu diferenţa dintre impozitul pe profit anual declarat la 25 ianuarie pentru anul de impunere şi cel declarat pe baza datelor din situaţia financiară anuală. (7) Pentru obligaţiile bugetare neplătite la scadenta de persoane fizice, reprezentând impozitul pe venitul global, se datorează dobânzi după cum urmează: a) pentru anul fiscal de impunere dobânzile pentru plăţile anticipate neefectuate în termen se calculează până la data plăţii debitului, în cazul în care acesta este plătit în cursul anului de impunere, şi până la data de 31 decembrie, pentru plăţile anticipate neachitate până la finele anului de impunere; b) dobânzile pentru sumele neachitate, înscrise în deciziile de plati anticipate cu titlu de impozit pentru anul precedent, se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora prin orice modalitate, inclusiv; c) în cazul în care impozitul pe venit din decizia de impunere anuală este inferior sumei datorate cu titlu de plati anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, asupra soldului neachitat din plăţile anticipate la data de 31 decembrie a anului de impunere, diminuat cu impozitul de regularizare "de scăzut" rezultat din decizia de impunere anuală. (8) Nu se datorează dobânzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi de orice fel, stabilite potrivit legii.6. Norme metodologice:6.1.1. Calculul dobânzilor începe cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei faţă de bugetul de stat şi până la data stingerii acesteia inclusiv.6.1.2. Pentru diferenţele de obligaţii faţă de bugetul de stat, stabilite de organele de control, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligaţiei la care s-a stabilit diferenţa şi până la data stingerii acestei diferenţe.6.2.1. Pe perioada amânării şi/sau eşalonării la plata obligaţiilor restante faţă de bugetul de stat se datorează dobânzi calculate începând cu data semnării convenţiei de înlesnire la plata şi până la achitarea ultimei rate eşalonate.6.2.1.1. Dobânzile datorate pe perioada amânării sau eşalonării la plata, cu excepţia dobânzilor şi penalitatilor de orice fel, se calculează de către organele competente care aproba înlesnirea la plata, urmând ca acestea să fie comunicate debitorului în cadrul graficelor de plată anexa la convenţie. Calculul dobânzilor se face începând cu data semnării convenţiei, iar cuantumul acestora se achită lunar, împreună cu rata eşalonării, precum şi pe perioada de graţie acordată la eşalonare şi pe perioada amânării la plata.6.2.1.2. Până la data semnării convenţiei debitorul datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform prevederilor art. 12 din ordonanţa.6.2.2. În situaţia în care debitorul beneficiar al unei înlesniri la plata achită debitul integral într-o perioadă mai mica decât cea acordată prin înlesnire, organul fiscal teritorial, la cererea debitorului, va recalcula cuantumul dobânzilor în funcţie de perioada reală în care a fost facuta plata.6.2.3.1. Calculul dobânzilor datorate pe perioada amânării sau eşalonării la plata se face pentru fiecare termen de plată prin înmulţirea soldului rămas de plată anterior ratei curente cu numărul de zile calendaristice ale intervalului de timp şi cu nivelul cotei dobânzii, conform exemplului următor:6.2.3.2. Se considera înlesnire cea acordată în următoarele condiţii: a) data semnării convenţiei: 13 ianuarie 2003; b) eşalonare pe 12 luni cu o perioadă de graţie de 6 luni; c) suma esalonata: 12.000.000 lei; d) cota dobânzii: 0,06%.
                 
      Termen de platăRata debitului  - lei -Sold (suma rămasă de plată)  - lei -Număr de zile calendaristiceNivelul cotei dobânziiDobânda datorată - lei -
      14 februarie 2003012.000.000320,06%230.400
      14 martie 2003012.000.000280,06%201.600
      15 aprilie 2003012.000.000320,06%230.400
      15 mai 2003012.000.000300,06%216.000
      13 iunie 2003012.000.000290,06%208.800
      15 iulie 2003012.000.000320,06%230.400
      15 august 20032.000.00010.000.000310,06%223.200
      15 septembrie 20032.000.0008.000.000310,06%186.000
      15 octombrie 20032.000.0006.000.000300,06%144.000
      14 noiembrie 20032.000.0004.000.000300,06%108.000
      15 decembrie 20032.000.0002.000.000310,06%74.400
      15 ianuarie 20042.000.0000310,06%37.200
      TOTAL:         2.090.400
    6.3. În situaţia în care termenul de plată a obligaţiilor faţă de bugetul de stat se prelungeşte până în prima zi lucrătoare, conform art. 11 din ordonanţa, dobânda pentru neplata la termen a obligaţiilor la bugetul de stat se calculează începând cu ziua următoare termenului de plată prelungit.6.4. Dobânda datorată pentru neplata la termen a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, precum şi cea datorată pe perioada înlesnirilor la plata se achită prin document de plată distinct în acelaşi cont bugetar în care se achită obligaţiile faţă de bugetul de stat constând în impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat.Ordonanţa:Art. 14. - (1) Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii bugetare, cu excepţia dobânzilor, penalitatilor de orice fel şi a amenzilor, se sancţionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare luna şi/sau pentru fiecare fracţiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termen de plată. Penalitatea de întârziere nu inlatura obligaţia de plată a dobânzilor şi/sau a penalitatilor. (2) Pentru situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (6) şi (7) penalitatilor de întârziere li se aplică regimul stabilit pentru dobânzi. (3) Penalitatea de întârziere se datorează până la data începerii procedurii de executare silită. (4) În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligaţiilor bugetare, penalitatea de întârziere se datorează până la data intrării în vigoare a documentului prin care se acordă aceste înlesniri. Nerespectarea înlesnirilor la plata, asa cum au fost acordate, conduce la calculul penalitatilor de întârziere de la data încetării valabilităţii acestora, conform legii.7. Norme metodologice:7.1. Pentru obligaţiile faţă de bugetul de stat, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat, neplătite la termenul legal de plată, cu excepţia dobânzilor, penalitatilor de orice fel şi a amenzilor, se datorează o penalitate de întârziere de 0,5% pe fiecare luna sau fracţiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termene de plată. De exemplu, în cazul unei obligaţii faţă de