Plan de conturi pentru persoane fără scop lucrativ
ANEXA din 3 august 1998 PLANUL DE CONTURI PENTRU PERSOANELE JURIDICE FĂRĂ SCOP LUCRATIV ŞI NORMELE METODOLOGICE DE UTILIZARE A ACESTUIA
Nu mai este în vigoare. Act care nu mai este în vigoare.
Pe scurt
- Identificator
- Anexa nr. 480/1998
- Tip act
- Anexa
- Emitent
- Ministerul Finanţelor
- Data adoptării
- 3 august 1998
- Număr de forme
- 1
- Domeniu
- public finance, banking finance
- Sursa oficială
- legislatie.just.ro
De ce spunem asta
- H3:suffered whole-act invalidation (ABROGAT DE) from act 49363 (ORDIN 1829 22/12/2003)
- H2:whole-act invalidation induced by act 49363 (ABROGA PE)
Ce acte au modificat acest act
Modificările pe care le-a suferit acest act, în ordinea în care au apărut.
- Abrogat de: ORDIN nr. 1.829 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial — 22 decembrie 2003 — abrogare totală
Textul actului
Textul afișat aici este parțial (120.000 din 961.927 caractere). Vezi documentul integral.
| EMITENT |
ANEXĂ
PLANUL DE CONTURI PENTRU PERSOANELE JURIDICE FARA SCOP LUCRATIV Sl NORMELE METODOLOGICE DE UTILIZARE
A ACESTUIA
CUPRINS
pagma
CAPITOLUL I
DISPOZITII GENERALE..................................................................................... 7
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CONTAB!LlTATII PATRIMONIULUI. 11
CAPITOLUL III
REGISTRELE DE CONTABILITATE. 28
CAPITOLUL IV
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI ........................,. 31
CAPITOLUL V
BILANTUL CONTABIL 33
CAPITOLUL V[
DISPOZITH FINALE ............................................................ 34
CAPITOLUL VII
PLANUL DE CONTURI PENTRU PERSOANELE JURIDICE
FARA SCOP.LUCRATIV. 35
CAPITOLUL VIII
NORME METODOLOGICE DE UTILIZARE A CONTURILOR CONTABILE DE CATRE PERSOANELE JURIDICE FARA.
SCOP LUCRATIV. 50
CAPITOLUL IX
MONOGRAFIE PRIVIND INREGISTRAREA IN CONTABILITATE
A PRINCIPALELOR OPERATIUNI 196
CAPITOLUL X
TRANSPUNEREA SOLDURILOR CONTURILOR DIN BALANTA DE VERIFICARE LA 31 DECEMBRIE 1998 IN NOUL PLAN
DE CONTURI PENTRU PERSOANELE JURIDICE FARA SCOP
LUCRATIV ..............,. 218
PENTRU PERSOANELE JURIDICE FARA SCOP LUCRA TIV Sl NORMELE METODOLOGICE DE UTILIZARE A ACESTUIA
Prezentul plan de conturi şi normele metodologice de utilizare a acestuia au fost elaborate de Ministerul Finanţelor în baza prevederilor art. 4 din Legea contabilităţii nr. 82/ 1991, promulgată prin Decretul nr. 123 din 24 decembrie 1 99 l şi publicată în Monitorul Oficial al Rom:î.niei, Partea I, nr. 265 din 27 decembrie 1991, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în baza art. 11 din Regulamentul de aplicare a Legii c rntabilităţii, aprobat prin Hotărarea Guvernului nr. 704 din 14 decembrie 1993.
CAPITOLUL I
DISPOZI'fll GENERALE
1. Persoanele juridice fora scop lucrativ au, potnvit art.1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, obligatia organizarii si tinerii contabilitatii la sediile declarate de pe teritoriul Romaniei, in conformitate cu prevederite Legii contabilitatii, ale prezentului plan de conturi s1 ale normelor metodologice de utilizare a acestuia.
In baza art. 46 din lege, prevederile acesteia, precum si ale planului de conturi si normelor metodologice de utilizare a acestuia, se aplica in mod corespunzator si subunitatilor cu sediul in Remania, ce apartin unor persoane juridice fara scop lucrativ cu sediul in strainatate.
Subunitatile fora personalitate juridica cu sediul in strainatate, care apartin unor persoane juridice fara scop lucrativ cu sediul in Romania, conduc contabilitatea in tara in care au sediul declarat, in conformitate cu reglementarile legale, in dom'iniu, din Romania.
• Persoanele juridice fara scop lucrativ sunt obligate sa pastreze, la sediile declarate, doeumentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate, precum si registrele cont bile legale si sa le puna la dispozitia organelor in drept in cadrul exercitarii atributiilor lor legale.
2. 1n aplicarea prevederilor art. 2 si art'. 6 din lege, persoanele juridice fara scop lucrativ in calitate de unitati patrimoniale, au obligatia sa asigure, in conditiile legii:
a) întocmirea documentelor justificative· pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul;
b) inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale;
C) inventarierea patrimoniului;
d) întocmirea bilantului contabil;
e) controlul asupra operatiunilor patrimoniale efec;:tuate;
t) fumizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatelor obtinute.
3. Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat, aprobat ori înregistrat in contabilitate,
lnregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate se face cronologic,, pnn respectarea succesiunii documentelor justificative,
4. Inventarierea trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si pasiv din patrimoni1!l persoanei Juridice fara scop lucrativ care se înscriu in registrul-inventar. De asemenea, sunt supuse inventarierii bunurile aflate temporar in pastrare, custodie sau pentru alte sco_puri in unitatea patrimoniala, apartinand altor persoane fizice sau juridice.
Bunurile si valorile, proprietate publica, date in administrarea persoanelor juridice fara scop lucrativ se inventariaza si se evidentiaza in mod distinct in patrimoniul acestora.
5. Registrul-jurnal, registrul-inventc1.r si cartea m::!re, împreuna cu documentele justificative, precum si bilantul contabil, inMcmite potrivit normelor stabilite, constituie documente contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate si pot fi admise ca proba in justitie.
6. Controlul asupra operatiunilor patrimoniale înregistrate in contabilitate se efectueaza de catre persoanele care conduc contabiliţatea, care exercita controlul financiar preventiv si
controlul financiar de gestiune, cenzori sau alte persoane împuternicite de unitate, clupa caz. De asemenea, controlul asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre organele'de control .financiar si fiscal ale statului si alte organe cu atributii de control, potrivit legii.
7. Informatiile necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului de stat, precum si întocmirii balantelor financiare si a bilantului pe ansamblul economiei nationale; precum si pentru Sistemul Conturilor Nationale sunt furnizate de catre persoanele juridice fara scop lucrativ, prin bilantul contabil si darile de seama statistice, in conditiile legii.
8. Documentele contabile_ oficiale, respectiv bilantul contabil, cartea rpare, registrul jurnal si registrul-inventar, potrivit legii, se tin in limbc1; romana si in moneda nationala.
9. Operatiunile privind investitiile de capital strain, titlurile de valoare, comertul exterior, prestarile de servicii si executarile de lucrari externe, schimbul valutar, disponibilitatile in devize, precum si alte operatiuni in devize, se inregistreaza in contabilitate, atat in devize, cat
si in lei,1a cursul valutar de schimb in vigoare la data efectuarii lor.
Operatiunile efectuate de subunitatile proprii in strainatate pot fi înregistrate in cursul perioadei de gestiune numai in devize, urrnand ca la sfarsitul exercitiului financiar sau la alte perioade sa se faca convertirea in lei a soldurilor si rulajelor conturilor.
Convertirea in lei a preturilor externe pentru bunurile din import se face potrivit cursului valutar de schimb la care se inregistreaza declaratia vamala, conform reglementarilor privind tariful vamal de import.
1O. Planul de conturi pentru persoanele juridice fara scop lucrativ si normele de utilizare ale acestuia contin conturile necesare inregistrarii in contabilitate a operatiunilor patrimoniale, continutul si functia fiecarui cont, precum si monografia contabila a principalelor operatiuni. •
La elaborarea planului de conturi pentru persoanele juridice fara scop lucrativ si normelor metodologice de utilizare a acestuia s-au avut in vedere reglementarile in vigoare.
Planul de conturi si normele metodologice de utilizare a acestuia nµ constituie temei legal pentru efectuarea operatiunilor economico-financiare, ci servesc numai la înregistrarea in contabilitate a operatiunilor efectuate. Operatiunile economico-financiare supuse inregistrarii in contabilitate trebuie efectuate iri stricta concordanta cu prevederile actelor normative care le reglementeaza.
Monografia privind înregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni nu are caractet exhaustiv, ci numai exemplificativ. •
Planul de conturi contine noua clase de conturi simbolizate cu o cifra, grupe de conturi simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre si, clupa caz, conturi ·analitice.
'cortturile din clasele 1-7 sunt obligatorii, iar cele din clasele 8 si 9, precum si dezvoltarea in analitic a conturilor sintetice vor fi adaptate si completate de fiecare persoana juridica fara scop lucrativ in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii.
~1 l. Registrele de contabilitate se utilizeaza de catre toate persoanele juridice fara scop lucrativ conform precizarilor de la cap. Ill din prezentele norme.
l 2. Modelele bilanturilor contabile se stabilesc de Ministerul Finantelor. Normele metodologi,ce privind utilizarea modelelor bilanturilor contabile cuprind reguli privind intocmirea bilanturilor contabile, corelatiile ce trebuie asigurate intre indicatorii prevazuti in continutul acestora, periodicitatea, verificarea si depunerea acestora la organele in drept, precum si modul de centralizare.
