NORMATIV din 25 iunie 2002privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător
EMITENT
  • MINISTERUL APELOR ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 21 octombrie 2002



      +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1 (1) Obiectivul prezentului normativ este de a preveni, a elimina, a limita deteriorarea, precum şi de a îmbunătăţi calitatea aerului în vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii omului şi mediului în general, asigurând astfel alinierea la normele internaţionale şi la reglementările Uniunii Europene. (2) În acest sens prezentul normativ conţine prevederi cu privire la: a) valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb, benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurător şi valorile-ţinta şi obiectivele pe termen lung pentru ozon în aerul înconjurător; b) pragurile de alerta pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi ozon în aerul înconjurător şi pragul de informare pentru ozon în aerul înconjurător; c) evaluarea nivelurilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb, benzen, monoxid de carbon şi ozon în aerul înconjurător; d) informaţiile ce trebuie comunicate publicului; e) raportarea datelor rezultate din măsurători. (3) Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul normativ.  +  Articolul 2 (1) Definiţiile cuprinse în anexa la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001, sunt aplicabile prezentului normativ. (2) În sensul prezentului normativ termenii de mai jos au următoarele semnificatii: a) captura de date - raportul dintre perioada în care instrumentul de monitorizare produce date valabile şi perioada pentru care se calculează parametrul statistic sau valoarea agregata; b) compuşi organici volatili nemetanici [COV(nm)] - toţi compusii organici, alţii decât metanul, proveniţi din surse antropice şi biotice, ce pot produce oxidanti fotochimici prin reactie cu oxizii de azot, în prezenta luminii solare; c) estimare obiectivă - estimare pe baza unor metode bine definite, cu un nivel de incertitudine cunoscut; d) măsurători în puncte fixe - măsurătorile efectuate în conformitate cu prevederile cuprinse în cap. III secţiunea 1; e) măsurători indicative - măsurătorile efectuate cu ajutorul unor metode alternative ce completează informaţiile obţinute din măsurătorile în puncte fixe; f) modelarea calităţii aerului - utilizarea de reprezentari matematice ale proceselor fizice şi chimice din atmosfera în vederea estimarii cantitative a dispersiei şi impactului poluantilor atmosferici; g) obiective de calitate a datelor - criterii pentru stabilirea acuratetei măsurătorilor şi metodelor de evaluare, elaborate în scopul obţinerii unei evaluări corecte a calităţii aerului; h) obiectiv pe termen lung - o concentraţie de ozon în atmosfera până la care, potrivit cunoaşterii ştiinţifice actuale, efectele adverse directe asupra sănătăţii umane şi/sau mediului în general sunt improbabile şi care trebuie atinsa, pe cat posibil, pe termen lung, cu scopul de a asigura protecţia efectivă a sănătăţii umane şi a mediului; i) oxizi de azot - suma concentratiilor de oxid de azot şi de dioxid de azot, măsurate în părţi pe miliard (ppb), exprimată ca dioxid de azot în micrograme pe metru cub; j) PM(10) - pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic de 10 μm, care trec printr-un orificiu cu selectare după dimensiune, cu un randament de separare de 50%; k) PM(2,5) - pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic de 2,5 μm, care trec printr-un orificiu de selectare după dimensiune, cu un randament de separare de 50%; l) prag de informare - nivel dincolo de care exista un risc pentru sănătatea umană în urma expunerii de scurta durata a unor segmente sensibile ale populaţiei şi la atingerea căruia este necesară comunicarea de informaţii actualizate; m) prag inferior de evaluare - nivelul prevăzut în anexa nr. 1 secţiunea E, până la care evaluarea se poate baza exclusiv pe modelare şi alte metode de estimare; n) prag superior de evaluare - în procesul de evaluare, nivelul prevăzut în anexa nr. 1 secţiunea E, până la care se pot folosi combinat măsurători şi modele şi dincolo de care sunt obligatorii măsurătorile în puncte fixe; o) public - orice persoană fizica sau juridică, inclusiv organizaţii ce reprezintă interesele populaţiei sensibile, organizaţii de mediu, organizaţii ale consumatorilor şi alte organisme de îngrijire a sănătăţii şi de protecţie a mediului; p) rezoluţie spatiala - distribuţia geografică şi densitatea informaţiilor şi/sau a datelor; q) substanţe precursoare ale ozonului - substantele care contribuie, în prezenta luminii solare, la formarea ozonului troposferic; r) tehnici de modelare - diferite abordari matematice de reprezentare a proceselor fizice şi chimice din atmosfera şi procedeele de aplicare a acestor formulari, împreună cu datele de intrare necesare, în efectuarea modelarii calităţii aerului; s) timp minim acoperit - procentul din perioada luată în calcul pentru stabilirea valorii de prag pentru care se măsoară concentraţia de poluant în aerul înconjurător; t) valoare-ţinta - nivelul concentratiei de ozon în aerul înconjurător, fixat cu scopul evitării pe termen lung a efectelor dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau mediului în general, ce trebuie atins, pe cat posibil, într-o anumită perioada.  +  Capitolul 2 Valori limita şi criterii de evaluare  +  Secţiunea 1 Dioxidul de sulf  +  Articolul 3Valorile limita pentru concentratiile de dioxid de sulf în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.1.  +  Articolul 4Pragul de alerta pentru dioxidul de sulf în aerul înconjurător este prevăzut în anexa nr. 1 secţiunea C pct. C.1.  +  Articolul 5Pragurile superior şi inferior de evaluare pentru dioxidul de sulf sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.1. Depăşirea pragurilor superior şi inferior de evaluare pentru dioxidul de sulf se determina în conformitate cu anexa nr. 4 secţiunea B.  +  Articolul 6Criteriile pentru determinarea locurilor de amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a dioxidului de sulf sunt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea A.  +  Articolul 7Numărul minim de staţii de prelevare pentru măsurători în puncte fixe ale nivelurilor de dioxid de sulf se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.  +  Articolul 8Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf sunt prevăzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.1.  +  Secţiunea 2 Dioxidul de azot şi oxizii de azot  +  Articolul 9Valorile limita pentru concentratiile de dioxid de azot şi oxizi de azot în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.2.  +  Articolul 10Pragul de alerta pentru dioxidul de azot în aerul înconjurător este prevăzut în anexa nr. 1 secţiunea C pct. C.2.  +  Articolul 11Pragurile superior şi inferior de evaluare pentru concentratiile de dioxid de azot şi oxizi de azot sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.2. Depasirile pragurilor inferior şi superior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secţiunea B.  +  Articolul 12Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a dioxidului de azot şi oxizilor de azot sunt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea A.  +  Articolul 13Numărul minim de staţii de prelevare pentru măsurători în puncte fixe ale concentratiilor de dioxid de azot şi oxizi de azot se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.  +  Articolul 14Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de azot şi oxizi de azot sunt prevăzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.1.  +  Secţiunea 3 Pulberile în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)]  +  Articolul 15Valorile limita ale concentratiilor de PM(10) în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.3.  +  Articolul 16Pragurile superior şi inferior de evaluare a PM(10) sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.3. Depăşirea pragurilor superior şi inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secţiunea B.  +  Articolul 17Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurători în puncte fixe ale pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)] sunt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea A.  +  Articolul 18Numărul minim de staţii de prelevare pentru măsurători în puncte fixe ale pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)] se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.  +  Articolul 19Reţeaua naţionala de monitorizare a calităţii aerului include măsurarea în puncte fixe a PM(2,5). Staţiile în care se măsoară PM(2,5) constau în puncte reprezentative pentru nivelul regional şi local. Staţiile de măsurare în puncte fixe a PM(2,5) se amplaseaza, pe cat posibil, în aceleaşi puncte cu staţiile de măsurare în puncte fixe a PM(10).  +  Articolul 20Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de PM(10) şi PM(2,5) sunt prevăzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.1.  +  Secţiunea 4 Plumbul  +  Articolul 21Valorile limita pentru concentratiile de plumb în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.4.  +  Articolul 22Pragurile superior şi inferior de evaluare pentru plumb sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.4. Depăşirea pragurilor superior şi inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secţiunea B.  +  Articolul 23Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a plumbului sunt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea A.  +  Articolul 24Numărul minim de staţii de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a plumbului se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.  +  Articolul 25Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de plumb sunt prevăzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.1.  +  Secţiunea 5 Benzenul  +  Articolul 26Valorile limita pentru concentratiile de benzen în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.5.  +  Articolul 27Pragurile superior şi inferior de evaluare a concentratiilor de benzen sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.5. Depăşirea pragului superior sau inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secţiunea B.  +  Articolul 28Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a benzenului sunt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea A.  +  Articolul 29Numărul minim de staţii de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a benzenului se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.  +  Articolul 30Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de benzen sunt prevăzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.2.  +  Secţiunea 6 Monoxidul de carbon  +  Articolul 31Valorile limita pentru concentratiile de monoxid de carbon în aerul înconjurător, termenele pentru atingerea valorilor limita şi marjele de toleranta corespunzătoare sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea A pct. A.6.  +  Articolul 32Pragurile superior şi inferior de evaluare pentru monoxidul de carbon sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea E pct. E.6. Depăşirea pragului superior sau inferior de evaluare se determina conform anexei nr. 4 secţiunea B.  +  Articolul 33Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a monoxidului de carbon sunt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea A.  +  Articolul 34Numărul minim de staţii de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a monoxidului de carbon se determina conform anexei nr. 3 secţiunea A.  +  Articolul 35Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de monoxid de carbon sunt prevăzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.2.  +  Secţiunea 7 Ozonul  +  Articolul 36 (1) Valorile-ţinta pentru anul 2010 ale concentratiilor de ozon în aerul înconjurător sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea B pct. B.1. (2) Obiectivele pe termen lung privind ozonul în aerul înconjurător sunt prevăzute în anexa nr. 1 secţiunea B pct. B.2. Anul 2020 reprezintă anul de referinţa pentru atingerea obiectivelor pe termen lung.  +  Articolul 37Pragul de alerta pentru ozon în aerul înconjurător este prevăzut în anexa nr. 1 secţiunea C pct. C.3.  +  Articolul 38Pragul de informare pentru ozon în aerul înconjurător este prevăzut în anexa nr. 1 secţiunea D.  +  Articolul 39Criteriile de clasificare şi amplasare a statiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a ozonului sunt prevăzute în anexa nr. 2 secţiunea B.  +  Articolul 40Numărul minim de staţii de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a nivelurilor de ozon se determina conform anexei nr. 3 secţiunea B.  +  Articolul 41Obiectivele de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor de ozon sunt prevăzute în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.3.  +  Capitolul 3 Evaluarea concentratiilor  +  Secţiunea 1 Măsurarea în puncte fixe  +  Articolul 42 (1) Măsurarea în puncte fixe a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, a pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului, benzenului şi monoxidului de carbon cu ajutorul metodelor specificate în anexa nr. 5 este obligatorie pentru toate aglomerarile şi toate zonele în care este depăşit pragul superior de evaluare. (2) Măsurătorile specificate la alin. (1) pot fi completate cu tehnici de modelare pentru a oferi nivelul adecvat de informaţii privind calitatea aerului. (3) Pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, PM(10), plumb, benzen şi monoxid de carbon se pot folosi combinat măsurători şi tehnici de modelare pentru evaluarea calităţii aerului acolo unde nivelurile acestor poluanti se situeaza între valorile pragului superior şi ale pragului inferior de evaluare. (4) Dacă nivelurile de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, PM(10), plumb, benzen şi monoxid de carbon se situeaza sub valoarea pragului inferior de evaluare, pentru evaluarea lor se pot utiliza exclusiv metodele de modelare şi estimare obiectivă. Prevederea nu se aplică în aglomerari în cazul dioxidului de sulf şi al dioxidului de azot, nici în ceea ce priveşte dioxidul de azot în situaţiile în care este necesară măsurarea acestuia ca precursor al ozonului. (5) Măsurătorile prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează în puncte fixe fie continuu, fie prin prelevări aleatorii. Numărul şi continuitatea măsurătorilor trebuie să respecte obiectivele de calitate a datelor conţinute în anexa nr. 4 secţiunea A.  +  Articolul 43În zonele şi aglomerarile în care informaţiile din măsurătorile în puncte fixe ale concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb, benzen şi monoxid de carbon sunt completate cu informaţii din alte surse, ca de exemplu: măsurători indicative ale calităţii aerului, inventare de emisii împreună cu metode de modelare, numărul de staţii ce trebuie instalate şi rezoluţia spatiala pentru celelalte tehnici trebuie să fie suficiente pentru determinarea nivelurilor de poluanti în conformitate cu anexa nr. 3 secţiunea A şi anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.1 şi A.2.  +  Articolul 44 (1) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului poate aproba efectuarea de măsurători aleatorii ale pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)] şi plumbului, în locul celor continue, dacă se poate demonstra ca incertitudinea pe intervalul de încredere de 95%, referitor la măsurătorile continue, este sub 10%. (2) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului poate aproba efectuarea de măsurători aleatorii pentru benzen, în locul celor continue, dacă se poate demonstra ca incertitudinea, inclusiv incertitudinea datorată prelevarii aleatorii, este sub 25%. (3) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - I.N.C.D.P.M. Bucureşti, denumit în continuare I.N.C.D.P.M., este instituit responsabil sa demonstreze îndeplinirea cerinţelor prevăzute la alin. (1) şi (2), cu respectarea ghidurilor europene în materie, şi pentru furnizarea documentării aferente. (4) Măsurătorile aleatorii trebuie extinse uniform pe tot parcursul unui an.  +  Articolul 45 (1) În zonele şi aglomerarile în care, în cursul oricăruia dintre cei 5 ani anteriori de măsurători, concentratiile de ozon au depăşit o valoare a obiectivului pe termen lung, măsurarea continua în puncte fixe este obligatorie. (2) În cazul în care datele disponibile nu acoperă 5 ani în vederea determinării depasirilor obiectivului pe termen lung, se pot folosi combinat date obţinute din campanii de măsurători de scurta durata în perioade şi locuri considerate tipice pentru cele mai mari niveluri de poluare şi rezultatele obţinute din inventarierea emisiilor şi modelarea matematica. (3) La minimum 50% din staţiile de prelevare pentru ozon se fac, de asemenea, măsurători de dioxid de azot conform anexei nr. 3 secţiunea B. Măsurarea dioxidului de azot se face continuu, cu excepţia statiilor de fond rural, definite în anexa nr. 2 secţiunea