Anexe

ANEXE*) din 10 octombrie 2001 la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenta financiară nerambursabila acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate în Oradea, România"

EMITENT

COMUNITATEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 80 bis din 1 februarie 2002

ANEXAI

DESCRIEREA PROIECTULUI

"Reabilitarea retelei de canalizare

si a statiei de epurare a apelor uzate in Oradea, Romania"

Codul Comisiei: 2001/RO/16/P /PE/013

Rezumatul măsurii

1. 1. Denumirea măsurii

   "Reabilitarea retelei de canalizare s1 a statiei de epurare a apelor uzate m Oradea, Romania"

2. 2. Autoritatea care prezinta cererea (Coordonatorul National ISPA)

   1. 2.1. Nume:

   2. 2.2. Adresa:

      Hildegard Puwak

      Ministrul Integrării Europene

      Ministerul Integrarii Europene

      Direcţia Coordonarea Programelor de Dezvoltare Eugen Teodorovici, Director

      Str. Apolodor, nr. 17, latura Nord, sector 5, Bucuresti, România

      E-mail: [email protected]

      Telefon: Fax:

      (40-1) 301.16 23

      (40-1) 301.16.26

3. 3. Autoritatea responsabila pentru implementare (aşa cum este definită în Secţiunea II (2) din Anexa III.2)

   1. 3.1. Nume: Oficiul de Plati si Contractare Phare Ministerul Finantelor Publice

      '

   2. 3.2. Adresa: Str. Mendeleev 36-38, etaj IV, Sector 1, Bucureşti,

      România

      2

      E-mail: [email protected]

4. 4. Beneficiarul Final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la punctul 3)

   1. 4.1. Nume:

   2. 4.2. Adresa:

      E-mail:

      Regia Autonomă APATERl\1

      Strada Duiliu Zamfirescu, nr.3, Oradea, cod 3700, Judetul Bihor, ROMÂNIA

      [email protected]

5. 5. LOCALIZARE

   1. 5.1. Stat beneficiar: România 5.2.Regiune: Judetul Bihor

6. 6. DESCRIERE

   1. 6.1. Masura consta in realizarea de investirii privind colectarea si tratarea apelor uzate in Oradea, oras cu aproximativ 225 OOO locuitori. Oradea este asezata in bazinul raului Crisul Repede, care se varsa in raul Tisa. Raul Tisa se _sc rge catre Fluviul Dunarea si prin acesta in Marea Neagra. •

      Situatia actuala poate fi rezumata la:

      • - Numarul de locuitori ai orasului care nu sunt conectati la sistemul de canalizare si care in consecinta polueaza panza freatica este de aproximativ 50 OOO;

      • - Multe case au fost conectate la sistemul de canalizare pentru apele pluviale si deverseaza apele menajere direct in Crisul Repede;

      • - Unele conducte din centrul vechi al orasului au cedat;

      • - Statia de tratare a apelor uzate este functionala dar necesita lucrari ample de refacere pentru a face ca parametrii de scurgere sa fie in conformitate cu legislatia romana si a UE;

        Statia de tratare a namolului nu functioneaza s1 necesita refacere completa.

   2. 6.2. Componentele proiectului

In cadrul masurii ISPA sunt prevazute urmatoarele componente care vizeaza colectarea si tratarea apelor uzate:

1. a. Refacerea si extinderea retelei de canalizare

2. b. Reabilitarea statiei de tratare a apelor uzate

3. c. Asistenta tehnica si supervizarea Acestea includ urmatoarele:

Componenta A: Refacerea si extinderea retelei de canalizare

Unele parti ale sistemului de canalizare (in special in zonele vechi ale orasului) sunt scoase din uz (nefunctionale) si din aceasta cauza multi locuitori s-au conectat direct la reteaua de ape pluviale care deverseaza in raul Crisul repede ape uzate menajere netratate. Exista 32 de puncte in care colectorii de ape pluviale deverseaza in rau, din care 14 genereaza probleme evacuand si ape uzate menajere provenite de la locuitorii conectati ilegal la sistemul de ape pluviale.

S-a estimat ca debitul mediu zilnic de apa uzata menajera netratata provenita de la populatia de pe întreaga suprafata a orasului- deversat in rau este de 1201/s. Raul Crisul Repede intra pe teritoriul orasului ca un rau curat (Clasa "I") iar la iesirea din oras, aproape de granita cu Ungaria apartine Clasei "II". Acest lucru este cauzat cu siguranta de deversarile necontrolate si de functionarea nesatisfacatoare a statiei de epurare a apelor uzate.

In cadrul acestei etape vor fi xecutate urmatoarele lucrari:

1. A.1. Extinderea si reabilitarea retelei de canalizare atat de pe malul stang cat si de pe cel drept al raului Crisul Repede: Programul pentru extinderea retelei care prevede completarea sectiunilor partial construite si înlocuirea conductelor vechi si defecte, necesita aproximativ 55 km de retea noua de conducte cu diametre cuprinse intre 300 si 800.

   Aceste lucrari vor presupune:

   • • Inlocuirea conductelor nefunctionale si a celor iesite din uz;

   • • Inlocuirea conductelor sub-dimensionate;

   • • Despartirea sistemului unitar de canalizare in partea de nord a orasului Oradea (zona Iosia) si realizarea unui sistem independent;

   • • Reamplasarea si conectarea la sistemul de canalizare si/ sau înlocuirea legaturilor ilegale la reteaua de ape pluviale, solutionare problemei celor 14 guri critice;

   • • In final, conectarea la reteaua de canalizare a celor aprox. SO OOO locuitori ai orasului care nu erau conectati sau erau conectati necorespunzator.

2. A.2. Reabilitarea statiilor existente de pompare si construirea altora noi: Apele uzate menajere curg catre 4 statii de pompare existente care pompeaza apele uzate in colectoarele de transport conectate la colectorul principal care le duce la statia de tratare a apelor uzate. In prezent, Oradea are patru statii de pompare dintre care una este pe cale de a fi reabilitata. Pentru extinderea retelei de canalizare este nevoie de doua statii noi. Masura prevede ca 3 statii sa fie reabilitate iar alte 2 sa fie construite. In general toate statiile de pompare au urmatoarele probleme:

   • • Acolo unde exista camere de echilibrare acestea vor fi oprite, curatate si renovate;

   • • Intreaga statie de pompare este învechita, uzata si ineficienta. In unele cazuri, a fost folosit echipament de pompare nepotrivit;

   • • Cele mai multe statii trebuiesc urgent refacute (atat structura cat st constructia exterioara) si necesita înlocuirea tuturor conductelor.

   • • Masura va include urmatoarele activitati:

   • • Renovarea completa atat a structurilor cat si a constructiei exterioare a cladirilor;

   • • Inlocuirea completa a tuturor echipamentelor mecanice si electrice;

   • • Introducerea automatizarii inclusiv pentru masurarea debitului la lucrarile incluse in sistemul de monitorizare al orasului;

   • • Curatarea si renovarea tuturor camerelor.