13. Modelele registrelor de contabilitate si ale celorlalte formulare comune ce se utilizeaza de catre persoanele juridice fara scop lucrativ sunt prevazute în "Norpenclatorul privind modelele registrelor si formularelor contabile tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, pentru activitatea financiara si contabila", elaborat de Ministerul Finantelor.
ln cazul utilizarii echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor j ustîficative si pentru prelucrarea si înregistrarea datelor in contabilitate, registrele contabile si celelalte formulare comune pe economie privind activitatea financiara si cont.rbila pot fi adaptate in functie de necesitatile proprii d,e utilizate in conditiile respectarii continutului de informatii al modelelor prevazute. In afara de ·formularele prevazute in acest nomenclator, persoanele juridice fara scop lucrativ pot folosi in activitatea financiar-contabila ,si formulare specifice, in functie de necesitati, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Persoanele juridice fara s op lucrativ care desfasoara activitati economice, vor utiliza, dupa caz, si formularele comune privind activitatea financiara si contabila prevazute in "Catalogul formularelor tipizate , comune pe economie, cu regim speeial de tiparire, înseriere si numerotare, privind activitatea financiara si contabila", elaqorat potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
Utilizarea formularelor tipizate se face cu respectarea normelor metodologice pentru
întocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila, elaborate distinct pentru formularele care nu au regim special si pentru formularele cu regim special, potrivit dispozitiilor legale.
14. Potrivit art. 5 din lege, contabilitatea se conduce in partida dubla si trebuie sa asigure:
a) înregistrarea cronologica si sistematica in conţabilitate a tuturor operatiunilor
·patrimoniale, în functie de natura lor, in mod simultan, în debitul unor conturi si creditul altor conturi, denumite conturi corespondente;
b) stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum si a soldului final al fiecarui cont; _
c) întocmirea lunara a balantei de verificare, care reflecta egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare si totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor.
d) preţ:entarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute, respectiv a activelor si pasivelor priri bilantul contabil, precum si a veniturilor, cheltuielilor si a excedentelor sau deficitelor, prin contul rezultatqlui e:x:erciţiului.
15. Unitatile de cult si asociatiile de proprietari pot conduce contabilitatea in partida simpla, potrivit legii.
Celelalte persoane juridice fara scop lucrativ, cu exceptia c lor de utilitate publica,
potrivit legii, pot conduce contabilitatea in partida simpla, cu avizul directiilo.r generale ale
finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau al administratiilor financiare din municipiul Bucuresti, după caz, claca in cursul unui exercitiu financiar- veniturile din orice sursa se incadreaza sub plafonul de 100 milioane lei. Plafonul de venituri poate fi actualizat de Ministerul Finanţelor în funcţie de evoluţia inflaţiei.
În situatia în care persoanele juridice fara scop lucrativ prevazute la alineatul precedent realizeaza venituri din orice surs de peste 100 milioane lei sunt obligate ca incepand cu exercitiul financiar urmator sa treaca a organizarea si conducerea contabilitatii în partida dubla pe toata perioada de functionare a acestora.
Persoanele juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea în partida simpla âu obligatia sa asigure:
a) înregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiunilor patrimoniale în functie de natura lor, in rp.od unilateral, numai in debitul sau creditul unor conturi, fara utilizarea unui cont corespondent;
b) stabilirea totalului debitului· si al creditului, precum si a soldului fiecarui cont; Contabilitatea în partida simpla se conduce cu ajutorul registrelor de contabilitate,
potrivit reglementărilor în vigoare;
Persoanele juridice fara sco.p lucrativ care conduc contabilitatea in partida simpla nu au obligatia sa intocmeasca bilant contabil, cu exceptia unitatilor stabilite prin normele metodologice ale Ministerului Finantelor.
16. 1n conformitate cu prevederile art. 7 si art. 9 din lege, pentru evaluarea elementelor patrimoniale, se stabilesc u.rmatoarele reguli:
a) la data intrarii in patrimoniu: bunurile se evalueaza si se inregistreaza în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoarea contabila, care se stabileste astfel:
- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie;
- bunurile reprezentand aport la patrimoniul social sau obtinute cu _titlu gratuit, la valoarea de utilitate in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;
- bunurile produse de persoane juridice fara scop lucrativ, la costul de productie.
Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport - 'aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.
Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime sj mateijalelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precwn si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Cheltuielile
generale de administratie, cheltuielile de desfacere, si cele financiare, de regula, nu se includ in costurile de productie.
ln costurile de productie pot fi incluse si dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie,_ aferente perioadei.
Creantele si datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala.
b) cu ocazia inventarierii:
- pentru activitatile fara scop lucrativ evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila;
- pentru activitatile economice din structura persoanei juridice fora scop lucrativ,
evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea actuata sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si pretul pietei.
Valoarea de utilitate a creantelor si datoriilor se stahileste în functie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plata.
c) la încheierea exercitiului: elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
Pentru activitatile economice din stru.ctura persoanelor juridice fora scop lucrativ, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea de utilitate stabilita pe baza inventarierii:
- pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se imegistreaza in 9ontabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare a imobilizarilor se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii (cand deprecierea este ireversibila) S.;l.U, clupa caz, se constituie provizioane (cand deprecierea este reversibila), iar pentru diferentele aferente celorlalte elemente de activ se constituie provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se de asemenea, la valoarea lor de intrare.
- pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se Înregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventariere si valoarea de intrare a elementelor de pasiv se În:registreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la val.oarea lor de intrare.
d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
17. Metodele de evaluare adoptate de persoana juridica fara scop lucrativ trebuie sa fie aceleasi in tot cursul exercitiului financiar, precum si de la un exercitiu financiar la altul.
Pentru activitatile economice din strnctura persoanei juridice fara scop lucrativ, in cazuri justificate si i.n conditiile prevazute de lege, persoana juridica fara scop lucrativ poate
.schimba metodele de evaluare, facand in acest sens mentiuni in anexa la bilant si prezentand influentele asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si asupra rezultatului exercitiului financiar.
18. Reevaluarea activelor si pasiyelor persoanei juridice fara scop lucrativ se efectueaza potrivit reglementarilor in vigoare. In ceste cazuri, , valoarea de intrare a elementelor patrimoniale se modifica, aceasta fiind înlocuita cu valoarea lor actuala.
19. Potrivit prevederilor art. 1O• din lege, documentul oficial de gestiune al persoanei juridice fara scop lucrativ il constituie bilantul contabil care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
Pentru a da o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute trebuie respectate, cu buna-credinta, regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte non. H si principii contabile, cum sunt:
a) principiul permanentei metodelor, care conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, Înregistrarea în contabilitate si prezentarea elementeloPpatrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile;
b) principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia se presupune ca persoana juridica fara scop lucrativ isi continua in mod normal functionarea într-un viitor previzibil, fora· a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii;
c) principiul independentei exercitiului, care presupune delimitarea în timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii persoanei juridice fara scop lucrativ, pe masura angajarii
acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera. Rezultatul exercitiului trebuie sa cuprinda, in virtutea acestui principiu, toate veniturile si cheltuielile care se raporteaza la acest exercitiu, pe masura ce sunt angajate sinu pe baza de incasari si plati;
d) principiul intangibilitatii bilantului, potrivit caruia bilantul de deschidere a unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda, cu bilantul de inchidere a exercitiului financiar precedent;
e) principiul necompensarii, potrivit caruia elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie
evaluate si inregisttate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate; 1
t) principul prud ntei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elemeqtelor de activ
si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont _de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior; acest principiu se aplica numai pentru activitatile economice din
,strnctura persoanelor juridice fara scop lucrativ.
20. Ministerul Finantelor actualizeaza periodic planul de conturi, modelele bilanturilor si registrele contabile, formularele comune privind activitatea financiara si contabila precum si norn1ele metodo!Ggice privind întocmirea si utilizarea acestora in functie de reglementarile ce se adopta pe parcurs, in vederea perfectionarii metodologiei contabile si aplicarii acesteia de catre persoanele juridice fara scop lucrativ.
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA CONTABILITATII PATRIMONIULUI
A. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUl DE CONTABILITATE
21. ln conformitate cu prevederile art.11 din lege, contabilitatea per oanelor juridice fora scop lucrativ se organizeaza in coinpartimente distincte, conduse de catre directorul financiar contabil, contabilul-sef sau alta persoana_imputemicita sa indeplineasca aceasta functie•.
, 22. Contabilitatea generala, denumita si financiara, are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, prevazute in lege si in prezentele norme, care au caracter obligatoriu pentru toate persoanele juridice" fora scop lucrativ, avand ca obiectiv principal fumizarea informatiilor atat pentru necesitatile proprii cat si in relatiile acestora cu membrii lor, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice in sensul prevederilor art. 2 si art. I O din lege. •
Potrivit reglementarilor fiscale in vigoare, persoanele juridice fara scop lucrativ care desfasoara, potrivit legii, activitati economice fa.ra personalitate juridica, au obligatia organizarii si conducerii contabilitatii generale, distinct, pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice.
Contabilitatea de gestiune se organizep;a de catre fiecare persoana juridica fora scop lucrativ care desfasoara activitati economice in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii, avand ca obiective principale urtnatoarele: stabilirea cheltuielilor, veniturilor, rezultatelqr si a rentabilitatii produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate; întocmirea bugetelor de venituri si chelti.1ieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executarii acestoi·a in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea si a1tele. ,
23. Directorul financiar- ontabil, contabilu1-sef sau alta persoana împuternicita sa indeplineasca aceasta functie trebuie sa aiba studii economice superioa-re, potrivit art. 11 alin. I din lege.
24. Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii in confom1itate cu prevederile legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului.
In acest scop persoanele prevazute la alineatul precedent care au obligatia gestionarii patrimoniului trebuie sa asigure, potrivit legii, conditiile necesare pentru: intocmirea documentelor„ justificative privind operatiunile patrimoniale; organizarea si tinerea corecta si' la zi a contabilitatii; organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a bilantului contabil si a termenelor de depunere la organele in qrept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor
contabile si sa asigure organizarea contabilitatii de gestiune adaptata la necesitatile si specificul unitatii.