B, unde se pot folosi şi alte metode de măsurare. (4) În zonele şi aglomerarile în care informaţiile de la punctele de prelevare pentru măsurători în puncte fixe ale concentratiilor de ozon sunt completate cu informaţii din modelare şi/sau măsurători indicative, numărul total de staţii de prelevare specificat în anexa nr. 3 secţiunea B poate fi redus în următoarele condiţii: a) metodele de prelevare să asigure un nivel de informaţii adecvat pentru evaluarea calităţii aerului în raport cu valorile-ţinta, pragul de alerta şi pragul de informare; b) numărul punctelor de prelevare ce trebuie instalate şi rezoluţia spatiala a celorlalte tehnici să fie suficiente pentru determinarea concentratiilor de ozon ce trebuie stabilite conform obiectivelor de calitate a datelor specificate în anexa nr. 4 secţiunea A pct. A.3 şi sa conducă la rezultate ale evaluării conform prevederilor art. 65; c) numărul punctelor de prelevare din fiecare zona sau aglomerare să fie de cel puţin un punct de prelevare la 2 milioane de locuitori sau unul la 50.000 kmp, în funcţie de varianta de calcul din care rezultă un număr mai mare de staţii de prelevare; d) fiecare zona sau aglomerare sa conţină cel puţin un punct de prelevare; e) dioxidul de azot să fie măsurat în toate punctele de prelevare, cu excepţia statiilor de fond rural. (5) Pentru cazurile prevăzute la alin. (4), în evaluarea calităţii aerului în raport cu valorile-ţinta se iau în calcul rezultatele modelarii matematice şi/sau ale măsurătorilor indicative. (6) În zonele şi aglomerarile în care, în cursul fiecăruia dintre cei 5 ani anteriori de măsurători, concentratiile de ozon s-au situat sub valoarea obiectivelor pe termen lung, numărul de staţii de măsurare continua se determina conform anexei nr. 3 secţiunea B. (7) Pe teritoriul României trebuie instalata şi exploatată cel puţin o statie care să furnizeze date privind concentratiile substanţelor precursoare ale ozonului, conform listei prevăzute în anexa nr. 6. Numărul şi amplasarea acestor staţii în care se măsoară substantele precursoare ale ozonului se stabilesc ţinându-se seama de obiectivele, metodele şi recomandările prevăzute în anexa nr. 6. (8) Strategia de măsurare a substanţelor precursoare ale ozonului trebuie să ţină seama de cerinţele existente la nivelul Uniunii Europene şi de Programul concertat de supraveghere şi de evaluare a transportului pe distanţe lungi al poluantilor atmosferici în Europa (EMEP).  +  Articolul 46 (1) În fiecare zona şi aglomerare, în care măsurătorile în puncte fixe sunt obligatorii şi reprezintă unica sursa de date privind concentratiile de poluanti atmosferici reglementati prin prezentul normativ, numărul minim al punctelor de prelevare necesar a fi instalate pentru măsurarea în puncte fixe a concentratiilor se determina potrivit anexei nr. 3. (2) În fiecare aglomerare se instaleaza cel puţin o statie de măsurare în puncte fixe a concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi ozon în aerul înconjurător, indiferent de nivelul concentratiilor acestor poluanti atmosferici, măsurate în aglomerarea respectiva, şi chiar dacă pot fi folosite informaţiile suplimentare prevăzute la art. 43 şi la art. 45 alin. (2) şi (4).  +  Secţiunea 2 Metode de evaluare  +  Articolul 47 (1) Metodele de referinţa pentru evaluarea concentratiilor poluantilor atmosferici reglementati prin prezentul normativ sunt prevăzute în anexa nr. 5 secţiunea A. (2) Metoda provizorie de referinţa pentru prelevarea şi analiza PM(2,5) va fi stabilită de I.N.C.D.P.M. până la data de 1 iulie 2003, pe baza ghidurilor europene în materie. Metoda provizorie de referinţa se aplică până la momentul standardizarii metodei de referinţa de către Comitetul European pentru Standardizare.  +  Articolul 48 (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2005 este obligatorie utilizarea exclusiva a metodelor de referinţa pentru evaluarea calităţii aerului, prevăzute în anexa nr. 5 secţiunea A, sau a metodelor echivalente. (2) Instituţia competenţa pentru stabilirea echivalentei unei metode de evaluare a calităţii aerului cu metoda de referinţa prevăzută în anexa nr. 5 secţiunea A este Laboratorul Naţional de Referinţa pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M. (3) Demonstrarea echivalentei unei metode de evaluare a calităţii aerului cu metoda de referinţa prevăzută în anexa nr. 5 se stabileşte urmărindu-se ghidurile Uniunii Europene în domeniu.  +  Articolul 49 (1) Laboratoarele de analiza a calităţii aerului autorizate conform prevederilor legale la momentul intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentului normativ pot utiliza şi alte metode de evaluare până la momentul echiparii corespunzătoare, care să permită folosirea metodelor de referinţa prevăzute la art. 47 şi 48. (2) În vederea autorizării laboratoarele de analiza a calităţii aerului, ce se înfiinţează ulterior intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentului normativ, trebuie să se doteze corespunzător pentru a putea folosi metodele de referinţa prevăzute în anexa nr. 5 secţiunea A sau metodele echivalente aprobate de Laboratorul Naţional de Referinţa pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M., nefiind permisă utilizarea altor metode.  +  Articolul 50 (1) Laboratorul Naţional de Referinţa pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M. stabileşte şi actualizează caracteristicile echipamentelor acceptabile pentru achizitionare şi utilizare în Reţeaua naţionala de monitorizare a calităţii aerului, pe baza metodelor de evaluare prevăzute la art. 47, 48 şi 51. (2) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului aproba lista menţionată la alin. (1) şi o publică anual nu mai târziu de data de 31 ianuarie. Aceasta lista se revizuieste ori de câte ori este necesar pentru a reflecta evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi progresul tehnologic în domeniu.  +  Secţiunea 3 Măsurători indicative  +  Articolul 51 (1) Laboratorul Naţional de Referinţa pentru Calitatea Aerului din cadrul I.N.C.D.P.M. stabileşte şi actualizează instrucţiunile şi metodele aprobate pentru măsurătorile indicative conform ghidurilor şi practicii Uniunii Europene în domeniu. (2) Obiectivele de calitate a datelor pentru măsurătorile indicative sunt prevăzute în anexa nr. 4.  +  Secţiunea 4 Inventarul emisiilor  +  Articolul 52 (1) Inventarele de emisii ce se utilizează pentru modelare în vederea evaluării calităţii aerului înconjurător se elaborează potrivit metodologiilor aprobate de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. (2) Inventarele prevăzute la alin. (1) se utilizează la actualizarea inventarului naţional de emisii.  +  Secţiunea 5 Date meteorologice  +  Articolul 53 (1) Măsurători meteorologice continue se efectuează în fiecare aglomerare la cel puţin o statie fixa reprezentativa pentru condiţiile de dispersie atmosferica de fond urban, cu reprezentativitate la scara kilometrica a campurilor de vant, astfel încât datele să poată fi utilizate pentru modelarea calităţii aerului. (2) Selectarea statiilor la care să se efectueze măsurătorile meteorologice prevăzute la alin. (1) se face în comun de către I.N.C.D.P.M. şi Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie, denumit în continuare INMH, şi se aproba de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. (3) În scopurile menţionate la alin. (1) se măsoară următorii parametri meteorologici: a) direcţia vantului; b) viteza vantului; c) temperatura aerului; d) umiditatea relativă; e) presiunea atmosferica; f) radiatia solara globală; g) gradientul vertical de temperatura; h) precipitatii. (4) Instrumentele meteorologice trebuie amplasate şi întreţinute conform instrucţiunilor stabilite de INMH în cooperare cu I.N.C.D.P.M., potrivit ghidurilor Uniunii Europene în domeniu. (5) Datele meteorologice de la staţiile menţionate la alin. (1) se transmit orar la autoritatea teritorială pentru protecţia mediului care răspunde de evaluarea calităţii aerului în aglomerarea respectiva, la I.N.C.D.P.M. şi la INMH.  +  Secţiunea 6 Modelare  +  Articolul 54 (1) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, la propunerea I.N.C.D.P.M., aproba tehnicile de modelare a calităţii aerului prevăzute la art. 42, 43, 45 şi 53. Tehnicile de modelare a calităţii aerului se stabilesc în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu. (2) Obiectivele de calitate a datelor pentru modelare sunt prevăzute în anexa nr. 4.  +  Secţiunea 7 Criterii de agregare a datelor şi de calculare a parametrilor statistici  +  Articolul 55 (1) Criteriile de agregare a datelor şi de calculare a parametrilor statistici sunt prevăzute în anexa nr. 4 secţiunea C. (2) Condiţiile standard pentru evaluarea concentratiilor în aerul înconjurător sunt prevăzute în anexa nr. 4 secţiunea D.  +  Capitolul 4 Informarea publicului  +  Secţiunea 1 Date de monitorizare de rutina  +  Articolul 56 (1) Autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului asigura în mod regulat publicului informaţii actualizate privind concentratiile de poluanti în aerul incojurator. (2) Informaţiile trebuie furnizate prin intermediul mijloacelor de informare în masa, afisaje, Internet, telex, fax, telefon şi alte mijloace disponibile.  +  Articolul 57 (1) Informaţiile privind concentratiile atmosferice de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot şi PM(10) se actualizează cel puţin zilnic; în cazul valorilor orare ale dioxidului de sulf şi dioxidului de azot informaţiile se actualizează, ori de câte ori este posibil, din ora în ora; informaţiile privind concentratiile de plumb în atmosfera se actualizează trimestrial. (2) Informaţiile referitoare la concentratiile de benzen în atmosfera, ca valoare medie pe cele 12 luni anterioare, se actualizează trimestrial şi, ori de câte ori este posibil, lunar. (3) Informaţiile cu privire la concentratiile atmosferice de monoxid de carbon, ca valoare maxima a mediilor curente pe 8 ore, se actualizează cel puţin o dată pe zi şi, ori de câte ori este posibil, din ora în ora. (4) Informaţiile privind concentratiile de ozon în aerul înconjurător se actualizează cel puţin o dată pe zi şi, dacă este posibil, la fiecare ora.  +  Articolul 58 (1) Informaţiile menţionate la art. 56 trebuie să indice cel puţin orice depasire a concentratiilor prevăzute ca valori limita, valori-ţinta, obiective pe termen lung pentru protecţia sănătăţii, praguri de alerta sau prag de informare, pentru perioadele de mediere stabilite. (2) Informaţiile trebuie să prevadă şi o scurta evaluare comparativ cu valorile limita, pragurile de alerta şi pragul de informare, precum şi date relevante privind efectele asupra sănătăţii. (3) Raportul anual privind starea mediului va cuprinde cu privire la ozon, în domeniul protecţiei sănătăţii umane, cel puţin toate depasirile valorilor-ţinta, obiectivelor pe termen lung, pragului de alerta şi pragului de informare, pentru perioada de mediere relevanta. În domeniul protecţiei vegetatiei vor fi indicate toate depasirile valorii-ţinta şi ale obiectivelor pe termen lung, la care se adauga, dacă este necesar, o scurta evaluare a efectelor acestor depăşiri asupra vegetatiei. În raport se includ atât informaţii şi evaluări privind protecţia pădurilor, cat şi informaţii privind substantele precursoare ale ozonului. (4) Responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) revine autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, iar pentru obligaţiile prevăzute la alin. (2) responsabilitatea revine I.N.C.D.P.M.  +  Secţiunea 2 Depăşirea pragului de informare şi a pragului de alerta  +  Articolul 59Orice depasire prognozata sau produsă a pragului de alerta trebuie comunicată de urgenta publicului şi instituţiilor de îngrijire a sănătăţii, prin cele mai eficiente medii de informare, de către autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, indicandu-se de asemenea măsurile urgente necesare, inclusiv măsurile de protecţie a sănătăţii publice.  +  Articolul 60 (1) În cazul depăşirii pragurilor de alerta pentru dioxid de sulf şi dioxid de azot informarea publicului trebuie să cuprindă cel puţin următoarele date: a) data, ora şi locul producerii şi motivele acesteia, dacă se cunosc; b) prognoze privind:- modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), împreună cu motivele acestei modificări;- aria geografică afectată;- durata incidentului; c) tipul de populaţie potenţial sensibila la acest incident; d) precautiile ce trebuie luate de către populaţia sensibila în cauza. (2) În cazul depăşirii sau iminentei depăşirii pragului de informare sau a pragului de alerta pentru ozon informarea publicului include cel puţin următoarele date: a) informaţii privind depasirile observate:- locul sau aria afectată de depasire;- tipul pragului depăşit (de alerta sau de informare);- ora producerii şi durata depăşirii;- valoarea maxima a concentratiilor medii pe o ora şi pe 8 ore; b) prognoza pentru după-amiaza/ziua (zilele) următoare:- aria geografică a depasirilor preconizate ale pragului de informare/alerta;- modificările preconizate ale concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare); c) informaţii privind tipul de populaţie în cauza, efectele posibile asupra sănătăţii şi comportamentul recomandat:- informaţii asupra grupurilor de populaţie expuse riscurilor;- descrierea simptomelor probabile;- precautii recomandate populaţiei afectate;- locul unde pot fi găsite informaţiile; d) informaţii privind acţiunile preventive de reducere a poluarii:- indicarea grupelor de surse principale;- recomandări de acţiuni pentru reducerea emisiilor.  +  Articolul 61În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 58 alin. (2), art. 59, art. 60 alin. (1) lit. c) şi d) şi alin. (2) lit. c) şi la art. 66 alin. (1) lit. f) şi g), autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului colaborează cu autorităţile teritoriale pentru sănătate.  +  Secţiunea 3 Rezultatele evaluării  +  Articolul 62 (1) I.N.C.D.P.M. pregăteşte şi publică trimestrial în buletine informative şi pe Internet rezultatele evaluării calităţii aerului la nivel naţional. (2) Un rezumat anual al datelor publicate trimestrial în baza alin. (1) se include în Raportul anual privind starea mediului.  +  Articolul 63Toate informaţiile furnizate publicului potrivit prevederilor art. 56-62 trebuie să fie clare, inteligibile şi accesibile.  +  Capitolul 5 Transmiterea şi raportarea datelor  +  Secţiunea 1 Raportarea datelor  +  Articolul 64Autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului furnizează I.N.C.D.P.M. informaţiile cu privire la reţea, staţiile şi tehnicile de măsurare conform anexei nr. 7. Informaţiile trebuie prezentate anual cel mai târziu până la data de 15 februarie a anului următor.  +  Articolul 65 (1) Autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului transmit zilnic la I.N.C.D.P.M. informaţiile privitoare la concentratiile de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumb, benzen, monoxid de carbon şi ozon în aerul înconjurător, conform Regulamentului de funcţionare a Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului. (2) Autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului înregistrează şi transmit la I.N.C.D.P.M. datele privind concentratiile de dioxid de sulf calculate în medie pe 10 minute de la staţiile de măsurare reprezentative pentru calitatea aerului din zonele locuite din ariile de influenţa a surselor pentru care se măsoară concentratii orare. (3) Pentru staţiile prevăzute la alin. (2) autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului transmit la I.N.C.D.P.M. şi numărul concentratiilor de dioxid de sulf calculate în medie pe 10 minute ce au depăşit 500 μg/mc, numărul de zile din anul calendaristic în care s-a întâmplat acest lucru, numărul de zile în care concentratiile orare de dioxid de sulf au depăşit simultan 350 μg/mc şi concentraţia maxima înregistrată pe 10 minute. (4) Datele prevăzute la alin. (2) şi (3) se transmit lunar sau, dacă este posibil, o dată cu datele privind concentratiile orare şi vor fi incluse în Raportul anual privind starea mediului. (5) La raportarea rezultatelor evaluării calităţii aerului pentru PM(2,5) se calculează şi se raportează următoarele: valoarea mediei aritmetice, medianei, percentilei 98 şi a concentratiei maxime de PM(2,5) măsurate pe probe de 24 h prelevate pe durata unui an.  +  Secţiunea 2 Informaţii ce se furnizează atunci când măsurătorile în puncte fixe nu sunt singurul mijloc de evaluare  +  Articolul 66Pentru zonele sau aglomerarile în cadrul cărora se folosesc alte mijloace de evaluare decât măsurătorile în puncte fixe sau ca singure mijloace de evaluare a calităţii aerului, pentru a suplimenta informaţiile obţinute din măsurare, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului împreună cu I.N.C.D.P.M. pregătesc şi transmit Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului următoarele informaţii: a) descrierea activităţilor de evaluare efectuate; b) metodele specifice utilizate şi descrierea acestora; c) sursele de date şi informaţii; d) descrierea rezultatelor, inclusiv acuratetea şi mai ales suprafaţa regiunii sau, dacă este important, lungimea de drum din cadrul zonei ori aglomerarii în care concentratiile depăşesc valorile limita sau, după caz, valorile limita plus marja de toleranta şi suprafaţa regiunii în care concentratiile depăşesc pragul superior sau inferior de evaluare; e) cu privire la ozon, descrierea rezultatelor, inclusiv incertitudinile şi mai ales mărimea ariilor din cadrul zonelor sau aglomerarilor în care concentratiile depăşesc obiectivele pe termen lung ori valorile-ţinta; f) pentru valorile limita stabilite în vederea protecţiei sănătăţii, populatiile expuse la concentratii ce depăşesc valorile limita; g) cu privire la ozon, pentru obiectivele pe termen lung sau valorile-ţinta stabilite în scopul protecţiei sănătăţii, populaţia potenţial expusă la concentratii ce depăşesc valorile de prag; h) ori de câte ori este posibil, harti care să indice distribuţia concentratiilor în fiecare zona sau aglomerare.  +  Secţiunea 3 Formular de raportare a rezultatelor evaluării  +  Articolul 67Raportarea datelor se va face în formatul aprobat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, în conformitate cu cerinţele în domeniu existente la nivelul Uniunii Europene.  +  Anexa 1    -------la normativ-----------                          PRAGURI DE CALITATE A AERULUI    A. Valori limita, marje de toleranta şi termene limita    A.1. Dioxid de sulf    Valorile limita sunt exprimate în μg/mc. Volumul trebuie exprimat încondiţii standard (temperatura de 293 K şi presiunea de 101,3 kPa).
                 
          Perioada de mediereValoarea limităMarja de toleranţăData până la care trebuie atinsă valoarea limită
      1.Valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane1 h350 μg/m3; a nu se depăşi de peste 24 de ori într-un an calendaristic150 μg/m3 (43%) 1 la data intrării în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2004 şi apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007ianuarie 2007
      2.Valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane24 h125 μg/m3; a Nu se depăşi de peste 3 ori într-un an calendaristicnu1 ianuarie 2007
      3.Valoarea limită pentru protecţia ecosistemelorAn calendaristic şi iarna (1 octombrie-31 martie)20 μg/m3Nu1 ianuarie 2007
        A.2. Dioxid de azot şi oxizi de azot    Valorile limita sunt exprimate în μg/mc. Volumul trebuie exprimat încondiţii standard (temperatura de 293 K şi presiunea de 101,3 kPa).
                 
          Perioada de mediereValoarea limităMarja de toleranţăData până la care trebuie atinsă valoarea limită
      1.Valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane1 h200 μg/m3 NO2; a nu se depăşi de peste 18 ori într-un an calendaristic100 μg/m3 (50%) la intrarea în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2005 şi apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 20101 ianuarie 2010
      2.Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umaneAn calendaristic40 μg/m3 NO220 μg/m3 (50%) la intrarea în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2005 şi apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 20101 ianuarie 2010
      3.Valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţieiAn calendaristic30 μg/m3 NOxNu1 ianuarie 2007
        A.3. Pulberi în suspensie [PM(10)]
                 
        Perioada de mediereValoarea limităMarja de toleranţăData până la care trebuie atinsă valoarea limită
      Faza 1        
      1.Valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane24 h50 μg/m3 PM10; a nu se depăşi de peste 35 de ori într-un an calendaristic25 μg/m3 (50%) la intrarea în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2005 şi apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 20071 ianuarie 2007
      2.Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umaneAn calendaristic40 μg/m3 PM1020 μg/m3 (50%) la intrarea în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2005 şi apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 20071 ianuarie 2007
      Faza 21)        
      1.Valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane24 h50 μg/m3 PM10; a nu Se depăşi de peste 7 ori într-un an calendaristicse derivă din date şi este echivalentă cu valoarea limită din faza 11 ianuarie 2010
      2.Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umaneAn calendaristic20 μg/m3 PM1010 μg/m3 (50%) la 1 ianuarie 2007, redusă apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 20101 ianuarie 2010
       A.4. Plumb
               
        Perioada de mediereValoarea limităMarja de toleranţăData până la care trebuie atinsă valoarea limită
      Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umaneAn calendaristic0,5 μg/m3 1)0,5 μg/m3 (100%) la intrarea în vigoare a prezentului normativ, redusă la 1 ianuarie 2005 şi apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale egale pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 2007 sau 1 ianuarie 2010 în imediata vecinătate a surselor punctuale specifice1 ianuarie 2007 sau 1 ianuarie 2010 în imediata vecinătate a surselor specifice industriale situate pe amplasamente contaminate de decenii de activitate industrială
    1) Valori limită indicative ce se revizuiesc în baza noilor informaţii privind efectele asupra sănătăţii şi mediului, fezabilităţii tehnice şi experienţei de aplicare a valorilor limită din faza 1.    A.5. Benzen    Valoarea limita este exprimată în μg/mc. Volumul trebuie exprimat încondiţii standard (temperatura de 293 K şi presiunea de 101,3 kPa).