Componenta B: Reabilitarea statiei de tratare a apelor uzate si a statiei de tratare a namolurilor

Statia de tratare a apelor uzate este amplasata la 1,5 km in aval de oras si ocupa 65 hectare de pamant, dintre care 20 ha reprezinta suprafata construita, 5 ha sunt destinate paturilor de uscare a namolului si 40 ha pentru iazuri.

Statia de tratare a apelor uzate este proiectata sa serveasca o populatie de 250 OOO de locuitori, un debit de 2.200 1/s (debit zilnic maxim) si 4.000 1/s (debit orar de varf maxim). Statia de tratare a apelor uzate reabilitata va avea

capacitatea de a procesa debitul suplimentar de ape uzate provenit de la lucrarile de reabilitare a retelei de canalizare. Vor fi realizate urmatoarele lucrari:

1. B.1 Reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate

   Vor fi cerute standardele de proiectare stabilite pentru reabilitarea stariei de tratare a apelor uzate inclusive a paturilor de stuf din iazuri;

   1. a). La intrare:

      • • Sitele separatoare de pe cursul de apa vor fi complet refacute s1 prevazute cu sisteme de site de recuperare corespunzatoare;

      • • Dispozitivele de site fine vor fi complet refacute si prevazute cu sisteme de selecria impuritatilor si sistemul de spalare;

      • • Echipamentul mecanic de inlaturare a pietrisului va fi innoit sau înlocuit si prevazut cu un sistem de inlaturare si rerinere a pietrisului corespunzator din punct de vedere al protecriei mediului;

      • • Echipamentul mecanic de filtrare a grasimilor va fi înnoit si înlocuit cu unitari moderne si eficiente;

      • • Introducerea unui echipament de masurare a debitului pentru la intrare.

   2. b). Dispozitivul principal de rezervoare va fi refacut

      • • Renovarea sau refacerea structurii principale si a tevilor clupa necesitate;

      • • Podurile suspendate vor fi înlocuite cu unitari moderne si prevazute cu sistem eficient de inlaturare cu spuma;

      • • Stavilarele pentru supradebite vor fi înlocuite cu unele confecrionate dintr-un material mai durabil;

      • • Rezervorul principal de namol va fi refacut si pompele pentru namol înlocuite cu unitari moderne.

   3. c). Dispozitivul secundar de rezervoare va fi refacut

      • • Refacerea/innoirea podurilor suspendate si refacerea structurii rezervorului;

      • • Inlocuirea stavilarului de supradebit cu unul realizat dintr-un material mai durabil;

      • • Refacerea generala a retelelor si inlocuirea clupa necesitati a partilor electrice.

   4. d). Lucrarile generale: Cu exceptia statiei de namol deja realizata si pusa in functiune toate obiectele electrice vor fi înlocuite si prevazute cu unitari moderne, integrate intr-un sistem de control si lucrari de automatizare.

   5. e). Iazurile: s-a propus ca iazurile existente de ape uzate sa fie schimbate intr­ o statie de tratament cu treapta tertiara care sa foloseasca trestie si alte ierburi pentru a imbunatati nivelul de poluare final al cursului de apa provenit de la statia de epurare. La Oradea acest lucru poate fi realizat intr-un mod eficient din punctul de vedere al costului, folosind iazurile existente. Costul total al reabilitarii iazurilor nu va depasi 700.000 Euro. Solutia tehnica va fi deasemenea eficienta ca si costul din punctul de vedere operational. Va fi creata o zona umeda cu flora si fauna bogate care sa beneficieze de vegetatie acvatica. Iazurile vor fi separate in 8 bazine care comunica intre ele si vor avea o singura iesire la rau. Vor fi prevazute contoare de debit pentru canalele de iesire.

   6. f). Lucrarile la iesire: In prezent exista trei iesiri pentru apele uzate tratate. Este planificat sa existe numai una. In felul acesta va fi facilitat procesul de monitorizare.

   7. g). Laboratorul: laboratorul existent va fi refacut si echipat cu instrumente moderne.

   Parametrii urmatori privind calitatea efluentului au fost adoptati pentru procesul de reabilitare a statiei de tratare a apelor uzate:

   BOD (Cererea de Oxigen Biolocic2

   67

   45,3

   15

   106

   COD (Cererea de Oxigen Chimic)	5	131	125	233
   SS (Suspensii solide)	34	46	30	141
   Nitrogen (Azot)	24	13,2	10	15,8
   Fosfor	11	0,45	0,4	0,59

   Nota: Datele din coloana "Inainte" se bazeaza pe valorile medii anuale masurate la iesire din Statia de tratare a Apelor Uzate - Oradea, iar cele din coloana "Debitul curent la intrare" sunt luate de la canalul de intrare al statiei.

2. B.2 Statia de tratare a namolurilor

Statia de tratare a namolului va fi reproiectata pe baza unei politici de eliminare a namolurilor care furnizeaza - pentru fermentatia anaeroba completa - mijloace de folosire eficienta a biogazului disponibil pentru generarea de electricitate, uscarea namolului stabil, pentru trimiterea catre paturile de uscare, urmata de folosirea lui ca ingrasamant. Aceasta propunere va necesita refacerea statiei existente precum si a oricarui echipament aditional in forma de motoare cu gaz si statia de zvantare a namolului. Urmatoarele obiective vor fi reabilitate si/ sau construite:

1. a). Instalatiile de fermentare de namolului:

   • • Refacerea întregii instalatii de fermentatie inclusiv înnoirea captuselii interne si externe;

   • • Inlocuirea tuturor echipamentelor mecanice nefunctionale;

   • • Reinoirea extinsa a retelelor;

   • • Curatarea completa a statiei si echipamentului existent;

   • • Renovarea boilerelor pe biogaz existente pentru incalzirea apei;

   • • Renovarea concentratoarelor de namol sau claca se dovedeste imposibila realizarea unei consolidari a unei unitari complete de ambalare a namolului cu o statie de dozare cu polielectroliti si solidificator de n mol.

   • • Capacitatea aditionala a suportului de gaz de face trecea la generatia de biogaz aditional;

   • • Alimentarea unui singur motor multi-combustibil cu gazul care produce atat caldura cat si electricitate pentru lucrari.

b) Statie pentru zvantarea noroiului dens

c). Sistemul de transferare a noroiului pe termen scurt, disponibil in timpul lucrarilor si pentru folosirea viitoare ca fertilizator si agent de imbunatatire a calitatii solului.

Componentul C: Asistenta Tehnica, implementarii si publicitatea

supravegherea 1n timpul

Cl. Asistenta Tehnica va trebui sa asiste la actualizarea Master Plan-ului sila instruirea personalului.

C2. Supravegherea in timpul implementarii: un inginer supraveghetor de la FIDIC va fi la locul faptei pentru a supraveghea implementarea lucrarilor.

C3. Publicitate pentru proiect

1. 7. OBIECTIVE

   1. 7.1. Obiectivul general al masurii este de a imbunatati infrastructura de mediu din Oradea - Romania, tara candidata pentru aderarea la UE, cu scopul de a respecta obligatiile prevazute in Acordul de Aderare.

   2. 7.2. Principalul obiectiv al proiectului este reabilitarea, constructia si dezvoltarea infrastructurii legate de colectarea si tratarea apelor uzate. Aceasta va avea ca rezultat:

      • • Conectarea locuintelor a 50 OOO de locuitori la reteaua de canalizare, deoarece deseurile menajere sunt deversare in mod curent la sistemul de canalizare a apelor pluviale iar deversarea apelor uzate netratate se face direct in rau;

      • • Eliminarea inundatiilor de canalizare care afecteaza circa 15 OOO de locuitori ai apartamentelor de blocuri;

      • • Eliminarea deversarii deseurilor menajere netratate direct in rau da la o populatie de aproximativ 30 OOO de oameni;

      • • Protejarea mediului inconjurator, in special calitatea apei in raul Crisul Repede;

      • • Eliminarea inmagazinarii namolului din sistemul de canalizare si a problemelor de eliminare a namolului pe termen lung, pentru o populatie de 250000 de oameni;

      • • Respectarea protocoalelor Romano-Ungare asupra calitatii raului pe teritoriul Ungariei;

      • • Masura va avea un impact important tranfrontier, deoarece orasul este situat la 10 km distanta de granita cu Ungaria cu o iesire de la Statia de Epurare a apelor Uzate la numai 6 km distanta fata de granita cu Ungaria. Rezolvarea problemei privitoare la sistemul de colectare si tratare a deseurilor din oras va reduce in mod semnificativ existenta poluarii in aval, in special pentru folositorii de apa din Ungaria.

        Urmare a realizarii proiectului, cele 14 puncte de descarcare cauzatoare de probleme, vor descarca numai in conditii corespunzatoare; nu se vor mai deversa ape menajere netratate in rau iar toate legaturile ilegale vor fi eliminate. Strazile neracordate la sistemul de canalizare vor fi racordate si la Statia de tratare a apelor uzate. Extinderea ulterioara datorata noilor constructii de locuit se va face cu sustinere financiara de la bugetul local.

        1. 7.3 Conformitatea cu Directivele EC

           Investitiile propuse pentru implementare sub Masura ISPA pentru Oradea vor inainta cererile legale prevazute in urmatoarele Directive EC:

           Directiva Apelor Uzate Urbane 91 /271 /EEC: calitatea efluentului la Statia de Epurare a Apelor Uzate va fi in conformitate cu parametrii prevazuti de Directiva, si cu Directiva pentru tratamentul tertiar aplicat ariilor sensibile;

           Directiva CanalizariiJ•iam olului 86 /278 /EEC.

           In prezent Oradea nu indeplineste directivele prevazute mai sus si nu este in conformitate cu autorizatiile de mediu din Romania (care sunt uneori mai stricte decat Directiva Europeana pentru multi parametrii). Investitia prealabila din cadrul Programului II de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale a fost pusa in conformitate cu Directiva Apei Potabile 98/83/EEC. Proiectul se va conforma, de asemenea, si Directivei 75/ 440/EEC privind calitatea corespunzatoare a apei de suprafata destinata pentru extragerea apei potabil

           prin reducerea semnificativa a incarcaturii poluante care ajunge in raul Crisul Repede.

        2. 7.4 Indicatorii fizici

        Indicatorii cheie, asa cum -sunt ilustrati in tabelul urmator vor fi folosiri la monitorizarea progresului fizic a constructiei proiectului. Deoarece forma finala a proiectelor pentru anumite componente ale masurii va fi lasata in seama contractorului, cifrele prezentate in tabel sunt orientative.

        lesire ,·	Valoarea unitf1ra {eg mc, 1.m, n)	Volum/ Numar
        Statia de Epurare a Apelor Uzate
        Lucrarile de constructie a canalului	Nr	1
        Innoirea rezervoarelor principale	Nr	4
        Stabilirea secundara a rezervoarelor înnoite	Nr	3
        Echilibrul hidraulic al lucrarilor canalului la intrare	Nr	1
        Lagune transformate conform tratamentului terti.ar	Nr	8
        Gura de deversare in rau refacuta	Nr	1
        Lucrari de automatizare	Nr	1
        Statia de Tratare a Namolului
        Utilajul de solidificare a namolului innoit sau înlocuit	Nr	2
        Innoirea utilajului de absorbtie a namolului	Nr	2
        Stati.a noua de zvantare a namolului	Nr	1
        Innoirea uzinei termice	Nr	1
        Masina de bio-gaz instalata	Nr	1
        Innoirea paturilor de uscare a namolului	Nrr	6
        Selectarea arzatoarelor noi	Nr	1
        Extinderea si innoirea canalizarii
        300 mm dia al canalului instalat	Km	22
        400 mm dia al canalului instalat	Km	25.4
        500 mm dia al canalului instalat	Km	2.45
        600 mm dia al canalului instalat	Km	3.4
        800 mm dia al canalului instalat	Km	2.35
        Stati.a innoita de pompare a namolului	Nr	3
        Stati.a noua de pompare a namolului	Nr	2

        • • lnq.ţcatorii fiz'ici

        Indicatorilor de performanta Rezultate	Inainte de ISPA	Dupa ISPA
        Proportia de namol tratat	80% din populatie	-- 100% din populatie
        Serviciul standard adecvat (fara defect sau inundatii ale canalizarii)	70% din populatia conectata	100% din populatia conectata
        Conectarea populatiei la SEAU	82%	100%
        Operarea corecta a inundatiilor provenite din furtuni	40%	100%
        Idicatori de perfbrma.nta Imoacte	. T11ainte de ISPA	Dupa ISPA
        Clasificarea raului Crisul Repede in aval de oras	Clasa II	Clasa I
        Performanta Statiei de Epurare a Apelor Uzate	Neconcordanta cu UWWTD- UE	Neconcordant a cu UWWTD- UE

2. 8. PROGRAMAREA LUCRARILOR

   -_· -'	.	-•-	--	.	._..- ----.	•. _-.	-•·	tQ tg{µ fînbţp'ei-e	•1)::ita)de•::finalizârei L·'.-; .''.', _-,_,, ·-·c,- ,_, -. C •. - , ._ ,. :-- ,•:,- :. ";
   Studiul de fezabilitate								Aprilie 2000	Iunie 2000
   Analiza economica								Aprilie 2000	Iunie 2000
   Analiza financiara								Aprilie 2000	Iunie 2000
   Studiu de impact de mediu								Aprilie 2000	Iunie 2000
   Studii de proiectare								Iunie 2000	Aprilie 2001
   Documentatii de licitatie								Iunie 2000	August 2001
   Achizitionarea terenului								N/A	N/A
   Constructia								Martie 2002	Decembrie 2005
   Faza operationala								Noiembrie 2004	"Onwards"

3. 9. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE ANALIZELOR FINANCIARE

   1. 9.1 Principiul poluatorul plateste

      Parametrii de calitate pentru apele reziduale descarcate in canale sunt prevazute in legislatia romana si sunt aplicate la nivel national. In ceea ce priveste îndeplinirea acestor standarde, este necesar, pentru cea mai mare parte a industriilor, sa realizeze un pre-tratament înainte de a le deversa in sistemul municipal de canalizare. Penalitatile financiare sunt aplicate pentru ne­ îndeplinire. Procentul apelor industriale tratate de Statia de Tratare a Apelor Uzate este in jur de 10%. Motivul care este in spatele acestui procent scazut este ca principalele arii industriale folosesc instalatii individuale de tratare, neconectate la sistemul de canalizare al orasului. Acestea sunt monitorizate de Inspectoratul de Protectie a Mediului si de RA Apele Romane.

      Laboratorul Regiei de Apa APATERM monitorizeaza industriile care folosesc sistemul de canalizare al orasului. Controlul urmareste eficienta instalatiilor de pre-tratare, parametrii si cantitatea deseurilor descarcate. Este semnat un contract cu fiecare industrie (sau alt mod de descarcare), in care sunt introduse limitele maxime admise de calitate si cantitate in conformitate cu legislatia de mediu. De asemenea, Inspectoratul local de Protectie a Mediului, Apele Romane (Autoritatea Apelor Romane) si Inspectoratul de Sanatate sunt numite sa amendeze industriile care nu respecta acesti parametrii. Amenzile sunt aplicate pana la conformarea totala. Daca Regia de Ape nu reuseste sa intareasca controlul, aceste autoritari o amendeaza. APATERM a fost amendata canci calitatea apei tratate a fost sub standardul admis. Aceasta indica faptul ca functioneaza un sistem de monitorizare si amendare.

   2. 9.2 Tarife

      Impactul tarifului perceput asupra venitului mediu al gospodariilor este de 5,46% in 2001 datorita scaderii pana la 3,48% in 2005 (considerand un scenariu neutru in termeni de crestere in puterea de cumparare). Preturile pentru 2001 sunt destul de mari dar se estimeaza ca venitul gospodariilor poate fi pastrat in termini reali. Corelarea tarifului in functie de inflatie va trebui facuta in mod regulat.

   3. 9.3 Exploatare si intretinere

   Un procent de 0,5% din structurile civile de pamant de deasupra si de dedesubt (inclusiv canalizarea refacuta) si 3% din componentele mecanice si electrice bazat pe valoarea lor stabilita va fi folosit ca baza pentru stabilirea bugetului anual, pentru a se asigura ca bunurile vor fi folosite la standardele de calitate cerute. In plus, Statia de Tratare a Apei Uzate este prevazuta cu dotarile necesare efectuarii lucrarilor de reparatii mecanice si electrice, plus personalul aferent.

4. 10. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU

   Reabilitarea Satiei de Tratare a Apelor Uzate din Oradea este prevazuta m Anexa II a Directivei Evaluarii Impactului de Mediu (85/ 337 / EEC amendata de 97/ 11/ EC). Un studiu de Impact asupra Mediului a fost realizat in 2000. Consultatia publica a fost intreprinsa in 2000. Autorizatia de mediu de la autoritatea competenta a fost data pentru deversare. Autorizatia de constructie va fi acordata canci proiectul va avea aprobarea finala si acest lucru este de asteptat sa se intample la sfarsitul lunii August 2001.

   10.1 Monitorizarea respectarii standardelor

   Responsabilitatea monitorizarii este atribuita unui numar de agentii locale ale precum Directia de Sanatate Publica din Judetul Bihor si Regia locala de Apa. Aceste agentii reprezinta ramura locala a Apelor Romane (Directia de Apa Cris

   Oradea), care monitorizeaza si verifica deversarile menajere si ne-menajere in apele de suprafata si de adancime si Inspectoratul de Protectie a Mediului, care are o responsabilitate mai mare decat controlul calitatii apei.

   Controlul calitatii apei potabile intra in sarcina laboratoarelor de la APATERM, se realizeaza zilnic si la fiecare ora, dependent de parametrii analizati. O verificare ulterioara este realizata saptamanal de departamentul local de sanatate. Daca exista o posibila problema relatata in ceea ce priveste calitatea apei atunci Inspectoratul de Protectie a Mediului va realiza propriile sale analize platite de la buget lor.

   Calitatea apelor uzate: monitorizarea poluantilor este realizata in acord cu legislatia romana privitoare la Statiile de Epurare a Apelor Uzate, adica descarcarile de canale in rauri si descarcarile industriale. Calitatea apei uzate este monitorizata clupa cum urmeaza: deversarea din statia de ape uzate este monitorizata inca o data de laboratorul APATERM in cadrul Statiei de Epurare a Apelor Uzate. Aceste rezultate sunt folosite de Apele Romane si de Inspectoratul local de Protectie a Mediului pentru punerea in conformitate cu

   autoirzatia de mediu. Principalii parametrii de deversare sunt analizati in fiecare ora.

   Deversarile de la companiile industriale sunt monitorizate clupa cum urmeaza: zilnic, in laboratorul companiei de deversare sau de catre APATERM sub forma unei intelegeri subcontractuale (poluatorul plateste pentru testare claca nu are laboratorul propriu) si la fiecare 4 ore de catre APATERM pentru deversarile industriale in canale.

   Calitatea apei raurilor este verificata lunar de Inspectoratul local de Protectie a Mediului si de Apele Romane.

5. 11. COST SI ASISTENTA (IN EURO)

   Activitatea	COST TOTAL (EURO)	COST NEELIGIBIL (EURO)	COST TOT.AL ELIGIBIL : (EURO)
   Cheltuieli planificare/ proiectare	567 200	(3) 75 OOO	492 200
   Achizitionarea terenului	o		o
   Pregatire amplasament	806 300		806 300
   Lucrari principale	12 459 300		12 459 300
   Echipamente si instalatii pentru statie	7 229 100		7 229 100
   Asistenta tehnica (inclusiv instruire)	300 OOO		300 OOO
   Supervizarea in timpul implementarii	1 OOO OOO		1 OOO OOO
   Publicitatea	150 OOO		150 OOO
   Cheltuieli neprevazute (2)	1 469 100		1 469 100
   Taxe publice si impozite (1)	o		o
   Altele (de specificat)	o		o
   ... 'WOT!A.L , . '	:z)C:98 r;ooo-·	- •"">7. ::·5..\-·:'o<·.-o..:o'i/; ;- ;	1:·--s,·12·•3"'9··o·.6:o·o·o,"· ,· :'. •• "-; ....,. \ . \ ../'

   1. A. Costuri si cheltuieli

      •.

      '

      1. (1) Neeligibil

      2. (2) Se justifica la timp si se aplica doar punctelor mentionate. Cheltuielile neprevazute au fost estimate la 6% din costul proiectului: 4% pentru lucrari aditionale si elemente neprevazute in contract si 2% factorul de crestere a preturilor.

      3. (3) Cheltuieli contractate inainte de aplicatie.

      CheltuieWe de planificare/proiectare reprezinta costul propus pentru executarea planului detaliat al proiectului_ Pregatirea terenului acopera cheltuielile contractorului, costul contractului de asigurare si elementele generale ale devizului. Principalele lucrari cuprind întregul cost al lucrarilor civile si costul de instalatie a statiei si echipamentului. Costul statiei si echipamentului acopera costurile lucrarilor mecanice, electrice, de automatizare, a lucrarilor pentru conducte si alte elemente necesare statiei.