25. Atributiile directorului financiar-contabil, ale contabilului-sef sau altei persoane
împuternicite sa indeplineasca aceasta functie, precum si a personalului din subordinea acestora, in domeniul contabilitatii se stabilesc de catre administrator sau persoana care are obligatia gestionarii patrimoniului, potrivit legii. •
26. ln cazul in care contabilitatea se organizeaza si se tine de catre persoane juridice
autorizate sau persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil, raspunderea pentru tinerea contabilitatii în conformitate cu normele contabile reyine si acestor persoane, potrivit legii. ,
Relatiile dintre aceste persoane si persoana juridica fara scop lucrativ privind organizarea si tinerea contabilitatii se stabilesc pe baza de c9ntract scris de prestari de servicii. Lucrarile de contabilitate întocmite in aceste conditii poarta semnatura persoanelor autorizate prevazute
la alineatul precedent
27. ln cazul in care contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ nu se tine de persoane autorizate, raspunderea asupra respecta.ni normelor contabile:: revine administratorului, respe tiv persoanei care are obligatia gestionarii patrimoniului unitatii.
28. fu conforrnitate cu prevederile a.rt. 12 din lege, obiectul contabilitatii i1 constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile persoanelor jw-idice fora scop lucrativ, precum si rniscarile si modificruile intervenite in mrna operatiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestea.
B. SECŢIUNILE CONTABILITĂŢII
L CONTABILITATEA APORTURILOR, REZERVELOR SI FONDURILOR
29. Conturile prevazute in. aceasta sectiune, cuprind totalitatea surselor de finantare stabile, aflate la dispozitia persoanelor juridice fara scop lucrativ formate din: aportwi, diferente din reevaluare, rezerve si alte fonduri proprii, excedenţe nerepartizate, reportate din anii precedenti, subventiile pentru investitii, provizioanele reglementate si cele pentru riscuri si cheltuieli, împrumuturile pe termen lung si mediu si alte surse cu· durata de finantare mai mare de un an.
30. Aporturile reprezinta contributiile in natura si/sau in numerar ale membrilor pentru constituirea patrimoniului ial al persoanei juridice fara scop lucrativ si se inregistreaza in cont distinct pe baza actelor de constituire ale acesteia, potrivit legii.
Operatiunîle ce se înregistreaza în contabilitate cu privire la majorarea sau micsorarea aporturilor la patrimoniul social sunt cele prevazute de lege. sau actele de constituire a unitatii.
31. Diferentele din reevaluare, reprezinta soldul diferentelor intre valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregist:ratâ in contabilitate. a elementelor de activ (mai mica) supuse reevaluarii, in conditiile legii si se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct. •
Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de activ se transfera la rezerve, ca aporturi la patrimoniul social sau I sunt folosite pentru alte destinatii stabilite potrivit reglementarilor in vigoare.
32. Contabilitatea rezervelor se tin.e pe categorii de :rezerve: rezerve legale, rezerve statutare si alte rezerve.
Rezervele legale se constituie anual ·din excedentul obtinut.de persoana juridica fora scop lucrativ, în cotele , si limitele prevazute de lege si din alte surse, conform legii. Rezervele astfel constituite, in caz de micsorare, se completeaza în conditiile prevazute de lege.
Rezervele statutare se constituie anual din rezultatul net al ext?rcitiului,, conform prevederilor din statut.
Alte rezerve, neprevazute de lege sau de statut, pot fi constituite facultativ pe seama rezultatului net, al exercitiului pentru: acoperirea deficitelor sau pentru alte scopuri, potrivit hotararii _adunarii generale cu respectarea prevederilor legale. ,
Nu se constituie rezerve din excedentele activitatilor cu destinatie speciala, excedente care se reporteaza in anul urmator.
33. Contabilitatea fondurilor proprii se tine pe categorii de fonduri: fondul imobilizarilor corporale privind activitatile fa.ra 1scop lucrativ, fondul imobilizarilor necorporale privind
activitatile fara scop lucrativ, fondul. de participare la rezultatul activitatilor economice, tondul social al membnlor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR), aite fonduri care trebuie sa asigure evidenta constituirii si utilizarii acestora, potrivit dispozitiilâr legale.
Fondurile imobilizarilor corporale si necoiwrale ,privind activitatile fora scop lucrativ se constituie pe mas a achizitionarii imobilizarilor corporale respectiv necorporale, a imobilizarilor in curs, precum si realizarii de imobilizari în curs pe cont propriu.
Fondul de participare la rezultaţul activitatii economice se c mstituie pe seama exceden.tului net realizat din activitatile economice, potrivit hotararii apunarii general .
Fondul social al membrilor Casei de Ajutor Reciproc (CAR) se constituie potrivit legii, statutelor si regulamentelor de aplicare privind aceste unitati.
ln cadrul altor fonduri se cuprind: fondul constituit din e;,c:cedentele realizate pentru
crester a surselor proprii de finantare si alte fonduri.
34. Subventiile pentru investitii reprezinta sumele alocate de la bugetul statului sau din alte surse nerambursabile, de care beneficiaza persoana juridica fara scop lucrativ in vederea finantarii cheltuielilor de natura investitiîlor ,sau achizitionarii ,unor bunuri de natura imobilizari lor, pentm finantarea unor activitati pe termcrl lung sau altor cheltuieli de natura investitiilor, privind activitatile economice. In aceasta categorie de subventii se cuprinde si valoarea bunurilor d natura imobilizarilor pr!mite cu titlu gratuit sau constatate in plus cu ocazia inventarierii.
Contabilitatea subventiilor pentru investitii se tine cu ajutorul unui cont distinct, c:are se închide prin contul de venituri corespunzator, pe masura amortizarii bunurilor procurate sau produse pe searo?. acestora.
35. Provizioanele reglementate se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct, pe feluri de provizioane reglementate, potrivit dispozitiilor legale.
36. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie numai pentru activitatile economice, de regula, la finele exercitiului financiar pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru theltuieli care devin exigibile in perioadele urm'atoare, cum sunt:
a) litigiile, cozile si pen litatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerţe;
b) cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor;
c) cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, cum sunt: cheltuielile cu reparatiile capitale esalonate; potrivit programului, pe mai multe perioade, precum si cheltuielile cu reparatiile curente reviziile tehnice si alte cheltuieli la unitatile sezoniere sî partial sezoniere;
d) pierderi latente aferente unor datorii pe termen lung, în devize;
e) alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate.
Contabilitatea provizionelor pentru riscuri si cheltuieli se tine pe feluri, in. functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
La finele fiecarui exercitiu financiar, provizioanele constituite la sfarsitul anului precedent sau in cursul anului se analizeaza si regularizeaza astf l:
a) prin debitul contului de cheltuieli in cazul majorarii provizionului;
b) prin creditul contului de v nituri cand provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv cand acesta devine total sau partial fara obiect;
c) cand are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila, conturile de provizioane consţituîte anterior se închid prin creditul conturilor de venituri si, concomitent cheltuielile si pierderile respective, in raport de )\atura lor se inregistreaza in conturile corespunzatoare.
37. Contabilitatea \împrumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligatiuni si primele de rambursare a acestora, numai de unitatile autorizate potrivit legii, credite bancare pe termen lung si mediu, datorii legate de participatii si alte împrumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.
38. Contabilitatea rezultatului reportat, rezultatului net al exercitiului, si a repartizatii rezultatului net al exercitiului se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice, dupa caz.
39. Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile destinate sa serveasca o perioada îndelungata in activitatea pers anei juridice fora scop lucrativ, care nu se consuma la prima utilizare.
Contabilizarea imobiliza.rilor se tine pe urmatoarele categorii: imobilizari necorporale,
imobilizari corporale si imobilizari financiare.
40. In cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind: cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare si dezvoltare, concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte drepturi si valori similare, fondul comercial si alte imobilizari necorporale.
41. 'Cheltuielile de constituire reprezinta cheituielile ocazionate de infiintarea sau· modificarea activitatii persoanei juridice fara scop lucrativ.
Cheltuielile de constituire privind activitatile ecpnomice se amortizeaza într-o perioada
de cel mult cinci ani.
42. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare strict individualizate, care prezinta garantia realizarii eficientei scontate prin aplicarea acestora la.persoanele juridice fora scop lucrativ. '
Contabilitatea analitica a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare se tine pe categorii de lucrari sau obiective. •
Cheltuielile de aceasta natura, privind activitatile economice, se amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani.
43. In cadrul activelor imobilizate in concesiuni si alte drepturi similare se cuprinde valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniu de catre unitatea primitoare potrivit contractelor încheiate. ,
Brevetele, licentele, know-how-urile, marcile de fabrica si de comert si alte drepturi de proprietate industriala si intelectuala simila.re aduse ca aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai, se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale, la va1oarea de aport (de utilitate), costul de achizitie sau costul de productie, clupa caz.
Activele imobilizate de natura celor mentionate la alineatul precedent privind activitatile economice se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor, de catre persoana juridica fara scop lucrativ care le detine.-
44. Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea sau la dezvoltarea potentialului persoanei juridice fara scop lucrativ, cum sunt: clientela, vadul, debuseele, reputatia
si alte elemente ne·corporale si se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct de imobilizari necorporale.
Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de aport- (de utilitate) s4n costul de achiziţie, dupa caz, a fondului de comert si valoarea elementelor de activ înregistrate in conturile corespunzatoare.,
Fondul comercial, de regula, nu este supus amortizarii. Daca se constata o depreciere ireversibilă, aceasta poate fi amortizata.
