NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*)pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale(actualizată până la data de 10 iunie 2003*)
EMITENT
  • GUVERNUL




    • --------------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 875 din 4 decembrie 2002. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 10 iunie 2003, cu modificările şi completările aduse de: HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 13 martie 2003; HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003.  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  ORDONANTA:Art. 1. - (1) Impozitele şi taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt reglementate prin prezenta ordonanţă. (2) Informaţiile referitoare la impozitele şi taxele locale sunt de interes public, autorităţile administraţiei publice locale având obligaţia să asigure accesul liber şi neingradit la acestea.  +  NORME METODOLOGICE:1.01. Prezentele norme metodologice stabilesc principiile, procedurile şi regulile de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 10 septembrie 2002, cu completările aduse art. 45 prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 138/2002, denumita în continuare Ordonanţa, constituindu-se într-un instrument operational atât pentru autorităţile administraţiei publice locale în realizarea atribuţiilor ce le revin pe aceasta linie, cat şi pentru cetăţean în documentarea sa cu privire la actele adoptate de autorităţile administraţiei publice locale în domeniul impozitelor şi taxelor locale, pe de o parte, precum şi la actele şi faptele pe care le are de îndeplinit în calitatea de contribuabil, pe de altă parte.1.02. Aplicarea Ordonanţei se face cu respectarea următoarelor principii: a) principiul transparenţei - autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să îşi desfăşoare activitatea într-o maniera deschisă faţă de public; b) principiul aplicării unitare - autorităţile administraţiei publice locale asigura organizarea executării şi executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice, fiindu-le interzisă instituirea altor impozite sau taxe locale în afară celor prevăzute de Ordonanţa. Taxele speciale instituite pentru funcţionarea unor servicii publice locale ori pentru efectuarea unor lucrări publice, realizate în interesul persoanelor fizice şi juridice, se încasează numai de la acestea, potrivit regulamentului aprobat de consiliile locale, judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii; c) principiul autonomiei locale - consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene stabilesc impozitele şi taxele locale între limitele şi în condiţiile Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice. Acest principiu corespunde Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997.1.03. Impozitele şi taxele locale, reglementate prin Ordonanţa şi prin prezentele norme metodologice, stabilite de către autorităţile prevăzute la pct. 1.02 lit. c), constituie venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti sau judeţelor, după caz.Potrivit art. 95 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 215/2001, la nivelul municipiului Bucureşti, atributia referitoare la stabilirea impozitelor şi taxelor locale poate fi exercitată de către consiliile locale ale sectoarelor numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.1.04. Autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, în funcţie de atribuţiile specifice, vor răspunde, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petitiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, în scris sau verbal, după cum este satisfăcut interesul contribuabilului, la orice solicitare adresată de acesta referitoare la impozitele şi taxele locale instituite prin Ordonanţa şi numai pentru cele stabilite ca obligaţie a sa.1.05. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure accesul neingradit, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001 şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, al oricăror persoane interesate la informaţiile privind nivelurile impozitelor şi taxelor locale stabilite conform hotărârilor adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, după caz, modul de calcul al acestora, contribuabilii care beneficiază de facilităţi fiscale, precum şi la informaţiile care privesc aplicarea oricăror alte dispoziţii ale Ordonanţei.1.06. Pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor şi a oricăror alte venituri ale bugetelor locale, în scopul descurajarii neefectuarii plăţii obligaţiilor bugetare, autorităţile administraţiei publice locale pot face publice informaţiile referitoare atât la contribuabilii în cauza, cat şi la obligaţiile acestora către bugetele locale.1.07. Impozitele şi taxele locale reglementate prin Ordonanţa, inclusiv cele prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din aceasta, sunt cuprinse în Tabloul cuprinzând impozitele şi taxele locale care constituie anexa I la prezentele norme metodologice.1.08. Nivelurile prevăzute în Tabloul cuprinzând impozitele şi taxele locale se indexează anual prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile prevederilor art. 67 coroborate cu cele ale art. 74 alin. (1) lit. b)-d) din Ordonanţa.1.09. Dictionarul cuprinzând semnificatia unor termeni şi notiuni utilizate în Ordonanţa, în normele metodologice sau care privesc activitatea de administrare a impozitelor şi taxelor locale constituie anexa II la prezentele norme metodologice.  +  ORDONANTA:Art. 2. - Resursele financiare constituite din impozitele şi taxele locale se utilizează pentru cheltuielile publice a căror finanţare se asigura de la bugetele locale, în condiţiile legii.  +  NORME METODOLOGICE:2.01. Resursele financiare constituite din impozitele şi taxele locale sunt utilizate în întregime de către autorităţile administraţiei publice locale pentru executarea atribuţiilor acestora, în condiţiile legii. Categoriile de cheltuieli publice a căror finanţare se asigura de la bugetele locale sunt stabilite prin lege.  +  ORDONANTA:Art. 3. - (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice, denumite în continuare contribuabili, datorează impozitele şi taxele locale reglementate prin prezenta ordonanţă. (2) Sunt asimilaţi persoanelor fizice, în sensul prezentei ordonanţe, contribuabilii care desfăşoară activităţi economice pe baza liberei iniţiative ori exercita în mod individual sau prin asociere orice profesie libera. (3) Prin persoane juridice, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege acele entităţi reprezentate de persoanele fizice, înregistrate legal, ce au un patrimoniu distinct, în scopul desfăşurării unei activităţi, precum: a) comercianţii şi filialele acestora, definiţi astfel de Codul comercial, inclusiv unităţile economice ale persoanelor juridice de drept public, precum şi cele ale organizaţiilor politice, sindicale, patronale şi cooperatiste, instituţiilor publice, asociaţiilor şi fundaţiilor, cultelor religioase şi altora asemenea, cu excepţia celor menţionate la alin. (2); b) cultele religioase şi unităţile locale ale acestora, cu personalitate juridică. (4) Sunt asimilate persoanelor juridice, în sensul prezentei ordonanţe, şi sucursalele şi reprezentantele autorizate sa funcţioneze pe teritoriul României, aparţinând persoanelor fizice sau juridice străine, şi altele asemenea. (5) Sunt exceptate instituţiile şi unităţile care funcţionează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.  +  NORME METODOLOGICE:3.01. Persoanele fizice şi persoanele juridice prevăzute de Ordonanţa au obligaţia legală să contribuie prin impozitele şi taxele locale stabilite de consiliile locale, consiliile judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, între limitele şi în condiţiile Ordonanţei, precum şi ale prezentelor norme metodologice, la cheltuielile publice locale.3.02. Contribuabilii asimilaţi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice pe baza liberei iniţiative, precum şi cei care exercită în mod autonom sau prin asociere orice profesie libera sunt: a) persoanele fizice care exercită activităţi independente în mod autonom sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea realizării de activităţi, cum sunt: asociaţiile familiale, asociaţiile agricole sau altele asemenea şi care nu întrunesc elementele constitutive ale contribuabilului persoana juridică; b) persoanele fizice care exercită acele profesii, cum sunt: medicale, de avocatura, notariale, de expertiza contabila, de expertiza tehnica, de consultanţa fiscală, de contabil autorizat, de consultant de plasament în valori imobiliare, de arhitectura, de executare judecătorească, cele autorizate să execute lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, sau alte profesii asemănătoare desfăşurate în mod autonom, în condiţiile legii, şi care nu întrunesc elementele constitutive ale contribuabilului persoana juridică.3.03. În categoria comercianţilor, contribuabili persoane juridice, se cuprind: regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, societăţile bancare şi orice alte societăţi comerciale care se organizează şi îşi desfăşoară activitatea în oricare dintre domeniile specifice producţiei, prestărilor de servicii, desfacerii produselor sau altor activităţi economice, cooperativele meşteşugăreşti, cooperativele de consum, cooperativele de credit sau alte entităţi persoane juridice care fac fapte de comerţ, astfel cum sunt definite de Codul comercial, şi care nu sunt asimilate persoanelor fizice.3.04. În categoria unităţilor economice ale persoanelor juridice de drept public, ale organizaţiilor politice, sindicale, patronale şi cooperatiste, instituţiilor publice, asociaţiilor, fundaţiilor, federaţiilor, cultelor religioase şi altora asemenea se cuprind numai acele unităţi aparţinând acestor persoane juridice care desfăşoară activităţi în oricare dintre domeniile prevăzute la pct. 3.03 din prezentele norme metodologice.3.05. Noţiunea culte religioase, prevăzută la art. 3 alin. (3) din Ordonanţa şi noţiunea culte religioase recunoscute de lege, prevăzută la pct. 3 din anexa nr. 2 şi la pct. 2 din anexa nr. 5 la Ordonanţa, corespund notiunii culte religioase recunoscute oficial în România, prevăzută la pct. 37 din anexa II la prezentele norme metodologice. Cultele religioase recunoscute oficial în România, organizate potrivit statutelor proprii, sunt persoane juridice. Pot fi persoane juridice şi componentele locale ale acestora, precum şi aşezămintele, asociaţiile, ordinele şi congregatiile prevăzute în statutele lor de organizare şi funcţionare, dacă acestea au elementele constitutive ale persoanelor juridice. Unităţile locale menţionate în Ordonanţa corespund, din punct de vedere terminologic, componentelor locale, astfel cum sunt denumite în Decretul nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, cu modificările şi completările ulterioare.3.06. Prin expresia orice alte entităţi cu personalitate juridică se înţelege orice alţi contribuabili care intră în categoria persoanelor juridice nemenţionate expres la art. 3 alin. (3) lit. a) şi b) din Ordonanţa, respectiv la pct. 3.03-3.05 din prezentele norme metodologice.3.07. Instituţiile şi unităţile care funcţionează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării sunt exceptate de la plata impozitelor şi taxelor locale reglementate de Ordonanţa, dar au obligaţia să depună declaraţiile de impunere, sub sancţiunile prevăzute de lege.-------------Punctul 3.07. al art. 3 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.  +  Capitolul 2 Impozitul pe clădiri  +  ORDONANTA:Art. 4. - (1) Impozitul pe clădiri este anual şi se datorează de către contribuabili pentru clădirile aflate în proprietatea lor, indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora. (2) În cazul clădirilor proprietate publică şi privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea sau în folosinţă, după caz, a contribuabililor, impozitul pe clădiri se datorează de către cei care le au în administrare sau în folosinţă. (3) În sensul prezentei ordonanţe, prin clădire se înţelege orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaţii şi de altele asemenea. (4) Pentru stabilirea impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, la dimensionarea unei clădiri se are în vedere suprafaţa construită desfăşurată care se determina prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv a celor situate la subsol. În calcul nu se cuprind suprafeţele podurilor, cu excepţia mansardelor, precum şi cele ale treptelor şi teraselor neacoperite.  +  NORME METODOLOGICE:4.01. Pentru clădirile de orice fel pe care le deţin în proprietate contribuabilii prevăzuţi la art. 3 din Ordonanţa datorează impozitul pe clădiri, indiferent unde sunt situate acestea, în intravilanul ori extravilanul comunelor, oraşelor sau municipiilor, după caz.4.02. În cazul clădirilor proprietate publică şi privată a statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administrarea sau în folosinţă, după caz, a contribuabililor, impozitul pe clădiri se determina, în mod diferenţiat, după cum aceştia sunt persoane fizice sau persoane juridice, astfel: a) în cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,2% sau 0,1%, după mediul în care se afla clădirea, urban ori rural, asupra valorii impozabile determinate potrivit criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa; b) în cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale asupra valorii de inventar a clădirii, potrivit art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa.Obligaţia de a depune declaraţia de impunere, în condiţiile şi sub sancţiunile prevăzute de lege, revine contribuabililor care au în administrare sau în folosinţă clădiri proprietate publică/privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, la care se anexează, în fotocopie confirmată pentru autoritate sub semnatura contribuabilului/reprezentantului legal al contribuabilului, contractul respectiv.Se anexează în mod obligatoriu un certificat emis de instituţia publică competenţa, parte în contract, prin care se confirma realitatea menţiunilor respective, în situaţia în care nu sunt înscrise în contract: a) în cazul persoanelor fizice - suprafaţa construită desfăşurată, anul în care a fost realizată clădirea, precum şi dacă aceasta intra sub incidenţa pct. 3 al notei din anexa nr. 1 la Ordonanţa; b) în cazul persoanelor