HOTĂRÂRE nr. 859 din 16 august 2002pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit
EMITENT
  • GUVERNUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 29 august 2002



    În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit,Guvernul României adopta prezenta hotărâre.  +  Articolul UNICSe aprobă Instrucţiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRUADRIAN NASTASEContrasemnează:──────────────p. Ministrul finanţelor publice,Gheorghe Gherghina,secretar de statp. Şeful Departamentuluide Politici Economice,Petrisor Peiu,secretar de statMinistrul pentru întreprinderile micişi mijlocii şi cooperatie,Silvia CiorneiBucureşti, 16 august 2002. Nr. 859.  +  Anexa 1 INSTRUCŢIUNIprivind metodologia de calcul al impozitului pe profitLegea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, denumita în continuare lege:Art. 1. - (1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, în condiţiile prezentei legi, şi denumite în continuare contribuabili: a) persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursa, atât din România, cat şi din străinătate;Instrucţiuni:1.1. Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridică constituită sub legislaţia română.Din categoria persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit nu fac parte contribuabilii care sunt obligaţi la plata impozitului pe venit, potrivit legii.Lege: b) persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;Instrucţiuni:1.2. Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislaţia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, astfel cum este definit la art. 17 din lege, de la începutul activităţii acestuia.Lege: c) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfăşoară activităţi în România ca beneficiari ori parteneri împreună cu o persoană juridică română într-o asociere sau o alta entitate ce nu da naştere unei persoane juridice, pentru profitul realizat în România; d) persoanele juridice române şi persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atât în România, cat şi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei persoane juridice. În acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculează, se retine şi se vărsa de către persoana juridică;Instrucţiuni:1.3. Veniturile şi cheltuielile rezultate din asocierile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) şi d) din lege, potrivit dispoziţiilor legale, se contabilizeaza distinct de persoana juridică română stabilită prin contractul de asociere, cu respectarea reglementărilor contabile în vigoare. Persoana juridică română are şi obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vărsa impozitul pentru profitul determinat, precum şi de a depune declaraţia de impozit pe profit pentru persoanele fizice şi juridice nerezidente, cat şi pentru persoanele fizice rezidente care fac parte din asociere, în termenele prevăzute la art. 20 şi 21 din lege.Partea din venituri şi cheltuieli care se cuvine persoanelor juridice rezidente dintr-o astfel de asociere se înregistrează în contabilitatea proprie şi se include în baza impozabilă a acestora.1.4. În cazul asocierilor dintre persoanele juridice române, veniturile şi cheltuielile determinate de operaţiunile asocierii se contabilizeaza distinct de către unul dintre asociaţi, stabilit conform contractului, urmând ca lunar să se transmită pe bază de decont partea ce revine fiecărui asociat, în vederea înregistrării în contabilitatea proprie. În cazul în care din asociere fac parte mai multe persoane juridice române, persoana juridică care tine evidenţa contabilă potrivit contractului de asociere trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute la pct. 1.3.Lege: e) persoanele juridice străine care obţin veniturile prevăzute la art. 16, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.Instrucţiuni:1.5. Pentru determinarea impozitului pe profit se iau în calcul veniturile şi cheltuielile aferente acestora. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi veniturile care sunt subiect al impozitului cu reţinere la sursa.Lege: (2) Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit: a) trezoreria statului; b) instituţiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare şi disponibilităţile realizate şi utilizate, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel; c) organizaţiile de nevăzători, de invalizi şi ale persoanelor cu handicap, pentru profiturile realizate de unităţile economice fără personalitate juridică ale acestora, protejate potrivit legii speciale de organizare şi funcţionare privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap;Instrucţiuni:1.6. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit unităţile economice fără personalitate juridică ale organizaţiilor de nevăzători, de invalizi şi ale persoanelor cu handicap, înfiinţate conform prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare.Lege: d) fundaţiile române constituite ca urmare a unor legate;Instrucţiuni:1.7. Fundaţia constituită ca urmare a unor legate, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar.Lege: e) cooperativele care funcţionează ca unităţi protejate ale persoanelor cu handicap, special organizate, potrivit legii de organizare şi funcţionare privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap;Instrucţiuni:1.8. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cooperativele care funcţionează ca unităţi protejate ale persoanelor cu handicap, dacă sunt organizate potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 66/1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti, cu modificările ulterioare.Lege: f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia utilizării sumelor respective pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de construire, de reparatie şi de consolidare a lacasurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub forma bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;Instrucţiuni:1.9. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi persoanele juridice şi orice alte entităţi care realizează produse pe bază de autorizaţie acordată de fiecare cult religios, pentru veniturile realizate din activităţile menţionate.Lege: g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior;Instrucţiuni:1.10. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit instituţiile de învăţământ pentru veniturile obţinute din activităţi economice, care sunt utilizate potrivit prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.1.11. Veniturile obţinute de instituţiile de învăţământ din activităţi economice, care nu sunt folosite în scopurile expres menţionate la pct. 1.10 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cota de 25%, plata impozitului făcându-se la termenele stabilite la art. 20 din lege.Lege: h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru îmbunătăţirea confortului şi a eficientei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune.Instrucţiuni:1.12. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit asociaţiile de proprietari şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, constituite ca persoane juridice potrivit prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice cum ar fi închirierea spaţiilor comune, care sunt utilizate pentru îmbunătăţirea confortului şi eficientei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune.1.13. Veniturile obţinute de asociaţiile de proprietari şi de asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari din activităţi economice, care nu sunt folosite în scopurile expres prevăzute la pct. 1.12 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cota de 25%, plata impozitului făcându-se la termenele prevăzute la art. 20 din lege.Lege: (3) Persoanele juridice române fără scop patrimonial sunt exceptate de la plata impozitului pe profit pentru următoarele categorii de venituri: a) cotizaţiile membrilor; b) contribuţiile băneşti sau în natura ale membrilor şi simpatizantilor; c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare; d) donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizare; e) dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din asemenea venituri; f) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole; g) resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale; h) venituri din acţiuni intamplatoare realizate de organizaţii sindicale/patronale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare şi funcţionare; i) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică.Instrucţiuni:1.14. Persoanele juridice române fără scop patrimonial sunt: organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale înfiinţate în baza unor legi speciale, asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, precum şi alte asemenea organizaţii înfiinţate în baza unor legi speciale.1.15. În scopul aplicării acestor prevederi veniturile şi cheltuielile aferente activităţilor desfăşurate în scopul obţinerii de profit se evidenţiază din punct de vedere contabil conform reglementărilor contabile, iar calculul impozitului pe profitul rezultat se efectuează conform metodologiei prevăzute la cap. II din lege.Lege: (4) Persoanele juridice fără scop patrimonial, pentru veniturile realizate din activităţi economice până la nivelul echivalentului în lei de 10.000 euro, realizate într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevăzute la alin. (3), sunt exceptate de la plata impozitului pe profit. (5) Persoanele juridice române fără scop patrimonial care nu se încadrează în condiţiile referitoare la nivelul veniturilor prevăzute la alin. (4), pentru profitul obţinut din activităţi economice, plătesc impozit pe profit, calculat potrivit art. 2 alin. (1).Instrucţiuni:1.16. Persoanele juridice române fără scop patrimonial care obţin venituri din activităţi economice plătesc impozit pe profit pentru profitul corespunzător veniturilor ce depăşesc limitele stabilite la art. 1 alin. (4) din lege. În scopul determinării impozitului pe profit datorat pentru activitatea economică impozabilă se face ponderea veniturilor neimpozabile în total venituri din activităţi economice. Ponderea rezultată este aplicată la valoarea impozitului pe profit calculat la nivelul întregii activităţi economice, în vederea stabilirii impozitului datorat pentru activitatea economică impozabilă.Cursul de schimb valutar euro/ROL este cel de la data înregistrării veniturilor în contabilitate.1.17. La stabilirea profitului impozabil pentru activitatea economică desfăşurată de persoanele juridice fără scop patrimonial se aplică regulile stabilite la cap. II din lege. Cheltuielile cu indemnizaţia de deplasare, acordată salariaţilor pentru deplasări în ţara şi în străinătate, sunt deductibile până la nivelul stabilit la art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, numai în măsura în care aceste deplasări sunt justificate ca fiind efectuate strict în scopul desfăşurării activităţii economice.Lege:Art. 2. - (1) Cota de impozit pe profit este de 25%, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege. (2) În cazul Băncii Naţionale a României cota de impozit pe profit este de 80% şi se aplică asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile şi a fondului de rezerva, potrivit legii. (3) Contribuabilii care obţin venituri din activităţile desfăşurate pe bază de licenţă în zona libera plătesc o cota de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.Instrucţiuni:2.1. Pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi în zonele libere pe bază de licenţe eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, profitul obţinut din aceste activităţi este impozitat cu cota de 5% până la data de 31 decembrie 2004, cu excepţia cazului prevăzut la art. 3 alin. (2) şi la art. 35 alin. (5) din lege.2.2. În cazul în care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea în zona libera prin unităţi fără personalitate juridică, acesta este obligat sa ţină evidenţa contabilă distinctă pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestei activităţi, până la nivel de balanţa de verificare. La determinarea profitului aferent activităţii se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte asemenea cheltuieli, proporţional cu veniturile obţinute în zona libera faţă de veniturile totale realizate de persoana juridică.2.3. Pierderea rezultată din operaţiunile realizate în zona libera nu se recuperează din profitul impozabil realizat în afară zonei, aceasta urmând să fie recuperată din profiturile obţinute din aceeaşi zona.Lege: (4) Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută din exportul bunurilor şi/sau al prestărilor de servicii, realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, plătesc o cota de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Suma aferentă reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizează la sfârşitul anului ca sursa proprie de finanţare, în limita profitului rămas după înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. Prestările de servicii pentru care se aplică cota de impozit redusă sunt cele pentru care beneficiarul prestării este în străinătate.Instrucţiuni:2.4. Pentru a calcula impozitul pe profit cu cota redusă exportatorii de bunuri trebuie să facă dovada prin înregistrările din contabilitatea de gestiune, în funcţie de specificul activităţii, ca aceste bunuri sunt realizate din activitatea proprie prin procesarea materiei prime, prelucrarea sau transformarea acesteia.2.5. Serviciile realizate din activitatea proprie includ orice servicii executate pentru care beneficiarul prestării este în străinătate.2.6. Beneficiază de aceasta facilitate şi comisionarii care au încheiat contracte de comision cu o entitate străină, pentru veniturile încasate ca urmare a prestării serviciilor prevăzute în