45. La alte imobilizari necorporale se inregistreaza programele informatice create de persoana juridica fara scop lucrativ sau achizitionate de- la terti, pentru necesitatile de utilizare proprii, evaluate la costul de productie, respectiv la costul de achizitie, precum si alte imobilizari necotporale.
Valoarea programelor informatice privind activitatile economice se amoriizeaza 111
ftmctie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de cinci ani.
46. In cadrul imobilizarilor corporale se cuprind terenurile si mijloacele fixe.
Contabilitatea terenurilor se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si ,activitatile economice, iar in cadrul acestora pe doua categorii: terenuri si amenajari de terenuri.
TerenÎtrile se inregistreaza in contabilitate la intrarea in patrimoniu la valoarea stabilita in functie de clasele de calitate, suprafata, amplasare si/sau alte criterii legale, la costul de achizitie sau la valoarea aportului in natura, clupa caz. -
Potrivit legii, terenurile nu sunt supuse amortizarii.
Investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor privind activitatile economice sunt supuse amortizarii, potrivit legii.
47. Se considera mijloc fix obiectul' singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplintlste cumulativ urmatoarele conditii:
- are valoarea mai mare decat limita stabilita de lege;
- are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau formeaza un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea întregului corp, lot sau set.
Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie sa asigure evidenta permanenta a existentei s1 miscarii, iar pentru cele utilizate in activitatea economica si calculul amortizarii ;,i a provizioaoelor constituite pentru deprecierea acestora, potrivit legii.
Contabilitatea mijloacelor fixe se tine separat pentru activitatile fora scop lucrativ si activitatile economice, iar'"'Î.n cadrul acestora pe urmatoarele categorii: cladiri; constructii speciale;, masini, 1:tifaje si instalatii de lucru; aparate si instalatii de masurare, contro[ si reglare; mijloace de transport; animale si plantatii; unelte, dispozitiv;e, instrumente, mobilier si aparatura birotica; active corporale mobile neregasite in capitolel anterioare.
48. Mijloacele fixe, la intrarea in patrimoniu, se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, prin care se intelege: .
a) costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
b) costul de productie pentru mijloacele fixe construite sau produse de persoana juridica fara scop lucrativ;
c) val(!)area actuala, estimata la inscrierea lor in activ tinand seama de valoarea
mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare sau apropiate, pentru mijloacele fixe obtinute cu titlu gratuit;
d) valoarea de aport (de utilitate) acceptata de parti, pentru rnijloacele fixe intrate in
patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc c0nform statutelor si contractelor;
e). valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru mijloacele fixe reevaluate in baza unei dispozitii legale ex rese.
49. Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin
care se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile lui, destinat sa indeplineasca in mod independent, în totalitatea lui, o functie distincta.
50. Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe utilizate pentru activitatile economice.
Amortizarea mijl acelor fixe se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii acestora in functiune s pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor normale de utilizare si conditiilor de utilizare a acestora.
Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in c ntabilitate de catre persoana juridică fora scop lucrativ care k a e in proprietate. •
Amortizarea investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, Închiriate sau date in locatie de gestiune este in sarcina celui care a efectuat investitia si se inregistreaza în contabilitatea acestuia.
Persoanele juridice fara scop lucrativ amortizeaza mijloacele fixe destinate pentru activitatile economice, utilizand unul din urrnatoarele regimuri de amortizare:
a) amortizarea lineara, care consta in includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a valorii de intrare a mijloacelor fixe pe toata durata normala de utilizare, potrivit legii.
.b) amortizarea degresiva, care presupune multiplicarea cotei de amortizare lineara cu unul din coeficientii prevazuti de lege;
c) amortizarea accelerata, care consta in, calcularea, in exerciti ul in care mijloacele tixe intra inactivul persoanei juridice fara scop lucrativ, a unei amortizari de pana la limita preva'zuta de lege din valoarea de intrare a acestora. ln exercitiile unnatoare, amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii lineare. • •
Amortizarea aferenta mijloacelor fixe se· inregistreaza distinct m contabilitate, pe categorii si obiecte de evidenta. Prin deducerea amortizarii din val9area de intrare se obtine valoarea contabila neta a mijloacelor fixe.
51. Prin reevaluarea mijloacelor fixe se intelege operatiunea de stabilire a vaJ.orii actuale a fiecarni mijloc fix existent in patrimoniul persoanei juridice fora scop lucrativ. Valoarea actuala a mijlocului fix se stabileste, de regula, avandu-se in vedere: valoarea de intrare din
contabilitate, utilitatea si pretul pietei, precum si gradul de uzura estimat al mijlocului fix la data reevaluarii.
52. Contabilitatea imobilizarilor in curs se tine distinct pentru: imobilizari necorporale si
imobilizari corporale precum si pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. imobilizarile in curs necorporale reprezinta costul de productie, respectiv costul de
achizitie aferent imobilizarilor necorporale neterminate pana la finele exercitiului.
hnobilizarile in curs corporale reprezinta investitiile netem1inate efectuate in regie proprie sau in antrepriza care se evalueaza la costul de productie, respectiv la costul de achizitie, reprezentand pretul de deviz al investitiei.
lmobilizarile in curs corporale se trec in categoria mijloacelor fixe
fol_osinta sau punerea in functiune a acestora,
Investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, luate cu chirie sau in locatie de gestiune se inregistreaza in contabilitatea persoa ei juridice fora scop lucrativ care le-a efectuat.
La expirarea contractului de concesiune, închiriere sau locatie de gestiune, valoarea investitiilor executate la mijloacele fixe luate cu acest titlu, nediminuata cu amortizarea calculata, se scade din contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ care le-a efectuat_ si se inregistreaza in contabilitatea unitatii care le are in proprietate pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe respective, potrivit contractelor incheiate.
53. Conturile de imobilizari financiare cuprind titlurile de participare, alte titluri imobilizate si creante imobilizate.
Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valore in capitalul altor unitati patrimoniale, car ;asigura persoanei juridice fora scop lucrativ detinatoare exercitarea unui control sau a unei influente notabile, respectiv realizarea unui venit.
Alte titluri imobilizate constau în·acele titluri pe care persoana jw·idica fora scop lucrativ le dobandeste, in vederea realizarii unor venituri finaciare, fora a putea interveni în gestiunea unitatii patrimoniale emitatoare, precum sî alte titluri de plasament detipute pe o perioada îndelungata.
La intrarea in patrimoniu, titlurile _de participare si alte titluri imobilizate se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea determinata prin contractul de achizitie a acestora.
Cheltuielile accesorii privind achizitionarea titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii: creante legate de participatii, împrumuturi acordate pe tem1en lung si alte creante imobilizate.
Creantele legate de participatii reprezinta acele creante ale persoanei juridice fara scop lucrativ create cu ocazia acordarii de împrumuturi unitatilor patrimoniale la care detine titluri de participare.
ln conturile de împrumuturi pe termen lung se inregistreaza sumele acordate tertilor în baza unor contracte pentru care persoana juridica fora scop lucrativ percepe dobanzi, potrivit legii.
• La alte creante imobilizate se cuprind garantiile si cautiunile depuse ci'e persoana juridica fara scop lucrativ la terti.
Pentru deprecierea titlurilor si creantelor imobilizate se constituie provizioane, reprezentand diferenta dintre valoarea de intrare a acestora si valoarea de utilitate stabilita cu ocazia inventarierii.
54. Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, :orporale, a mob-1ilizarilor în curs si a celor financiare nes_upuse amortizarii se constituie numai pentru acţivitatile economice, pe seama_ cheltuielilor, de regula, la finele exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii. ,
In perioadele urmatoare, la finele fiecarui exercifrq financiar sau la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in urma analizarii provizioanelor constituite pentru deprecieri, se procedeaza
astfel: '
a) in situatia cand deprecierea este superioara provizionului constituit, se constituie un
provizion suplimentar;
b) in cazul în care deprecierea constatata e te inferioara provizionului constituit, diferenta se deduce din provizionul constituit si se inregistreaza la venituri; ,
c) cu ocazia anularii unu. i provizion, la 1esirea din patrimoniu a imobilizarilor,
provizioanele constituite se. inregistreaza la venituri.
3. CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
55. Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul persoanei juridice fara scop lucrativ, destinate:
- sa fie consumate la prima lor utilizşre; _
- sa fie vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie. ln cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind: •
a) materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
b) matetjalele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale ;de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de exploatare sau de fabricatie fara a se iegasi, de regula, in produsul finit;
c) produsele, respectiv:
- semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat într-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
-, produsele finite, adica produsele care au parcurs in întregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor; _
- produsele reziduale,- reprezentand rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile;
d) animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, mieii purcei, manji si altele), crescute si folosite pentru productie (lana, lapte si blana), reproductie, munca, reprezentatie (spectacole), expunere (in parcuri si gradini zoologice), animalele si
, pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, precum si coloniile de albine; .
e) marfurile, respectiv bunurile pe care persoana juridica fara scop lucrativ Îe cumpara în vederea revanzarii;
f) ambalajele.
Contabilitatea analitica a stocurilor de natura materiilor prime, materialelor consumabile, animalelor si pasarilor, precum si a ambalajelor se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice.
Stocurile de natura produselor si marfurilor privesc exclusiv activitatile economice ale persoanei juridice fara scop lucrativ.
56. In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate ..produselor vandute si care in mod temporar pot fi pâstrate de terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte, 1n contabilitatea tertilor acestea vor fi evidenti te distinct.
Ambalajele de natura obiectelor de inventar, care nu circula pe baza de decontare ci se folosesc numai in interiorul unitatii, se inregistreaza in contabilitate in categoria obiectelor de inventar.
Ambalajele si materialele pentru ambalat produse în unitate pentru a fi vandute ca atare, sunt considerate produse finite.
57. O categorie distincta in cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar, baracamentele-si amenajarile provizorii.
