LEGE nr. 345 din 1 iunie 2002 (*republicată*)privind taxa pe valoarea adăugată*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 15 septembrie 2003



    ----------------- Notă *) Republicată în temeiul art. XIV lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 31 mai 2003, dându-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 345/2002 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 1 iunie 2002.  +  Capitolul I Sfera de aplicare  +  Secţiunea 1 Operaţiuni impozabile  +  Articolul 1 (1) Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat. Prezenta lege stabileşte regulile referitoare la taxa pe valoarea adăugată. (2) Se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: a) sa constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuată cu plata sau o operaţiune asimilată acestora; b) să fie efectuate de persoane impozabile, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1); c) să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 2 alin. (2). (3) Prin operaţiuni cu plata se înţelege obligativitatea existenţei unei legături directe între operaţiunea efectuată şi contrapartida obţinută. (4) Se cuprind, de asemenea, în sfera taxei pe valoarea adăugată importurile de bunuri.  +  Articolul 2 (1) În sensul prezentei legi, prin persoana impozabilă se înţelege orice persoană, indiferent de statutul sau juridic, care efectuează de o maniera independenta activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul şi rezultatul acestor activităţi. (2) Activităţile economice la care se face referire la alin. (1) sunt activităţile producătorilor, comercianţilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi cele ale profesiunilor libere sau asimilate. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri. (3) În sensul prezentei legi, nu acţionează de o maniera independenta angajaţii sau orice alte persoane care sunt legate de un angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care stabilesc relaţia angajator-angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea şi responsabilităţile angajatorului. (4) Instituţiile publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine publică, de apărare şi siguranţa statului, pe care le desfăşoară în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi percep taxe, redevenţe, cotizatii sau onorarii. (5) Instituţiile publice sunt considerate persoane impozabile pentru operaţiunile efectuate, inclusiv cele prevăzute la alin. (4), în cazurile în care tratarea lor ca persoane neimpozabile pentru aceste operaţiuni conduce la distorsiuni concurentiale. Instituţiile publice sunt considerate persoane impozabile pentru activităţile menţionate în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.  +  Articolul 3 (1) Prin livrare de bunuri se înţelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care acţionează în numele acestora. (2) În sensul prezentei legi, prin bunuri la care se face referire la alin. (1) se înţelege: a) bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar, mijloacele fixe care pot fi detasate; b) bunurile imobile, cum sunt: locuintele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate pentru alte activităţi, terenurile agricole, terenurile pentru construcţii şi cele adiacente construcţiilor, inclusiv cele aferente localităţilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcţii sau alte amenajări; c) bunurile de natura mobila care nu pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi sau care devin bunuri imobiliare prin destinaţie; d) energia electrica şi termica, gazele, agentul frigorific. (3) Sunt considerate livrări de bunuri în sensul alin. (1): a) vânzarea de bunuri cu plata în rate; b) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri; c) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite. (4) Este asimilată livrărilor de bunuri preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial. Se exceptează de la aceste prevederi bunurile acordate în mod gratuit, în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin lege. (5) Operaţiunile privind schimbul de bunuri au efectul a doua livrări separate. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de către doua sau mai multe persoane impozabile, prin intermediul mai multor tranzacţii, fiecare tranzacţie se considera o livrare separată, fiind impozitată distinct, chiar dacă bunul respectiv este transferat direct beneficiarului final. Acelaşi regim se aplică în cazul schimbului de bunuri cu servicii. (6) Nu se considera livrare de bunuri transferul total sau parţial al activelor şi pasivelor unei persoane impozabile, cu plata sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia operaţiunilor de fuziune şi divizare a societăţilor comerciale. (7) Nu se considera livrare de bunuri aportul în natura la capitalul social al unei societăţi comerciale, în cazul în care beneficiarul este o persoană impozabilă care are dreptul de a deduce total taxa pe valoarea adăugată, dacă taxa ar fi aplicabilă la transferul respectiv. În acest caz beneficiarul este considerat a fi succesorul celui care efectuează transferul. În situaţia în care beneficiarul este o persoană impozabilă care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată sau are dreptul de deducere parţial, potrivit art. 23, operaţiunea se considera livrare de bunuri, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial.  +  Articolul 4 (1) Se considera prestare de servicii orice activitate care nu constituie livrare de bunuri în sensul art. 3.Astfel de operaţiuni pot fi: a) orice munca fizica sau intelectuală; b) lucrări de construcţii-montaj; c) transport de persoane şi mărfuri; d) servicii de posta şi telecomunicaţii, de transmisiuni radio şi TV; e) închirierea, arendarea şi concesionarea de bunuri mobile sau imobile; f) operaţiuni de intermediere sau de comision; g) reparaţii de orice natura; h) cesiuni şi concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licenţe, mărci de fabrica şi de comerţ, titluri de participare şi alte drepturi similare; i) servicii de publicitate; j) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare şi/sau reasigurare; k) punerea la dispoziţie de personal; l) mandatarea; m) asigurarea sau cedarea unei clientele, exclusivitatea asupra unei vânzări sau cumpărări; n) angajamentul de a nu exercita o activitate economică sau un drept dintre cele menţionate la lit. h); o) amenajarea de spaţii de parcare, de depozitare şi de camping; p) activităţile hoteliere şi de alimentaţie publică; r) asigurarea accesului la reţelele de comunicaţii şi a posibilităţii de utilizare a acestora; s) prestaţiile consilierilor, inginerilor, avocaţilor, notarilor publici, executorilor judecătoreşti, auditorilor, experţilor contabili, birourilor de studii şi alte prestaţii similare, precum şi prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii; t) operaţiuni de leasing. (2) Efectuarea unor servicii, potrivit unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi publice sau potrivit legii, se considera prestare de servicii în sensul alin. (1). (3) Următoarele operaţiuni sunt asimilate cu prestările de servicii: a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane fizice sau juridice, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor bunuri a fost dedusă total sau parţial; b) prestările de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabilă în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică, pentru uzul personal al angajaţilor săi sau al altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor prestări a fost dedusă total sau parţial. (4) Nu sunt asimilate cu prestările de servicii utilizarea bunurilor şi prestările de servicii menţionate la alin. (3), efectuate în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin lege. (5) Schimbul de servicii are efectul a doua prestări separate, fiecare dintre ele fiind supusă impozitării. În cazul prestării unui serviciu de către mai multe persoane impozabile, prin tranzacţii succesive, fiecare tranzacţie se considera o prestare separată şi se impozitează distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final. (6) Persoana impozabilă care acţionează în nume propriu, dar în contul unei alte persoane, luând parte la prestări de servicii, se considera ca a primit şi a prestat ea însăşi acele servicii.  +  Articolul 5Prin import de bunuri se înţelege introducerea în ţara de bunuri provenind din străinătate de către orice persoană, indiferent de statutul sau juridic, direct sau prin intermediari, plasate în regim vamal de import sau în regimuri vamale suspensive.  +  Secţiunea a 2-a Locul operaţiunilor impozabile  +  Articolul 6 (1) Locul unei livrări de bunuri se considera a fi în România atunci când, potrivit prevederilor alin. (2) şi (3), este situat pe teritoriul României. (2) Se considera a fi locul livrării: a) locul de unde a pornit expediţia bunurilor sau transportul către beneficiar, indiferent dacă bunurile sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de terţi; b) locul unde se găsesc bunurile în momentul când are loc livrarea, în cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate. (3) Prin derogare de la prevederile alin. (2) lit. a), locul livrării bunurilor pentru importatorul definit la art. 13 alin. (1) se considera a fi situat în România în cazul în care locul de unde a pornit expediţia sau transportul se afla în afară României, însă destinaţia finala este în România. (4) Livrările şi importurile de bunuri pentru care locul operaţiunii se considera a fi în România se supun regimurilor de impozitare prevăzute în prezenta lege.  +  Articolul 7 (1) Locul prestărilor de servicii se considera a fi în România când prestatorul îşi are stabilit în România sediul activităţii economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită, cu următoarele excepţii pentru care locul prestării este: a) locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliară, pentru lucrările de construcţii-montaj executate pentru realizarea, repararea şi întreţinerea bunurilor imobile, indiferent de locul unde este situat sediul prestatorului - în ţara sau în străinătate. Acelaşi regim se aplică şi închirierii de bunuri imobile, operaţiunilor de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor imobile, serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcţii, precum şi serviciilor prestate de alte persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată cu activitate în domeniul bunurilor imobile - studii, expertize, reparaţii şi alte prestări ale agenţilor imobiliari; b) locul de plecare a transportului de bunuri sau de persoane, respectiv locul de sosire a transportului aferent bunurilor importate:1. pentru transportul de bunuri sau de persoane, locul prestării se considera a fi în România, dacă locul de plecare a transportului se afla în România, indiferent dacă locul de sosire a transportului se afla în România sau în străinătate;2. pentru transportul de bunuri cu locul de plecare în străinătate, locul prestării se considera a fi în România, dacă locul de sosire a transportului se afla în România; c) locul unde beneficiarul are stabilit sediul activităţii sau, în lipsa acestuia, domiciliul beneficiarului. În această categorie se încadrează:1. închirierea de bunuri mobile corporale;2. operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile;3. cesiunile şi/sau concesiunile dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrica şi de comerţ şi alte drepturi similare;4. serviciile de publicitate;5. serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocaţilor, experţilor contabili şi alte servicii similare;6. prelucrarea de date, furnizarea de informaţii;7. operaţiunile bancare, financiare, de asigurare şi/sau de reasigurare;8. punerea la dispoziţie de personal;9. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicaţii serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea şi recepţia de semnale, înscrisuri, imagini şi sunete sau informaţii de orice natura prin fir, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau recepţii. Serviciile de telecomunicaţii cuprind, de asemenea, şi furnizarea accesului la reţelele de informaţii mondiale;10. serviciile de radiodifuziune şi de televiziune;11. serviciile furnizate pe cale electronică. Sunt considerate servicii furnizate pe cale electronică: furnizarea şi conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor şi echipamentelor, furnizarea de programe informatice şi menţinerea la zi a acestora, furnizarea de imagini, de texte şi de informaţii şi punerea la dispoziţie a bazei de date, furnizarea de muzica, de filme şi de jocuri, inclusiv jocuri de noroc sau de bani, şi emisiuni sau manifestări politice, culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, de divertisment şi alte servicii similare. Atunci când furnizorul de servicii şi clientul sau comunică prin curier electronic, aceasta nu înseamnă în sine ca serviciul furnizat este un serviciu electronic;12. prestările intermediarilor care intervin în furnizarea serviciilor prevăzute la pct. 1-11; d) locul unde serviciile sunt prestate efectiv; în această categorie se cuprind următoarele activităţi:1. culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi;2. prestările accesorii transportului, cum sunt: încărcarea-descărcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza şi/sau depozitarea mărfurilor şi alte servicii similare;3. expertize privind bunurile mobile corporale;4. lucrări efectuate asupra bunurilor mobile corporale. (2) Prestările de servicii pentru care locul prestării se considera a fi în România se supun regimurilor de impozitare prevăzute în prezenta lege.  +  Secţiunea a 3-a Regimuri de impozitare  +  Articolul 8 (1) Operaţiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se clasifica, din punct de vedere al regimului de impozitare, astfel: a) operaţiuni taxabile, la care se aplică cota standard a taxei pe valoarea adăugată; nivelul cotei standard se stabileşte prin prezenta lege; b) operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, pentru care furnizorii şi/sau prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate, destinate realizării operaţiunilor respective; în prezenta lege aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 11 alin. (1) şi la art. 12; c) operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere, pentru care furnizorii/prestatorii nu au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate, destinate realizării operaţiunilor respective; în prezenta lege aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 9; d) operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată; în prezenta lege aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 10. (2) Operaţiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată sunt reglementate prin lege şi nu se admite extinderea lor prin analogie. (3) Operaţiunile scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată prin alte acte normative decât prin prezenta lege se considera operaţiuni scutite fără drept de deducere în situaţia în care actele normative respective nu prevăd în mod expres posibilitatea furnizorilor/prestatorilor de a exercita dreptul de deducere. (4) Operaţiunile desfăşurate în zonele libere se supun regimurilor de impozitare şi regulilor prevăzute în prezenta lege. (5) De la data intrării în vigoare a prezentei legi operaţiunile la care, prin alte acte normative în vigoare, se prevede aplicarea cotei zero a taxei pe valoarea adăugată se considera operaţiuni scutite cu drept de deducere. (6) Se interzice utilizarea notiunii "cota zero" în actele normative care vor fi elaborate după intrarea în vigoare a prezentei legi.  +  Secţiunea a 4-a Operaţiuni scutite  +  Articolul 9 (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele activităţi de interes general: a) spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate, respectiv: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate sa desfăşoare astfel de activităţi, precum şi cantinele organizate pe lângă aceste unităţi. Sunt, de asemenea, scutite serviciile de cazare, masa şi tratament prestate cumulat de către persoane impozabile autorizate care îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament, precum şi serviciile funerare prestate de unităţile sanitare; b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către tehnicienii dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de către stomatologi şi de către tehnicienii dentari, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate; c) prestările de îngrijire şi supraveghere la domiciliu a persoanelor, efectuate de personal specializat cu exercitarea profesiunilor medicale şi paramedicale; d) livrările de organe, de sânge şi de lapte uman; e) activitatea de învăţământ prevăzută la art. 15 alin. (5) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, desfăşurată de unităţile autorizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi care sunt cuprinse în sistemul naţional de învăţământ, precum şi achiziţionarea de către acestea de documentaţie tehnica şi materiale de construcţii destinate învăţământului de stat şi particular, precum şi de aparatura, utilaje, publicaţii şi dotări pentru procesul didactic. Sunt, de asemenea, scutite cantinele organizate pe lângă unităţile cuprinse în sistemul naţional de învăţământ autorizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; f) prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi protecţia socială, efectuate de instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social; g) prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi tinerilor, efectuate de instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social; h) prestările de servicii şi livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasă, patriotica, filozofica, filantropica sau civică, în condiţiile în care aceasta scutire nu provoacă distorsiuni de concurenta; i) serviciile ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educaţiei fizice prestate de organizaţii fără scop patrimonial în beneficiul persoanelor care practica sportul sau educaţia fizica; j) prestări de servicii culturale şi livrările de bunuri legate nemijlocit de acestea, efectuate de instituţii publice; k) prestările de servicii şi livrările de bunuri efectuate de unităţi ale căror operaţiuni sunt scutite, conform lit. a) şi lit. e)-j), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri sa nu producă distorsiuni concurentiale; l) realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu excepţia celor de publicitate; m) vânzarea de filme sau licenţe de filme destinate difuzării prin televiziune, cu excepţia celor de publicitate; n) transportul bolnavilor sau răniţilor cu vehicule special amenajate şi autorizate în acest sens. (2) Alte operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată: a) activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor şi proiectelor, precum şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare în programele nucleu şi în planurile sectoriale, prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică*). Sunt, de asemenea, scutite activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate în parteneriat internaţional, regional şi bilateral; b) livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali; c) următoarele operaţiuni bancare şi financiare:1. acordarea de credite, inclusiv acordarea de împrumuturi de asociaţii/actionarii societăţilor comerciale în vederea asigurării resurselor financiare ale societăţii, precum şi acordarea de împrumuturi de către orice persoană fizica sau juridică, în condiţiile prevăzute la art. 100 din titlul VI - Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare - din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificările ulterioare;2. operaţiunile prevăzute la art. 8 din Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, efectuate de băncile persoane juridice române, sucursalele din România ale băncilor persoane juridice străine, organisme financiar-bancare internaţionale, casele de economii, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit şi alte societăţi de credit, casele de schimb valutar, precum şi alte persoane juridice autorizate sa desfăşoare activităţi bancare, cu excepţia următoarelor operaţiuni: operaţiunile de leasing financiar, închirierea de casete de siguranţă, tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase, obiecte confectionate din acestea şi/sau pietre preţioase, expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanţa, evaluări de patrimoniu;3. operaţiunile specifice efectuate de Banca Naţionala a României, reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată achiziţiile de aur, argint, alte metale şi pietre preţioase, efectuate de Banca Naţionala a României de la persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată;4. operaţiunile de investiţii financiare, de intermediere financiară, de valori mobiliare şi instrumente financiare derivate, precum şi alte instrumente financiare;5. intermedierea în plasamentul de valori mobiliare şi oferirea de servicii legate de acesta; d) gestiunea fondurilor comune de plasament şi a fondurilor comune de creanta efectuate de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privati - S.A., Fondul de Garantare a Creditului Rural - S.A., Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A., precum şi de alte organisme constituite în acest scop; e) operaţiunile de asigurare şi de reasigurare, precum şi prestările de servicii aferente acestor operaţiuni efectuate de intermediarii în operaţiuni de asigurare; f) activităţile de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, efectuate de Compania Naţionala "Loteria Română" - S.A. şi contribuabilii autorizaţi de Comisia de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc; g) livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate cu deţinuţi de unităţile din sistemul penitenciar; h) lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru monumente comemorative ale combatanţilor, eroilor, victimelor de război şi ale Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi pentru muzee, case memoriale, monumente istorice şi de arhitectura; i) încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini zoologice şi botanice, biblioteci, precum şi operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole; j) editarea, tipărirea şi/sau vânzarea de manuale şcolare şi/sau de cărţi, exclusiv activitatea de publicitate; k) livrările de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum şi de produse ortopedice; l) transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării şi pe relaţiile Orşova-Moldova Noua, Brăila-Hârşova, Galaţi-Grindu; m) valorificarea obiectelor şi vesmintelor de cult, tipărirea cărţilor de cult, teologice sau cu conţinut bisericesc, necesare practicării cultului, precum şi a celor asimilate obiectelor de cult, potrivit art. 1 din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, cu modificările ulterioare; n) transferul dreptului de proprietate al bunurilor către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ca efect al dării în plata pentru stingerea obligaţiei de plată a debitorului, total sau parţial, conform prevederilor art. 26 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 409/2001, cu modificările şi completările ulterioare**); o) arendarea, concesionarea şi închirierea de bunuri imobile, cu următoarele excepţii:1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;2. închirierea amplasamentelor pentru staţionarea vehiculelor;3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate în bunurile imobile;4. închirierea seifurilor. (3) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată activităţile persoanelor impozabile cu venituri din operaţiuni taxabile declarate sau, după caz, realizate anual, de până la 1,5 miliarde lei inclusiv. În situaţia realizării unor venituri superioare plafonului de impozitare de 1,5 miliarde lei în cursul unui an fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să solicite înregistrarea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. După înscrierea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile respective nu mai beneficiază de scutire chiar dacă ulterior realizează venituri inferioare plafonului de 1,5 miliarde lei. Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care în anul 2001 au realizat venituri din operaţiuni taxabile sub plafonul de 1,5 miliarde lei, pot solicita scoaterea din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi. (4) Plafonul de impozitare de 1,5 miliarde lei stabilit la alin. (3) este valabil pentru anul fiscal 2002. De la data de 1 ianuarie până la data de 31 decembrie 2003 plafonul de impozitare se stabileşte la suma de 1,7 miliarde lei, iar de la data de 1 ianuarie 2004 şi în continuare plafonul de impozitare se stabileşte la 2 miliarde lei. (5) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată livrările de bunuri care au fost destinate exclusiv realizării de operaţiuni scutite în baza prezentului articol, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă. (6) Persoanele impozabile pot opta pentru plata taxei pe valoarea adăugată în cazul: a) operaţiunilor de arendare, concesionare şi închiriere de bunuri imobile, prevăzute la alin. (2) lit. o), în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a legii; b) operaţiunilor prevăzute la alin. (3).----------- Notă *) Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iulie 2003. Notă **) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002.  +  Articolul 10Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: a) bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum şi prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice şi a personalului acestora; b) bunurile introduse în ţara de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în ţara ori în străinătate, în condiţiile şi în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice; c) reparaţiile şi transformările la nave şi aeronave româneşti în străinătate, precum şi carburanţii şi alte bunuri, aprovizionate din străinătate, destinate utilizării pe nave şi/sau aeronave; d) importul de bunuri a căror livrare este scutită de taxa pe valoarea adăugată în interiorul tarii. Acelaşi regim se aplică pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se considera a fi în România, potrivit prevederilor art. 7; e) licenţe de filme şi programe, drepturi de transmisie, abonamente la agenţii de ştiri externe şi altele de aceasta natura, destinate activităţii de radio şi televiziune; f) importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărare a sănătăţii, cultural, artistic, educativ, ştiinţific, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectura şi importurile de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate României de organisme internaţionale, de guverne străine şi/sau de organizaţii nonprofit şi de caritate, în condiţii stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi; g) importul următoarelor bunuri: mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare şi de documentare, bunurile de origine română, bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanţie, bunurile care se înapoiază în ţara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protecţia mediului stabilite prin hotărâre a Guvernului; h) importul bunurilor efectuate în România de către forţele statelor membre NATO pentru uzul acestor forte sau al personalului civil însoţitor ori pentru aprovizionarea popotelor lor sau cantinelor, în cazul în care aceste forte sunt destinate efortului comun de apărare.  +  Articolul 11 (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: a) exportul de bunuri, transportul şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, bunurile comercializate prin magazinele duty-free, precum şi prin magazinele situate în aeroporturile internaţionale după locurile stabilite pentru efectuarea controlului vamal la ieşirea din ţara; b) transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, precum şi prestările de servicii legate direct de acesta; c) transportul de marfa şi de persoane, în şi din porturile şi aeroporturile din România, cu nave şi aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate; d) trecerea mijloacelor de transport de mărfuri şi de călători cu mijloace de transport fluvial specializate, între România şi statele vecine; e) transportul, prestările de servicii accesorii transportului, precum şi alte prestări de servicii aferente mărfurilor din import şi a căror contravaloare este inclusă în baza de impozitare conform art. 19 alin. (1) şi (2); f) livrările de bunuri destinate utilizării pe nave şi aeronave sau incorporarii în nave şi aeronave, care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri; g) prestările de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor şi aeronavelor care efectuează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri, precum şi pentru incarcatura lor; h) reparaţiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din străinătate; i) alte prestări de servicii efectuate de persoane impozabile cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate, în condiţiile prevăzute prin normele de aplicare a prezentei legi; j) prestările de servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de navigaţie care îşi desfăşoară activitatea în regimul special maritim sau