juridice - valoarea de inventar a clădirii, înregistrată în contabilitatea instituţiei publice care a hotărât darea în administrare sau în folosinţă a clădirii, precum şi data înregistrării în contabilitate a clădirii respective, iar în cazul efectuării unor reevaluari, data ultimei reevaluari.4.03. În cazul în care clădirile proprietate publică şi privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale sunt concesionate ori închiriate, impozitul pe clădiri se datorează de către concesionari sau locatari, potrivit prevederilor pct. 4.02 din prezentele norme metodologice, chiar dacă aceştia datorează redeventa sau chirie, după caz.4.04. În scopul identificarii proprietăţilor situate în intravilanul localităţilor rurale şi urbane, precum şi pentru identificarea adresei de domiciliu/reşedinţa/sediu, autorităţile administraţiei publice locale vor elabora şi vor aproba nomenclatura stradala pe fiecare localitate, până cel târziu la data de 15 decembrie 2002, acolo unde aceasta nu este realizată până la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.La elaborarea şi aprobarea nomenclaturii stradale se au în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 30 august 2002.4.05. Pentru fiecare proprietate situata în intravilanul localităţilor, pe fiecare strada individualizata prin denumire proprie se atribuie câte un număr de ordine, după cum urmează: a) pe partea stanga a strazii se începe cu numărul 1 şi se continua cu numerele impare, în ordine crescatoare, până la capatul strazii; b) pe partea dreaptă a strazii se începe cu numărul 2 şi se continua cu numerele pare, în ordine crescatoare, până la capatul strazii.4.06. În cazul blocurilor de locuinţe, precum şi în cel al clădirilor alipite situate în cadrul aceleiaşi curţi - lot de teren, care au un sistem constructiv şi arhitectonic unitar şi în care sunt situate mai multe apartamente, datele despre domiciliu/reşedinţa/sediu cuprind strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul.4.07. Datele despre domiciliul/reşedinţa/sediul contribuabililor se înscriu în registrul agricol, în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi în orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar, cu menţionarea elementelor de identificare prevăzute la pct. 4.05 şi 4.06 din prezentele norme metodologice.4.08. Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri, ce sta la baza calculării impozitului pe clădiri, datorat de persoanele fizice, rezultă din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar în lipsa acestora, din schita/fişa clădirii sau din orice alte documente asemănătoare.Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determina prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv ale balcoanelor, logiilor şi ale celor situate la subsol. În calcul nu se cuprind suprafeţele podurilor, precum şi cele ale treptelor şi teraselor neacoperite.4.09. Pentru calcularea impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, în cazul în care clădirea nu poate fi efectiv masurata pe conturul exterior, suprafaţa construită desfăşurată se determina prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu coeficientul de transformare de 1,20 prevăzut în anexa nr. 1 la Ordonanţa. Coeficientul de transformare serveşte la stabilirea relatiei dintre suprafaţa utila, potrivit dimensiunilor interioare dintre pereţi, şi suprafaţa construită desfăşurată determinata pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii.4.10. La stabilirea coeficientului de transformare menţionat la pct. 4.09 din prezentele norme metodologice s-a avut în vedere potenţiala diferenţa dintre suprafaţa construită desfăşurată şi suprafaţa utila a clădirii; prin potenţiala diferenţa se cuantifica suprafaţa secţiunii zidurilor, a balcoanelor, a loggiilor, precum şi a cotei-părţi din eventualele incinte de deservire comuna, acolo unde este cazul. Dacă în documente este înscrisă suprafaţa construită desfăşurată a clădirii, determinata pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al acesteia, pentru determinarea impozitului pe clădiri nu se ia în calcul suprafaţa utila şi, implicit, nu se aplică coeficientul de transformare.În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi noţiunea de mai jos au următoarele înţelesuri: a) balcon - platforma cu balustrada pe peretele exterior al unei clădiri, comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uşi; b) incinta de deservire comuna - spaţiu închis în interiorul unei clădiri, proprietatea comuna a celor care deţin apartamente în aceasta, afectat scarilor, lifturilor, uscatoriilor sau oricăror alte utilităţi asemănătoare; c) loggie - galerie exterioară incorporată unei clădiri, acoperită şi deschisă către exterior printr-un şir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stâlpi.------------Punctul 4.02 al art. 4 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.Punctul 4.03 al art. 4 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.Punctul 4.10 al art. 4 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.  +  ORDONANTA:Art. 5. - (1) Impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se calculează prin aplicarea cotei de 0,2% în mediul urban şi de 0,1% în mediul rural asupra valorii impozabile a clădirii, determinata potrivit criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute în anexa nr. 1. (2) În cazul contribuabililor menţionaţi la alin. (1), care deţin mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri se majorează după cum urmează: a) cu 15% pentru prima clădire, în afară celei de la adresa de domiciliu; b) cu 50% pentru cea de a doua clădire, în afară celei de la adresa de domiciliu; c) cu 75% pentru cea de a treia clădire, în afară celei de la adresa de domiciliu; d) cu 100% pentru cea de a patra clădire şi următoarele, în afară celei de la adresa de domiciliu. (3) Ordinea numerică a proprietăţilor se determina în raport de anul dobândirii clădirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar. (4) Contribuabilii care intra sub incidenţa alin. (2) au obligaţia să depună o declaraţie specială la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul, precum şi la cele în a căror rază teritorială sunt situate clădirile respective. (5) Modelul declaraţiei speciale menţionate la alin. (4) se aproba prin normele metodologice referitoare la impozitele şi taxele locale.  +  NORME METODOLOGICE:5.01. Impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se determina pe bază de cota procentuală, diferenţiată în funcţie de locul în care se afla situata clădirea, respectiv 0,2% pentru mediul urban şi 0,1% pentru mediul rural, aplicată asupra valorii impozabile a clădirii.5.02. Pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor, stabilită pe baza criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute de anexa nr. 1 la Ordonanţa, se au în vedere instalaţiile cu care este dotată clădirea, respectiv: a) se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prezentate în coloana 2 acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalaţii de apa, de canalizare, electrice şi de încălzire, după cum urmează:a.1. clădirea se considera dotată cu instalatie de apa dacă alimentarea cu apa se face prin conducte, dintr-un sistem de aductiune din reţele publice sau direct dintr-o sursa naturala - put, fântâna sau izvor - în sistem propriu;a.2. clădirea se considera ca are instalatie de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în reţeaua publică;a.3. clădirea se considera ca are instalatie electrica dacă este dotată cu cablaje interioare racordate la reţeaua publică sau la o sursa de energie electrica - grup electrogen, microcentrala, instalaţii eoliene sau microhidrocentrala;a.4. clădirea se considera ca are instalatie de încălzire dacă aceasta se face prin intermediul agentului termic - abur sau apa calda de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locală sau centrale termice proprii - şi îl transmit în sistemul de distribuţie în interiorul clădirii, constituit din conducte şi radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid; b) se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana 3 acele clădiri care nu se regăsesc în contextul menţionat la lit. a), respectiv cele care nu au nici una dintre aceste instalaţii sau au una, doua ori trei astfel de instalaţii.Menţiunea cu privire la existenta instalaţiilor se face prin Declaraţia de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri în cazul persoanelor fizice, model ITL - 001, prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.5.03. În situaţia în care, pe parcursul anului fiscal, clădirea încadrată pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana 3 din anexa nr. 1 la Ordonanţa face obiectul aplicării valorilor impozabile prevăzute în coloana 2 din aceeaşi anexa, ca efect al dotării cu toate cele patru instalaţii, modificarea impozitului pe clădiri se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a apărut aceasta situaţie, necesitand depunerea unei noi declaraţii de impunere conform pct. 5.02 din prezentele norme metodologice. În mod similar se procedează şi în situaţia în care la clădirea dotată cu toate cele patru instalaţii prevăzute la pct. 5.02 lit. a), pe parcursul anului fiscal, se elimina din sistemul constructiv oricare dintre aceste instalaţii, pe bază de autorizaţie de desfiinţare eliberata în condiţiile legii.5.04. În vederea aplicării coeficienţilor de corectie prevăzuţi la pct. 1 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanţa, pentru încadrarea localităţilor pe ranguri de localităţi se are în vedere ierarhizarea acestora reglementată de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, denumita în continuare Legea nr. 351/2001. Conform acestei reglementări ierarhizarea localităţilor pe ranguri este următoarea: a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţa europeană; b) rangul I - municipii de importanţa naţionala, cu influenţa potenţiala la nivel european; c) rangul II - municipii de importanţa interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi; d) rangul III - oraşe; e) rangul IV - sate reşedinţa de comune; f) rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.5.05. Localităţile componente ale oraşelor şi municipiilor, astfel cum sunt încadrate potrivit dispoziţiilor Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 2/1968, sunt asimilate localităţilor urbane.5.06. Exemplu de calcul pentru impozitul pe clădiriPentru o clădire cu destinaţia de locuinta, care nu poate fi efectiv masurata pe conturul exterior, proprietatea unei persoane fizice, situata în municipiul Bucureşti, zona A, construită în anul 1950, cu pereţi din caramida arsa, ce are toate cele patru instalaţii menţionate la pct. 5.02 din prezentele norme metodologice şi o suprafaţa utila de 100 mp, impozitul pe clădiri datorat în anul 2003 se calculează astfel: a) se calculează suprafaţa construită desfăşurată, prin aplicarea coeficientului de transformare de 1,20 asupra suprafeţei utile:100 mp x 1,20 = 120 mp; b) se determina valoarea impozabilă a clădirii astfel:b.1. se calculează valoarea impozabilă pe metru patrat de suprafaţa construită desfăşurată, în funcţie de rangul 0 corespunzător Capitalei, zona A, conform pct. 1 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanţa, unde coeficientul de corectie este de 1,30:5.300.000 lei/mp x 1,30 = 6.890.000 lei/mp;b.2. se calculează valoarea impozabilă a clădirii, ţinându-se seama de suprafaţa construită desfăşurată prevăzută la lit. a) şi valoarea prevăzută la subpct. b.1:120 mp x 6.890.000 lei/mp = 826.800.000 lei;b.3. în raport de anul în care a fost realizată clădirea se aplică o reducere de 15%, potrivit adnotarii**) lit. a) din anexa nr. 1 la Ordonanţa, ce corespunde aplicării unei cote de 85% asupra valorii menţionate la subpct. b.2, respectiv:826.800.000 lei x 85% = 702.780.000 lei; c) se calculează impozitul pe clădiri datorat pentru anul 2003 prin înmulţirea valorii menţionate la subpct. b.3 cu cota de 0,2% prevăzută la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa:702.780.000 lei x 0,2% = 1.405.560 lei/an.Prin aplicarea prevederilor art. 73 alin. (2) din Ordonanţa rezultă impozitul pe clădiri, rotunjit, de 1.406.000 lei/an.5.07. Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localităţi şi zone în cadrul acestora, încadrarea clădirilor urmează încadrarea terenurilor efectuată de către consiliile locale, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, în condiţiile prevăzute la art. 13 din Ordonanţa, cu respectarea condiţiilor prevăzute la pct. 14.02 din prezentele norme metodologice.5.08. Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice care deţin în proprietate mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, se majorează conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa.5.09. Sunt considerate ca fiind închiriate numai acele clădiri cu destinaţia de locuinta pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) proprietarul, în calitatea sa de locator, are contract de închiriere încheiat în forma scrisă; b) contractul prevăzut la lit. a) este înregistrat la organul fiscal competent în scopul stabilirii veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, în condiţiile legii; c) locatarul nu poate fi membru al familiei locatorului; prin familie, în sensul prezentei litere, se desemnează soţul, sotia şi copiii lor necăsătoriţi. Aceasta condiţie nu se urmăreşte în cazul în care clădirea cu destinaţia de locuinta se închiriază unei persoane juridice.5.10. Impozitul pe clădiri majorat în condiţiile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa se aplică după cum urmează: a) pentru acele clădiri pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 5.09 din prezentele norme metodologice, precum şi pentru partea din clădire pentru care nu se face dovada îndeplinirii acestor condiţii; b) proporţional cu perioada pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de la pct. 5.09 din prezentele norme metodologice, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care nu sunt îndeplinite aceste condiţii.5.11. O persoana fizica ce deţine în proprietate doua clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează: a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa; b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 115%.5.12. O persoana fizica ce deţine în proprietate trei clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează: a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa; b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 115%; c) pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 150%.5.13. O persoana fizica ce deţine în proprietate patru clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează: a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa; b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 115%; c) pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 150%; d) pentru cea de-a patra clădire, care este a treia în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 175%.5.14. O persoana fizica ce deţine în proprietate cinci clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează: a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa; b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 115%; c) pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 150%; d) pentru cea de-a patra clădire, care este a treia în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 175%; e) pentru cea de-a cincea clădire, care este a patra în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 200%.În cazul persoanelor fizice care deţin în proprietate mai mult de cinci clădiri cu destinaţia de locuinta, altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 5 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa, pentru fiecare dintre acestea, se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri determinat potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa cu 200%.5.15. În situaţiile în care consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti au aprobat majorarea impozitului pe clădiri cu până la 50% inclusiv, în condiţiile art. 72 din Ordonanţa şi ale pct. 72.02 din prezentele norme metodologice, aceasta cota de majorare se aplică asupra impozitului pe clădiri determinat potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa şi celor ale pct. 5.01, 5.11-5.14 din prezentele norme metodologice.5.16. Pentru clădirile aflate în indiviziune contribuabilii persoane fizice răspund solidar în ceea ce priveşte obligaţiile referitoare la impozitul pe clădiri stabilit în condiţiile art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa. Impozitul se împarte conform cotelor-părţi de proprietate, iar cotei-părţi din impozitul pe clădiri corespunzător i se aplică, după caz, majorarea prevăzută la art. 5 alin. (2) din Ordonanţa, în raport de ordinea numerică rezultată din aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa, datorată de fiecare contribuabil, după caz.5.17. Regulile prevăzute la pct. 5.16 din prezentele norme metodologice se aplică în mod corespunzător persoanelor care beneficiază de facilităţi fiscale de la plata impozitului pe clădiri.5.18. În categoria clădirilor supuse impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice se cuprind: a) construcţiile cu destinaţia de locuinta, respectiv unităţile construite formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la acelaşi nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependinţe şi/sau alte spaţii de deservire; b) construcţiile menţionate la lit. a), dezafectate şi utilizate pentru desfăşurarea de profesii libere, de activităţi comerciale sau în orice alte scopuri; c) construcţiile-anexe situate fie în corpul principal de clădire, fie în afară acestuia, cum sunt: bucătăriile, camarile, pivnitele, grajdurile, magaziile, garajele şi altele asemenea; d) construcţiile gospodăreşti, cum sunt: patulele, hambarele pentru cereale, surele, fanariile, remizele, soproanele şi altele asemenea.5.19. Sunt considerate clădiri distincte, având elemente de identificare proprii ale adresei, potrivit pct. 4.05 şi 4.06 din prezentele norme metodologice: a) clădirile distantate spatial de celelalte clădiri amplasate în aceeaşi curte - lot de teren, precum şi clădirile legate între ele prin pasarele sau balcoane de serviciu; b) clădirile alipite, situate pe loturi alăturate, care au sisteme constructive şi arhitectonice diferite - faţade şi materiale de construcţie pentru pereţii exteriori, intrari separate din strada, curte sau gradina - şi nu au legături interioare.5.20. Clădirile distincte cu destinaţia de locuinta, situate la aceeaşi adresa, proprietate a aceleiaşi persoane fizice, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa. În cazul clădirilor de natura celor prevăzute la pct. 4.06 din prezentele norme metodologice, proprietate a aceleiaşi persoane fizice, apartamentul este asimilat clădirii ce intra sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa coroborate cu cele ale pct. 5.10 din prezentele norme metodologice.5.21. Nu intra sub incidenţa art. 5 alin. (2) din Ordonanţa, pe durata de executare a contractului, clădirea: a) care este dobandita în baza unui contract ce conţine clauza de întreţinere pe durata întregii vieţi a persoanei care înstrăinează clădirea respectiva şi la deces noul proprietar asigura inmormantarea după datina; b) care este dobandita în baza unui contract de renta viageră, în condiţiile art. 1639 din următoarele din Codul civil; c) asupra căreia s-a constituit dreptul de uzufruct sau abitaţie viageră, în condiţiile art. 517 şi următoarele, respectiv art. 565 şi următoarele din Codul civil.5.22. De prevederile pct. 5.21 din prezentele norme metodologice un contribuabil poate beneficia numai pentru un singur contract încheiat sub forma autentică şi sub rezerva ca persoana care înstrăinează nu este ruda de gradul întâi cu persoana care dobândeşte clădirea respectiva.5.23. Majorarea impozitului pe clădiri cu cotele prevăzute la art. 5 alin. (2) din Ordonanţa se calculează şi în cazul persoanelor fizice străine care deţin pe teritoriul României mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta, ordinea numerică a acestora fiind determinata de succesiunea în timp a dobândirii lor, cu obligativitatea depunerii declaraţiei speciale.5.24. Prin stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa şi în condiţiile pct. 5.08-5.10 şi 5.16-5.23 din prezentele norme metodologice, se considera executate prevederile art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizarii sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002.5.25. (1) Ordinea numerică a proprietăţilor pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa se determina în funcţie de anul dobândirii clădirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar. (2) În cazul în care în acelaşi an se dobândesc mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta, ordinea numerică este determinata de data dobândirii. (3) În cazul în care la aceeaşi dată se dobândesc mai multe clădiri cu destinaţia de locuinta, ordinea numerică este cea pe care o declara contribuabilul respectiv. (4) În cazul persoanei fizice care deţine în proprietate mai multe clădiri cu destinaţie de locuinta, iar domiciliul sau reşedinţa sa nu corespunde cu adresa nici uneia dintre aceste clădiri, prima clădire dobandita în ordinea numerică a proprietăţilor, stabilită potrivit alin. 1-3, este asimilată clădirii de la adresa de domiciliu.5.26. Declaraţia specială de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat, în cazul persoanelor fizice deţinătoare a mai multor clădiri cu destinaţia de locuinta, model ITL - 002, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.