Obiectele de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat. limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de seiviciu, au cu o,durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de· lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de masura si control, matritele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare).
Obiectele de inventar în folosinta se evidentiaza distinct in contabilitatea analitica; Valoarea obiectelor de inventar se include in cheltuieli inte1:,TTal, la darea lor în folosinta,
sau esalonat, într-o perioada de cel mult trei ani.
Valoarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor cu destinaţie specială (SDV-urile) si aparatelor de masura si control (AMC-uri) afectate fabricării produselor in serie sau in masa se include, de regula, esalonat, in costurile de productie ale acestor produse.
ln cazul includerii esalonate in cheltuieli sau integral la darea lor in folosinta, se utilizeaza.un cont distinct pentru evidenta uzurii obiectelor de ip.ventar.
Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunurile achizitionate sau construite· de
unitate pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii. Nu se includ in aceasta categorie lucrarile de organizare la care prin demontare sau demolare nu se recupereaza materiale (platforme betonate, drumuri si cai de acces, gropi de var si altele).
Contabilitatea analitica a stocurilor de natura obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii se tine .distinct pentru activităţile fara scop lucrativ si activitatile economice.
58. Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor
si receptiei tehnice sau necompletate in întregime.
ln cadr1,1l productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum şi studiile in curs de executie sau neterminate.
59. Bunurile de natura celor prevazute la punctele 55-57 sunt considerate ca fiind in proprietatea persoanei juridice fara scop lucrativ care le detine, in cadrul acestora incluzandu-se si bunurile aflate in custodie, in prelucrare sau in consignatie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri.
• 60. Potrivit art.12, alin. 2 din lege, detinerea de valori materiale _si banesti sub orice forma si cu orice titlu, a oricaror dreptliri si obligatii patrimoniale, precum si efectuarea de operatii patrimoniale, fara înregistrarea lor in contabilitate, sunt interzise.
1n aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure: •
a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in patrimoniul persoanei juridice fara scop lucrativ si înregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentm prelucrare, în, custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza în conturi in afara bilantului;
b) in situatia unor decalaje ivite intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea persoanei juridice fara scop lucrativ, se procedeaza astfel: •
- bunurile materiale in curs de aprovizionare sau sosite si ,nereceptionate se inregistreaza distinct în contabilitate ca intrare in patrimoniu;
- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat si în contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare;
c) în cazul unor 1ecafaje intre vânzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din patrimoniu, nemaifiind considerate proprietatea persoanei juridice -fara scop lucrativ, astfel: ,
- bunurile v ndute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar în co'ntabilitate, in conturi in afara bilantului;
bunurile livrate , dar nefacturate se inregisrţaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune, potriv.it legii.
d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze de rezerva de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incbeiate.
61. La intrarea în patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate, astfel:
a) materiile prime, materialele consumabile , obiectele de inventar, marfurile, ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros, la costul de achizitie;
b) productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, obiectele de inventat, ambalajele si alte bunuri produse de catre persoana juridica fara scop lucrativ, la costul de productie;
c) animalele si pasarile, la costul de achizitie sau costul de productie, clupa caz.
62. La iesirea din patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea metodei "costul mediu-ponderat" (CMP), metodei "prirriei intrari - primei iesiri" (FfFO) sau a metodei '·'ultitnei intrări - primei ieşiri" (UFO). ,
. Costul unitar mediu ponderat se calc,uleaza fie dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport
intre -valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in stocul initial plus cant;itatile intrate.
Potrivit metodei "prim i intrari-primei iesiri" (FlFO) bunurile iesite din gestiune se
eval ueaza la costul de achizitie (sau de productie) 'al primei inţrari (lot). Pe masura epuizari i lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie). al lotului urmator, in ordine cronoţogica. •
Potrivit metodei "ultimei intrar'i-primei iesiri" (LIFO) bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, buhurile iesit<:; din gestiune se evalueaza la costul de achizitje (sau de prodtictie) al lotului anterior, in ordine cronologica. ,
63. Evaluarea si înregistrarea in contabilitate a materiilor: prime, produselor, marfurilor si
a altor bunuri de natura stocurilor -se poate face si la preturi standard (prestabilite) pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costu.I de achizitie sau costul de prnductie,
Diferentele de pret astfel stabilite; la intrarea bunurilor respective in patrimoniu, se inregistreaza proportional, atât asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor.
Preturile standard, folosite pentru înregistrarea in contabilitate a bunurilor de natura celor
prevazute la primul alineat, este necesar sa fie actualizate periodic, de regula cel putino data pe an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori. •
ln cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face la preturi standard (prestăbilite) conform alineatului precedent, diferentele stab,1lite intre pretul de înregistrare si costul de achizitie, respectiv costul de productie efectiv, se inregisti-eaza distinct in contabilitate.
Repartizarea diferentelor de p'ret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stoţurilor se
efectue_aza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
- - . .
. -. • •
. ---- --- - - - -
Coefecient de
Soldul initial al diferentelor de pret
Diferentele de pret aferente intrarilor in
+ cursul perioadei cum1dat de la începutul anului
. repartizare ------• • C r --....---------------. ---·--- ••,-------- •-------
Soldul initial + al stocurilor la wret standard (prestabiJit).
. ,
Valoarea intratilor in cursul perioadei la pret standard (prestabilit) cumulat de l;i începutul anului
Atest coeficient se înmulteste cu valo rea bunurilor iesite din gestiune la pret standard (prestabilit), iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost înregistrate.bunurile iesite. •
Coeficientii de repartizare a diferentelor, de pret pot fi calculati Ja nivelul conturilor sintetice de gradul I si II prevazute in planul de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.
• La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu sqldurile c©nturifor de stocuri, la pret standard (prestabifit); astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la ,costul de achizitie, respectiv de productie,
64. Evidenta adaosului comercial aferent stocurilor de marfuri_ existente in gestiunea unitatilor cu activitate economica se tine distinct. •
Adaosul comercial reprezinta diferenţa intre pretul de vanzare cu amanuntul si costul de achizitie si, clupa caz, taxa pe valoarea adaugata neexigibila, •
1 Pentru determinarea adaosului comer ial aferent marforilor iesite din unitate se procedeaza astfel:
.
a) fie prin calcularea procentului mediu de adaos comercial aplicand formula:
. '
Soldul contului de diferente de pret la
marfuri, reprezentand + adaos comercial existent
la începutul anului
Diferentele de pret la marfuri, reprezentand adaosul comercial aferent marfurilor intrate in unitate de la începutul anului pana la finele lunii de referinta
Pr - X I 00
Valoarea marfurilor în
stoc la începutul anului + (exclusiv taxa pe valoarecJ, adaugata rreexigibila)
Valoarea marturilor intrate in unitate de
la începutul anului pana la finele lunii de referinta
Procentul mediu de adaos comercial se inmulteste cu valoarea stocului de marfuri la sfarsitul lunii de referinta (exclusiv taxa pe valoarea adaugaţa neexigibila), determinandu-se adaosul comercial aferent stocului.
Adaosul comercial aferent marfurilor iesite din unitate in cursul lunii se determina prin scaderea adaosului comercial, aferent stocului de marfuri existent' la sfarsitul lunii, din soldul contului de diferente de pret la marfuri reprezentand adaos comercial existent la sfarsitul aceleasi perioade.
b) fie prin însumarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc la finele lunii de referinta.
65. Potrivit prezentelor norme prin preturi de înregistrare se intelege, clupa caz, costurile de achizitie, costurile de productie, preturile standard (prestabilite), preturile cu amanuntul .etc.
66. Rechizitele de bir u, imprimatele si alte materiale consumabile pe care .unitatea· considera ca nu este cazul sa le stocheze pot fi introduse direct in cheltuieli, cu exceptia formularelor cu regim special care se gestioneaza potrivit normelor elaborate in acest scop.
67. Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la finele perioadei, prin metode tehnice de constatare a stadiului sau gradului de âectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie .
68. Potrivit art. 13, alin. 2 din lege , contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric, sau numai valoric prin folosirea inventarului pennanent sau a inventarului intermitent. In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a
stocurilor, atat cantitativ cat si valoric. _
Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si înregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele pe_rioadei. ln acest caz , iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor si valoarea stocurilor finale, detem1inate pe baza inventarierii.
In cazul folosirii inventarnlui permanent, contabilitatea analitica a stocurilor se poate - organiza dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si necesitati le 'proprii ale unitatii:
a) metoda op_erativ - contabila (pe solduri), care consta in tinerea, la locul de depozitare, a evidentei cantitative a bunurilor materiale pe categorii, iar la contabilitate a evidentei valorice desfasurate pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunqri, clupa'. caz.
Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se asigura lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie iri registrul stocurilor;
b) metoda cantitativ - valorica (pe fise de cont analitic), care consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la locul de depozitare, iar în contabilitate, a /evidentei cantitativ- valorice. '
Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni, iar in cadrul acestora pe categorii de bunuri. Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de
depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile înregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont analitic de la contabilitate;
· c) metoda global - valorica, care consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul
gestiunii, cat si în contabilitate.
Controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din contabilitate se face periodic. Aceasta metoda se aplica, in principal, pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri, in cazul unitatilor care nu au dotarea tehnica corespunzatoare. Pe masura dotarii cu tehnica de calcul, unitatile vor trece la utilizarea metodei cantitativ - valorice.
69. Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, obiecte de
inventar, produse si alte bunuri materiale, precum si a productiei in curs de executie aferente actÎV1tatilor economice, de re!:,l1lla, la finele exercitiului, cu ocazia inventarier,-ii, se constituie
·prov1z1oane.
In perioadele llrnlatoare, la finele fiecarui exercitiu sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor respective, provizioanele constituite se suplimenteaza, diminueza sau se anuţeaza 'in conditiile prevederilor alin. 2, pct. 54 din prezentele norme.
4. CONTABILITATEA TERTILOR
70. Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor persoanei juridice fora scop lucrativ in relatiile cu furnizorii, clientii, personalul, asiE:,ri.rrarile si protectia sociala, bugetul statului si bugetele locale, unitatile din cadrul grupului si fondurile speciale, precum si cu diversi debitori si creditori si alte p rsoane fizice si juridice.
In contabilitatea furnizorilor si clientilor se inregistreaza operatiile patrimoniale privind livrarile de marfur-i si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si alte operatii efectuate, de regula in baza contractelor încheiate intre acestia.
Avansurile acorgate furnizorilor si creantele din ambalaje si alte bunuri de primit de la acestia, precum si avansurile primite de la clienti si datoriile pentru ambalaje si alte bunuri de livrat acestora se inregistreaza in contabilitate în conturi distincte .
71. Operatiile privind vanzarile - cumpararile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii efectuate pe baza efectelor de comert se inregistreaza in contabilitate in conturile corespunzatoare de efecte de plata sau de primit, dupa caz.
Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului si se mentioneaza în anexa la bilant.
Efectele de comert trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute d-e reglementarile în vigoare, fara de care validitatea poate fi anulata sau contestata.
72. Potrivit art. 7, alin. 2 din lege, creantele si datoriile persoanei juridice fara scop lucrativ se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala. •
Creantele si datoriile in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, ]a cursul valutar de schimb in· vigoare la data efectuarii.
Diferentele de curs valutar, intre data inregistrarii creantelor si datoriilor in devize si data incasarii; respectiv platii lor, se inregistreaza ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
73. Potrivit art. 15 din lege, contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine' pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.
In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si
externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de încasare (termen lung - peste cinci ani, mediu de la un an la cinci ani si scurt - sub un an).
In cti.drul conturilor de furnizori si •.clienti se grupeaza distinct <4ttoriile si creantele izvorâte din tranzactiile cu clauze de rezerva de propietate. De asemenea, in contabilitatea analitica se grupeaza distinct clientii si furnizorii la care persoana juridica fora scop lucrativ detine titluri de participare.
74. Creantele incerte Sţ inregistreaza distinct in contabilitate.
75. Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii, si alte drepturi în bani si/sau în natura datorate de persoana juridic fara scop lucrativ personalului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit reglementarilor in vigoare, din fondul de salarii.
In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit reglementarilor in vigoare, nu se· suporta din fondul de sa}arii (masa calda, alimentatie antidot, etc.), stimulentele acordate ,personalului din sfera activitatilor economice precum si avansurile acordate7 potrivit legii.
Drepturile de personal neridicate in termen de trei zile se inregistreaza într-un cont distinct, pe persoane.
Retinerile din salariile personalului pentru cumpatarj cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii opozabile salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.
Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de 'personal) respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi încasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza la finele exercitiului, ca alte datorii s·i creante in lega.tura cu personalul.
76. Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale cuprinde obftgatiile persoanei juridice fara scop lucrativ pentrn conţributia la asigurarile sociale si la constituirea fondului pentru plata ajutorniui de somaj, precum si contributia personalului pentru pensia suplimentara si pentru ajutorul de samar
Eventualele sume datorate sau care urmeaza a se neasa de catre persoana juridica fara scop lucrativ in perioadele urmatoare, aferente xercitiului financiar in curs, se inregistreaza la finele anului ca alte datorii si creante sociale. •
' 77. ln cadrul decontariTor cu bt1getul statului, bugetele locale si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe rezultatul brut al activităţilor economice, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe salarii, subventiile de primit si alte impozite, taxe si·varsaniinte asimilate.
lmpozitul • pe rezultatul brut al activitatilor economice se stabileste de catre persoanele juridice fara scop lucrativ care desfasoara acti itati economice, potrivit reglementarilor in vigoare.
Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar, pe baza de decont, ca' De asemenea, in acest cont se inregi treaza si TVA deductibila sau colectata, pentru . livrari de bunuri si servicii pentru care nu au sosit sau nu s:--au intocmit facturile pana la data închiderii exercitiului. Diferenta de taxa, in plus sau in minus, intre TVA colectata si TVA deductibila se inregistreaza in conturi distincte (TVA de plata, respectiv TVA de recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii. Imp9zitul pe salarii, ce se inregistreaza in cqntabilitate cuprinde totalul impozitelor individuale calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului unitatii, precum si impozitul retinut din drepturile banesti acordate şalariatilor zilieri, temporari, precum ,si colaboratorilor de orice fel, potrivit Jegii. La alţe impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului statului sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri; taxe asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe; Acestea.se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte asimilate. Subventiile primite sau de primit de catre persoana juridica fora scop lucrativ se inregistreaza in contabilitate într-un cont distinct. 78. Contabilitatea decontâ:rilor in ,cazul unitatilor de grup cuprinde: operntiile ce se inregistreaza reciproc in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea ·persoanei juridice fara scop lucrativ debitoare, cat si a celei creditoare, apartinand aceluiasi grup si de <_1.semenea cont ile coparticipatiilor referitoare la operatiunile efectuate in comun, in• cazul asocierilor in participatie, conform prevederilor legale. Debitele provenite din avansuri nedecontate din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile pretinse, stabilite in baza unor hotarari ale instai;i.telor judecatoresti, si alte creante fata de personalul unitatii se inregistreaza ca alte creante in lega.tura cu personalul. Creantele datorate de alte persoane fizice sau juridice se inregistreaza in conturile de debitori diversi. Sumele datorate de persoana juridica fara scop lucrativ, unor te1ie persoane fizice sau juridice, altele decat personalul propriu, clienti si furnizori se inregistreaza in contul de creditori diversi. 79. Cheltuielile efectuate si veniturile realizate in perioada curenta, dar care privesc perioadele sau exercitii]e financiare urmatoare, precum si cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii se inregistreaza distinct in contabilitate, prin folosirea conturilor de rct,rularizare. In aceste conturi se inregistreaza, in principal, urrnatoarele cheltuieli si venituri: cheltuielile pentru reparatii capitale neprevizibile, chiriile, abonamentele· si alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor sau xercitiilor urmatoare. 80. Operatiile' care nu pot fi înregistrate direct in conturile corespunzatoare pentru care sunt necesare clarificari ulterioare se inregistreaza, provizoriu: într-un cont distinct. Sumele înregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre persoana juridica fara scop lucrativ intr-un termen cat mai scurt, dar nu mat tarziu de închiderea exercitiului financiar. 81. La închiderea: exercitiului financiar, diferentele de curs valutar, fata de data inregistrarii in contabilîtate a creantelor si 9-atoriilor, se inregistreaza in conturile de diferente de conversie, de activ (nefavorabile) sau de pasiv (favorabile), clupa caz si se reiau la deschiderea exercitiului financiar urmator, neadmitandu-se compensari intre acestea. Pentru diferentele de conversie nefavorabile se constituie provizioane pentru deprecierea creantelor. 82. Pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti, decontari in cadrul grupului s't debitori, de regula, la finele exercitiului, cu ocazia inventarierii• se constituie provizioane pe seama cheltuielilor care se regularizeaza în conditiile prevazute la. pct. 54 si 69 din prezentele norme. 5. CONTABILITATEA TREZORERIEI 83. Contabiliţatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii. titlurilor de plasament, disponibilitatilor în conturi la banei si în casa, crediteţor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie. 84. Titlurile de plasament reprezinta actiunile achiziţionate de persoana juridica fara scop lucrativ, Clbligatiunile emise si răscumparate, pottivit legii, obligatiunile achizitionate si alte titluri de plasament achizitionate in vederea realizarii unui excedent intr"un termen scurt. La intrarea in patrimoniu, titlurile de plasament se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretui de cumparare sau la valoarea determinata potrivit contractelor. Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor de plasament, cum sunt comisîoanele si alte cheltuieli similare, se inregistreaza direct în cheltuielile de exploatare ale exercitiului financiar. 85. Conturi! la banei cuprind: valorile de încasat cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banei, disponibilitatile in lei si devize, carnetele de cecuri. cu limita de suma, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bâncare. Sumele virate sau depuse la banei sau prin mandat postal de Fatre terti si unitatile apartinand aceluiasi grup, pe baza de documente prezentate unitatii si neaparute inca în extrasele de cont se inregistreaza într-un cont distinct. Conturile curente la banei se dezvolta in analitic pe fiecare banca in parte. Dobanzile de Încasat, aferente disponibilitatilor aflate în conturi la banei, se inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate de banei in conturile. curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt. Dobanzile de platit si cele de Încasat, .iferente exercitiului financiar in curs, se inregistreaza la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare. • 86. Contabilitatea mijloacelor banesti aflate în casieria unitatii, precum si a· miscarii acestora ;ca urmare a incasarilor si platilor efectuate în numerar, se tine distinct in lei si devize. 87. In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizorii de bunuri si servicii, persoanele juridice fara scop lucrativ pot solicita deschiderea de acreditive în banei, in lei sau in devize, .in favoarea acestora. _ Avansurile de trezorerie reprezentand sumele depuse la banei, precum si sumele /in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, persoane juridice sau fizice, in vederea efectuarii unor plati în favoarea unitatii se inregistreaza in contabilitate in contwi distincte. 88. Operatiunile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile la banei, pre um si intre conturile la banei si casieria unitatii se inregistreaza în contabilitate printr-un cont. de viramente interne. 89. Contabilitatea disponibilitatilor in devize aflate in conturi la banei, in casierie, precum si a acreditivelor in devize se tine distinct pentru activitatile fata scop lucrativ s1 activitatile economice. 90. Operatiunile privind disponibilitalile în devize se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei sau la un curs fix. • La inchiderea exercitiului financiar, disponibilitatile in devize se evaluează la cursul de schimb in vigoare la acea data, iar diferentele de curs rezultate se inregistreaza in contabilitate distinct, pentru activitatile fora scop lucrativ si activitatile economice, ca venituri sau cheltuieli din asemenea operatiuni, 91. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor financiare in lei sau in devÎze se efedueaza cu respectarea Regulamentului operatiunilor de casa, a regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei, potrivit legii si a altor reglementari. 92. Provizioanele pentru deprecierea conturiior de trezorerie (titlurilor de plasament) se constituie si se re!:.,>ularizeaza in conditiile prevazute la pct. 54 si 69 din prezentele norme. 6. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR Sl REZOLTATELOR 93. Cheltuielile persoan i juridice fara scop lucrativ reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit, aferente activitatilor fara scop lucrativ, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii si activitatilor economice, pentru: •• - onsumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza unitatea; - cheltuieli cu personalul; - executarea unor obligatii legale sau contractuale de catre unitate; - cheltuieli exceptionale, dupa caz. In cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar se cuprind, potrivit reglementarilor in vigoare, de asemenea: - amortizarile si provizioanele constituite; - valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparate. • 94. Potrivit legii, contabilimtea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, lor, care se grupeaza astfel: • • a) cheltuieli de exploatare, care cuprind: - cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibilul, ambalajele, piesele de schimb, semintele si materialele de plantat, furajele si alte materiale. consumabile, costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achizitie al matenalelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al energiei si apei consumate, costul de acbizitie al animalelor si pasarilor si ·costul marfurilor vandute; - cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (intretinere si reparatii); redevente; locatii de gestiune si chirii; studii si cercetari, inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetarţ; cheltuielile cu alte.servicii executate de terti (colaboratori, comisioane. inclusiv cele platite agentilor economici cu acti.vitate de comert exterior si onorarii, cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, transporturi de bunuri si personal, deplasari, detasari si transferari, posta si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele); - cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitate (impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cum sunt taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport si altele); - cheltuieli cu personalul (salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru constituirea fonqului pentru plata ajutorului de somaj, cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala·si alte cheltuieli cu personalul suportate de unitate); - alte cheltuieli de e,xploatare _(cheltuieli cu imobilizarile corporale si necorporale privind activitaţile fara scop lucrativ; contributii si cotizatii, cote'-parti datorate potrivit statutului, ajutoare si imprumuturi din surse externe transferate altor persoane juridice fora scop lucrativ, pierderi din creante si altţ cheltuieli de .e:,s.ploatare); b) cheltuieli financiare cate cuprind: pierderîle din creante legate de participatii; pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele nefavora'bile de curs· valutar din operatiile curente si disponibilitatile in. devize; dobanzile curente aferente irnprumutttrilor primite si' alţor datorii pri\j'ind exercitiul in curs;· sconturile acordate clienti)or; alte cheltuieli financiare (pierderi din creante de natura financiara si altele); c) cheltuieli exceptionale reprezeiitand acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii,si se refora fie la operatii de gestiune (despagubiri; amenzi, penalitati si lipsuri de inventar, donatii si subventii acordate, inclusiv prelevarile si donatiile facute in scopuri umanitare, precum _si peritr sprijinirea activitatilor sociale,_ culturale si sportiv , pierderi din debitori diversi), fie la operatii de capital (valoarea contabila a i1nobilizarilor cedate si alte cheltuieli exceptionale); d) cheltuieli cu amortizarile si provizioanele, grupate in functţe de natura cheltuielilor, prevazute la literele a, b, c, clupa caz, .cuprinzând: amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale; _ ·e) provizioanele pentru risctµ-i si cheltujeli; provizioanele privind deprecierea imobilizarilqr; ·provizioanele pentru deprecierea stocurilor si, productiei irr curs de executie; provizioanele pentru deprecierea creantelor si provizioanele 'pentru depreciere-a titlurilor de plasament, amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor; provizioane reglementate; - t) cheltuieli cu impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice, c;alculat• potri,vit legij. 95. ln cadrul cat goriilor de cheltuieli clupa natura lor, prevazute la pct. 9( conturile de cheltuieli respective se dezvolta obligatoriu in-analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv activitati fora scop lucrativ, activitati cu destinatie speciala, potrivit legii si activitati economice, iar in continuare se pot dezvolta in ,analitie în functie de anumite reglementari sau potrivit nevoilor proprii. Cheltuielile privind smpele pl:itite pentru contractele de cercdare cai'e nu se includ in costuri; con1isioanele platite agentilor economici cu activitate de comert exterior taxa pentru folosirea terenuriloi:; faxa a upra mijloacelor de transporţ; cheltuieli cu pregatirea s1 perf ttionar.ţa pr_-ofesionala; prelevarile si-;donatiile facute in scopuri' umamtare si pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale si sportive si alte cheltuieli care, potrivit legii, se scad din venituri, se inregistreaza distinct in• conturi analitice, in cadrnl cont4.rilor respective de cheltuieli pe tipqri de activitati. 96. Principalele elemente care formeaza venituril'e persoariei juridice fora scop lucrativ reprezinta sumele sau valorile incasate sau de încasat, aferente activitatilor fara scop lucrativ,, ac::tivitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii si activitatilor economice din: • - avantajele pe care unitatea a consimtit sa le primeasca potrivit statlHului si reglementarilor legale in vigo3;re; . - lÎ)'rarile de bunuri, exeq1tarea de lucrari si prestarik de servicii; - e,xecutarea unei obligatii legale sau contractuale din partea ţertilor; - venituri exceptionale, clupa caz, ln cadrnl veniturilor pentru determinarea rezultatulvi exercitiului finan,ciar se cuprind, potrivit reglementarilor in vigoare, de-asemenea, 'veniturile din: - productia stocata; - productia imobilizata; , - diminuarea sau anularea provizioanelor; - pre tul de vanzare al activelor cedate;' 97" Potrivit legii, contabilitatea venituriJor persoanei juridice fara scop lucrativ se tine distinct pe felui:i -de activitati, respectiv activitati fora scop lucrativ, activitati cu destinatie spec1ala, activitati econbmice, iar m cadrul acestora pe feluri de venituri, Jupa natura lor, care se grupeaza astfel:, • • 1) venituri din activităţiielărâ scop)ucrativ -: ve:nituri din coLizati le. membrilor si contributiile banesti sau În nâtura· ale membrilo1 si s1mpatizaqtilo1, donati1, sponsoritari, dobanLi!e obtinufe diri plasarea disponibilitatilor rezultate din activit:;itea fora scop lucrativ, dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din activitatile fara scop ltfr;rativ, cote-parti primite potrivit statutului, ajutoare i împrunrntun nerambursabile din surse externe, subventii primite de la bug t, alte venituri din activitatile f,ra scop lucrativ. 2) venituri cu destinatie speciala, potrivit legii, 3) venituri din activitati le economice a) venituri din exploatare, care cuprind: - venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si din serviciile prestate. In contabilitate, aceste venituri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor; • - veniturile din productia stocata, reprezentand variatia in plus ( creste re) sau minus (reducere) intre valoarea la cost de procJuctie a stocurilor de produse si productiei in curs de la finele perioadei si valoarea stoCL1rilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calc.ul provizioanele pentru d.epreciere constituite. Veniturile din productia stocata se înscriu, alaturi de celelalte venittiri, in contul reznltatului exerciţiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor); - veniturile din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectqate de unitate pentru ea insasi, care se inn:gistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale; - venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile primite pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii (finantarea activitatii de cercetare si alte finantari) de care beneficiaza unitatea din partea statului, a colectivitatilor publice sau altor unitati patrimoniale; . - alte venitmi din exploatarea curenta, cuprinzand veni.turile din creante recuperate si alte venituri din exploatare; - veniturile realizate in avans, reprezentand incasari sau ,creante aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectu;:ite, nu se considera venituri 'ale exercitiului, ;:icestea inregistrându-se in contabilitate îritr-un cont distinct, care se reflecta in bilant; b) veniturile financiare, cuprinzand: venituri din participatii; venituri din alte imobilizari financiare; venituri din creante imobilizate; venituri din titluri de plasament; venituri din diferente de curs valutar, venituri din dobanzi; venituri din sconturi obtinute si alte venituri financiare; c) veniturile exceptionale, reprezentand acele venituri cam nu sunt legate de ;1ctivitatea normala, curenta a unitatii si se refera fie la operati1 de exploatare fie la operatii de capital, cum sunt: despagubiri si penalitat1 rncasate; venituri din cedarea activelor; cotele-partide subventii pentru investitii; alte venituri excepţionale (donaţii, s larii neridicate pi'escrise şi alte venituri); d) venituri din diminuarea sau anularea provizioantlor. Diminuarea sau anularea provizioanelor constitµite se inregistreaza la venitur; din exploatare, venituri finaciare sau venituri exceptionale, in cazurile in car;e nu se mai justifica mentinerea provizioanelor c nstituite, respectiv a1:e lo'c realizarea , riscului sau cheltuiala devine exigibilă. Cheltuielile si veniturile determinate de operatiile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre unul din asociati, conform prevederilo1 contractul ni-de asociere. La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit pe baza de decont -fiecarui asociat in vederea inregistrarii acestora' in contabilitate::i proprie. Cifra de af4ceri, confortn prezentelor norme, se calculeaza prin însumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executările ,de lucrari si prestările de servicii si alte veniturî din exploatare, mai putin rabaturile, remizele s,i alte :reduceri acordate clientilor. , 98. Potrivit prezentelor norme, in contabilitate excedentele sau deficitele se stabilesc lunar pe feluri de activitati. ln acest sens, conturile de cheltuieli si conturile de venituri in care se inregistreaz:1 in functie de natura lor, 1cheltuielile, respectiv veniturile prevazute la pct. 94 si 97 din prezentele norme, se Închid periodic, prin rezultatul exer itiului. R,ezultatul exercitiului, respectiv,excedentul sau deficitul, se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului financiar, indiferent de data incasarii ,sau plhtii lor. . Pentru activitatile economice rezuifatul exercitiului (execedent sau deficit) cuprinde rezultatul curent, rezultatul exceptional si impozîtul pe rezultatul brnt 'al activitatilor economice. -Rezultatul cun;nt reprezinta diferenta dintre veniturrle din opetati i curente, respectiv veniturile di exploatare si veniturile financiare si cheltuielile cmrente, respectiv cheltuielile de exploatare si cheltuielile financiare. Rezultatul exceptional reprezinta •diferenta dintre veniţurile si cheltuielile exceptionale, ca urmare a unor operatii efectuate de unitate, care nu stînt legate de activitatea normala, curenta a acesteia. Rezultatul exerciţiului reprezinta soldul final al contului de rezultate. Repartizarea excedentului se inregistreaza in contabilitate pe destinatiile prevazute· de reglementarile 'legale in vigoare. Excţdentul privind activitatile cu destinatie speciala nu se repartizeaza. 7. CONTABILITATEA ANGAJAMENTELOR ŞI ALTOR ELEMENTE NEPATRIMONIALE 99. Drepturile si obligatiile, pi:ecum si unele bunuri care nu pot ti, integrate inactivul si pasivul persoanei juridice fara s.cop lucrativ se inregistreaza ip contabilitate i:n conturi in .afara bilantului, denumite si cont1.,ni de ordine si. evidenta. ln aceasta categorie se cuprind angajamente (gir1Jri, cautiuni, garantii)' acordate sau ,primite în relatiilt cu tertii, mijloace fixe h1ate cu chirie, v.alori materiale primite spre prelucrare sau repar,:are, in pastrare sau custodie, debitori scosi din .ictiv, urmariti în continuare, redevente, locatii de gestiune, birii si alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenta, precum si alte valori in afară bilantului. l 00. Contabilitatea elementelor prevazute la pct. 99 se poate tine in partida simpla sau in partida dubla, in functie de optiunea unitatii. • • ln cazul in care contabilitate se tin iµ partîda dubla, pentru debitarea .sau creditarea conturilor in afara bilantuJui se uhlizeaza contul 809 "Contrapartida" . 8. CONTABILITATEA DE GESTIUNE l Ol. Organizarea contabilitatii de gestiune este obligatorie pentru perso mele juridice fara scop lucrativ c,ire desfasoara activitati economice .si este destinata in principal, pentru Înregistrarea operatîilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor r,e destinatii, respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie, etc., decoptarea productiei, precum si calculul'costului de productie ai produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate inclt,1siv al productiei, lucrarilor sr serviciilor in·curs de executie. • Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este fa latitudinea fiecarei persoane juridice fara scop lucrativ, in functie de spe ificul activitatii si necesitatile propi:ii aleace.steia. l 02. Responsabilii cu gestiunea patrimoniului persoanelor juridice Lira scop lucrativ au • obl1gat1a stabi1irii si aprobariţ criteriilor d.e repartizare a cheltuielilor ind1rcc1e asupni produstelor fabricate, lucrarilor executat_e si sţrvicîilor prestate s1 de delimitue corecta a elieltuielilor care pri-vesc activitatile fara scop lucrativ de cele care privesc activitatik economice. l 03. Calculatia costu.riforde productie aferenta activitatilor economice poate fi efectuata el upa ff\etoda cestmilor standard sau normate, metoda pe ".amenzi,, metoda pe faze, metoda globala, metoda costurilor directe SDU al1.e n.1.etode adoptate unitate in Cuncti,; âe organizari;a procesului de producti.e, specificul actiyitatii si necesitatilc proprii, 'l 04. Prevederile de la pct. 1Ol, l 02, I03, precum si Cap. Yill din prezentele norme se se completeaza pentru activitatile economice, 9. INCHlDEREA ŞI DESCHIDEREA CONTURILOR 105. Potrivit art. 27, alin. 4 din lege, exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se · încheie "la ) 1 decembrie, cu xceptia primului an de activitate, cand acestă începe la data infiintarii persoanelor juridice fara scoplucrativ. • La. închiderea exercitiului trebuie efectuate toate operatiile de stabilire· a totalului rulajelor si soldurilor conturilor pe ansamblul. exercitiului încheiat, precum si repunerea soldurilor în exercitiul urmator, in conditiile respectarii principiului contabil prevazut la pct. 19, lit. d lnchiderea si deschiderea conturilor se poate efectua, fie prin utilizarea unor conturi distincte "bilant de închidere" şi "bilant de deschidere", fie prih debitarea conturilor cu solduri creditoare, si creditarea conturilor cu solduri debitoare. CAPITOLUL III REGISTRELE DE CONTABILITATE 106. Potrivit art. 20, alin. l din Legea contabilitatii nr. 82/1991, principalele r:egistre ce se folosesc în contabilitate sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar si _cartea mare. Persoanele juridice fără scop lucrativ care, potrivit legii, pot conduce contabilitatea în partidă simplă:înregistrează operaţiunile patrimoniale cu ajutorul registrului-jurnal de încasări şi plăţi. l 07. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza, in mod cronologic, operatiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor clupa data de întocmire sau intrare a acţstora in unitate. Regi;;;trul jumal se intocmeste de per$oana juridica fara scop lucrativ si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie. . Registrul-jurnal este prezenta,t sub forma unui registru-jurnal general si a unor registre jurnal auxiliare. Principalele registre-jui;nal auxiliare care pot fi utilizate sunt cele priyind aprovizionarile, vanzarile, trezoreria, operatiile diverse, in functie de necesitatile unitat1i. Periodic, de regula lunar, totalurile jurnalelor _auxiliare se centralizeaza în regi"strul- jurnal general. . [nregistrarile operatiunilor patrimoniale in registrele-jurnal au la ba.za elemente cu privire la felul, numarul si data documentului justificativ, sumele partiale si totale, explicatiile şi conturile debitoare si creditoare corespunzatoare operatiunilor efectuate. În registrul-jurnal de încasări şi plăţi se înregistrează cronologic, zi de zi, toatţ operaţîunik de încasări şi plăţi efecttiate pe baza documentelor justificative. Registrnl-jurnal de încasări şi plăţi este documentul pe baza căruia se stabilesc veniturile şi cheltuielile, elemente care stau la baza determinării obligaţiilor fis ale. I08. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementete patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, onform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit nom1elor legale. Elementele patrimoniale înscrise ·in registrul-inventar·au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bila:ntul cont:ibil. Registrul-inventar se intocmeste' la infiintarea unitatii, anual la încheierea exercitiului financiar, cu ocazia încetării, potrivit legii, a activităţii acesteia pe baz::i de inventar faptic, precum si in alte situatii. In cazµl in care inventarierea are loc pe parcmsul ::inului, in iegistrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, 1a care se adauga intrarile si se scad iesirile de la data inventarierii pana la data încheierii exercitiului financiar. Registrul-inventar se intocmeste la nivelul fiecarei subunitati, precum si centralizat, la ·nivelul persoanei juridice fara scop lucrativ. • 109 . Registrul "cartea mare" este un document contabil obligatoriu in care se înscriu lunar, direct, sau prin regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile efectuate in registrul jumal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale. Cartea mare sta la baza întocmirii batantei de verificare si se intocmeste de persoana juridica fara scop'lucrativ si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie. 11O . Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub forma de registru sau foi volante şi listari informatice legate sub forma de registru, dupa caz. • 111. Potrivit art. 21 din lege, registrele de contabilitate se utilizeaza în stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si complet.!te astfel incat sa permita in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor patrimoniale efectuate. Registrele de ontabilitate prevazute la pct. 106 din prezentele norme, se numeroteaza înainte sau pe masura întocmirii lor, iar la inchiderea conturilor, acestea se bareaza nefiind admisa inregistrarea unor operatiuni ulterioaie•. Registrul-jurnal, registrul-jurnal de încasări şi plăţi si registrul-inventar se numeroteaza si se snuruiesc înainte de depunerea la 9rganele fiscale teritoriale pentru parafare si înregistrare. Numerotarea filelor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar· volumele se vor numerota in ordinea completariî lor. Volumele urmatoare de registre contabik se vor înregistra la organele fiscale teritoriale pe masura complet.arii celor înregistrate si parafate anterior, facandu-se totodata dovada complet.arii acestora, fara stersaturi, spatii libere sau file lipsa. Registrele de contabilitate numerotate, şnuruite, parafate , inregistrate la organele fiscale teritoriale si conduse regulat pot fi admise ca proba în cazul litigiilor persoanelor juridici; fara scop lucrativ, precum si in orice alte situatii. Totodata, absenta registrelor de contabilitate sau netinerea regulata a acestora lipseste persoana juridică fara scop lucrativ de mijloacele de proba în relatiile cu organele fiscale si da 'posibilitatea acestora din tun1a de a stabili obligatiile fata de bugetul statului, fara a tine seama de datele din contabilitate. 112. Potrivit art. 6, alin. 2 din lege, orice operatiune patrimoniala ,se consemneaza în momentul efectu.arii ei intr-un înscris care sta la baza inregistrarilor in. contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative cuprind, de regula urmatdarele elemente principale: - denumirea documentelor; - denumirea si sediul persoanei juridice care intqcmeste documentul (cand este cazul); - numarul si data intocmirii acestuia; - mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economice si financiare (cand este cazul); - continutul operatiunii economice si financiare iar atunci cand este necesar si temeiul legal al efectuarii ei; • - datele cantitative si valorice aferente operatiunii economice si financiare efectuate; - mimele si prenumele precum si semnaturile persoanelor care le-a