operate de acestea, precum şi livrările de nave în întregul lor către aceste companii; k) livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea directa a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a personalului acestora, pe bază de reciprocitate; livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea directa a reprezentantelor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi a personalului acestora; l) bunurile cumpărate din expoziţiile organizate în România, precum şi din reţeaua comercială, expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are domiciliul sau sediul în România; m) livrările de bunuri şi prestările de servicii finanţate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaţionale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate şi din ţara, inclusiv din donaţii ale persoanelor fizice; n) construcţia, extinderea, reabilitarea şi consolidarea lacasurilor de cult religios; o) livrările de utilaje, echipamente şi prestările de servicii legate nemijlocit de operaţiunile petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere, persoane juridice străine, în baza Legii petrolului nr. 134/1995; p) livrările de utilaje, echipamente şi prestările de servicii aferente obiectivului de investiţii "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni"; r) prestările de servicii efectuate de intermediari care acţionează în numele sau în contul altuia, atunci când intervin în operaţiunile prevăzute în prezentul articol; s) livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate pentru forţele statelor membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însoţitor ori pentru aprovizionarea popotelor lor sau cantinelor, în cazul în care aceste forte sunt destinate efortului comun de apărare. În cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate în afară tarii şi pentru prestările de servicii, scutirea se acordă potrivit unei proceduri de restituire a taxei stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (2) Pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), e)-g), i) şi r) justificarea regimului de scutire se realizează pe baza documentelor stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi. (3) Pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) lit. k)-p) aplicarea regimului de scutire se realizează în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (4) Pentru lucrările de construcţie de locuinţe, extindere, consolidare şi reabilitare a locuinţelor existente, nefinalizate la data intrării în vigoare a prezentei legi, restituirea taxei pe valoarea adăugată aferente perioadei în care au beneficiat de aplicarea cotei zero, conform prevederilor art. 17 lit. B.n) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, cu modificările ulterioare, se realizează conform procedurii stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.  +  Articolul 12Se scutesc de taxa pe valoarea adăugată următoarele operaţiuni, cu condiţia ca acestea sa nu ducă la utilizare şi/sau consumare finala: a) operaţiunile de perfecţionare activa prevăzute la cap. VII, secţiunea a IV-a din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României; b) bunurile realizate în regim de perfecţionare activa, potrivit prevederilor cap. VII, secţiunea a IV-a, art. 111 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 141/1997, de persoane impozabile cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate şi care din dispoziţia acestora sunt livrate în antrepozite vamale aflate pe teritoriul României; c) introducerea în ţara de bunuri plasate în regim vamal suspensiv cu exonerarea totală de la plata drepturilor de import, potrivit prevederilor Codului vamal al României; d) introducerea de bunuri în zonele libere direct din străinătate, în vederea simplei depozitari a acestora, fără întocmirea de formalităţi vamale; e) introducerea de mărfuri în zonele libere direct din străinătate, precum şi operaţiunile comerciale de vânzare-cumpărare a acestora între diversi operatori în perimetrul zonelor libere şi care ulterior acestor operaţiuni părăsesc în aceeaşi stare teritoriul zonelor libere cu destinaţie externa, fără întocmirea de declaraţii vamale; f) prestările de servicii legate direct de operaţiunile prevăzute la lit. a)-e).  +  Capitolul II Persoane obligate la plata taxei pe valoarea adăugată  +  Articolul 13 (1) Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se plăteşte de către: a) persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, pentru operaţiuni taxabile; b) titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terţe persoane juridice care acţionează în numele şi din ordinul titularului operaţiunii de import, indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată la organele fiscale, cu excepţia importurilor scutite conform art. 10; c) persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora; d) persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori cu domiciliul stabil în România, beneficiare ale prestărilor de servicii prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c), efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată la organele fiscale. (2) În situaţia în care persoana care realizează operaţiuni taxabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, aceasta este obligată sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajează sa îndeplinească obligaţiile ce îi revin conform prevederilor prezentei legi. (3) Beneficiarii prestărilor de servicii pentru care locul prestării se considera a fi în România, potrivit criteriilor de aplicare teritorială stabilite la art. 7, sunt obligaţi la plata taxei pe valoarea adăugată, dacă prestatorii din străinătate nu au îndeplinit obligaţia desemnării unui reprezentant fiscal domiciliat în România.  +  Capitolul III Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată  +  Articolul 14Faptul generator al taxei pe valoarea adăugată ia naştere în momentul efectuării livrării de bunuri şi/sau în momentul prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.  +  Articolul 15Pentru operaţiunile prevăzute mai jos faptul generator al taxei pe valoarea adăugată ia naştere la: a) data înregistrării declaraţiei vamale, în cazul bunurilor plasate în regim de import; b) data primirii facturii externe pentru serviciile contractate de persoane impozabile din România cu prestatori cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se considera a fi în România; c) data plăţii prestatorului extern, în cazul plăţilor efectuate fără factura pentru serviciile contractate de persoane impozabile din România cu prestatori cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se considera a fi în România; d) data la care bunurile aflate într-un regim vamal suspensiv sunt plasate în regim de import; e) data stabilirii debitului pe bază de factura pentru prestările de servicii care dau loc la decontări sau plati succesive, acestea fiind considerate ca au fost efectuate în momentul expirării perioadelor aferente acestor decontări sau plati; f) data vânzării bunurilor către beneficiari, în cazul operaţiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignaţie; g) data emiterii documentelor în care se consemnează preluarea de către persoane impozabile a unor bunuri achiziţionate sau fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de acestea sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit; h) data documentelor prin care se confirma prestarea de către persoane impozabile a unor servicii în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată de acestea sau pentru alte persoane fizice ori juridice în mod gratuit; i) data colectării monedelor din masina pentru mărfurile vândute prin maşini automate; j) termenele de plată a ratelor prevăzute în contracte pentru operaţiunile de leasing.  +  Articolul 16 (1) Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului de taxa pe valoarea adăugată, la o anumită data, plata taxei datorate bugetului de stat. (2) Exigibilitatea ia naştere concomitent cu faptul generator, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege. (3) Pentru livrările de bunuri cu plata în rate exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data prevăzută pentru plata ratelor. (4) Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipata faptului generator atunci când: a) factura fiscală este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor; b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încasează înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor; c) se încasează avansuri, cu excepţia avansurilor acordate pentru:1. plata importurilor şi a datoriei vamale stabilite potrivit legii;2. realizarea producţiei destinate exportului;3. efectuarea de plati în contul clientului;4. livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată. (5) Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii care se efectuează continuu - energie electrica, energie termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice şi altele similare - exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe bază de factura fiscală sau alt document legal. (6) Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor încasate de persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care au câştigat licitaţii pentru efectuarea obiectivelor finanţate din credite acordate de organismele financiare internaţionale statului român sau garantate de acesta, ia naştere la data facturarii situaţiilor de lucrări. (7) Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente sumelor constituite drept garanţie pentru acoperirea eventualelor reclamaţii privind calitatea lucrărilor de construcţii-montaj ia naştere la data încheierii procesului-verbal de recepţie definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia. (8) Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru lucrările imobiliare intervine la data încasării avansurilor pe bază de situaţii de lucrări, dar antreprenorii pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la data livrării, în condiţii stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.  +  Articolul 17 (1) Pentru livrările de maşini industriale, mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive, utilaje tehnologice, instalaţii, echipamente, aparate de măsura şi control, automatizări şi produse de software, care au fost produse cu cel mult un an înaintea vânzării şi nu au fost niciodată utilizate, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată se amana în următoarele condiţii: a) pe perioada de realizare a investiţiei, până la punerea în funcţiune a acesteia, respectiv până la data de 25 a lunii următoare datei de punere în funcţiune a investiţiei, dar nu mai mult de 12 luni de la data începerii investiţiei, când livrările respective se efectuează către întreprinderile mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare, precum şi către societăţile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice române, persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative*), cu modificările ulterioare, care îşi au sediul şi îşi desfăşoară activitatea în zona defavorizată, în vederea efectuării de investiţii în zonele defavorizate; b) pe perioada de realizare a investiţiei, până la punerea în funcţiune a acesteia, respectiv până pe data de 25 a lunii următoare datei de punere în funcţiune a investiţiei, dar nu mai mult de 30 de luni de la data înregistrării statistice la Ministerul Economiei şi Comerţului, când livrările respective se efectuează către persoane impozabile care realizează investiţii care se încadrează în prevederile Legii nr. 332/2001 privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie. (2) Amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adăugată prevăzută la alin. (1) se realizează astfel: a) beneficiarii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia sa achite în numele furnizorului taxa pe valoarea adăugată direct la bugetul statului, la termenele prevăzute la alin. (1), sau sa compenseze aceasta taxa cu taxa de rambursat rezultată din decontul lunii precedente depus la organele fiscale. Taxa pe valoarea adăugată achitată sau compensata devine deductibilă şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată din luna respectiva. Cu suma achitată sau compensata se va diminua corespunzător datoria faţă de furnizor. În situaţia în care beneficiarii nu achită sau nu compensează taxa pe valoarea adăugată la termenele prevăzute la alin. (1), vor fi obligaţi sa plătească dobânzi şi penalităţi de întârziere în cuantumul stabilit pentru neplata obligaţiilor faţă de bugetul de stat; b) furnizorii vor inregistra ca taxa neexigibila taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor prevăzute la alin. (1), pentru care nu mai au obligaţia de plată la bugetul de stat. În luna în care beneficiarii achită sau compensează taxa pe valoarea adăugată respectiva, taxa devine exigibilă, dar furnizorii îşi vor reduce corespunzător suma taxei colectate şi concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnată în conturile de clienţi. Furnizorii nu vor fi obligaţi la plata de dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiari a sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată a carei exigibilitate a fost amânată potrivit prevederilor alin. (1). (3) Atestarea dreptului de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adăugată se realizează în condiţii stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (4) Prevederile prezentului articol se aplică numai în condiţiile în care beneficiarii livrărilor prevăzute la alin. (1) sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată la organele fiscale.-------- Notă *) Decretul-lege nr. 54/1990 a fost abrogat prin Legea nr. 507/2002 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 6 august 2002.  +  Capitolul IV Baza de impozitare  +  Secţiunea 1 În interiorul tarii  +  Articolul 18 (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din: a) pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c), din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni, exclusiv taxa pe valoarea adăugată; b) preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat la momentul livrării/prestării, pentru operaţiunile prevăzute la art. 3 alin. (4) şi la art. 4 alin. (3); c) compensaţia pentru operaţiunile prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. b) şi la art. 4 alin. (2). (2) Sunt cuprinse în baza de impozitare: a) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adăugată; b) cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului. (3) Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor, în condiţiile prevăzute în contractele încheiate; b) penalizările, precum şi sumele reprezentând dauneinterese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale; c) dobânzile percepute pentru: plati cu întârziere, vânzări cu plata în rate, operaţiuni de leasing; d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia; e) ambalajele care circulă între furnizorii de marfa şi clienţi, prin schimb, fără facturare. (4) Baza de impozitare se reduce corespunzător: a) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, preţurile sau alte elemente cuprinse în facturi ori în alte documente legal aprobate, precum şi în cazul retururilor de până la 15% din presa scrisă; b) în situaţia în care reducerile de preţ prevăzute la alin. (3) lit. a) sunt acordate conform contractelor încheiate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; c) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.  +  Secţiunea a 2-a La importul de bunuri  +  Articolul 19 (1) Pentru bunurile importate baza de impozitare este constituită din valoarea în vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele şi alte taxe datorate potrivit legii. (2) Sunt cuprinse în baza de impozitare, în măsura în care nu au fost cuprinse în baza de impozitare determinata potrivit alin. (1), cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare care intervin după intrarea bunului în ţara până la primul loc de destinaţie a bunurilor. (3) Prin primul loc de destinaţie se înţelege locul care figurează pe documentul de transport care însoţeşte bunurile la intrarea în ţara. (4) Nu sunt cuprinse în baza de impozitare elementele prevăzute la art. 18 alin. (3) lit. a)-c) şi e). (5) În cazul în care elementele care servesc la determinarea bazei de impozitare la import sunt exprimate într-o valuta străină, cursul de schimb la care se face evaluarea este cel stabilit pentru calculul valorii în vama.  +  Capitolul V Cotele de impozitare şi calculul taxei pe valoarea adăugată  +  Articolul 20 (1) În România cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% şi se aplică operaţiunilor impozabile, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată. (2) Cota de taxa pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care ia naştere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată. (3) Pentru cazurile în care exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată nu coincide cu faptul generator, prevăzute la art. 16 alin. (3)-(6), se aplică cotele în vigoare la data la care taxa devine exigibilă. Pentru operaţiunile prevăzute la art. 16 alin. (4), în situaţia modificării cotelor, se va proceda la regularizare pentru a se aplică cotele în vigoare la data la care ia naştere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată. Regularizarea se efectuează prin refacturarea integrală a contravalorii livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii cu cotele în vigoare la data la care ia naştere faptul generator şi scăderea în cadrul aceleiaşi facturi a sumelor facturate anterior.