   2. B. Desfasuratorul costurilor pentru diferite componente:

   Activitate				comp.A extinderea sL refacerea retelei d canalizare (48%)	comp. B statia.;de tratare a pei uzate si nain,olurilor (46%)*				comp. C asistţnt tehnic , superv:ii;re si public,itate .(6°,(o)
   Cheltuieli planificare/ proiectare				249 OOO			·-	243 200
   Achizitionarea terenului				o	o
   Pregatire amplasament				439	600	366 700
   Lucrari principale				8 791 800	3 667 500
   Echipamente si instalatii pentru statie				1168000	6 061 100
   Asistenta tehnica									300 OOO
   Supervizarea in timpul implementarii									1 OOO OOO
   Publicitatea									150 OOO
   Cheltuieli neprevazute				745	400	723 700
   Taxe publice si impozite				o	o
   Altele (de specificat)				o	o
   T@l:AX..	C,'.	••.••i	',·	1139J8:0Jf	•:	:•.		11'.QG,2 200	•·- :1 s,µ oo-o

   * 54% din aceasta componenta este reprezentat de Statia de tratare a apelor uzate si 46% de reabilitarea statiei de tratare a namolului

   Costul Total 23 981 OOO

   Contributia sectorului privat -

   Cheltuieli ne eligibile 75 OOO

   Cost total eligibil 23 906 OOO

   Contributia ISPA 16 734 200

   Rata contributiei ISPA % 70

   Rata de asistenta: 70%

6. 12. IMPLICAREA INTERNATIONALE

   INSTITUTIILOR FINANTATOARE

   In prezent, Regia Apelor APATERM, conduce deja un program de investirii in cadrul Programului II de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale care implica BERD.

   BERD a fost acceptata in princ1pm sa cofinanteze investitiile incluse in Masurile ISPA si fumizeaza un împrumut in cadrul Facilitarii de Imprumut a Bancii acordat pentru probleme de Mediu, sub garantia municipalitarii. Dupa evaluarea creditelor acordate unitarii APATERM in mai 2001, Banca a confirmat ca ar finanta 25% din costul proiectului ales (6 milioane Euro). Bordul Director al Bancii este asteptat sa ia o decizie formala in toamna anului 2001.

   Restul evaluarii pentru acordarea finantarii cerute, adica 5% din costurile proiectului, va fi acoperita din surse locale, sursele proprii ale APATERM. Pentru pachetul de achizirii se va tine cont diferitele surse de finantare.

7. 13. CONDITII SPECIFICE REFERITOARE LA MASURI

   Vezi Articolul 8 al Memorandumului de Finantare.

8. 14. PLANUL DE ACHIZIE

Inaintea achitarii celei de-a doua plati in avans, beneficiarul va prezenta un plan final de achizirii bazat pe modelul prezentat in Anexa Ia., care trebuie aprobat de Comisie.

Licitatia va fi in conformitate cu regulile din Titlul IX al Regulamentului Financiar - participarea la licitatie va fi deschisa tuturor persoanelor fizice si juridice din tarile beneficiare ale ISPA si UE.

ANEXAI.a

Plan de achizitii provizoriu

Oferta nr.	Descrierea lucrarilor si serviciilor care vor fi licitate	Tipul contractului (lucrari, materiale, servicii)	Lansarea estimativa a ofertei (luna, anul)	Rata de rambursare a facturilor pentru de contractul specific
1	Supervizarea, asistenta tehnica si publicitatea	Servici (Contract pentru servicii)	Octombrie 2001
2	Refacerea Statiei de tratare a apelor uzate	Lucrari FIDIC (galben)	Decembrie 2001
3	Extinderea si refacerea Statiei de tratare a namolurilor	Lucrari FIDIC (galben)	Ianuarie 2002
4	Refacerea si extinderea retelei de canalizare	Lucrari FIDIC (rosu)	Februarie 2002

Termenii specifici pentru adjudecarea contractului vor fi publicaţi în Jurnalul O_ficial al Comisiei Europene şi/ sau pe Internet.

Pentru contracte care sunt considerate ca fiind doar parţial eligibile pentru grant ISPA, rata de rambursare se calculează aplicând procentul de cost acceptat ca eligibil din rata de asistenţă pentru Măsură.

ANEXA II

PLAN FINANCIAR (bazat pe angajările din bugetul UE)

Titlul Măsurii: Reabilitarea retelei de canalizare si a statiei de epurare a apelor uzate din municipiul Oradea, Romania ISPA Nr.: 2001 RO 16 P PE 013

1

2

3

I

5

= 2+3

4 (%)

=5+7+8 I =3/1

6

(%)

=5/ 3

7

8

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Nedetermina.

19.124.800

19.124.800 I 100 I 13.387.360 I 70 I 4.800.000 I 937.440

4.781.200

4.781.200

I

100

I 3.346.840 I

70

I 1.200.000

I 234.360

75.000

75.000

.,,,.;"6··",.,;,2,;:i:•1'00•·,,0'1'?i,:oH'o·,;,,-;,' •rio•:''o··,o·'}o'"o o·.,.,. '1·1·•:-1'·6!ft8·,o··'o'••,',

lffef·s :g ţt;; ţ,,.,,+..• f! !;.,,, $;; ţl l·; r , ·-··: .>. -,'-0- .:'; \ t ,\ '??fJ}},d'- .'·•'.;,:f;

Euro

9	10
	(%)
	=9/
	1
,; , @ o:ot or••

* RA Apaterm Oradea

ANEXAIII.1 PREVEDERI FINANCIARE PENTRU IMPLEMENTAREA ISPA

Sect•iunea I

Forme şi rate de asistenţă

1. (1) Asistenţa Comunităţii prin ISPA poate fi sub formă de asistenţă nerambursabilă directă, de asistent'ă rambursabilă sau orice altă formă de asiste,ntă.

   Asistenţa rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în acelaşi scop.

2. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii acordată prin ISPA poate fi de până la 75 % din cheltuiala publică sau echivalentă, inclusiv cheltuieWe făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85 %, în special unde consideră că o rată mai mare de 75 % este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.

   Rata asistenţei şi suma maximă a grantului ISPA vor fi specificate în Memorandumul

   ?e finanţare aferent măsurii respective.

   In cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care există un interes special al

   Comunitătii, rata de asistentă trebuie redusă tinând cont de:

   ' ' '

   1. (a) disponibilitatea cofinanţării;

   2. (b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi

   3. (c) o aplicare corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte".

3. (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful 2 (b) sunt acelea care pnvesc:

   1. (a) infrastructura a cărei folosinţă implică taxe provenite de la utilizatori;

   2. (b) investiţii productive în sectorul de mediu.

      Comisia a elaborat recomandari privind aplicarea principiului poluatorul plăteşte.

4. (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţa tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale.

5. (5) Măsurile acoperite de un Memorandum de finanţare vor fi implementate de către ţara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.

   Sect,iunea II Angajamente

   1. (1) Comisia implementează cheltuieWe prin ISPA în conformitate cu Reglementarea

      Financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene„ pe baza Memorandumului de finantare care va fi încheiat între Comisie şi tara beneficiară.

      ' '

      Totuşi, angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate într-unul din următoarele două moduri:

      1. (a) angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva punctului (b), să fie efectuate în rate anuale.

         Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de către Comisie la semnarea Memorandumului de finantare referitor la măsură.

         '

         Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la secţiunea III (2) de mal jos, şi alo grantului pentru cheltuiehle estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.

         Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul financiar iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar dar nu mai târziu de 1 aprilie al anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuieWe preconizate pentru anul viitor să le justifice şi că progresul lucrărilor demonstrează că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

      2. (b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu de păşeşte 20 milioane Euro, un prim angajament de până 80 % din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează Memorandumul de

         finantare referitor la măsură.

         Difer'enţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că

         proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare.

   2. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a Memorandumului de finanţare referitor la măsură, va fi anulată.

   În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări.

   Sect•iunea III

   Plăt•i

   1. (1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale.

      Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

   2. (2) Plăţile în avans

      Ca o regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordată prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate aşa cum este definită la punctul (9).

      Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri:

      o primă tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiară semnează Memorandumul de finantare;

      primului

      'diferenţa este plătită după semnarea contract, în mod normal primul

      contract de lucrări.

      Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în Memorandumul de finantare referitor la măsură.

      AIntregul avans sau părţi 'din acesta trebuie returnate de către autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilit de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite.

      Returnarea avansului nu duce la anularea asistentei acordată de către Comunitate.

      '

   3. (3) Plătile intremediare

      Plătile intermediare sunt efectuate de către Comisie către autoritatea desemnată la cere' rea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare şi vor fi făcute pentru a rambursa cheltuielile efectuate şi certificate , sub rezerva următoarelor

      condiţii:

      ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu Memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice ataşate asistenţei;

      s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/ sau comunitare;

      au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;

      a fost analizată orice îndepărtare de la planul financiar iniţial; au fost descrişi paşii urmaţi pentru publicitatea măsurii.

      Ţara beneficiară va fi informată de către Comisie dacă nu a indepli un ­ condiţiile stipulate mai sus.

      Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru solicitările de plată ş1 pentru rapoartele de progres fizic şi financiar.

   4. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure că solicitările de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu.

   5. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform punctelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80 % din totalul asistenţei acordate. Comisia poate creşte acest procent până la 90 % în cazuri justificate.

   6. (6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate.

      Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de către Comunitate, calculată pe baza cheltuieWor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă:

      • - măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;

        măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, cum sunt menţionate în Memorandumul de finanţare;

      • - raportul final menţionat în Secţiunea V a fost înaintat Comisiei;

      • - autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful 2 a înaintat către Comisie o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuieWe specificate în Memorandumul de finanţare;

      • - ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;

      • - ţara beneficiară a transmis Comisiei declaraţia menţionată în Anexa III.4, Apendicele B.

      • - toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie în Anexa III.6 au fost implementate;

      • - când managementul ajutorului acordat pentru o măsură este conferit Agenţiilor de Implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea Rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi că au fost respectate toate condiţiile specificate în Memorandumul de finanţare.

   7. (7) Dacă Raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data finală de terminare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, aşa cum este specificată în Memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală pentru acea măsură va fi anulată.

   8. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de către ţara beneficiară sunt însot,ite de o declarat,ie a Responsabilului Nat,ional cu Autorizarea care specifică numai plăţile legate de cheltuieWe susţinute de facturile pri alte documente contabile cu valoare probativă şi care sunt conforme qf ev

      care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele asistate prin ISPA, aşa cum sunt specificate în Anexa III.2.

   9. (9) Toate plăţile pentru ajutorul acordat de Comisie prin acest Memorandum de finanţare vor

      fi " făcute către o entitate centrală, Fondul Naţional, desemnat de ţara beneficiară să primescă asemenea plăţi. Ca regulă generală, plăţile trebuie făcute de către Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de 2 luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cât de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea.

   10. (10) Fondul Naţional, condus de Responsabilul National cu Autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţara beneficiară. RNA va fi de asemenea responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.

   Responsabilităţile Responsabilului Naţional cu Autorizarea sunt stabilite rn Memorandumul de Înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.

   Sect,iunea IV Folosirea Euro

   1. (1) Sumele din cererile de asistenţă, împreună cu planul financiar relevant, vor fi prezentate în Euro.

   2. (2) Sumele privind asistenţa şi planurile financiare aprobate de Comisie vor fi exprimate în Euro.

   3. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifică solicitările de plată corespunzătoare trebuie exprimate în Euro.

      Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor menţionate în Articolul 1 (2) al Regulamentului Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Regulamentului Financiar din

      21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa, autorităţile responsabile cu privire la această rată1.

   4. (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de către Comisie trebuie făcute în Euro către autoritatea desemnată de t,ara beneficiară în acest sens.

      1 http://europa.eu.int/comm/dgl9/infoeuro/ fr/index.htm

      Secţiunea V Raportul Final

      Autoritatea sau organismul responsabil pentru măsură trebuie să transmită Comisiei un Raport Final în cel mult 6 luni de la finalizarea Măsurii. Raportul Final va conţine următoarele:

      1. (a) o descriere a lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a grantului;

      2. (b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a grantului;

      3. (c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelorr prevăzute, mai ales cu privire la:

         • - data efectivă de implementare a măsurii;

         • - o indicare a modului în care măsura va fi administrată după finalizare;

         • - confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special cele privind costurile de operare şi veniturile aşteptate;

         • - confirmarea previziunilor socio-economice, în special costurile şi beneficiile aşteptate;

         • - o indicare a acţiunilor luate pentru a asigura protecţia mediului şi costurile acestora inclusiv concordanţa cu principiul "poluatorul plăteşte";

         • - data la care măsura asistată devine operaţională.

      4. (d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.

   Secţiunea VI

   Amendamente la Memorandumul de finanţare

   1. (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta dar nu trebuie să depăşească suma maximă stabilită în Memorandumul de finanţare.

      O schimbare a ratei asisten'tei Comunităt,ii fat,ă de rata acordată init,ial sau fat,ă de grantul maxim va necesita o modificare a Memorandumului de finanţare conform

      procedurilor descrise în paragraful (3).

   2. (2) Dacă atunci când planul financiar al unui proiect este amendat, angajamentele şjj şau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul financia • -- Comisia va opera ajustările necesare ţinând cont de suma supra-angaja ;lau plătită, când autorizează prima operaţie financiară (angajare sau plat- i14.!W: amendament.

   3. (3) Orice amendament la Memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri:

      1. (a) amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau caracteristicilor proiectului sau o schimbare substanţială în planul financiar sau în programul cheltuielilor, trebuie făcute printr-un Memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea ţării beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu

         tara beneficiară. Definitia modificării "substantiale" este dată în prevederile

         r' eferitoare la eligibilitatea' cheltuielilor. '

6. (6) în cazul unor altor amendamente, ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia trebuie va face observatiile necesare sau va transmite acordul în cel mult 20 de zile lucrătoare de la prim'irea propunerii. Amendamentul

va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de Management ISPA va fi informat despre aceste amendamente.

(c) orice schimbare în cheltuiala anuală, mai mică de 25 % din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerată o modificare substanţială a planului financiar şi a programului de cheltuieli.

\

Sectiunea VII Controlul Financiar

1. (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autoritătile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi la dispoziţia Comisiei.

2. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, sa efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale.

3. (3) Ţara beneficiară trebuie să se asigure că atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/ sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin Memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. ,

4. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile de cooperare şi coordonare a programării şi metodologiei controlului, între Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în Anexa III.4.

Sect,iunea VIII Recuperarea plăţilor necuvenite

1. (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenţa alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând ţării beneficiare să îşi facă cunoscute comentariile, într-un interval specificat de timp şi să corecteze orice neregulă.

2. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful 1, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa referitoare la măsura în cauză dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în Memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implică recuperarea sumelor plătite.

3. (3) Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte sau întreaga operaţie nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistenţa acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite ţării beneficiare să îşi înainteze comentariile într-o perioadă dată de timp. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate:

   1. (a) să reducă sau să anuleze orice avans;

   2. (b) să anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii.

      Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând cont de natura neregulii şi de existenţa oricăror scăpări în sistemele de management şi control.

4. (4) Orice suma greşit plătită trebuie returnată Comisiei de către autoritatea definită în Secţiunea III (9). Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiară trebuie să ramburseze aceasta sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate în conformitate cu regulile specificate în Regulamentul Financiar care guvernează Bugetul Comunităţii.

Secţiunea IX Managementul

1. (1) Comisia trebuie să ceară ţărilor beneficiare:

   1. (a) să stabilească de la 1 ianuarie 2000 dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigură:

      implementarea corespunzătoare a asistenţei acordată sub acest Memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid; separarea funcţiilor de management şi control;

      că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr­ un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare;

   2. (b) să verifice regulat că măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate;

   3. (c) să prevină nereguWe şi să ia măsuri împotriva acestora;

   4. (d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al nereguWor sau neglijenţei.

2. (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, cum este definit în Anexa III.4, Apendicele A pentru a permite, în special:

• - garantarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele nivele administrative;

• - verificarea transferurilor fondurilor Comunitarea disponibile şi a altor fonduri; examinarea planurilor tehnice şi financiare ale proiectului, Rapoartele de Progres, procedurile de licitaţie şi contractare la diferitele nivele administrative.

Sect,iunea X Monitorizarea

Ţările beneficiare şi Comisia trebuie vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi:

1. (1) înfiinţarea Comitetelor de Monitorizarea trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, BEI şi/ sau alte instituţii cofinanţatoare, vor fi reprezentate în aceste Comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în asemenea Comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect.

2. (2) Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi în aşa fel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi obiectivele propuse iniţial, şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta.

3. (3) (a) Pentru fiecare măsură, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei Rapoarte de Progres în ultimele de 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare.

   1. (b) Pentru întâlnirile Comitetelor de Monitorizare, Coordonatorul Naţional ISPA trebuie să înainteze Rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre -în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate.

4. (4) Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând cont de comentariile Comitetului de Monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, ca şi planul financiar prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare.

Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi importanţa lor.

Sect•iunea XI

Transparenţa în adjudecarea contractelor

1. (1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii, va respecta principiile cheie stabilite în Titlul IX al Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene.

2. (2) (a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil Tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA;

   Prin urmare se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie.

   '

   (b) În cazurile justificate corespunzător cum ar fi cofinanţarea de la IFI şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de Management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte.

3. (3) (a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare posibilă. Pentru aceasta şi când este cerută de valoarea contractelor, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie, în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în Monitorul Oficial din ţările beneficiare.

   1. (b) Se vor elimina de asemenea orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau

      )•uridice din Tările Membre sau din tările beneficiare.

      ' '

   2. (c) În plus, informaţia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă.

1. (4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul Descentralizat de Implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul Phare.

Sectiunea XII

Transparenţa în contabili'tate şi în rapoartele proiectelor

Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, pentru măsura la care se referă Memorandumul de finanţare, toate organismele publice sau private implicate în managementul şi implementarea operaţiilor au fie un sistem separat de contabilitate fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control, a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză.

Autorităţile responsabile vor asigura disponibilitatea tuturor documentelor justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioadă de 5 ani efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv.

Sectiunea XIII Evalu'area ex-post

Prin evaluarea ex-post se va analiza utilizarea resurselor cât şi randamentul şi eficienţa asistenţei şi a impactului său, ca şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor şi a realizărilor şi rezultatelor.

După finalizarea măsurilor, Comisia şi ţările beneficiare vor evalua apoi modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua Trans - Europeană extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului.

Anexa 111.2

Prevederi care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile asistate prin ISPA

Sect,iunea I

Domeniul cheltuielilor

ISPA acordă asistenţă pentru următoarele măsuri:

1. (1) Proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi cu obiectivele Parteneriatului de Preaderare;

2. (2) Proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate susţinută şi, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei Nr. 1692/96/EC2 şi acelea care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Preaderare; acesta include interconectarea şi

   interoperabilitatea reţelelor naţionale ca ş1 Reţelele Trans-Europene împreună cu accesul la aceste retele;

   '

3. (3) Studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea include asistenţă tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu cad în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor.

   Regulile specificate în Secţiunile de la II la XII de mai jos referitoare la proiectele listate la punctele 1 şi 2 de mai sus sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele listate la punctul 3.

   2 Decizia Nr. 1692/96/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele f:l=irfnll.ut ntru

   dezvoltarea reţelei de Transport Trans-European

   Sect,iunea II

   Definiţii şi concepte de bază

   1. 1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte

      În scopul prevăzut de acest document, se vor aplica următoarele definiţii:

      1. (a) un "proiect" reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat.

      2. (b) o "etapă independentă tehnic şi financiar" reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operaţională în întregul său.

         O etapă poate acoperi de asemenea studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect.

      3. (c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii:

         trebuie să fie localizate în acelaşi curs de apă sau arie de captare sau să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport;

         trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare sau coridorul, în scopuri bine identificate;

         trebuie supervizate de un organism responsabil pentru coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite.

   2. 2. "Organismul responsabil cu implementarea"

      1. (a) pentru proiectele finanţate prin ISPA "organismul responsabil cu implementarea" este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în Anexa I, punctul 3, a Memorandumului de finanţare .

         Ca o consecinţă, orice schimbare a "organismului responsabil cu implementarea" unui proiect trebuie să fie aprobată de către Comisie printr-un Memorandum de finanţare.

      2. (b) În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordată prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile.

      3. (c) Totuşi, acest organism poate delega implementarea altui organism care poate de asemenea sa efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri, Comisia trebuie informată de tipul delegărilor propuse şi trebuie să primescă 'o copie a documentelor relevante.

   3. 3. Conceptul de "administraţie publică"

      Administraţia publica poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernăm :

      • - Organisme de guvernământ centrale (nivel naţional);

      • - Organisme de guvernământ regionale; Organisme de guvernământ locale.

      În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într­ un cadru legal sau administrativ în virtutea faptului că sunt privite ca echivalentul unor organisme publice.