               
        Perioada de mediereValoarea limităMarja de toleranţăData până la care trebuie atinsă valoarea limită
      Valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umaneAn calendaristic5 μg/m35 μg/m3 (100%) la 1 ianuarie 2004, redusă la 1 ianuarie 2007 şi apoi din 12 în 12 luni cu 1 μg/m3pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 20101 ianuarie 2010
        A.6. Monoxid de carbon    Valoarea limita este exprimată în mg/mc. Volumul trebuie exprimat încondiţii standard (temperatura de 293 K şi presiunea de 101,3 kPa).
               
        ParametrulValoarea limităMarja de toleranţăData până la care trebuie atinsă valoarea limită
      Valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umaneValoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore10 mg/m36 mg/m3 (60%) la 1 ianuarie 2004, redusă la 1 ianuarie 2005 şi apoi din 12 în 12 luni cu 2 mg/m3, pentru a ajunge la 0% la 1 ianuarie 20071 ianuarie 2007
        Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore se alege prin examinareamediilor curente pe 8 ore, calculate din datele orare şi actualizate din oraîn ora. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculată este atribuită zilei în care setermina, respectiv: prima perioada de calcul pentru oricare zi este perioadacare începe la ora 17,00 din ziua precedenta şi se termina la ora 1,00 în ziuarespectiva; ultima perioadă de calcul pentru o zi este perioada de la ora 16,00la ora 24,00 din ziua respectiva.    B. Valori-ţinta şi obiective pe termen lung pentru ozon    Toate valorile sunt exprimate în μg/mc. Volumul trebuie exprimatîn următoarele condiţii de temperatura şi presiune: 293 K şi 101,3 kPa.    AOT40 exprimată în (μg/mc) x nr. ore înseamnă suma diferenţelor dintreconcentratiile orare ce depăşesc 80 μg/mc (= 40 părţi pe miliard) şi 80 μg/mcpe o perioadă dată, folosind numai valori pe 1 h măsurate zilnic între 8 a.m.şi 8 p.m. ora Europei Centrale.    Pentru a putea fi validate datele anuale privind depasirile utilizate pentruverificarea conformarii la valorile-ţinta şi obiectivele pe termen lung de maijos trebuie să respecte criteriile de agregare a datelor şi de calculare aparametrilor statistici, prevăzute în prezentul normativ.    B.1. Valori-ţinta
             
          ParametrulValoarea-ţintă pentru 20101)
      1.Valoarea-ţintă pentru protecţia sănătăţii umaneValoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore2)120 μg/m3; a nu se depăşi peste 25 de zile dintr-un an calendaristic mediat pe 3 ani3)
      2.Valoarea-ţintă pentru protecţia vegetaţieiAOT40, calculată din valorile orare de la 1 mai până la 31 iulie18.000 μg/m3 x h - valoare mediată pe 5 ani3)
    1. Conformarea la valorile-ţintă se va evalua începând cu această dată, respectiv 2010 va fi primul an ale cărui date se vor folosi la stabilirea conformării pe următorii 3 sau 5 ani, după caz.2. Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea mediilor curente pe 8 ore, calculate din date orare şi actualizate din oră în oră. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculată se înscrie pentru ziua în care intervalul s-a încheiat, respectiv prima perioadă de calcul pentru o zi începe la ora 17,00 din ziua anterioară şi se termină la ora 1,00 din ziua respectivă; ultima perioadă de calcul pentru o zi este perioada de la ora 16,00 la ora 24,00 din ziua respectivă.3. Dacă nu se pot determina mediile pe 3 sau 5 ani pe baza unui set complet de date anuale consecutive, minimul de date pe un an necesare verificării conformării la valorile-ţintă va fi după cum urmează:- pentru valoarea-ţinta pentru protecţia sănătăţii umane: datele valabile pe un an;- pentru valoarea-ţinta pentru protecţia vegetatiei: datele valabile pe 3 ani.B.2. Obiectivele pe termen lung
    ParametrulObiectivul pe termen lung
      Obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umaneValoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic120 μg/m3
      Obiectivul pe termen lung pentru protecţia vegetaţieiAOT40, calculată din valorile orare din mai până în iulie6.000 μg/m3
    C. Praguri de alertaC.1. Dioxid de sulf