aceste contracte. În aceasta situaţie producătorii beneficiază de cota redusă corespunzătoare valutei încasate într-un cont bancar din România, pentru partea ce reprezintă contravaloarea aportului propriu la realizarea exportului.2.7. În vederea aplicării acestei facilităţi se întocmeşte o situaţie a veniturilor încasate din export la cursul de schimb în vigoare la data încasării, nediminuate cu costurile privind transferul bancar. Ponderea veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor înregistrate conform reglementărilor contabile se face cumulat de la începutul anului. Cota redusă se aplică asupra profitului impozabil aferent acestei ponderi, calculat şi evidenţiat, cumulat de la începutul anului fiscal.2.8. Justificarea efectuării operaţiunilor de export, inclusiv a operaţiunilor de lohn, se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii externi, însoţite de facturi, DVE şi/sau DIV, extrase de cont bancar.2.9. Contribuabilii care prestează servicii turistice către beneficiari străini, persoane fizice şi juridice nerezidente, beneficiază de cota redusă în baza contractelor externe, a facturilor emise şi încasate într-un cont bancar din România prin transfer bancar sau prin cărţi de credit.2.10. În grupa veniturilor totale care se iau în calcul la determinarea ponderii veniturilor realizate din export se includ toate veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile, cu excepţiile prevăzute la pct. 7.2.2.11. În categoria veniturilor încasate printr-un cont bancar din România intra şi veniturile încasate prin intermediul cecurilor, în condiţiile în care aceste instrumente de plată presupun derularea de transferuri bancare.2.12. Nu intra sub incidenţa art. 2 alin. (4) din lege veniturile încasate în numerar din exportul de bunuri şi servicii, precum şi operaţiunile de comerţ internaţional prin care nu se încasează valuta în conturile bancare din România, cum sunt, de exemplu: clearing, barter, alte forme de reexport, precum şi cele încasate în conturi bancare în străinătate, chiar şi în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de autorizare ale Băncii Naţionale a României. Tranzacţiile efectuate numai scriptic, în scopul principal de a beneficia de cota redusă de impozit, nu se încadrează în prevederile art. 2 alin. (4) din lege. În cazul serviciilor financiare sunt luate în considerare numai cele pentru care sunt identificate anumite comisioane, suma luată în calcul la determinarea veniturilor realizate din export fiind limitată numai la valoarea acestor comisioane. Nu beneficiază de cota redusă de export dobânzile încasate pentru creditele externe acordate.2.13. În cazul exporturilor complexe cota redusă de impozit pe profit se acordă atât contractantului general, cat şi subcontractanţilor definiţi potrivit legii, proporţional cu contribuţia la realizarea exportului.2.14. Pentru determinarea impozitului datorat se iau în calcul şi încasările din anul curent, aferente veniturilor din export realizate în anul fiscal încheiat, până la termenul prevăzut la art. 21 sau 22 din lege pentru depunerea declaraţiei definitive privind impozitul pe profit pentru anul fiscal expirat. Contribuabilii care au definitivat până la data de 25 ianuarie închiderea exerciţiului financiar anterior depun declaraţia definitivă de impunere până la această dată inclusiv. Contribuabilii care depun declaraţia definitivă de impunere până la data depunerii situaţiilor financiare anuale conform legii iau în calcul şi încasările înregistrate până la această dată, aferente exporturilor facturate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar încheiat.Lege: (5) Începând cu data de 1 ianuarie 2003 cota de impozit pe profit este de 12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor. Începând cu data de 1 ianuarie 2004 cota de impozit pe profit este de 25%. (6) Stimularea exporturilor se va face printr-un sistem de sprijin cu finanţare prin bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.Art. 3. - (1) Contribuabililor care beneficiază de facilităţile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) nu li se aplică dispoziţiile art. 11 alin. (5). Contribuabilii îşi exprima opţiunea pentru una dintre cele doua facilităţi la începutul anului fiscal.Instrucţiuni:3.1. Contribuabilul trebuie să îşi exprime opţiunea pentru una dintre cele doua facilităţi. Opţiunea va fi înscrisă pe prima declaraţie privind obligaţiile la bugetul de stat, urmând să fie depusa până la termenul stabilit de lege. În cazul în care opţiunea nu este exercitată, contribuabilul se considera ca a optat pentru facilităţile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) din lege.Lege: (2) În cazul contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în zonele libere, pentru veniturile realizate din export se aplică cota cea mai favorabilă prevăzută la art. 2 alin. (3) şi (4). (3) Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) şi la art. 11 alin. (5) nu mai beneficiază de facilităţile de natura impozitului pe profit, prevăzute în alte acte normative. (4) Contribuabilii prevăzuţi la art. 35 alin. (3)-(5) nu intra sub incidenţa alin. (3).Art. 4. - (1) Anul fiscal al fiecărui contribuabil este anul calendaristic. (2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează sa existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.Instrucţiuni:4.1. În cazul infiintarii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă începe: a) de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie; b) de la data înregistrării în registrul condus special de judecătorii, dacă are aceasta obligaţie; c) de la data intrării în vigoare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau naştere unei noi persoane juridice.4.2. Perioada impozabilă se încheie în cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni, la următoarele date: a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la data înmatriculării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele; b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii absorbante.4.3. În cazul lichidării unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă încetează o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acestuia.Lege:Art. 5. -(1) Cu excepţia dispoziţiilor alin. (2), în cazul asocierii sau al altor forme de organizare fără personalitate juridică, fiecare partener, asociat sau beneficiar se impozitează în limita care i se cuvine din profit.Instrucţiuni:5.1. Sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (1) din lege intra orice formă de asociere, inclusiv asocierile dintre persoane juridice străine care desfăşoară activităţi economice pe teritoriul României în vederea obţinerii de venituri.5.2. În cazul asocierilor dintre persoane nerezidente care desfăşoară activităţi economice pe teritoriul României, veniturile şi cheltuielile determinate de operaţiunile asocierii