bugetul de stat cu termenul de plată scadent la data de 25 martie, dacă suma a fost achitată între 1 aprilie şi 30 aprilie, se datorează penalitatea de întârziere corespunzătoare unei luni, iar dacă se achită în perioada 1 mai - 31 mai, se datorează penalitatea de întârziere corespunzătoare pentru doua luni.7.2. Pentru debitorii plătitori de impozit pe profit, la care impozitul pe profit declarat în Declaraţia privind impozitul pe profit, întocmită în baza situaţiei financiare anuale, este mai mic decât impozitul pe profit anual stabilit prin declaraţiile de impozite şi taxe întocmite pentru trimestrul IV, pentru luna decembrie, după caz, penalităţile de întârziere se recalculează începând cu data de 1 februarie a anului următor celui de impunere, pe baza datelor din Declaraţia privind impozitul pe profit întocmită în baza situaţiei financiare anuale.7.3. Pentru obligaţiile faţă de bugetul de stat neplătite la scadenta de persoanele fizice, reprezentând impozit pe venitul global, se datorează penalităţi de întârziere după cum urmează: a) pentru anul fiscal de impunere penalitatea de întârziere pentru plăţile anticipate neefectuate în termen se calculează începând cu data de întâi a lunii următoare termenului de plată, pe luna sau fracţiune de luna, până la data plăţii, în cazul în care aceasta a fost plătită în cursul anului de impunere, şi până la data de 31 decembrie pentru plăţile anticipate neachitate până la finele anului de impunere; b) penalitatea de întârziere pentru sumele rămase neachitate din sumele înscrise în deciziile de plati anticipate cu titlu de impozit pentru anul precedent se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora prin orice modalitate, inclusiv; c) în cazul în care impozitul pe venit din decizia de impunere anuală este inferior sumei totale datorate cu titlu de plati anticipate, penalitatea de întârziere se recalculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere asupra soldului neachitat din plăţile anticipate la data de 31 decembrie a anului de impunere, diminuat cu impozitul de regularizare "de scăzut", rezultat din decizia de impunere anuală.7.4. Penalitatea de întârziere pentru sumele neachitate la termen se datorează până la data comunicării către plătitor a unei somaţii de plată prin care, conform prevederilor art. 41 alin. (1) din ordonanţa, începe executarea silită.7.5. În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat pentru care nu s-a început executarea silită, penalitatea de întârziere se datorează inclusiv pentru luna în care a fost încheiată convenţia. În condiţiile pierderii înlesnirilor la plata, debitorii datorează penalitatea de întârziere începând cu luna în care înlesnirea la plata n-a fost respectata şi până în luna începerii executării silite, inclusiv.7.6. Penalitatea de întârziere datorată pentru neplata la termen a obligaţiilor faţă de bugetul de stat se achită prin document de plată distinct în acelaşi cont bugetar în care se achită impozitele, taxele, contribuţiile şi alte venituri ale bugetului de stat.Ordonanţa:Art. 17. - (1) Nevirarea, în termen de 30 de zile de la data scadentei, a sumelor datorate cu titlu de obligaţii bugetare calculate şi reţinute la sursa atrage sancţionarea cu o penalitate de 10% din aceste sume a celui obligat să facă, potrivit legii, reţinerea şi virarea sumelor. (2) Penalitatea prevăzută la alin. (1) se aplică şi plătitorilor de venituri realizate în România de către persoanele fizice şi juridice, în cazul în care nu au reţinut impozitul datorat, potrivit legii, de către aceste persoane.8. Norme metodologice:8.1. Pentru obligaţiile faţă de bugetul de stat, calculate şi reţinute la sursa, nevirate în termen de 30 de zile de la data scadentei, plătitorii datorează o penalitate de 10% din aceste sume.8.2. Penalităţile pentru nevirarea la bugetul de stat a sumelor calculate şi reţinute la sursa se stabilesc de organele competente pe baza evidentelor proprii sau de organele de verificare şi control prin proces-verbal de stabilire a penalitatilor.8.3. Penalităţile datorate pentru nevirarea obligaţiilor faţă de bugetul de stat reţinute la sursa se achită în contul 20.22.01.03 "Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate, potrivit legii".Ordonanţa:Art. 19. - (1) Pentru sumele de restituit de la buget plătitorii au dreptul la dobânda după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul competent a cererii de restituire sau compensare, după caz. (2) Pentru sumele de rambursat aferente operaţiunilor efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2003, pentru care, potrivit reglementărilor legale în materie, nu se face control anticipat, plătitorii au dreptul la dobânda după expirarea unui termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare. (3) Nivelul dobânzii prevăzute la alin. (1) este egal cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 16 alin. (1). Dobânda se calculează şi se plăteşte numai în lei şi se suporta din acelaşi buget şi acelaşi venit bugetar din care trebuie să se restituie, să se ramburseze ori să se compenseze, după caz, sumele solicitate de către plătitori.9. Norme metodologice:9.1. Dobânda la care au dreptul plătitorii persoane fizice şi persoane juridice pentru sumele certe, lichide şi exigibile de compensat sau de restituit de la bugetul de stat se calculează după expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul fiscal competent a cererii de compensare sau restituire, după caz.9.2. Dobânda se calculează pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare expirării termenului de 30 de zile, până la data înregistrării de către unităţile de trezorerie şi contabilitate publică a operaţiunii de compensare sau restituire în conturile bugetare corespunzătoare, inclusiv.9.3. Pentru obligaţiile stabilite prin hotărâri şi decizii ale organelor jurisdicţionale sau administrative ca necuvenite bugetului de stat şi care urmează a fi restituite, dobânzile se datorează după expirarea termenului de 30 de zile de la depunerea cererii de restituire de către plătitori, întocmită în baza sentinţei judecătoreşti definitive şi irevocabile, sau după decizia administrativă, după caz, a carei copie legalizată se anexează cererii de restituire.9.4. Plătitorii au dreptul la dobânda numai pentru sumele pentru care dreptul de compensare sau de restituire, după caz, s-a născut după data de 1 ianuarie 2003.Ordonanţa:Art. 22. - (1) Plata obligaţiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contribuţie sau alte venituri bugetare, inclusiv dobânzi şi penalităţi de orice fel, în următoarea ordine: a) obligaţii bugetare cu termene de plată în anul curent; b) obligaţii bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora; c) dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi aferente obligaţiilor bugetare prevăzute la lit. b); d) obligaţii bugetare cu termene de plată viitoare. (2) În situaţia în care debitorul nu efectuează plata obligaţiilor bugetare, conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar va proceda la stingerea obligaţiilor bugetare pe care le administrează, în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonanţă, şi va înştiinţa despre aceasta debitorul în termen de 10 zile de la data efectuării stingerii.10. Norme metodologice:10.1.1. În categoria obligaţiilor faţă de bugetul de stat cu termene de plată în anul curent se cuprind: a) sumele datorate în contul ratelor din graficele de plată a obligaţiilor faţă de bugetul de stat pentru care s-au aprobat eşalonări şi/sau amânări la plata, precum şi dobânzile datorate pe perioada eşalonării şi calculate conform legii; b) penalităţile datorate şi calculate conform legii, precum şi amenzile stabilite de organele competente prin documente de constatare sau de verificare şi/sau procese-verbale de constatare a contravenţiei, întocmite conform legii; c) impozite, taxe, contribuţii sau alte venituri ale bugetului de stat, cu termene scadente în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie a anului curent, atât cele declarate de debitori, cat şi cele stabilite de organele de specialitate prin documente de impunere, potrivit legii; d) dobânzile şi penalităţile de întârziere pentru care se stabilesc termene de plată în anul curent de organele competente, aferente obligaţiilor faţă de bugetul de stat neachitate, prevăzute la lit. c); e) diferenţe de impozite, taxe, contribuţii sau alte venituri ale bugetului de stat, precum şi dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente acestora, calculate şi stabilite de organele competente prin acte de verificare şi control, conform legii, indiferent de perioada la care se referă.10.1.2. În categoria obligaţiilor faţă de bugetul de stat datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent se cuprind obligaţiile faţă de bugetul de stat datorate şi neachitate la scadenta ori la termenele de plată stabilite conform legii, reprezentând impozite, taxe, contribuţii sau alte venituri ale bugetului de stat din anii precedenti, inclusiv penalităţi şi amenzi neachitate în termen şi pentru care nu s-au acordat înlesniri la plata, conform legii.10.1.3. În categoria dobânzilor şi a penalitatilor de întârziere aferente obligaţiilor faţă de bugetul de stat, datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, se cuprind dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente acestor obligaţii, calculate până la data de 31 decembrie a anului precedent, precum şi dobânzile şi penalităţile de întârziere calculate până la data stingerii acestor obligaţii.10.2.1. În cazul în care plata se face prin virament bancar, debitorii sunt obligaţi sa întocmească documentul de plată pentru fiecare impozit, taxa, contribuţie şi alte venituri ale bugetului de stat, specificand termenul de plată şi categoria obligaţiei definite conform pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, după caz.10.2.2. În situaţia în care debitorul nu efectuează plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat conform prevederilor pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, după caz, organul fiscal competent va proceda la stingerea obligaţiilor faţă de bugetul de stat, instiintand debitorul despre operaţiunea efectuată, în termen de 10 zile de la data efectuării operaţiunilor de stingere.Ordonanţa:Art. 25. - Prin compensare se sting creanţele bugetare cu creanţele debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, prevăzute la art. 3, până la concurenta celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cat şi cea de debitor al aceluiaşi buget.11. Norme metodologice:11.1. Compensarea ca modalitate de stingere a creanţelor bugetului de stat intervine atunci când exista obligaţii reciproce între debitor şi creditorul bugetar, respectiv atunci când acelaşi contribuabil, persoana juridică sau fizica, are, pe de o parte, sume de plată la bugetul de stat, iar pe de altă parte, are sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat.Ordonanţa:Art. 26. - (1) Compensarea obligaţiilor bugetare datorate de debitor cu creanţele acestuia se face de autoritatea competentă, la cererea debitorului, în termen de 30 de zile sau din oficiu. (2) Compensarea se va efectua cu obligaţii bugetare datorate aceluiaşi creditor bugetar, indiferent de natura lor. (3) Organul competent va înştiinţa în scris debitorul despre măsura compensării luate potrivit alin. (1), în termen de 7 zile de la data efectuării operaţiunii.12. Norme metodologice:12.1. Autorităţile competente în efectuarea compensării sunt organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice, unde debitorul este luat în evidenta ca plătitor de impozite şi taxe, sau unităţile vamale, pentru obligaţiile bugetului de stat datorate în vama.12.2.1. Cererea de compensare trebuie să cuprindă elementele de identificare a debitorului, suma şi natura creanţelor din care urmează să se facă compensarea, elementele necesare din care să rezulte ca aceasta nu este datorată bugetului de stat, precum şi suma şi natura obligaţiilor datorate bugetului de stat pentru care se solicita stingerea prin compensare.12.2.2. Cererea de compensare va fi soluţionată de organele fiscale competente numai dacă este depusa în termenul legal de prescripţie a dreptului de a cere compensarea.12.2.3. Cererea va fi însoţită de copii ale documentelor din care rezultă ca suma a fost plătită la bugetul de stat, pentru sumele plătite fără existenta unui titlu de creanta, precum şi de copii legalizate de pe hotărâri definitive şi irevocabile sau decizii ale organelor jurisdicţionale sau administrative, după caz, pentru sumele stabilite prin acestea.12.2.4. După primirea cererii de compensare organele fiscale competente vor efectua verificarea cererii de compensare, a documentelor anexate la aceasta şi a datelor existente în evidentele proprii. În condiţiile în care organul competent considera ca mai are nevoie de anumite documente, va solicita în scris prezentarea acestora.12.3. Persoana însărcinată cu efectuarea compensării, după primirea documentaţiei complete înaintate de debitor şi verificarea realităţii datelor din evidentele fiscale, va face copii de pe fişa plătitorului din evidenta analitica pe plătitor pentru veniturile care fac obiectul operaţiunii de compensare, pentru persoanele juridice, şi de pe conturile fiscale personale pentru fiecare categorie de venit, pentru persoanele fizice, şi va întocmi un referat privind operaţiunea de compensare care va fi semnat de şeful compartimentului de colectare.12.4.1. În baza referatului se întocmeşte nota de compensare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, care va fi aprobată de conducătorul unităţii, în doua exemplare.12.4.2. Notele de compensare aprobate se transmit pe bază de borderou unităţii de trezorerie şi contabilitate publică, în vederea operarii compensării în conturile bugetare corespunzătoare.12.4.3. Unităţile de trezorerie şi contabilitate publică vor efectua compensarea şi vor înscrie pe cele doua exemplare ale notei de compensare data la care s-a efectuat operaţiunea de compensare, îşi vor retine un exemplar al acesteia, iar celălalt exemplar va fi restituit organului competent.12.5. Organele competente vor inregistra fiecare operaţiune de compensare în evidenta pe plătitori şi vor întocmi un dosar complet al acestei operaţiuni, care va cuprinde: a) cererea debitorului; b) documentaţia care a stat la baza acesteia; c) pentru persoanele juridice, copia fisei plătitorului din evidenta analitica pe plătitori pentru veniturile care fac obiectul operaţiunii de compensare; d) pentru persoanele fizice, copii ale conturilor fiscale personale pentru fiecare categorie de venit; e) referatul privind operaţiunea de compensare; f) nota de compensare confirmată de unităţile de trezorerie şi contabilitate publică.12.6. Compensarea din oficiu intervine, de regula, atunci când debitorul solicita restituirea unor sume plătite în plus, restituirea sumelor reprezentând accize sau restituirea sumelor reprezentând T.V.A. de rambursat şi acesta are obligaţii restante la bugetul de stat.12.7. Organul competent va înştiinţa în scris debitorul despre compensare, atât pentru cea efectuată la cerere, cat şi pentru cea din oficiu, în termen de 7 zile de la data înregistrării acestei operaţiuni în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului de stat de către unităţile de trezorerie şi contabilitate publică.Ordonanţa:Art. 27. - Compensarea se efectuează după cum urmează: a) cu obligaţii bugetare cu termene de plată în anul curent; b) cu obligaţii bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora; c) cu dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi aferente obligaţiilor bugetare prevăzute la lit. b); d) cu obligaţii bugetare cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.13. Norme metodologice:13.1. Normele metodologice prevăzute la pct. 10 se aplică în mod corespunzător.Ordonanţa:Art. 30. - (1) Dacă debitorul nu şi-a plătit obligaţiile bugetare ori acestea nu au fost stinse în alt mod, potrivit dispoziţiilor prezentului titlu, organul de executare îi va transmite o înştiinţare de plată, prin care i se notifica acestuia suma datorată. (2) În termen de 15 zile de la data comunicării înştiinţării de plată debitorul urmează să îşi plătească obligaţiile restante sau să facă dovada stingerii acestora. (3) Înştiinţarea de plată este act premergător executării silite.14. Norme metodologice:14.1. Dacă debitorul nu şi-a plătit obligaţiile la bugetul de stat sau acestea nu au fost stinse prin compensare ori prin plata în rate, conform înlesnirilor la plata acordate, organul fiscal competent transmite, pentru notificarea sumelor datorate reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat, o înştiinţare de plată.14.2. Constituie înştiinţare de plată şi următoarele documente: procesul-verbal de control pentru stabilirea diferenţelor de obligaţii faţă de bugetul de stat, procesul-verbal de calcul al dobânzilor, procesul-verbal de calcul al penalitatilor de întârziere, procesul-verbal de calcul al penalitatilor pentru nevirarea în termenul legal a sumelor datorate cu titlu de obligaţii faţă de bugetul de stat, calculate şi reţinute la sursa, procesul-verbal de constatare a contravenţiilor, nota de constatare pentru nedepunerea declaraţiei, decizia de impunere plati anticipate, decizia de impunere anuală, precum şi alte documente prevăzute de lege.14.3.1. În termen de 15 zile de la data comunicării înştiinţării de plată debitorul trebuie să achite obligaţiile restante şi accesoriile aferente sau să facă dovada stingerii acestora prin modalităţile prevăzute în titlul II din ordonanţa.14.3.2. Comunicarea înştiinţării de plată se face potrivit normelor metodologice prevăzute la pct. 25.Ordonanţa:Art. 31. - Măsurile asiguratorii prevăzute în prezentul titlu se dispun şi se aduc la îndeplinire prin procedura administrativă de către creditorii bugetari.15. Norme metodologice:15.1. Prin măsuri asiguratorii se pot indisponibiliza bunuri şi/sau venituri ale debitorului în scopul asigurării colectării creanţelor bugetului de stat.15.2. Dispunerea şi aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii se efectuează prin procedura administrativă de către organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice şi unităţilor sale teritoriale pentru creanţele bugetului de stat.Ordonanţa:Art. 32. - Se vor dispune măsuri asiguratorii de către creditorii bugetari, înaintea începerii procedurii de executare silită, atunci când exista pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea/patrimoniul.16. Norme metodologice:16.1. Măsurile asiguratorii se pot dispune şi aduce la îndeplinire înaintea individualizarii creanţei bugetului de stat în titluri de creanta ori, după caz, înaintea emiterii titlului executoriu sau înaintea începerii procedurii de executare silită.16.2. În cazul în care, cu ocazia exercitării controlului, se constată că exista pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea/patrimoniul, organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice şi ale unităţilor sale teritoriale vor dispune organelor de executare competente aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii înainte de încheierea procesului-verbal de control ori, după caz, până la data stabilită pentru plata prin procesul-verbal de control, în condiţiile legii.Ordonanţa:Art. 33. - Creditorul bugetar poate dispune prin procedura administrativă, prin decizie motivată, poprirea asiguratorie asupra veniturilor şi/sau sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile, proprietatea debitorului, după caz, oriunde s-ar afla.17. Norme metodologice:17.1. Dacă organele de control sesizează existenta unor situaţii de felul celor prevăzute la pct. 16.2, vor dispune luarea măsurilor asiguratorii, printr-o decizie motivată aprobată de conducătorul acestora, care va fi comunicată de îndată organelor de executare competente potrivit legii, precizând totodată veniturile şi bunurile cunoscute asupra cărora se vor putea aplica măsurile asiguratorii, precum şi datele de identificare a acestora.17.2.1. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente: a) temeiul legal; b) organul de control emitent; c) numele sau denumirea debitorului, precum şi domiciliul sau sediul acestuia, codul numeric personal, codul de înregistrare fiscală şi alte date de identificare; d) volumul estimat sau stabilit al creanţei bugetului de stat, printr-o nota de constatare ori procesul-verbal de control, după caz; e) motivatia dispunerii măsurilor asiguratorii; f) dispunerea măsurilor asiguratorii; g) informaţiile necesare pentru înfiinţarea măsurilor asiguratorii: conturile de disponibilitati şi conturile de depozite, precum şi băncile la care sunt deschise aceste conturi; sumele datorate debitorului de către terţe persoane şi datele de identificare a acestora; bunurile aflate în proprietatea debitorului ori deţinute de acesta în proprietate comuna cu terţe persoane, aflate la debitor sau la terţe persoane, şi locul unde se găsesc bunurile respective, precum şi orice alte informaţii utile; h) recomandări privind măsurile asiguratorii - poprire asiguratorie sau sechestru asigurator asupra bunurilor - ce urmează a fi aduse la îndeplinire de organul de executare; i) calea de atac, termenul în care decizia poate fi contestată şi organul competent să soluţioneze contestaţia; j) data emiterii deciziei; k) semnatura celui care a întocmit decizia, a şefului ierarhic al acestuia şi a conducătorului care a aprobat-o, precum şi ştampila organului de control.17.2.2. Decizia va fi însoţită de copii ale documentelor justificative.17.3. Numărul deciziei se va consemna în procesul-verbal de control, iar în cazul în care măsurile asiguratorii au fost aduse la îndeplinire înainte de încheierea procesului-verbal, se va face menţiune despre acestea.17.4. În cazul în care organul de executare deţine, la momentul primirii deciziei, informaţii cu privire la venituri şi bunuri ale debitorului, altele decât cele indicate de către organul de control, acestea vor fi avute în vedere la înfiinţarea măsurilor asiguratorii.17.5. Decizia va fi întocmită în 3 exemplare, fiecare cu valoare de original, din care doua exemplare se vor comunică organului de executare în raza căruia debitorul este luat în evidenta ca plătitor de obligaţii ale bugetului de stat, denumit în continuare organ coordonator, iar un exemplar se va păstra la organul de control.17.6. În cazul în care debitorul are bunuri pe raza teritorială a altor organe de executare, organul de executare coordonator va comunică acestora copii certificate de pe decizie în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor asiguratorii, iar terţilor popriţi sau băncii le vor fi comunicate copii certificate de pe aceasta.17.7. Măsurile asiguratorii se aduc la îndeplinire de îndată de către organele de executare competente potrivit legii.17.8. O dată cu aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii organul de executare comunică debitorului decizia emisă de organul de control, în original, ori, după caz, copia certificată a actului prin care instanţa judecătorească sau alte organe competente au dispus măsuri asiguratorii.17.9. Măsurile asiguratorii care pot fi aduse la îndeplinire sunt: poprirea asiguratorie şi sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile şi/sau bunurilor imobile, după caz.17.10. Prevederile art. 70-86 din ordonanţa se aplică în mod corespunzător în cazul aducerii la îndeplinire a măsurilor asiguratorii asupra fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini, precum şi asupra unui ansamblu de bunuri.Ordonanţa:Art. 34. - Măsurile asiguratorii dispuse potrivit art. 33, precum şi cele dispuse de instanţele judecătoreşti sau de alte organe competente se aduc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.18. Norme metodologice:18.1. La primirea deciziei prin care se dispun măsurile asiguratorii organele de executare sunt obligate sa procedeze de îndată la indisponibilizarea bunurilor mobile şi/sau imobile, precum şi a oricăror venituri ale debitorului.18.2. Poprirea asiguratorie şi sechestrul asigurator asupra bunurilor se vor aplica numai în măsura necesară realizării creanţei bugetului de stat.18.3. Sumele de bani datorate cu orice titlu debitorului de către o terta persoana sunt indisponibilizate în mâinile terţului poprit, de la data primirii adresei de înfiinţare a popririi asiguratorii de către acesta.18.4. Pentru poprire pe conturi bancare, în măsura în care este necesar pentru asigurarea realizării creanţei bugetului de stat, sumele în lei şi/sau în valută existente sau viitoare în contul debitorului sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii şi până la data ridicării măsurilor asiguratorii sau, după caz, a începerii procedurii de executare silită, banca nu va face nici o plata care ar diminua suma supusă indisponibilizarii, cu excepţia sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale.18.5. Sumele în lei şi/sau valuta ridicate de către organele de executare ca efect al măsurilor asiguratorii se consemnează la unităţile abilitate, pe numele debitorului, la dispoziţia organului de executare care a adus la îndeplinire măsurile asiguratorii, cu înştiinţarea în termen de 3 zile de la data consemnarii a celui care a dispus măsurile.18.6. Despre aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii se va înştiinţa instanţa judecătorească sau alte organe competente care au dispus aceste măsuri.18.7. În cazul în care, cu ocazia aducerii la îndeplinire a măsurilor asiguratorii, se constată că bunurile şi/sau veniturile debitorului nu sunt suficiente sau lipsesc în