------------Punctul 5.16 al art. 5 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 149 din 6 februarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 17 februarie 2003.Subpunctul a.2 al literei a) de la punctul 5.02 al art. 5 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.Punctul 5.09 al art. 5 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.Punctul 5.15 al art. 5 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.Punctul 5.21 al art. 5 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.Alin. (4) al pct. 5.25 al art. 5 a fost introdus de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.  +  ORDONANTA:Art. 6. - (1) Impozitul pe clădiri, în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 3 alin. (3), se calculează prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsă între 0,5% şi 1,5% asupra valorii de inventar a clădirii, înregistrată în contabilitatea acestora, conform prevederilor legale în vigoare. (2) Dacă persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor începând cu anul 1998 până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, cota impozitului pe clădiri este între 3% şi 5%, aplicată la valoarea de inventar a clădirii, până la data primei reevaluari, înregistrată în contabilitatea acestora. (3) Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe clădiri se determina asupra valorii negociate între părţi şi înscrise în contract şi se datorează de către proprietar. (4) Începând cu data transferului de proprietate către beneficiar a clădirilor ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul se determina prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (2), până la data primei reevaluari înregistrate în contabilitate.  +  NORME METODOLOGICE:6.01. - Prin sintagma valoarea de inventar înscrisă în evidenţa contabilă se înţelege valoarea de intrare a clădirilor în patrimoniu şi care, după caz, poate fi: a) costul de achiziţie, pentru clădirile procurate cu titlu oneros; b) costul de producţie, pentru clădirile construite de unitatea patrimonială; c) valoarea actuala, estimată la înscrierea lor în activ, ţinându-se seama de valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentru clădirile obţinute cu titlu gratuit; d) valoarea de aport - de utilitate acceptată de părţi -, pentru clădirile intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii/fuziunii, conform statutelor şi contractelor, determinata prin expertiza, potrivit legii; e) valoarea rezultată în urma reevaluarii, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziţii legale.6.02. În cursul lunii mai a fiecărui an fiscal pentru anul următor, consiliile locale adopta hotărâri privind stabilirea cotei pe baza căreia se calculează impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice, cota care poate fi cuprinsă între 0,5% şi 1,5% inclusiv. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.6.03. Pentru clădirile contribuabililor persoane juridice impozitul se calculează de către aceştia prin aplicarea cotei stabilite de către consiliile locale, potrivit legii, ce poate fi cuprinsă între 0,5% şi 1,5% inclusiv, asupra valorii de inventar înscrise în evidenţa contabilă a acestora. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.Declaraţia de impunere pentru stabilirea impozitului pe clădiri în cazul persoanelor juridice, model ITL - 003, este prevăzută în anexa nr. IV la prezentele norme metodologice.6.04. Impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice care nu au înregistrată în evidenţa contabilă valoarea de inventar actualizată a clădirilor, începând cu anul 1998, se calculează pe baza cotei stabilite între 3% şi 5% inclusiv, prin hotărâre a consiliului local. Cota se stabileşte în cursul lunii mai a fiecărui an fiscal şi se aplică pentru anul următor. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.6.05. Pentru executarea prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa se au în vedere următoarele: a) în cazul contribuabililor care nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor începând cu anul 1998, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 6.04 din prezentele norme metodologice asupra valorii de inventar a clădirii; b) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care în evidenţa contabilă s-a înregistrat valoarea rezultată în urma reevaluarii, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 6.03 din prezentele norme metodologice asupra valorii de inventar a clădirii; c) în cazul clădirilor dobândite începând cu 1 ianuarie 1998, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 6.03 din prezentele norme metodologice asupra valorii de intrare în patrimoniu; d) în cazul clădirilor la care s-au efectuat lucrări de modernizare, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 6.03 din prezentele norme metodologice, numai pentru cele care au fost reevaluate potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. e) din Normele privind reevaluarea imobilizarilor corporale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 403/2000, cu modificările ulterioare.6.06. Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar. Potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997, proprietar este locatorul/finantatorul până la data expirării contractului de leasing, când se transfera utilizatorului/beneficiarului dreptul de proprietate asupra clădirii.6.07. Impozitul pe clădiri pe perioada de leasing se determina pe baza valorii negociate între părţi şi înscrise în contract. Începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care expira contractul de leasing, impozitul pe clădiri se determina după cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridică.Valoarea negociata între părţi corespunde valorii totale a contractului de leasing.6.08. La determinarea valorii de inventar a clădirii se are în vedere însumarea valorilor tuturor elementelor şi instalaţiilor functionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scarile, ascensoarele, instalaţiile de iluminat, instalaţiile sanitare, instalaţiile de încălzire, instalaţiile de telecomunicaţii prin fir şi altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor şi instalaţiilor functionale ale clădirii.-------------Punctul 6.05 al art. 6 a fost modificat de HOTĂRÂREA nr. 561 din 21 mai 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 3 iunie 2003.  +  ORDONANTA:Art. 7. - (1) La determinarea impozitului pe clădiri, în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 3 alin. (3), se au în vedere atât clădirile aflate în funcţiune, cat şi cele în rezerva sau conservare. (2) Clădirile aflate în funcţiune şi a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii sunt supuse în continuare impozitului pe clădiri, calculat pe baza valorii de inventar înregistrate în contabilitate.  +  NORME METODOLOGICE:7.01. Datorarea impozitului pe clădiri este prevăzută în sarcina contribuabililor persoane juridice atât pentru clădirile aflate în funcţiune, în rezerva sau în conservare, cat şi pentru cele aflate în funcţiune şi a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii.7.02. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 din Ordonanţa se au în vedere Normele privind reevaluarea imobilizarilor corporale aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 403/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 7 iunie 2000, denumita în continuare Hotărârea Guvernului nr. 403/2000.  +  ORDONANTA:Art. 8. - Clădirile dobândite în cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite. Impozitul se calculează proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului.  +  NORME METODOLOGICE:8.01. Prin expresia clădire dobandita, indiferent sub ce forma se înţelege orice clădire intrata în proprietatea persoanelor fizice sau juridice pe oricare dintre căile prevăzute de dispoziţiile art. 644 şi următoarele din Codul civil.În cazul clădirilor dobândite prin acte notariale, translative ale dreptului de proprietate, data dobândirii este cea menţionată în actul respectiv.În cazul clădirilor dobândite prin hotărâri judecătoreşti, data dobândirii este data pronunţării hotărârii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă.8.02. În cazul persoanelor fizice, pentru clădirile executate potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 50/1991, data dobândirii clădirii se considera după cum urmează: a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor; b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege; c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de baza ale unei clădiri, în speta pereţi şi acoperis. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport de care se stabileşte impozitul pe clădiri.8.03. Procesele-verbale menţionate la pct. 8.02 din prezentele norme metodologice se întocmesc prin grija structurilor specializate din domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului ale autorităţilor administraţiei publice locale, denumite în continuare structuri specializate, şi servesc la înregistrarea în evidentele fiscale, agricole sau cadastrale, după caz, precum şi la determinarea impozitului pe clădiri.8.04. Data dobândirii clădirii, potrivit menţiunii prevăzute la pct. 8.02 din prezentele norme metodologice, determina concomitent, în condiţiile Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice, următoarele: a) datorarea impozitului pe clădiri; b) diminuarea suprafeţei de teren pentru care se datorează impozitul pe teren cu suprafaţa construită la sol a clădirii respective.Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice se stabileşte pe baza datelor extrase din actele care atesta dreptul de proprietate.8.05. Pentru clădirile dobândite în cursul anului impozitul pe clădiri datorat de la data de întâi a lunii următoare celei în care aceasta a fost dobandita şi până la sfârşitul anului respectiv se repartizează la termenele de plată rămase, iar ratele scadente sunt în funcţie de ratele trimestriale determinate pentru impozitul anual, proporţional cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri.8.06. Exemple de calculExemplul 0. Utilizându-se exemplul de calcul de la pct. 5.06 din prezentele norme metodologice, impozitul pe clădiri aferent unui an fiscal este de 1.406.000 lei şi, potrivit art. 10 din Ordonanţa, se plăteşte trimestrial în patru rate egale, astfel:I. până la 15 martie inclusiv .............. 351.500 lei;II. până la 15 iunie inclusiv .............. 351.500 lei;III. până la 15 septembrie inclusiv ........ 351.500 lei;IV. până la 15 noiembrie inclusiv .......... 351.500 lei,iar impozitul pe clădiri aferent unei luni se determina prin împărţirea impozitului pe clădiri aferent anului fiscal la numărul de luni calendaristice, respectiv:1.406.000 lei : 12 luni ≈'98 117.167 lei/luna.Pentru clarificarea prevederilor pct. 8.05 din prezentele norme metodologice prin exemplele de calcul ce urmează se parcurg toate perioadele dintr-un an fiscal având drept referinţa exemplul 0.Exemplul 1. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna ianuarie. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 februarie:117.167 lei/luna x 11 luni = 1.288.837 lei. b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:I. până la 15 martie inclusiv ........... 234.334 lei;II. până la 15 iunie inclusiv ........... 351.501 lei;III. până la 15 septembrie inclusiv ..... 351.501 lei;IV. până la 15 noiembrie inclusiv ....... 351.501 lei.Exemplul 2. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna februarie. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 martie:117.167 lei/luna x 10 luni = 1.171.670 lei. b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:I. până la 15 martie inclusiv .............. 117.167 lei;II. până la 15 iunie inclusiv .............. 351.501 lei;III. până la 15 septembrie inclusiv ........ 351.501 lei;IV. până la 15 noiembrie inclusiv .......... 351.501 lei.Exemplul 3. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna martie. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 aprilie:117.167 lei/luna x 9 luni = 1.054.503 lei. b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:I. până la 15 martie inclusiv ............. - lei;II. până la 15 iunie inclusiv ............. 351.501 lei;III. până la 15 septembrie inclusiv ....... 351.501 lei;IV. până la 15 noiembrie inclusiv ......... 351.501 lei.Exemplul 4. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna aprilie. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 mai:117.167 lei/luna x 8 luni = 937.336 lei. b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:I. până la 15 martie inclusiv .................. - lei;II. până la 15 iunie inclusiv .................. 234.334 lei;III. până la 15 septembrie inclusiv ............ 351.501 lei;IV. până la 15 noiembrie inclusiv .............. 351.501 lei.Exemplul 5. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna mai. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 iunie:117.167 lei/luna x 7 luni = 820.169 lei. b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:I. până la 15 martie inclusiv .......... - lei;II. până la 15 iunie inclusiv .......... 117.167 lei;III. până la 15 septembrie inclusiv .... 351.501 lei;IV. până la 15 noiembrie inclusiv ...... 351.501 lei.Exemplul 6. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna iunie. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 iulie:117.167 lei/luna x 6 luni = 703.002 lei. b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:I. până la 15 martie inclusiv ............. - lei;II. până la 15 iunie inclusiv ............. - lei;III. până la 15 septembrie inclusiv ....... 351.501 lei;IV. până la 15 noiembrie inclusiv ......... 351.501 lei.Exemplul 7. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna iulie. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 august:117.167 lei/luna x 5 luni = 585.835 lei. b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:I. până la 15 martie inclusiv ................. - lei;II. până la 15 iunie inclusiv ................. - lei;III. până la 15 septembrie inclusiv ........... 234.334 lei;IV. până la 15 noiembrie inclusiv ............. 351.501 lei.Exemplul 8. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna august. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 septembrie:117.167 lei/luna x 4 luni = 468.668 lei. b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:I. până la 15 martie inclusiv ............... - lei;II. până la 15 iunie inclusiv ............... - lei;III. până la 15 septembrie inclusiv ......... 117.167 lei;IV. până la 15 noiembrie inclusiv ........... 351.501 lei.Exemplul 9. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna septembrie. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 octombrie:117.167 lei/luna x 3 luni = 351.501 lei. b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:I. până la 15 martie inclusiv ............... - lei;II. până la 15 iunie inclusiv ............... - lei;III. până la 15 septembrie inclusiv ......... - lei;IV. până la 15 noiembrie inclusiv ........... 351.501 lei.Exemplul 10. Dreptul de proprietate se dobândeşte între 1 şi 15 octombrie inclusiv. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 noiembrie:117.167 lei/luna x 2 luni = 234.334 lei. b) Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. a) se repartizează la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte astfel:I. până la 15 martie inclusiv .............. - lei;II. până la 15 iunie inclusiv .............. - lei;III. până la 15 septembrie inclusiv ........ - lei;IV. până la 15 noiembrie inclusiv .......... 234.334 lei.Exemplul 11. Dreptul de proprietate se dobândeşte între 16 şi 31 octombrie inclusiv. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 noiembrie:117.167 lei/luna x 2 luni = 234.334 lei. b) Având în vedere art. 62 alin. (1) din Ordonanţa, cum ultimul termen de plată prevăzut la art. 10 din Ordonanţa este înăuntrul celor 30 de zile în care contribuabilul are obligaţia să depună declaraţia de impunere pentru clădirile dobândite, termenul de plată pentru impozitul datorat, menţionat la lit. a), este la 30 de zile de la data dobândirii clădirii, respectiv între 16 şi 30 noiembrie inclusiv.Exemplul 12. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna noiembrie. a) Se calculează impozitul datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 decembrie:117.167 lei/luna x 1 luna = 117.167 lei. b) Având în vedere art. 62 alin. (1) din Ordonanţa, cum ultimul termen de plată prevăzut la art. 10 din Ordonanţa este depăşit, plata se considera în termen dacă impozitul datorat, menţionat la lit. a), se plăteşte până la expirarea perioadei de 30 de zile de la dobândire, înăuntrul căreia contribuabilul are obligaţia să depună declaraţia de impunere pentru clădirile dobândite, dar nu mai târziu de ultima zi lucrătoare a lunii decembrie a anului fiscal respectiv.Exemplul 13. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna decembrie.Având în vedere ca impozitul pe clădiri se datorează cu data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobandita, adică începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor, este evident ca pentru anul curent nu se stabileşte impozit pe clădiri.8.07. Rotunjirea prevăzută la art. 73 alin. (2) din Ordonanţa se aplică numai la calcularea impozitului pe clădiri anual. Pentru toate celelalte calcule intermediare referitoare la impozitul pe clădiri datorat pentru perioade mai mici de un an, la determinarea unor niveluri ca efect al majorării anuale prevăzute la art. 72 din Ordonanţa ori al aplicării unor coeficienţi de corectie, precum şi la repartizarea pe termene de plată, rotunjirea se face la leu, în sensul că orice fracţiune din acesta se întregeşte la un leu, prin adaos.  +  ORDONANTA:Art. 9. - (1) Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru situaţiile de dezafectare, demolare, dezmembrare sau distrugere a clădirilor, precum şi de transfer al dreptului de proprietate ori locaţiune asupra clădirilor, după caz, se face cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs una dintre aceste situaţii. Scăderea se acordă proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel de situaţii, precum şi cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal. (2) Lista cuprinzând clădirile care nu sunt supuse impozitului pe clădiri este redata în anexa nr. 2. (3) Avizarea de către consiliile locale a construcţiilor speciale prevăzute la subpunctul 20 al pct. 7 din anexa nr. 2 se va face anual, în cursul lunii noiembrie, şi se aplică în anul fiscal următor.  +  NORME METODOLOGICE:9.01. Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) din Ordonanţa, se face după cum urmează: a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situaţia respectiva; b) proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel de situaţii; c) proporţional cu perioada cuprinsă între data menţionată la lit. a) şi sfârşitul anului fiscal respectiv.Pe cale de consecinţa, impozitul pe clădiri, determinat în condiţiile Ordonanţei şi ale prezentelor norme metodologice, se datorează până la data la care se face scăderea.9.02. Prin noţiunea instituţii publice, menţionată la pct. 1 din anexa nr. 2 la Ordonanţa, se înţelege: Parlamentul, Administraţia Prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora.9.03. Prin sintagma incinte folosite pentru activităţi economice, menţionată la pct. 1-4 din anexa nr. 2 la Ordonanţa, se înţelege spaţiile utilizate pentru realizarea oricăror fapte de comerţ, astfel cum sunt definite în Codul comercial, ce exced destinaţiilor specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri.9.04. Referitor la pct. 3 din anexa nr. 2 la Ordonanţa, prin sintagma clădirile care, prin destinaţie, constituie lacasuri de cult se înţelege bisericile - lacasurile de inchinaciune, casele de rugaciuni - şi anexele acestora.Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnita, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, casa parohiala, cu dependintele sale, destinată ca locuinta a preotului/preoţilor slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumanari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamantul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfăşurarea activităţilor cu caracter administrativ-bisericesc, reşedinţa chiriarhului, precum şi altele asemenea; prin asezamant cu caracter social-caritabil se înţelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantina socială sau orice alta incinta destinată unei activităţi asemănătoare.9.05. În cursul lunii noiembrie a fiecărui an fiscal pentru anul următor consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, potrivit subpct. (20) al pct. 7 din anexa nr. 2 la Ordonanţa, stabilesc prin hotărâre acele construcţii speciale de natura similară nemenţionate la subpct. (1)-(19) ale aceluiaşi punct. Termenul avizare, prevăzut la art. 9 alin. (3) din Ordonanţa, corespunde avizului prevăzut la art. 45 din Legea nr. 215/2001, specific adoptării hotărârilor de către consiliile locale, în condiţiile art. 46 din aceeaşi lege.Pentru anul 2003 adoptarea hotărârilor se face până cel târziu la 28 februarie 2003.9.06. Contribuabilii proprietari ai construcţiilor care fac obiectul pct. 9.05 din prezentele norme metodologice vor depune anual, în cursul lunii octombrie, Cererea privind avizarea construcţiilor speciale în scopul scutirii de la plata impozitului pe clădiri, model ITL - 023, potrivit anexei nr. IV la prezentele norme metodologice, la autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi munici