se contabilizeaza de către unul dintre asociaţi, stabilit în mod obligatoriu în contractul de asociere. Persoana nerezidenta obligată prin contract sa ţină contabilitatea are şi obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vărsa impozitul aferent profitului determinat pentru persoanele nerezidente care fac parte din asociere, precum şi de a depune declaraţia de impozit pe profit la termenele prevăzute la art. 20 şi 21 din lege.Lege: (2) În cazul asociaţiunilor în participaţiune sau al asocierilor similare, veniturile şi cheltuielile sunt alocate acestora în limita cotelor de participaţiune deţinute de fiecare asociat. Orice plati suplimentare prevăzute în contractul de asociere, inclusiv contribuţiile suplimentare, nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.Instrucţiuni:5.3. În cazul asocierilor în participaţiune partea rezultată din veniturile şi din cheltuielile asocierii se distribuie fiecărui asociat pentru determinarea profitului impozabil, proporţional cu cotele menţionate în contractul de asociere. În acest scop orice plati suplimentare prevăzute în contractul de asociere nu sunt cheltuieli deductibile.Lege:Art. 6. - În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor şi a cazinourilor, impozitul pe profit datorat potrivit prezentei legi, aferent acestor activităţi, nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activităţi. În situaţia în care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.Instrucţiuni:6.1. Contribuabilii care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 6 din lege ţin evidenţa contabilă distinctă pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestor activităţi, până la nivel de balanţa. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat pentru activităţile prevăzute la art. 6 din lege este mai mic de 5% din veniturile din aceste activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri, indiferent de suma impozitului pe profit rezultată din desfăşurarea celorlalte activităţi.Lege:  +  Capitolul II Determinarea profitului impozabilArt. 7. - (1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursa şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile. (2) În cazul bunurilor mobile şi imobile produse de către contribuabili şi valorificate în baza unui contract de vânzare cu plata în rate, contribuabilii pot opta pentru înregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente prevăzute în contract. Cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente prevăzute în contractele încheiate între părţi, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. Opţiunea se exercită în momentul livrării bunurilor şi nu se poate reveni asupra ei.Instrucţiuni:7.1. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul veniturile şi cheltuielile, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile conform cap. II din lege. Nu se iau în calcul efectele schimbării politicilor contabile în cazul în care nu sunt cerute de lege şi nici diferenţele rezultate ca urmare a utilizării unor politici contabile diferite de regulile fiscale aplicabile elementelor de natura veniturilor şi cheltuielilor.7.2. În scopul aplicării prevederilor legii sau ale prezentelor instrucţiuni, care se referă la calculul ponderii veniturilor contribuabilului, nu sunt luate în calcul: veniturile înregistrate în conturile 711 "Venituri din producţia stocata", 721 "Venituri din producţia de imobilizari necorporale" şi 722 "Venituri din producţia de imobilizari corporale", precum şi veniturile care sunt rezultate din evaluarea activelor în valută şi, după caz, eventualele venituri din evaluarea datoriilor în valută, conform reglementărilor contabile.7.3. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îşi încetează existenta în urma operaţiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobată şi modificată prin Legea nr. 101/1995, cu modificările ulterioare. Acelaşi tratament se aplică şi rezervelor constituite din diferenţe de curs favorabile aferente capitalului social în devize.7.4. Veniturile ori cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparţine. În cazul în care contribuabilul sau organele fiscale constata ca după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis sau a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declaraţia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corectii rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit, atunci pentru această sumă se datorează majorări şi penalităţi conform legislaţiei în vigoare.7.5. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică trimestrial sau lunar, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii.7.6. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligaţi sa întocmească un registru de evidenta fiscală, într-un singur exemplar, compus din 100 de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial. Completarea se face în ordine cronologică, fără ştersături, iar informaţiile înregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaraţiile de impunere. Registrul de evidenta fiscală se completează în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaraţia fiscală sunt obţinute în urma unor prelucrari ale informaţiilor furnizate de contabilitate.Modul de completare a registrului de evidenta fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale acestuia. Exemplificam în acest sens: calculul dobânzilor şi al diferenţelor de curs deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscală a vânzărilor cu plata în rate şi alte asemenea operaţiuni, potrivit legii.Lege:Art. 8. - În înţelesul prezentei legi, sunt considerate neimpozabile următoarele venituri: a) dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română; b) diferenţele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se deţin participatiile; c) venituri rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum şi din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;Instrucţiuni:8.1. Veniturile obţinute ca urmare a aplicării prevederilor art. 8 lit. b) din lege sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, cesionarii sau retragerii titlurilor de participare (acţiuni, părţi sociale).8.2. În sensul prevederilor art. 8 lit. c) din lege, sunt considerate venituri neimpozabile veniturile care vin sa acopere cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit plătit în perioadele anterioare, restituirea unor majorări de întârziere, venituri din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii şi altele asemenea.Lege: d) alte venituri neimpozabile, prevăzute expres în acte normative speciale.Instrucţiuni:8.3. Contribuabilii pentru care prin legi speciale s-a prevăzut faptul ca profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligaţi la ţinerea unei evidente contabile distincte pe elemente de venituri şi cheltuieli, prin care să se asigure determinarea veniturilor, cheltuielilor şi profitului aferent. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din acele activităţi.Lege:Art. 9. - (1) La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente veniturilor impozabile.Instrucţiuni:9.1. Cheltuielile efectuate de un contribuabil sunt considerate ca fiind aferente veniturilor impozabile numai dacă sunt efectuate în scopul realizării veniturilor.9.2. Nu sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea caselor de odihnă proprii sau a imobilizarilor, care nu sunt utilizate pentru realizarea veniturilor, de tipul navelor, aeronavelor, vaselor de croaziera şi altele asemenea, precum şi toate celelalte cheltuieli aferente acestora. Nu se deduc din baza de impunere a profitului sumele care reprezintă cheltuielile efectuate cu asigurarea serviciilor de cazare, masa şi transport pentru persoanele care nu sunt salariate ale contribuabilului. De asemenea, nu se deduc cheltuielile de transport, cu cazarea şi masa, efectuate pentru salariaţii proprii în afară perioadei de pregătire, în cadrul centrelor de pregătire proprii.Lege: (2) Metodele contabile stabilite prin reglementări legale în vigoare, inclusiv metoda LIFO, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metoda de evaluare aplicată trebuie să fie aceeaşi pe tot parcursul exerciţiului financiar.Instrucţiuni:9.3. Metodele contabile de înregistrare pe cheltuieli a iesirii din gestiune a stocurilor, potrivit art. 9 alin. (2) din lege, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil dacă sunt respectate reglementările contabile în vigoare. În cazul utilizării preţului prestabilit contribuabilul va trebui sa ţină evidenta stocurilor pe grupe similare.Lege: (3) La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai următoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor: a) rezerva, în limita a 5% din profitul contabil, până ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat, conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) în cazul băncilor şi cooperativelor de credit autorizate, provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Băncii Naţionale a României. Acelaşi regim se aplică şi fondurilor de garantare; c) rezervele tehnice calculate de către societăţile de asigurare şi reasigurare, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările ulterioare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele tehnice se diminuează prin înregistrarea la venituri, astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care rămâne în sarcina asiguratorului, după deducerea reasigurării. Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate în reasigurare.Instrucţiuni:9.4. La determinarea profitului impozabil se iau în calcul creşterile sau scaderile rezervelor constituite conform legii. În vederea calculării rezervei prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. a) din lege se ia în calcul profitul contabil lunar sau trimestrial, după caz, cumulat de la începutul anului, înainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile neimpozabile, şi se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile.Lege: (4) Orice alte rezerve constituite în baza unor acte normative speciale nu sunt cheltuieli deductibile. Excepţie fac rezervele legale constituite de Banca Naţionala a României, băncile, fondurile de garantare şi cooperativele de credit. (5) Schimbarea destinaţiei rezervelor şi a fondurilor care au fost deductibile din profitul impozabil, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea către acţionari, sub orice formă, cu ocazia lichidării, divizării, fuziunii, dizolvării societăţii sau retragerii unui acţionar/asociat, va atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit şi impozit pe dividende, conform prevederilor legale în vigoare. Fac excepţie sumele transferate în cazul dizolvării fără lichidare, dacă succesorul de drept al contribuabilului menţine sistemul de impunere conform prezentei legi.Instrucţiuni:9.5. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal în cazul băncilor, precum şi în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, sunt cele reglementate de Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare.Rezervele legale se constituie lunar din profitul băncii, în cotele şi în limitele stabilite, şi din alte surse, conform legii. Rezervele astfel constituite se completează în condiţiile prevăzute de lege, în cazul micsorarii lor.Rezerva generală pentru riscul de credit se constituie din profitul băncii, în cotele şi în limitele stabilite de lege, în funcţie de soldul creditelor acordate, existent la sfârşitul perioadei.În cazul societăţilor din domeniul asigurărilor şi reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supraveghere a asigurărilor, cu modificările ulterioare.Conform dispoziţiilor acestei legi rezervele de prime şi de daune se constituie din cote-părţi corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele.În cazul contractelor pentru care riscul a expirat, rezervele aferente se anulează sau se diminuează în mod corespunzător prin înregistrarea sumelor respective la venituri.Rezervele constituite lunar sau trimestrial, după caz, potrivit art. 9 alin. (3) din lege sunt deductibile la calculul profitului impozabil. În luna sau în trimestrul, după caz, în care profitul brut se diminuează sau se înregistrează pierdere, sumele repartizate în cursul anului fiscal curent pentru constituirea fondului de rezerva şi a rezervei generale pentru riscul de credit, deductibile la calculul profitului impozabil, se diminuează sau se anulează în mod corespunzător în declaraţia privind impozitul pe profit.Schimbarea destinaţiei rezervelor şi a fondurilor constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea lor acţionarilor sub forma dividendelor sau cu ocazia lichidării societăţii, atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit şi impozit pe dividende.Lege: (6) Sunt deductibile la calculul profitului impozabil: a) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, efectuate potrivit legii, în limita de 5% aplicată asupra diferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puţin cheltuiala cu impozitul pe profit şi cheltuielile cu sponsorizarea şi/sau mecenatul; b) perisabilitatile, în limitele prevăzute în normele aprobate prin hotărâre a Guvernului, care se vor elabora în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.Instrucţiuni:9.6. Nu sunt considerate perisabilitati şi sunt deductibile la calculul profitului impozabil pierderile prevăzute în normele de consum tehnologic.Lege: (7) Potrivit prezentei legi, cheltuielile nedeductibile sunt: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau venit plătite în străinătate; b) amenzile, confiscarile, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevăzute în contractele comerciale. Amenzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri; c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor, pentru deplasări în ţara şi în străinătate, care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;Instrucţiuni:9.7. Cheltuielile de transport şi de cazare, ocazionate de deplasarea în ţara şi în străinătate a salariaţilor în interes de serviciu, nu intra sub incidenţa art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, ele fiind deductibile pe bază de documente justificative.Lege: d) sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului; e) suma cheltuielilor sociale care depăşesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat; f) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor cheltuieli;Instrucţiuni:9.8. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 9 alin. (7) lit. f) din lege, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au încheiat contracte de asigurare, nu este deductibilă fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, care excede valoarea recuperată în baza contractelor de asigurare încheiate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, nu este deductibilă fiscal.Lege: g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natura, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursa; h) orice cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piaţa;Instrucţiuni:9.9. Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, potrivit art. 9 alin. (7) lit. h) din lege, următoarele: a) cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către asociat sau acţionar; b) cheltuielile cu transportul, cazarea şi diurna, efectuate de către acţionarul sau asociatul care nu are calitatea de salariat. Fac excepţie de la aceste prevederi asociaţii care sunt şi administratori ai societăţii cu răspundere limitată sau ai unei societăţi în nume colectiv la care deţin părţile sociale, pentru cheltuielile privind transportul şi cazarea acestora, ocazionate de delegarea, deplasarea în ţara sau în străinătate, în interesul activităţii pentru care contribuabilul este autorizat, constatate pe bază de documente justificative; c) bunurile, mărfurile şi serviciile acordate asociaţilor sau acţionarilor, precum şi lucrările executate în favoarea acestora; d) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora; e) alte cheltuieli.Lege: i) cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere şi de administrare înregistrate de un sediu permanent care aparţine unei persoane fizice sau juridice străine, care nu s-au efectuat în România, care depăşesc 10% din salariile impozabile ale salariaţilor sediului permanent din România;Instrucţiuni:9.10. Nu intra sub incidenţa prevederilor art. 9 alin. (7) lit. i) din lege cheltuielile efectuate în România pentru realizarea veniturilor aferente sediului permanent. Prin salarii impozabile, în sensul lit. i), se înţelege toate veniturile brute din salarii realizate de salariaţii sediului permanent din România, care se iau în calcul la aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 493/2002.Lege: j) cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la baza un document justificativ, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii;Instrucţiuni:9.11. Înregistrările în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementărilor contabile în vigoare.Sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil reducerile de natura comercială şi/sau financiară, acordate clienţilor, care nu sunt evidentiate distinct în documentele justificative de vânzare, potrivit prevederilor legale în vigoare.Orice reduceri de natura comercială şi/sau financiară pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil trebuie: a) să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului; b) sa nu constituie în fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare; c) să fie acordate în baza unei hotărâri a adunării acţionarilor sau asociaţilor, după caz.Lege: k) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura, pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţă acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere; l) cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de diferenţele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu, cu excepţia celor determinate de vânzarea acestora;Instrucţiuni:9.12. Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comercială la care se deţin participatiile sau ca urmare a modificării cotatiei pe piaţa bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.Nu intra sub incidenţa acestor prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de participare sau ale activităţii de portofoliu, vândute ori cedate.În cazul vânzării titlurilor de participare sau a titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu profitul impozabil se determina ca diferenţa între valoarea obţinută în urma vânzării şi costul de achiziţie al titlurilor respective.Lege: m) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; n) cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, dacă nu sunt acordate în limita dispoziţiilor legii anuale a bugetului de stat; o) cheltuielile privind contribuţiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contribuţiile la fonduri de pensii, altele decât cele obligatorii; p) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de muncă, boli profesionale şi risc profesional; q) cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor şi al cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;Instrucţiuni:9.13. Cheltuielile de protocol prevăzute la art. 9 alin. (7) lit. q) din lege reprezintă cheltuielile ocazionate de acordarea de cadouri, tratatii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii.Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile şi se scad veniturile neimpozabile.Lege: r) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la persoana fizica, dacă legea nu prevede altfel; s) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţa, prestări de servicii sau asistenţa, în situaţia în care nu sunt încheiate contracte în forma scrisă şi pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata;Instrucţiuni:9.14. Nu intra sub incidenţa art. 9 alin. (7) lit. s) din lege serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice şi juridice, care se referă la întreţinerea şi repararea activelor, servicii poştale, de comunicaţii şi de multiplicare. În baza acestor prevederi este necesar ca serviciile să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract scris care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuţie, precizarea serviciilor prestate, precum şi a tarifelor percepute, respectiv valoarea totală a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura să se facă pe întreaga durata de desfăşurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului.Verificarea prestaţiei se realizează prin analiza documentelor justificative care atesta efectuarea serviciilor situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţa sau orice alte materiale corespunzătoare.Lege: t) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale ale contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care contribuabilul este autorizat.Art. 10. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. (2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile rămase nedeductibile se reportează în perioada următoare, în aceleaşi condiţii, până la deductibilitatea integrală a acestora. (3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, în sensul alin. (1) şi (2), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitarilor prevăzute în aceste alineate. (4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în instrucţiunile prevăzute la art. 34, şi cele care sunt garantate de stat nu intra sub incidenţa prevederilor prezentului articol. (5) În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi decât instituţiile de credit autorizate, dobânda deductibilă este limitată la: a) nivelul ratei dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României, pentru împrumuturile în lei; b) nivelul ratei dobânzii EURIBOR plus doua puncte procentuale, pentru împrumuturile în euro; c) nivelul ratei dobânzii LIBOR plus doua puncte procentuale, pentru împrumuturile în alte devize. (6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2). (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică băncilor, persoane juridice române, şi sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, precum şi instituţiilor de credit.Instrucţiuni:10.1. Sub incidenţa art. 10 din lege intra numai împrumuturile angajate după data intrării în vigoare a Legii nr. 414/2002, cu excepţia art. 10 alin. (5) din lege care se aplică şi pentru dobânzile aferente împrumuturilor angajate înaintea datei intrării în vigoare a legii de la alte entităţi decât instituţiile de credit autorizate.10.2. În vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectuează mai întâi ajustarile conform art. 10 alin. (5) din lege. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excede nivelul de deductibilitate permis conform art. 10 alin. (5) este considerată nedeductibila, fără a mai fi luată în calcul în perioadele următoare. În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de îndatorare este mai mare sau egal cu 1, contribuabilul aplica limitarea prevăzută la art. 10 alin. (2) din lege.Prin instituţii de credit autorizate se înţelege acele entităţi care sunt autorizate legal sa funcţioneze.10.3. Gradul de îndatorare al capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat şi capitalul propriu. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, respectiv credite bancare, împrumuturi de la instituţii financiare, împrumuturi de la acţionari, asociaţi sau alte persoane, credite furnizori. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, profitul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale.                          Capital împrumutat Gradul de îndatorare = ────────────────────                         Capital propriu10.4. În vederea determinării impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutat şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, după cum urmează:           Capital Capital           împrumutat(începutul anului fiscal) + împrumutat(sfârşitul perioadei)           ──────────────────────────────────────────────────────────────────                                           2Gradul de îndatorare = ──────────────────────────────────────────────────────────────────             Capital + Capital              propriu(începutul anului fiscal) propriu(sfârşitul perioadei)              ──────────────────────────────────────────────────────────────────                                           2    astfel:          Capital Capital          împrumutat(începutul anului fiscal + împrumutat(sfârşitul perioadei)Gradul = ────────────────────────────────────────────────────────────────────de Capital Capitalîndatorare propriu(începutul anului fiscal)+ propriu(sfârşitul perioadei) 10.5. În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic decât 1, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral după ce s-au efectuat ajustarile prevăzute la pct. 10.1.10.6. Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este 1 sau mai mare decât 1, suma cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea neta din diferenţe de curs valutar este deductibilă numai în limita următoarei sume: venitul din dobânzi al contribuabilului plus 10% din celelalte venituri impozabile ale acestuia. Celelalte venituri nu includ: veniturile din dobânzi, veniturile din diferenţe de curs valutar, veniturile înregistrate în conturile 711, 721 şi 722, precum şi eventualele venituri rezultate din operaţiuni care au ca scop majorarea limitei prevăzute în art. 10 alin. (2) din lege.10.7. Cheltuielile rămase nedeductibile după aplicarea prevederilor pct. 10.6 sunt reportate în perioada următoare şi sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmând sa devină subiect al limitării aplicabile în acea perioada.10.8. Exemplu:Un contribuabil are următoarea situaţie:
             
        Valori la data deValori la data deValori la data de
      1 ianuarie31 martie30 iunie
      anul Nanul Nanul N
      Capital propriu100.000120.000120.000
      Capital împrumutat120.00090.000130.000
      Cheltuieli cu dobânzile020.00030.000
      Venituri din dobânzi010.00012.000
      Celelalte venituri impozabile080.000100.000
      Pierderea netă din diferenţe de curs025.00035.000
    Pentru a determina nivelul deductibilitatii cheltuielilor cu dobânzile şi al pierderii nete din diferenţe de curs valutar la nivelul trimestrului şi apoi al semestrului, contribuabilul calculează gradul de îndatorare a capitalului aferent perioadelor menţionate anterior.                Capital împrumutat(1 ianuarie) + Capital împrumutat(31 martie)Gradul = ─────────────────────────────────────────────────────────────de îndatorare Capital propriu(1 ianuarie) + Capital propriu(31 martie)(trim. I)                                  120.000 + 90.000 Gradul de îndatorare(trim I) = ────────────────────── = 0,95                                 100.000 + 120.000Având în vedere faptul ca acest grad de îndatorare este mai mic decât 1, se deduc integral, pentru primul trimestru, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta de curs valutar.                Capital împrumutat(1 ianuarie) + Capital împrumutat(30 iunie)Gradul de = ──────────────────────────────────────────────────────────────îndatorare Capital propriu(1 ianuarie) + Capital propriu(30 iunie)(semestrul I)                                       120.000 + 130.000 Gradul de îndatorare(semestrul I) = ──────────────────── = 1,13                                      100.000 + 120.000Deoarece gradul de îndatorare aferent primului semestru este mai mare decât 1, se deduc cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta de curs valutar numai în limita prevăzută la art. 10 alin. (2) din lege.     Se prezintă următoarea situaţie:
           