totalitate, organul de executare va încheia un proces-verbal în care se vor consemna cele constatate, instiintandu-se, totodată, organul care le-a dispus.Ordonanţa:Art. 35. - Măsurile asiguratorii vor fi ridicate, prin decizie motivată, de către creditorii bugetari când au încetat motivele pentru care au fost dispuse.19. Norme metodologice:19.1. Măsurile asiguratorii dispuse vor fi ridicate de către organul de executare competent, în tot sau în parte, în baza deciziei motivate emise de organul de control care le-a dispus, dacă: a) creanta estimată prin nota de constatare la încheierea procesului-verbal de control nu mai exista sau are o valoare mai mica; b) actul de control care a generat luarea măsurilor asiguratorii a fost desfiinţat în tot sau în parte de organul competent; c) s-a efectuat plata voluntara sau stingerea prin alte modalităţi şi la termenele prevăzute de lege a sumelor stabilite prin actul de control; d) prin hotărârea instanţei competente data ca urmare a soluţionării unei contestaţii a măsurilor asiguratorii s-a decis ridicarea acestora în tot sau în parte; e) în alte condiţii prevăzute de lege.19.2. Ridicarea măsurilor asiguratorii va fi adusă la cunoştinţa, în scris, de către organul de executare competent şi terţului poprit, băncii ori biroului de carte funciară, după caz.Ordonanţa:Art. 36. - Măsurile asiguratorii dispuse atât de organele de executare, cat şi de instanţele judecătoreşti ori de alte organe competente, dacă nu au fost desfiinţate în condiţiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite fără îndeplinirea altor formalităţi.20. Norme metodologice:20.1. Măsurile asiguratorii rămân valabile şi după data emiterii titlului executoriu, pe toată perioada aplicării procedurii de executare silită.20.2. După emiterea titlului executoriu pentru creanţele bugetului de stat se aplică procedura de executare silită, urmând ca sumele indisponibilizate să se vireze în contul indicat de organul de executare, iar bunurile sechestrate să fie valorificate.Ordonanţa:Art. 37. - (1) În cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară. (2) Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziţie ce ar interveni ulterior înscrierii prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.21. Norme metodologice:21.1. Organul de executare care a încheiat procesul-verbal de sechestru asigurator va comunică de îndată un exemplar Biroului de carte funciară din cadrul judecătoriei în a carei raza se afla bunul imobil, pentru înscrierea acestuia în cartea funciară.Ordonanţa:Art. 38. - Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanta bugetară, măsurile asiguratorii pot fi înfiinţate şi asupra bunurilor deţinute de debitor în proprietate comuna cu terţe persoane.22. Norme metodologice:22.1. În cazul în care măsurile asiguratorii au fost dispuse de organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice şi ale unităţilor sale teritoriale, dacă bunurile proprii ale debitorului lipsesc sau valoarea lor nu acoperă integral creanta bugetului de stat, măsurile asiguratorii pot fi înfiinţate, în măsura necesară acoperirii creanţei, şi asupra bunurilor mobile comune ale soţilor ori, după caz, bunurilor deţinute de debitor în coproprietate cu terţe persoane.22.2. Pentru obligaţiile faţă de bugetul de stat comune ale soţilor pot fi înfiinţate măsuri asiguratorii asupra bunurilor comune ale acestora, iar în cazul în care valoarea bunurilor comune nu acoperă integral creanta, pot fi indisponibilizate şi bunurile şi veniturile proprii ale soţilor.Ordonanţa:Art. 39. - Împotriva actelor de înfiinţare şi de aducere la îndeplinire a măsurilor asiguratorii cel interesat poate face contestaţie în conformitate cu prevederile art. 124.23. Norme metodologice:23.1. Cei interesaţi pot face contestaţie împotriva măsurilor asiguratorii în întregime, împotriva oricărui act prin care se dispun măsurile asiguratorii şi/sau împotriva oricărui act de aducere la îndeplinire a acestora, precum şi împotriva refuzului organului de executare competent de a îndeplini un act de aducere la îndeplinire a măsurilor asiguratorii în condiţiile legii.23.2. Contestaţia împotriva măsurilor asiguratorii se poate introduce, sub sancţiunea decăderii, în termen de 15 zile de la data când contestatarul a luat cunoştinţa de dispunerea ori aducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii, prin comunicarea actelor de dispunere sau de aducere la îndeplinire a măsurilor asiguratorii sau din alta înştiinţare ori, în lipsa acestora, în alt mod.23.3. Contestaţia se introduce la judecătoria în a carei raza teritorială se afla sediul organului de executare care a adus la îndeplinire măsurile asiguratorii contestate.Ordonanţa:Art. 40. - (1) În cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile bugetare datorate, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la acţiuni de executare silită, potrivit prezentei ordonanţe. (2) Executarea silită a creanţelor bugetare nu se perimeaza. (3) Executarea silită se desfăşoară până la stingerea creanţelor bugetare înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalitatilor de întârziere şi altor penalităţi ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare. (4) În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.24. Norme metodologice:24.1. În cazul în care debitorul nu plăteşte de bunăvoie sumele datorate bugetului de stat, organele de executare silită, pentru stingerea acestora, vor proceda la poprirea conturilor bancare, poprirea terţilor, sechestrarea bunurilor mobile şi imobile proprietate a debitorului, potrivit legii.24.2. Acţiunile de executare silită, întreprinse de organele de executare, se desfăşoară până la recuperarea integrală a creanţei bugetului de stat înscrise în titlul executoriu, precum şi a tuturor cheltuielilor ocazionate de derularea acţiunilor de executare.24.3. În cazul în care titlul executoriu a fost transmis de către alte instituţii publice şi au fost acordate dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi ori alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal. Pentru sumele astfel stabilite procesul-verbal semnat de conducătorul organului de executare constituie titlu executoriu.Ordonanţa:Art. 41. - (1) Executarea silită începe prin comunicarea unei somaţii în care i se notifica debitorului ca are obligaţia să efectueze plata sumelor datorate în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligaţiei bugetare, în caz contrar aplicându-se modalităţile de executare silită prevăzute de prezenta ordonanţă. Somaţia este însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu. (2) Somaţia cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare ale debitorului; data emiterii, numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează sa plătească obligaţia prevăzută în titlul executoriu, precum şi indicarea consecinţelor nerespectării acesteia; semnatura şi ştampila organului de executare. (3) Somaţia este obligatorie şi se comunică debitorului după cum urmează: a) prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire; b) prin executorii bugetari, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedura, care se aplică în mod corespunzător; c) prin prezentarea celui somat şi primirea somaţiei de către acesta sub semnatura, ca urmare a înştiinţării prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon, e-mail, dacă se asigura transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. (4) În cazul în care debitorii refuza primirea somaţiei sau se constata lipsa oricărei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somaţiei se face prin publicarea unui anunţ în cotidiene locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se menţionează că a fost emisă somaţia pe numele debitorului şi ca acesta este invitat sa plătească în termen de 15 zile suma datorată. După publicarea anunţului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare silită sunt opozabile debitorului. (5) Dovada comunicării somaţiei potrivit alin. (3) se va înscrie de îndată în evidentele organului de executare şi va fi păstrată la dosarul de executare.25. Norme metodologice:25.1. Somaţia este primul act de executare silită şi este obligatorie, indiferent de modalitatea de executare silită care va fi aplicată.25.2.1. Comunicarea somaţiei se face prin posta, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, menţionându-se data şi ora primirii, sau se poate face prin personalul unităţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, denumit în continuare persoane împuternicite, ori prin afişare, potrivit legii.25.2.2. În cazul comunicării somaţiei prin persoanele împuternicite, pentru persoanele juridice, asociaţiile şi societăţile fără personalitate juridică înmânarea somaţiei se face la sediul acestora persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, iar pentru persoanele fizice, la domiciliul ori reşedinţa acestora sau oriunde debitorul primeşte somaţia.25.2.2.1. Comunicarea somaţiei nu poate fi facuta în zilele nelucrătoare şi de sărbătoare legală, cu excepţia cazurilor urgente, cu aprobarea conducerii organului de executare.În cazul debitorilor persoane juridice, asociaţii şi societăţi fără personalitate juridică, înmânarea somaţiei se face persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, care va semna adeverinta de primire, indicând numele, prenumele şi calitatea şi aplicând ştampila.25.2.2.2. Comunicarea somaţiei se face personal debitorului persoana fizica, care va semna adeverinta de primire, persoana imputernicita certificând identitatea, semnatura acestuia, data şi ora primirii.25.2.2.3. Dacă debitorul se afla la domiciliu şi refuza sa primească somaţia sau o primeşte şi refuza ori nu poate să semneze adeverinta de primire, persoana imputernicita va inmana somaţia debitorului sau, în cazul refuzului de primire, o va afişa pe usa locuinţei acestuia, consemnand acestea într-un proces-verbal.25.2.2.4. Dacă debitorul nu este găsit la domiciliu, persoana imputernicita va inmana somaţia unei persoane din familie sau, în lipsa acesteia, oricărei persoane care locuieşte cu debitorul ori persoanei care primeşte în mod obişnuit corespondenta.25.2.2.5. Atunci când debitorul are domiciliul sau sediul într-o clădire compusa din mai multe apartamente sau într-un hotel şi nu exista indicii asupra apartamentului sau camerei unde locuieşte sau îşi are sediul, somaţia se va inmana administratorului sau persoanei cu atribuţii similare ori celui care în mod obişnuit îl înlocuieşte.25.2.2.6. Persoanele prevăzute la pct. 25.2.2.4 şi 25.2.2.5 vor semna adeverinta de primire, iar persoana imputernicita va certifica identitatea acestora. Dacă aceste persoane nu vor sau nu pot să semneze adeverinta de primire, somaţia va fi predată acestora. Dacă nu vor sa primească somaţia sau sunt lipsa, persoana imputernicita va afişa somaţia, în cazul prevăzut la pct. 25.2.2.4, pe usa locuinţei debitorului sau, în cazul prevăzut la pct. 25.2.2.5, pe usa principala a clădirii. În toate cazurile menţionate mai sus persoana imputernicita va încheia un proces-verbal.25.2.2.7. Procesul-verbal încheiat de persoana imputernicita în îndeplinirea obligaţiei de comunicare a somaţiei va cuprinde: a) anul, luna şi ziua când a fost încheiat; b) numele, prenumele şi funcţia celui care l-a încheiat; c) organul de executare emitent al somaţiei; d) numele şi prenumele sau denumirea debitorului; e) domiciliul sau sediul debitorului, cu indicarea numărului etajului, apartamentului ori camerei, dacă debitorul are domiciliul sau sediul într-o clădire cu mai multe etaje ori apartamente sau într-un hotel; f) numele, prenumele şi calitatea persoanei căreia i-a fost înmânată somaţia sau locul unde s-a făcut afişarea; g) semnatura celui care a încheiat procesul-verbal; h) menţionarea cazurilor când cei care trebuie să semneze adeverinta de primire a somaţiei nu vor sau nu o pot semna.Înmânarea somaţiei nu poate fi facuta unui minor sub 14 ani împliniţi sau unei persoane lipsite de discernământ.25.2.3. Debitorii incapabili, respectiv minorii, alienaţii şi debilii mintal puşi sub interdicţie judecătorească, precum şi alte persoane prevăzute de lege vor fi somati prin reprezentanţii lor legali, la domiciliul sau la sediul acestora din urma.25.2.4. Când se constată că debitorul nu este găsit la domiciliul sau la reşedinţa sa şi se afla în una dintre situaţiile următoare, se va proceda conform dispoziţiilor Codului de procedura civilă, astfel: a) personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României, cetăţenii români trimişi ca funcţionari la organizaţii internaţionale, precum şi membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflaţi în străinătate, vor fi somati prin Ministerul Afacerilor Externe; b) cetăţenii români, alţii decât cei menţionaţi anterior, aflaţi în străinătate în interes de serviciu, vor fi somati prin persoanele juridice care i-au trimis; c) pentru debitorii care îşi satisfac stagiul militar, care sunt concentraţi ori aflaţi în misiune, somaţia se transmite la comandamentul militar din raza teritorială a organului de executare; d) pentru cei care alcătuiesc echipajul unui vas de comerţ, comunicarea somaţiei se face, în lipsa unui domiciliu cunoscut, la căpitănia portului unde este înregistrat vasul; e) pentru debitorii care executa o pedeapsă privativă de libertate, comunicarea somaţiei se face la sediul penitenciarului; f) pentru bolnavii aflaţi în spitale, sanatorii sau alte aşezăminte similare, comunicarea somaţiei se face la sediul acestora.25.3. Confirmarea de primire, în cazul comunicării somaţiei prin posta, adeverinta de primire sau, după caz, procesul-verbal de comunicare a somaţiei, se conexeaza la dosarul de executare.Ordonanţa:Art. 43. - (1) Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar dobândeşte un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobândeşte un drept de ipoteca. (2) Dreptul de ipoteca conferă creditorului bugetar în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul de ipoteca, în sensul prevederilor dreptului comun. (3) Din momentul în care se îndeplineşte condiţia de publicitate prin înscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare ori în cazul în care bunul se ia în posesie, creditorul bugetar are prioritate faţă de garanţia reală a celorlalţi creditori urmăritori asupra bunului mobil sau sumei în cauza.26. Norme metodologice:26.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile proprietate a debitorului naşte un drept de gaj în favoarea organelor de executare. Procesul-verbal de instituire a sechestrului reprezintă înscrisul constatator al dreptului de gaj.26.1.1. În cazul gajului cu deposedare are loc transmiterea bunului mobil gajat fie către organele de executare, fie către terţul însărcinat cu păstrarea bunului, caz în care bunul este ţinut la dispoziţia organelor de executare până la stingerea în întregime a debitului, prin modalităţile prevăzute de ordonanţa.26.1.2. În cazul gajului fără deposedare bunul mobil gajat rămâne în păstrare la debitor, pe cheltuiala şi răspunderea acestuia, şi este ţinut la dispoziţia organelor de executare până la data stingerii creanţei faţă de bugetul de stat, prin modalităţile prevăzute de ordonanţa.26.1.3. Dacă debitorul plăteşte obligaţiile faţă de bugetul de stat în întregime, înainte ca bunul să fie valorificat, bunul mobil gajat se restituie debitorului.26.2.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile proprietate a debitorului naşte un drept de ipoteca în favoarea organelor de executare.26.2.2. Bunul imobil ipotecat rămâne în posesia debitorului care are dreptul să-i culeagă fructele ca orice proprietar.26.2.3. Organele de executare în baza ipotecii au dreptul sa urmărească bunul imobil.26.2.4. Dreptul de ipoteca al organelor de executare asupra bunului imobil ipotecat încetează numai dacă debitul în legătură cu care s-a născut dreptul de ipoteca se stinge în întregime.Ordonanţa:Art. 44. - (1) Procedura de executare silită se efectuează din oficiu şi, o dată începută, se poate suspenda, întrerupe sau poate inceta numai în cazurile şi sub forma prevăzute de prezenta ordonanţă. (2) Executarea silită se suspenda: a) când suspendarea a fost dispusă de instanţa sau de creditorul bugetar; b) de la data comunicării aprobării inlesnirii la plata; c) în alte cazuri prevăzute de lege. (3) Executarea silită se întrerupe: a) la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului; b) în alte cazuri prevăzute de lege. (4) Executarea silită încetează dacă: a) s-au stins integral creanţele bugetare prevăzute în titlul executoriu, inclusiv dobânzile, penalităţile de orice fel, cheltuielile de executare, precum şi orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii; b) a fost desfiinţat titlul executoriu; c) în alte cazuri prevăzute de lege.27. Norme metodologice:27.1. Pentru creanţele bugetului de stat datorate şi neplătite de debitor în termenul comunicat prin înştiinţarea de plată, organele de executare declanseaza, din oficiu, procedura executării silite.27.2. Executarea silită se suspenda după cum urmează: a) dacă instanţa de judecată, până la soluţionarea contestaţiei, a suspendat întreaga procedura de executare silită, la cerere, prin încheiere motivată; b) dacă organele de executare, la cererea debitorului, au dispus suspendarea temporară, totală sau parţială, numai a popririi conturilor bancare ale acestuia; c) dacă s-a aprobat înlesnirea la plata a obligaţiilor debitorului către bugetul de stat, de la data semnării convenţiei; d) în alte cazuri prevăzute de lege.27.3. Executarea silită încetează în următoarele cazuri: a) când debitorul, în cursul executării silite, achită creanta faţă de bugetul de stat constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume ce reprezintă venituri ale bugetului de stat, precum şi accesoriile acestora, respectiv dobânzi, penalităţi de orice fel, inclusiv cheltuieli de executare şi orice alte sume stabilite, potrivit legii, în sarcina sa; b) când titlul executoriu a fost desfiinţat; c) în alte cazuri prevăzute de lege.Ordonanţa:Art. 47. - (1) Executarea silită a creanţelor bugetare se efectuează numai în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prezentei ordonanţe de organul de executare competent în a cărui raza teritorială îşi are sediul sau domiciliul debitorul, persoana fizica sau juridică, ori unde acesta este luat în evidenta fiscală. (2) Actul emis potrivit alin. (1), în cuprinsul căruia s-a înscris creanta bugetară, denumit titlu executoriu, va conţine: antetul organului emitent; numele şi prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de înregistrare şi/sau codul numeric personal, domiciliul sau sediul acestuia, precum şi orice alte date de identificare; cuantumul şi natura sumelor datorate şi neachitate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, ştampila şi semnatura organului de executare. (3) Pentru debitorii obligaţi în mod solidar la plata creanţelor bugetare se va întocmi un singur titlu executoriu.28. Norme metodologice:28.1. Organul de executare al Ministerului Finanţelor Publice va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită numai pentru creanţele bugetului de stat prevăzute într-un titlu executoriu emis potrivit legii.