   4. 4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect

      1. (a) implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi la măsurile de publicitate pentru un proiect asistat;

      2. (b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape mai sus menţionate;

      3. (c) perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până la momentul de timp la care proiectul devine complet operaţional şi la care obiectul fizic descris în

         Memorandumul de finantare a fost finalizat/ definitivat.

         '

   5. 5. Evidenta documentelor şi transparenţa

      Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/ sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare.

      În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/ sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuieWor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată privitoare la proiectul

      descris în Memorandumul de finantare.

      '

   6. 6. Cheltuieli

Cheltuiehle trebuie raportate la plăţile certificate şi efectiv făcute de către organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau documente contabile cu valoare probativă echivalentă.

Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă reprezintă orice document transmis de către autoritatea definită la punctul 2 al acestei Secţiuni pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevarată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilĂ--a Comisiei când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalent

Sect•iunea III

Principalele categorii de cheltuieli eligibile

Ca regulă generală cheltuielile legate de:

• - studiile de fezabilitate;

• - planificare şi proiectare, inclusiv studiul de impact asupra mediului;

• - pregătirea terenului;

• - construcţii;

• - utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect;

• - testare şi instruire;

• - managementul proiectului;

• - măsuri compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului;

• - alte tipuri de cheltuieli specificate în Memorandumul de finanţare;

• - măsuri luate ca urmare a prevederilor Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea. sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.

Sect•iunea IV

Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului

1. 1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor

   1. (a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi aprobate în mod special printr-un Memorandumul de finanţare;

   2. (b) În acele cazuri, când mai multe proiecte se derulează printr acelaşi contract sau când autoritatea responsabilă cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu cu ajutorul sistemul de alocare a timpului).

2. 2. Implicarea administraţiei publice

   În acele cazuri în care functionarii din administratia publică sunt implicati în activitătile menţionate la punctul 1(a) a' l acestei Secţiuni, chel' tuielile pot fi acceptate' ca eligibile 'de

   către Comisie, în cazuri clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii:

   • - funcţionarul a renunţat temporar la statutul său de funcţionar în administraU(ţ>Ut:Hiţif

   • - cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai mw. or. specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proieq,:ţ:, Me

     trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu cu ajutorul programărilor în timp);

   • - cheltuielile trebuie să fie direct legate cu unul sau mai multe proiecte individuale avute în vedere;

   • - contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului;

   • - sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, ca cele specificate în Secţiunea VIII, punctul 1;

   • - dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii.

   Sect,iunea V

   Pregătirea terenului şi construcţiile

   1. a) În acele cazuri în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea, pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă.

      În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate în Secţiunea IV, punctul 2.

   2. b) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate în Secţiunea X, punctul 1 şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele din următoarele categorii:

      • - costuri privind munca (salarii brute şi nete)

      • - cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor;

      • - costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului;

      • - costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanţă cu standardele contabile general recunoscute;

      • - cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care autoritatea menţionată la punctul (a) de mai sus este inclusă în administraţia publică.

   3. c) Ca regulă generală costurile trebuie să fie evaluate la pretul pieţei.

   Sect,iunea VI

   Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.)

   1. 1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului

      1. a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamen ar i.i

         permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea t -- îri

         inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la Secţiunea II (2) şi sunt considerate ca şi cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate;

      2. b) Fără a prejudicia Secţiunea IX (3), închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă.

   2. 2. Achiziţiile de active acorporale

      Achiziţiile şi utilizarea activelor acorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului.

   3. 3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului

      1. (a) În cazul în care autoritatea responsabilă cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie, sau o parte din acestea, pe cont propriu, cheltuieWe privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului, nu sunt eligibile.

      2. (b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în Memorandumul de finant,are.

   4. 4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică

   1. (a) CheltuieWe privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile.

   2. (b) Fără a prejudicia Secţiunea VIII (2) sau (3), cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.

   Sectiunea VII

   Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată

   Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adaugată (IV A) nu sunt eligibile.

   Sect•iunea VIII Cheltuieli administrative

   1. 1. Principii generale

      Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile fu13:rar.ikn de la nivel naţional, regional şi local nu sunt eligibile pentru asisten ,Lin asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite di.ii..oîf P

      ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizării financiare şi fizice, evaluării şi prevenirii neregulilor şi cheltuielile care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute.

      Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică aşa cum sunt definite în Secţiunea I (3).

      Echipamentului pentru monitorizare poate fi eligibil dacă este permis în mod specific Printr-o măsură de asistent,ă tehnică ment,ionată în Memorandumul de finant,are.

   2. 2. Comitetul de organizare şi monitorizare

      1. a) Fără a prejudicia punctul 1 de mai sus, cheltuielile apărute în orgaruzarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative;

      2. b) Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii:

         servicii de traducere;

         • - închirierea de săli de conferinţă şi aranjamentele auxiliare;

         • - închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare;

         • - procurarea documentaţiei şi facilităţilor aferente; taxe pentru participarea experţilor;

           cheltuieli pentru călătorii.

      3. c) Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică intervenite în acest context nu sunt eligibile.

   3. 3. Întâlniri la cererea Comisiei

   Regulile prevăzute la punctul 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei.

   Sect,iunea IX

   Alte tipuri de cheltuieli

   1. 1. Managementul şi supervizarea proiectului

      Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, 5!.'- gu11l­ generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate în Secţiunea IV (1) şi

   2. 2. Costuri financiare

      Orice tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu sunt eligibile; aceasta privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie, etc.

      Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.

   3. 3. Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii

      Fără a prejudicia punctul 2, tehnicile financiare, care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile, dacă sunt justificate şi aprobate în Memorandumul de finanţare.

      Ţările beneficiare trebuie să demonstreze, printr-o analiză a riscurilor, că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri.

   4. 4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor asistate

      1. a) Orice tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu sunt eligibile;

      2. b) Ca excepţie la punctul (a) mai sus mentionat, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca şi cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă, definită în Memorandumul de finant,are.

      3. c) Principiile definite la punctele a) şi b) menţionate mai sus sunt valabile de

         asemenea pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat.

   5. 5. Măsuri de publicitate şi informare

   Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile Anexei III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile.

   Sect,iunea X Perioada de eligibilitate

   1. 1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea

      Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat în conformitate_c:u următoarele situatii:

      '

      1. a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare face obiectul aprobării ex-ante a Comisiei3, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care Memorandumul de finanţare al proiectului este semnat de Comisie.

         În caz exceptional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de

         la BEI fie de la alta instituţie finanţatoare şi grantul ISPA, cheltuielile sunt eligibile Pentru asistentă de la data încheierii acordului cu BEI sau cu altă institutie

         finanţatoare, p'entru fiecare proiect în parte. Ca regulă generală, această dată n' u

         trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt obligatoriu necesare următoarele condiţii:

         • - Lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în Memorandumul de finanţare;

         • - BEI sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederile Articolelor 108 (2), 109 (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 ale Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.

         În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de Management ISPA, a prevederilor Articolului 114 (2) din Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comisiei Europene.

      2. b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate4, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care aplicaţia aj