      a)cheltuieli cu dobânzile30.000
      b)pierdere netă din diferenţe de curs valutar35.000
      c)cheltuieli supuse limitării65.000 [a) + b)]
      d)venituri din dobânzi12.000
      e)celelalte venituri ale contribuabilului100.000
      f)cheltuieli deductibile (art. 10 din lege)22.000 [d) + 10% x e)]
      g)cheltuieli reportabile43.000 [c)-f)]
    10.9. În sensul prevederilor art. 10 alin. (4) din lege, prin bănci internaţionale de dezvoltare se înţelege:- Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Corporatia Financiară Internationala (CFI) şi Asociaţia pentru Dezvoltare Internationala (ADI);- Banca Europeană de Investiţii (BEI);- Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD);- bănci şi organizaţii de cooperare şi dezvoltare regionala similare.Prin împrumut garantat de stat se înţelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999.Lege:Art. 11. - (1) Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale şi necorporale sunt deductibile în limita prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, computere şi echipamente periferice ale acestora, puse în funcţiune după data intrării în vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerata fără aprobarea organului fiscal teritorial. Acelaşi regim de amortizare se poate utiliza şi pentru brevetele de invenţie, de la data aplicării acestora de către contribuabil. (2) Cheltuielile cu exploatarea zăcămintelor naturale, de natura decopertarilor, explorarilor, forarilor, dezvoltarilor, care nu se finalizează în obiective economice ce pot fi exploatate, se recuperează în următorii 5 ani, în rate egale, din veniturile realizate din exploatare. (3) Contribuabilii autorizaţi sa desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţi sa înregistreze în evidenţa contabilă şi sa deducă la calculul profitului impozabil provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de până la 1% din diferenţa anuală dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale.Instrucţiuni:11.1. Provizioanele prevăzute la art. 11 alin. (3) din lege sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale şi care au obligaţia de a prezenta un plan de refacere a mediului, în sensul asigurării reconstructiei ecologice a perimetrelor afectate de exploatările miniere, în conformitate cu prevederile Legii minelor nr. 61/1998, cu modificările ulterioare. Sub incidenţa acestor prevederi intra şi titularii acordurilor petroliere, care au obligaţia de a lua măsurile de refacere a suprafeţelor petroliere afectate, potrivit dispoziţiilor Legii petrolului nr. 134/1995, cu modificările ulterioare.Lege: (4) Pentru titularii de acorduri petroliere care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependintelor şi a anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului este de 10% din profitul anual de exploatare, pe toată durata de funcţionare a exploatării petroliere. (5) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe şi/sau în brevete de invenţie amortizabile, potrivit legii, destinate activităţilor pentru care aceştia sunt autorizaţi, şi care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerata pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea rămasă de recuperat pe durata de viaţa utila se determina după scăderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.Instrucţiuni:11.2. Pentru aplicarea art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul este obligat sa ţină o evidenta extracontabila de calcul a amortizarii deductibile fiscal. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate în contabilitate, pentru care contribuabilul a optat să aplice facilitatea prevăzută la art. 11 alin. (5), nu vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil.11.3. Exemplu: un contribuabil care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării metalelor achiziţionează la data de 15 septembrie 2002 un strung pe care îl pune în funcţiune pe data de 20 a aceleiaşi luni. Valoarea de intrare a strungului este de 30.000.000 lei. Durata normală de funcţionare a strungului, conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, este de 10 ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseşte amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul optează pentru aplicarea facilitatii prevăzute la art. 11 alin. (5) din lege.Ca urmare a aplicării prevederilor art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul va inregistra următoarea situaţie:● cheltuieli suplimentare deductibile de amortizare în luna septembrie: 20% x 30.000.000 lei = 6.000.000 lei;● cheltuieli deductibile de amortizare de repartizat pe 120 de luni, începând cu luna următoare deducerii de 20%: (30.000.000 lei - 6.000.000 lei)/120 de luni.
         
        - lei -
      LunaCheltuieli de amortizare acceptate fiscal
      Septembrie 20026.000.000
      Octombrie 2002200.000
      Noiembrie 2002200.000
      Decembrie 2002200.000
      Ianuarie 2003200.000
      ▪▪
      ▪▪
      ▪▪
      August 2012200.000
      Septembrie 2012200.000
      TOTAL:30.000.000
    11.4. În cazul investiţiilor care se realizează pe parcursul mai multor luni sau în ani fiscali consecutivi, inclusiv pentru cele realizate în regie proprie, facilităţile prevăzute la art. 11 alin. (1) şi (5) din lege se acordă la valoarea lucrărilor realizate efectiv, în baza unor situaţii parţiale de lucrări încheiate potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cu modificările ulterioare. Investiţiilor puse în funcţiune parţial şi care au beneficiat de alte facilităţi fiscale de natura impozitului pe profit nu li se aplică facilităţile menţionate la art. 11 alin. (1) şi (5) din lege, pentru partea care a beneficiat de alte facilităţi fiscale.Lege: (6) Deducerea suplimentară de amortizare se acordă la data punerii în funcţiune a mijlocului fix, conform prevederilor Legii nr. 15/1994. Sunt exceptate de la aceasta prevedere achiziţiile de animale şi plantaţii, pentru care deducerea se acordă astfel: a) pentru animale, la data achiziţiei; b) pentru plantaţii, la data recepţiei finale de înfiinţare a plantaţiei. (7) Intra sub incidenţa alin. (1) sau (5), după caz, şi mijloacele fixe achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitivă de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing financiar. (8) Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la alin. (1) şi (5) au obligaţia sa păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe cel puţin o perioadă egala cu jumătate din durata lor normală de funcţionare. (9) Persoanele juridice care au beneficiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi de facilitatea fiscală prevăzută la art. 21^2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea