NORME TEHNICE din 1 octombrie 2001pentru introducerea cadastrului general(actualizate până la data de 7 decembrie 2010*)
EMITENT
  • MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 744 din 21 noiembrie 2001



    -----------  +  1. IntroducereNormele tehnice privind lucrările de introducere a cadastrului general sunt elaborate de A.N.C.P.I. în baza atribuţiilor care îi revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările ulterioare.----------Sintagma "O.N.C.G.C. - Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie" a fost înlocuită cu sintagma "A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară" potrivit lit. a) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.În conformitate cu prevederile legale măsurătorile cadastrale se fac la nivel de parcela/corp de proprietate şi au ca scop evidenţierea imobilelor prin forma, dimensiune şi atribute. Rolul normelor tehnice este acela de a prezenta succesiunea operaţiunilor tehnice la introducerea cadastrului general, modul de organizare a lucrărilor, modul de întocmire şi conţinutul documentaţiilor tehnice rezultate, condiţiile tehnice de calitate şi modul de avizare, verificare şi recepţie a lucrărilor. Normele tehnice nu se referă la metodele de execuţie a lucrărilor, la instrumentele utilizate, la modul de prelucrare a datelor rezultate din măsurători, alegerea acestora fiind în responsabilitatea executantului, astfel încât sa îndeplinească condiţiile de conţinut şi de calitate cerute.Condiţiile pentru realizarea reţelelor geodezice de sprijin, de indesire şi de ridicare, precum şi structura şi conţinutul bazei de date a cadastrului general sunt stabilite în normele tehnice specifice.  +  2. Dispoziţii generalePrezentele norme tehnice sunt obligatorii pentru persoanele fizice şi juridice care finanţează, contractează, avizează, executa, verifica şi receptioneaza lucrări de cadastru general.Titularii cadastrelor de specialitate trebuie să îşi elaboreze propriile metodologii, instrucţiuni, regulamente sau norme tehnice şi sunt obligaţi ca la întocmirea acestora sa ţină seama de prevederile prezentelor norme tehnice. Normele tehnice, instrucţiunile, regulamentele şi metodologiile anterior aprobate de titularii cadastrelor de specialitate, vor fi revizuite conform prevederilor prezentelor norme tehnice şi prezentate pentru avizare A.N.C.P.I.-----------Sintagma "O.N.C.G.C. - Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie" a fost înlocuită cu sintagma "A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară" potrivit lit. a) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.  +  3. Reţele geodezice3.1. Prevederi generale3.1.1. Materializarea punctelor din reţelele geodezice de sprijin şi din reţelele de îndesire şi ridicare se face conform anexei nr. 9, având mărci conform anexei nr. 10.---------Pct. 3.1.1 a fost modificat de pct. 7.1 al art. I din ORDINUL nr. 349 din 1 septembrie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 19 octombrie 2004.3.1.2. Coordonatele punctelor din reţelele geodezice se calculează în Sistem de proiectie Stereografic 1970 şi în Sistem de referinţa Marea Neagra 1975.3.2. Reţeaua geodezica de sprijin3.2.1. Reţeaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrărilor de cadastru general este formată din totalitatea punctelor determinate în sisteme unitare de referinţa.3.3. Reţea geodezica de indesire3.3.1. Reţeaua geodezica de indesire se realizează astfel încât să asigure densitatea de puncte necesare în zona de lucru şi în zona limitrofa pentru executarea lucrărilor de introducere a cadastrului general.3.3.2. În configuraţia reţelei geodezice de indesire vor fi incluse cel puţin 4 puncte din reţeaua geodezica de sprijin, astfel încât poligonul format sa încadreze toate punctele reţelei de indesire.3.3.3. Reţeaua geodezica de indesire şi ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, reţele de drumuiri poligonometrice sau tehnologii geodezice bazate pe înregistrări satelitare (Global Positioning System-GPS - sisteme globale de pozitionare). În cazul în care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS, la proiectarea reţelei se va ţine seama de următoarele:- reţeaua de indesire şi ridicare trebuie să se sprijine pe minimum 4 puncte din reţeaua geodezica de sprijin;- punctele de sprijin vor trebui să fie uniform repartizate atât în interiorul reţelei, cat şi la marginea acesteia;- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum 3 vectori;- se va prevedea determinarea punctelor de legătura dublu-staţionate în sesiuni diferite. Numărul minim de sesiuni s într-o reţea cu p puncte şi cu utilizarea a r receptoare se calculează cu relaţia:       (p - n)s = --------- pentru n ≥ 1,        (r - n)în care n este numărul punctelor de legătura între sesiuni.Dacă un punct este stationat de m ori, atunci numărul de sesiuni se calculează cu relaţia:      m x ps = -------          r3.3.4. Reţelele geodezice de indesire se compensează ca reţele libere prin încadrarea în configuraţia lor a cel puţin 4 puncte din reţeaua geodezica de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor reţelei geodezice de indesire nu trebuie să depăşească ± 5 cm în poziţie planimetrica şi se calculează cu relaţia:3.3.5. După compensarea ca reţea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor reţelei de indesire şi ridicare în Sistemul de proiectie Stereografic 1970 printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din reţeaua geodezica de sprijin.3.3.6. Punctele din reţeaua de indesire trebuie să asigure o densitate de 1 punct/5 kmp în extravilan şi 1 punct/kmp în intravilan.3.4. Reţea geodezica de ridicare3.4.1. Reţelele geodezice de ridicare sunt create în scopul asigurării numărului de puncte necesare măsurătorilor topografice şi cadastrale de detaliu. Punctele reţelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin intersecţii înainte, retrointersectii, intersecţii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizându-se puncte din reţeaua geodezica de sprijin şi de indesire.3.4.2. Densitatea unei reţele geodezice de ridicare se stabileşte în raport cu suprafaţa pe care se executa lucrările şi cu scopul acestora. Reţelele geodezice de ridicare se proiectează astfel încât să se asigure determinarea punctelor care delimitează unităţile administrativ-teritoriale şi intravilanele, precum şi a celor care definesc parcelele/corpurile de proprietate. Se va asigura o densitate de cel puţin 1 punct/kmp în zona de şes, 1 punct/2 kmp în zone colinare şi 1 punct/5 kmp în zone de munte.3.4.3. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuraţia terenului şi densitatea detaliilor (în principal limite de proprietate). Materializarea se va face, după natura solului, cu borne, repere şi mărci standardizate. În intravilan, în zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face şi cu picheti metalici cu diametrul de 25 mm şi cu lungimea de 15 cm, batuti la nivelul solului, asigurând o densitate a punctelor de minimum 4 puncte/kmp . Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati către cel puţin alte doua puncte din reţeaua geodezica de indesire şi ridicare sau din reţeaua geodezica de sprijin.3.4.4. Indiferent de instrumentele şi procedeele tehnice utilizate la executarea măsurătorilor, reţeaua geodezica de ridicare se compensează ca reţea constransa pe punctele reţelelor de sprijin şi de indesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie să depăşească: ± 10 cm în intravilan, iar în extravilan ± 20 cm în zone de şes, ± 30 cm în zone colinare, ± 50 cm în zone de munte. Aceasta se calculează cu relaţiile:Formulele sunt prezentate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21 noiembrie 2001.3.4.5. Documentaţia tehnica întocmită după executarea reţelelor geodezice de sprijin, indesire şi ridicare, supusă operaţiunilor de recepţie, va cuprinde:- memoriul tehnic cuprinzând descrierea generală a lucrării, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a reţelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou-determinat), preciziile obţinute etc.;- schema dispunerii punctelor vechi şi noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor);- schema măsurătorilor efectuate (schita vizelor);- fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din măsurătorile de teren (denumirea/numărul punctului de staţie, denumirile/numerele punctelor vizate, direcţii măsurate, distanţe măsurate);- descrierile topografice (anexa nr. 8) şi schiţele de reperaj pentru punctele vechi şi noi;- inventar de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului prezentat în anexa nr. 15);- tabel din care să reiasă diferenţele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV) şi coordonatele noi ale aceloraşi puncte, rezultate în urma compensării reţelei.  +  4. Delimitarea cadastrala a unităţilor administrativ-teritoriale4.1. Prevederi generale4.1.1. Delimitarea cadastrala a unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă operaţiunea de baza prin care se identifica, se măsoară la teren şi se oficializeaza limitele unităţilor administrativ-teritoriale, conţinând punctele de frangere şi traseele hotarului unei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi limitele intravilanelor din respectiva unitate administrativ-teritorială. Aceasta lucrare se executa obligatoriu înaintea începerii lucrărilor de introducere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritorială.4.1.2. Stabilirea liniei de hotar şi a denumirilor unităţilor administrativ-teritoriale se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, republicată, cu modificările ulterioare. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale întocmite şi aprobate potrivit prevederilor legale. În cazurile în care nu s-au aprobat planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.4.2. Operaţiuni de delimitare4.2.1. Pentru realizarea delimitărilor cadastrale se vor executa următoarele:a) constituirea comisiei de delimitare, denumita în continuare comisie, şi aprobarea componentei acesteia, prin ordin al prefectului;---------Sintagma "Comisie de delimitare cadastrală" a fost înlocuită cu sintagma "comisie de delimitare" potrivit lit. d) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.b) parcurgerea la teren a traseului hotarului teritoriului unităţii administrative şi stabilirea punctelor de hotar care vor fi materializate;c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafaţă utilizate pentru punctele de triangulaţie de ordinul V şi cu borne subterane tip 2, conform anexei nr. 9. Mărcile pentru bornele de suprafaţă se inscripţionează conform anexei nr. 10.---------Lit. c) a pct. 4.2.1. a fost modificată de pct. 7.2 al art. I din ORDINUL nr. 349 din 1 septembrie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 19 octombrie 2004.d) executarea măsurătorilor pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar;e) calculul coordonatelor punctelor de hotar;f) întocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare şi al delegaţilor unităţilor administrativ-teritoriale vecine (anexa nr. 13);----------Sintagma "Comisie de delimitare cadastrală" a fost înlocuită cu sintagma "comisie de delimitare" potrivit lit. d) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.g) întocmirea dosarului de delimitare şi marcarea hotarelor administrative.---------Sintagma "Comisie de delimitare cadastrală" a fost înlocuită cu sintagma "comisie de delimitare" potrivit lit. d) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.2.2. Comisia de delimitare a limitelor comunelor, oraşelor sau municipiilor de pe raza administrativă a unui judeţ are următoarea componenţă:- reprezentantul instituţiei prefectului, în calitate de preşedinte al comisiei;- primarii comunelor, oraşelor sau municipiilor implicate;- reprezentantul oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară din cadrul judeţului;- reprezentanţii aparatelor de specialitate ale primarilor din unităţile administrativ-teritoriale;- reprezentanţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, dacă hotarul sau tronsonul de hotar trece printr-o pădure ori este limitrof acesteia;- reprezentanţii Administraţiei Naţionale "Apele Române", dacă hotarul sau tronsonul de hotar trece de-a lungul unui curs de apă, lac ori mare teritorială;- reprezentantul Poliţiei de Frontieră Române, dacă hotarul este şi frontieră de stat;- secretarii comunelor, oraşelor sau municipiilor implicate, care vor asigura şi secretariatul comisiei.-----------Pct. 4.2.2. a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.2.3. Înaintea începerii lucrărilor de delimitare cadastrala delegatul O.C.P.I. împreună cu primarul procedează la convocarea comisiei, care are obligaţia sa studieze (înainte de parcurgerea terenului) întreaga documentaţie existenta referitoare la ultima delimitare cadastrala.----------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.2.4. Consiliul local care doreşte să îşi delimiteze teritoriul va comunică în scris (anexa nr. 11), cu aviz de confirmare, consiliului local al unităţii administrativ-teritoriale vecine, cu minimum 15 zile înainte, data, ora şi locul de întâlnire pentru a proceda la operaţiunea de delimitare cadastrala. Consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale vecine este obligat să îşi delege membrii comisiei care vor participa la stabilirea hotarului.4.2.5. Când o parte din hotarul unităţii administrativ-teritoriale care se delimitează se afla la limita de judeţ, comisia de delimitare va fi constituită prin ordin comun al prefecţilor judeţelor implicate. Consiliul local care îşi delimitează teritoriul şi O.C.P.I. vor informa în scris (anexa nr. 12) prefectura judeţului vecin, respectiv O.C.P.I. din judeţul vecin, despre operaţiunea de delimitare cadastrala cu minimum 15 zile înainte de data stabilită pentru delimitarea cadastrala. Aceştia sunt obligaţi să îşi trimită delegaţii, membri ai comisiei, la data, ora şi locul comunicate.-----------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.Sintagma "Comisie de delimitare cadastrală" a fost înlocuită cu sintagma "comisie de delimitare" potrivit lit. d) a pct. 5 al art. II din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.2.5^1. Comisia de delimitare pentru unităţile administrativ-teritoriale aflate pe limita de judeţ are următoarea componenţă:- reprezentanţii instituţiilor prefectului judeţelor implicate, în calitate de copreşedinţi ai comisiei;- reprezentanţii oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din cadrul judeţelor implicate;- reprezentanţii compartimentelor de specialitate din cadrul consiliilor judeţene implicate;- primarii comunelor, oraşelor sau municipiilor situate pe linia de hotar a judeţului;- reprezentanţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, dacă hotarul sau tronsonul de hotar trece printr-o pădure ori este limitrof acesteia;- reprezentanţii Administraţiei Naţionale "Apele Române", dacă hotarul sau tronsonul de hotar trece de-a lungul unui curs de apă, lac ori mare teritorială;- reprezentantul Poliţiei de Frontieră Române, dacă hotarul este şi frontieră de stat;- secretarii judeţelor implicate, care vor asigura şi secretariatul comisiei.------------Pct. 4.2.5^1. a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.2.6. În cazul în care delegaţii consiliului local al unităţii administrativ-teritoriale vecine, ai judeţului vecin sau ai O.C.P.I. vecin, după caz, nu se prezintă la termenul stabilit, delimitarea cadastrala a hotarului se va face în lipsa acestora, iar în procesul-verbal şi în schita de delimitare se vor face menţiuni în legătură cu aceasta.-----------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.2.7. Operaţiunea de delimitare cadastrala pe teren a liniei de hotar începe, de regula, dintr-un punct de trei sau mai multe hotare, identificandu-se traseul până la următorul punct format din intersecţia mai multor hotare. Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitări cadastrale. În lipsa schitei menţionate stabilirea liniei de hotar se face de către membrii comisiei şi se evidenţiază, la faţa locului, pe hărţile şi planurile topografice existente. Reprezentanţii executantului lucrărilor, convocaţi prin grija O.C.P.I., participa în mod obligatoriu la operaţiunile de stabilire a punctelor liniilor de hotar şi a punctelor care vor fi materializate.----------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.2.8. În cazul în care unele segmente şi puncte de hotar stabilite anterior (existente pe schita veche de delimitare) au suferit modificări, pe noua schita vor fi făcute menţiunile corespunzătoare. Numerotarea punctelor de hotar începe cu numărul 101 din punctul de intersecţie a trei sau mai multe hotare situate în partea de nord sau nord-vest şi continua în sens orar.4.2.9. În cazul existenţei unor delimitări cadastrale făcute anterior se vor înlocui numerele vechi ale punctelor de hotar cu numere noi, fără a se dubla numerele. Pe segmentele de hotar comune pentru doua unităţi administrativ-teritoriale delimitate numerele vechi ale punctelor de hotar din teritoriul unităţii administrativ-teritoriale vecine vor fi scrise în paranteza.4.2.10. Pentru toate punctele de hotar materializate (vechi sau noi) se vor întocmi schite de reperaj şi descrieri topografice (anexa nr. 8). Se vor culege date asupra terenurilor traversate de tronsoanele liniilor de hotar (categoriile de folosinţa, destinaţia terenurilor şi proprietarii) şi se vor consemna în procesul-verbal de delimitare cadastrala.4.2.11. Dacă linia de hotar este şi linie de frontieră a tarii, coordonatele punctelor de hotar se preiau, în mod obligatoriu, de la Centrul Naţional de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie. Linia de frontieră a tarii se avizează la Comandamentul Naţional al Grănicerilor.-----------Sintagma "Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Cadastru - I.G.F.C.C." a fost înlocuită cu sintagma "Centrul Naţional de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie - C.N.C.G.F.T." potrivit lit. c) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.2.12. Cu ocazia parcurgerii terenului se va face descrierea stării marcajelor atât pentru vechile puncte de hotar (care se menţin), cat şi pentru noile puncte care trebuie materializate cu borne.4.2.13. Punctele care se borneaza sunt:- punctele de intersecţie ale liniilor de hotar (puncte de 3 sau mai multe hotare);- unele puncte de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului alese astfel încât să permită, la nevoie, reconstituirea exactă a traseului hotarului. Pe tronsoanele de hotar, în aliniament, mai lungi de 3 km, bornele se planteaza la distanţe de aproximativ 2 km;- punctele de intersecţie a hotarului cu ape curgătoare, cai ferate, şosele se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusă se vor marca prin stâlpi de lemn cu diametrul de 10 cm şi lungimea de 70 cm, protejati cu movile de pământ.4.2.14. În cazurile în care punctele de schimbare a aliniamentelor (de frangere) sau de intersecţie a hotarelor care trebuie bornate se afla în locuri improprii bornarii (balta, mlastina, cariera etc.), se vor planta în apropierea lor borne martor din care se vor determina coordonatele punctelor de hotar.4.2.15. Dacă hotarul traversează în linie dreaptă o pădure compactă, o păşune, o fâneaţă sau un lac, se vor borna punctele de intersecţie a liniei de hotar cu limita suprafeţelor acestor categorii de folosinţă (în aceste cazuri linia de hotar este o linie dreaptă imaginară). Dacă linia de hotar care traversează pădurea este o linie frântă sau sinuoasă, se vor materializa şi se vor determina coordonate la punctele care definesc respectiva linie de hotar.----------Pct. 4.2.15 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.2.16. Dacă hotarul este format de talvegul unei ape curgătoare se vor borna numai punctele de intersecţie a liniei de hotar cu traseul apei pe partea dinspre teritoriul care se delimitează, indiferent de lungimea tronsonului. Dacă firul apei are un traseu sinuos, la lucrările de delimitare se vor determina coordonate la punctele intermediare care definesc acest traseu. Punctele intermediare se materializeaza la intervale de 200-1.000 m cu stâlpi de lemn cu lungimea de 70 cm şi diametrul de 20 cm, protejati cu movile de pământ. În cazul apelor curgătoare interioare hotarul se stabileşte pe talvegul firului de curgere a apei, iar în cazul albiilor secate, hotarul se stabileşte la jumătatea albiei minore. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeţei unităţii administrativ-teritoriale.4.2.17. Dacă unitatea administrativ-teritorială este marginita de drumuri, cai ferate, diguri, canale, linia de hotar se stabileşte pe una dintre laturile acestora, astfel încât acestea să fie cuprinse în întregime în suprafaţa unei unităţi administrativ-teritoriale. În cazul traseelor frante ori sinuoase se vor determina coordonate la puncte intermediare care definesc aceste trasee. Coordonatele punctelor intermediare vor fi utilizate la calculul suprafeţei unităţii administrativ-teritoriale.4.2.18. Pe râurile de frontieră ale tarii şi pe fluviul Dunarea coordonatele punctelor de hotar vor fi cele preluate de la Centrul Naţional de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie. Pe fluviul Dunarea, pe porţiunea în care ambele maluri se afla pe teritoriul României, punctele de hotar între doua teritorii se stabilesc de comun acord de către consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Coordonatele punctelor de hotar se determina prin digitizare pe planuri topografice la scara 1:10.000 sau 1:5.000, actualizate.--------Sintagma "Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Cadastru - I.G.F.C.C." a fost înlocuită cu sintagma "Centrul Naţional de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie - C.N.C.G.F.T." potrivit lit. c) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.2.19. La Marea Neagra hotarele se stabilesc pe linia care separa uscatul de apa, la data măsurătorilor.4.2.20. În cazurile în care exista neintelegeri între vecini la stabilirea liniei de hotar şi membrii comisiei nu pot rezolva neînţelegerile, litigiul se consemnează în documentele de delimitare cadastrala, astfel:a) pe schita generală a hotarului administrativ şi pe schita cu porţiunea de hotar în litigiu se consemnează ambele variante;b) suprafaţa în litigiu se va calcula din coordonatele punctelor de pe contur, care se vor stabili în prezenta membrilor comisiei de delimitare;----------Sintagma "Comisie de delimitare cadastrală" a fost înlocuită cu sintagma "comisie de delimitare" potrivit lit. d) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.c) unele puncte caracteristice de pe conturul suprafeţei în litigiu se vor materializa cu stâlpi de lemn cu lungimea de 50 cm şi diametrul de 10 cm şi vor avea o alta numerotare decât restul punctelor de hotar;d) până la rezolvarea litigiului suprafaţa disputata va fi inclusă în suprafaţa calculată a teritoriului nominalizat de O.C.P.I.;----------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.e) în procesul-verbal de delimitare cadastrala se vor menţiona argumentele celor două părţi şi se vor anexa copii de pe actele deţinute, dacă acestea exista;f) după soluţionarea litigiului se reface documentaţia cadastrala şi se vor materializa cu borne punctele de hotar de pe varianta acceptată.4.2.21. Materializarea punctelor hotarului administrativ se realizează prin grija executantului lucrărilor de delimitare cadastrala.4.2.22. Coordonatele X, Y, Z ale punctelor de hotar se calculează în Sistemul de proiectie Stereografic 1970 şi în Sistemul de referinţa Marea Neagra 1975. Precizia de determinare a coordonatelor este similară cu cea a punctelor din reţelele geodezice de ridicare.4.2.23. Operaţiunile de delimitare a intravilanelor constau în:a) constituirea comisiei de delimitare a intravilanului;b) parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului urbanistic general aprobat, şi stabilirea punctelor care se vor materializa;c) materializarea punctelor;d) executarea operaţiunilor de teren şi de birou pentru determinarea coordonatelor punctelor;e) întocmirea procesului-verbal de delimitare cadastrala a intravilanului, cu acordul şi cu semnăturile membrilor comisiei (anexa nr. 3);f) întocmirea dosarului de delimitare cadastrala.4.2.24. Comisia de delimitare a limitelor intravilanelor, numita prin ordin al prefectului, este formată din primarul şi secretarul consiliului local, delegatul O.C.P.I. şi delegatul organului abilitat în probleme de urbanism şi amenajarea teritoriului.-----------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.2.25. Convocarea membrilor comisiei se face prin grija secretarului primăriei la data şi ora stabilite de primar.4.2.26. Limita intravilanului se materializează cu borne inscripţionate conform reglementărilor în vigoare (anexele nr. 9 şi nr. 10). Punctele materializate vor asigura o densitate de minimum 2 pct./km.---------Pct. 4.2.26. a fost modificat de pct. 7.3 al art. I din ORDINUL nr. 349 din 1 septembrie 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 956 din 19 octombrie 2004.4.2.27. Punctele materializate pe limita intravilanului, precum şi cele reprezentate prin detalii stabile se numeroteaza începând de la 1001, în sens orar, începând cu un punct din partea de nord-vest. Dacă limita intravilanului a fost materializata cu ocazia întocmirii Planului urbanistic general (aprobat potrivit legii), vor fi determinate coordonatele punctelor materializate.4.2.28. Pentru toate punctele materializate se vor întocmi schite de reperaj şi descrieri topografice (anexa nr. 8).4.2.29. Pentru toate punctele geodezice utilizate şi pentru punctele de hotar şi limita de intravilan, materializate, se vor întocmi procese-verbale de predare, conform modelului prezentat în anexa nr. 14.4.3. Documentaţii tehnice4.3.1. La terminarea lucrărilor de delimitare cadastrala a unităţii administrativ-teritoriale se întocmeşte, în vederea realizării recepţiei, "dosarul de delimitare", care trebuie să cuprindă următoarele piese:- memoriul tehnic;- schita generală a hotarului unităţii administrativ-teritoriale;- schiţele segmentelor de hotar cuprinse între doua puncte de trei sau mai multe hotare, cu acordul şi semnăturile membrilor comisiei de delimitare;- dosarul de verificare a lucrărilor de delimitare, întocmit potrivit regulamentelor aprobate de A.N.C.P.I.;----------Sintagma "O.N.C.G.C. - Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie" a fost înlocuită cu sintagma "A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară" potrivit lit. a) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.- schiţele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;- descrierile topografice ale tuturor punctelor materializate (anexa nr. 8);- inventarul de coordonate pentru toate punctele de hotar (materializate şi nematerializate);- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului prezentat în anexa nr. 15);- date rezultate din măsurătorile de teren şi prelucrările acestora, pe suport magnetic - fisier ASCII (denumire/numărul punctului de staţie, denumire/numerele punctelor vizate, direcţii măsurate, distanţe măsurate, calcule, tolerante, erori);- schema măsurătorilor efectuate (schita vizelor);- suprafaţa teritoriului calculată din coordonatele tuturor punctelor de hotar;- procesul-verbal de delimitare cadastrala, cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzătoare fiecărei unităţi administrativ-teritoriale vecine, cu semnăturile membrilor comisiei de delimitare (anexa nr. 13);- copii de pe scrisorile de convocare trimise consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale vecine şi, după caz, prefecturilor şi O.C.P.I. vecine.-----------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.3.2. Schita generală a hotarului administrativ, însoţită de o descriere a traseului hotarului, se întocmeşte pe copii extrase de pe hărţile topografice, la scările 1:25.000 sau 1:50.000, astfel ca, în funcţie de mărimea teritoriului, schita să fie pe o singura plansa. Schita generală conţine reprezentarea următoarelor detalii:- reţeaua hidrografica formată din apele curgătoare şi stătătoare, canalele şi digurile principale;- perimetrele intravilanelor şi denumirile acestora;- poziţia şi numerotarea punctelor materializate şi a punctelor de 3 sau mai multe hotare;- traseul liniei de hotar, marcat prin semne convenţionale;- denumirea teritoriilor vecine.4.3.3. Pentru segmentele care constituie şi hotar de judeţ este necesar acordul prefecturilor şi al O.C.P.I. din cele doua judeţe limitrofe şi, respectiv, parafa prefecturii, semnătura prefectului, semnătura şi parafa preşedintelui consiliului judeţean, aplicate pe schita în dreptul porţiunii de hotar.------------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.3.4. Dosarul de delimitare cadastrala se întocmeşte în trei exemplare: un exemplar se depune la O.C.P.I., un exemplar la consiliul local şi un exemplar la consiliul judeţean. Pentru porţiunile de hotar cu unităţi administrativ-teritoriale vecine se întocmesc dosare cu schita tronsonului de hotar, cu poziţia şi numerotarea punctelor de hotar. La fiecare consiliu local al unităţilor administrativ-teritoriale vecine se transmite, prin grija O.C.P.I., un dosar cuprinzând schita porţiunii comune de hotar şi inventarul de coordonate al punctelor de hotar pe tronsonul respectiv.-----------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.3.5. Pentru fiecare intravilan se întocmeşte un dosar de delimitare cadastrala care conţine:- schita generală a limitei intravilanului, la o scara convenabila (1:5.000, 1:10.000, 1:15.000), cu numerotarea punctelor, denumirea intravilanului, reţeaua generală de drumuri/străzi, hidrografia. Pentru cazurile deosebite se pot prezenta şi detalii la scări mai mari;- schite cu segmentele de pe limita intravilanului, la scara 1:2.000, cu numerotarea tuturor punctelor;- memoriu tehnic;- dosarul de verificare a lucrărilor de delimitare a intravilanului, întocmit potrivit regulamentelor aprobate de A.N.C.P.I.----------Sintagma "O.N.C.G.C. - Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie" a fost înlocuită cu sintagma "A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară" potrivit lit. a) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.- schite de reperaj şi descrierile topografice ale punctelor materializate;- procesul-verbal de delimitare, cu acordul şi semnăturile membrilor comisiei judeţene şi ai O.C.P.I. din cele doua judeţe;----------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.- inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita intravilanului (materializate şi nematerializate);- inventar de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic (fisier ASCII conform modelului prezentat în anexa nr. 15);- schema măsurătorilor efectuate;- copii de pe scrisorile de încunoştinţare trimise delegatului organului abilitat în probleme de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor locale şi, după caz, al comisiilor judeţene sau prefecturilor;- suprafaţa intravilanului calculată din coordonatele punctelor de pe limita intravilanului.4.3.6. Dosarul de delimitare cadastrala al intravilanului se întocmeşte în trei exemplare: un exemplar se preda la consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale, un exemplar la O.C.P.I. şi un exemplar la organul abilitat în probleme de urbanism şi amenajarea teritoriului.-----------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.4.3.7. După stabilirea limitelor unităţilor administrativteritoriale de către comisiile numite în acest scop prin ordinele prefecţilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, va propune actul normativ de promovare a hărţii în format digital cu limitele administrativ-teritoriale ale României.---------Pct. 4.3.7. a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.  +  5. Lucrări de introducere a cadastrului general5.1. Proiectul tehnic de ansamblu5.1.1. Scopul proiectului tehnic de ansamblu, întocmit de executantul lucrării, este de a furniza datele principale necesare pentru elaborarea proiectelor tehnice de execuţie, stabilirea soluţiilor tehnice şi pentru estimarea cantităţilor şi valorilor pe categorii de lucrări.5.1.2. În cazul unor lucrări de actualizare de mica complexitate la care nu sunt necesare analize ale lucrărilor vechi, iar execuţia noilor lucrări nu implica studierea mai multor soluţii, se poate trece direct la proiectul tehnic de execuţie, cu aprobarea O.C.P.I. sau, după caz, a A.N.C.P.I.----------Sintagma "O.N.C.G.C. - Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie" a fost înlocuită cu sintagma "A.N.C.P.I. - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară" potrivit lit. a) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.5.1.3. Întocmirea proiectului tehnic de ansamblu este obligatorie pentru lucrările care se executa pe unităţi administrativ-teritoriale întregi sau pe porţiuni de cel puţin jumătate din suprafaţa acestora.5.1.4. Proiectul tehnic de ansamblu cuprinde următoarele părţi principale:a) constatările şi concluziile în urma analizării documentaţiilor existente, din punct de vedere cantitativ, calitativ şi al gradului de actualitate;b) prezentarea soluţiilor tehnice de baza pentru executarea lucrărilor de introducere sau întreţinere a cadastrului general;c) calcule estimative pentru volumul de lucrări, forta de muncă necesară pentru executarea lucrărilor la termenele programate pe etape, necesarul de fonduri, mijloace tehnice şi materiale;d) memoriul justificativ.5.1.5. Pentru urmărirea realizării lucrărilor se întocmeşte graficul programării calendaristice a desfăşurării pe etape de execuţie a acestora.5.1.6. Proiectul tehnic de ansamblu se avizează de Comisia de avizare a O.C.P.I., numita prin decizie a directorului general. Prevederile proiectului tehnic de ansamblu sunt obligatorii la întocmirea proiectului tehnic de execuţie.---------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.5.2. Proiectul tehnic de execuţie5.2.1. Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia care sta la baza justificarii soluţiilor tehnice alese şi a cuantificării volumelor de lucrări pe etape şi tipuri, precum şi estimarea fondurilor necesare. La elaborarea proiectului executantul va respecta prevederile prezentelor norme tehnice, precum şi precizările de ordin tehnic şi financiar din proiectul tehnic de ansamblu şi din caietul de sarcini.5.2.2. Proiectul tehnic de execuţie cuprinde următoarele părţi principale:a) prevederile din proiectul tehnic de ansamblu referitoare la lucrările care trebuie să facă obiectul proiectului tehnic de execuţie;b) concluziile în urma recunoaşterii făcute la teren;c) studiul asupra posibilităţilor de utilizare a documentaţiilor şi produselor cartografice şi cadastrale existente în zona;d) posibilităţile de recuperare, integrare şi utilizare a datelor şi documentelor provenite în urma aplicării legilor proprietăţii şi a recepţiei lucrărilor;e) soluţiile proiectate prezentate pe scheme grafice pentru ansamblul teritoriului sau pentru unităţile administrativ-teritoriale şi pentru fiecare intravilan, cuprinzând:- punctele reţelei de sprijin;- determinarea coordonatelor punctelor pe hotarul unităţii administrativ-teritoriale şi pe limita intravilanelor;- punctele sau traseele reţelelor de întreţinere şi ridicare pentru extravilan şi intravilan;- delimitarea zonelor pe categorii de planuri cadastrale sau topografice existente (după anii de întocmire sau ultima actualizare, după scara, după felul materialului-suport pe care este făcuta imprimarea şi după metoda de întocmire);f) devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrări (reţele geodezice, conversia planurilor în format digital, măsurători de detaliu pentru actualizarea sau realizarea hartilor şi planurilor, întocmirea registrelor cadastrale etc.);g) memoriul tehnic.5.3. Lucrări de cadastru general prin utilizarea de planuri şi harţi vechi5.3.1. Înainte de începerea lucrărilor de introducere a cadastrului general O.C.P.I. are obligaţia sa analizeze şi sa pregătească întreaga documentaţie topografica şi cadastrala existenta pe unitatea administrativ-teritorială.---------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.5.3.2. Criteriile de baza pentru analizarea conţinutului planurilor şi hartilor existente, menţionate mai sus, în vederea utilizării lor la introducerea şi întreţinerea cadastrului general într-o unitate administrativ-teritorială, sunt:- procentul de modificări ale conţinutului cadastral, raportat la conţinutul general pe unitatea de suprafaţa (kmp);- calitatea suportului planurilor şi hartilor;- lizibilitatea planurilor şi hartilor şi gradul de uzura şi degradare a acestora;5.3.3. Procentul de modificări ale conţinutului planurilor şi hartilor constituie criteriul de baza faţă de celelalte criterii menţionate mai sus. Procentul de modificări se stabileşte prin confruntarea planurilor şi hartilor cu situaţia din teren.5.3.4. Concluziile rezultate în urma analizei vor fi menţionate în caietul de sarcini referitor la lucrările de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei făcute asupra conţinutului planurilor şi hartilor, precum şi documentaţia topografica şi cadastrala existenta vor fi puse la dispoziţie executantului lucrărilor.5.3.5. Confruntarea din teren a planurilor cadastrale sau topografice existente se face pe diferite zone din unitatea administrativ-teritorială pentru cel puţin 75% din suprafaţa acesteia.5.3.6. În cadrul operaţiunii de confruntare cu situaţia din teren se verifica existenta şi starea punctelor geodezice din reţeaua de referinţa, din extravilan şi din intravilanele componente ale unităţii administrativ-teritoriale. Pe copiile planurilor şi hartilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificări constatate "din vedere" asupra imobilelor, categoriilor de folosinţa şi detaliilor liniare şi se vor estima în procente, în funcţie de suprafaţa afectată.5.3.7. După determinarea procentului mediu de modificări în conţinutul planurilor şi hartilor se va stabili soluţia care trebuie adoptată pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrările de introducere şi întreţinere a cadastrului general: actualizarea planurilor şi hartilor existente sau a planurilor şi hartilor noi.5.3.8. O.C.P.I. va pune la dispoziţie executantului lucrărilor documentele cadastrale existente în zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport hârtie, material plastic transparent, baza tare), fie sub forma digitală, dacă exista plan digital.---------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.5.3.9. La încheierea lucrării executantul este obligat sa predea O.C.P.I. documentele primite.---------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.Înainte de operarea modificărilor pentru actualizarea planurilor cadastrale existente, acestea se transforma, de către executantul lucrărilor, în forma digitală prin digitizare sau scanare/vectorizare.Parametrii de scanare şi structura datelor predate vor fi menţionate în caietul de sarcini referitor la lucrările de introducere a cadastrului general.Modificările constatate în urma lucrărilor de actualizare vor fi făcute direct pe planul digital obţinut. Planurile cadastrale noi se realizează în forma digitală şi constituie baza de date grafice; datele şi informaţiile referitoare la imobile şi proprietari constituie baza de date textuale. Structura bazei de date grafice şi a bazei de date textuale şi legăturile dintre acestea se stabilesc prin instrucţiuni specifice.5.3.10. La introducerea lucrărilor de cadastru general recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor şi documentelor rezultate în urma aplicării legilor proprietăţii se va realiza de executantul lucrării numai dacă acestea corespund din punct de vedere al calităţii şi respecta prevederile din prezentele norme tehnice.5.3.11. Datele şi informaţiile conţinute în documentaţiile tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate şi vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general.5.3.12. Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu fiecare imobil din intravilan şi din extravilan, realizandu-se operaţiunile de teren şi de birou pentru determinarea elementelor necesare actualizării acestuia, astfel:a) în extravilan:- măsurători pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate;- măsurători pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor/corpurilor de proprietate;- întocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupele de parcele izolate;b) în intravilan:- măsurători pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietate;- măsurători expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;- măsurători pentru pozitionarea construcţiilor cu caracter permanent, nou-apărute;- întocmirea schitei pentru fiecare corp de proprietate.5.3.13. În interiorul corpurilor de proprietate se vor reprezenta numai parcelele care au categoriile de folosinţa în suprafaţa mai mare de 50 mp în intravilan şi mai mare de 300 mp în extravilan şi numai construcţiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafeţe mai mici decât cele de mai sus vor fi incluse în parcelele adiacente ale aceluiaşi proprietar.5.3.14. Lăţimea străzilor, drumurilor comunale şi ulitelor se stabileşte între limitele corpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezintă partea carosabilă, trotuarele, şanţurile, acostamentele, zonele de parcare şi de refugiu, zonele verzi etc. Detaliile liniare (drumuri, străzi, ulite, cai ferate, diguri, ape etc.) constituie corpuri de proprietate independente şi se înregistrează ca atare.5.3.15. Concomitent cu efectuarea operaţiunilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral, pentru fiecare parcela/corp de proprietate se culeg şi datele de identificare a proprietarului sau deţinătorului legal, categoriile de folosinţa a parcelelor şi modul de deţinere (exclusiv sau în indiviziune).5.3.16. La nivelul fiecărui corp de proprietate din intravilan se vor întocmi:a) schita cadastrala a corpului de proprietate. Pe schita se figurează perimetrul, parcelele din interior, categoriile de folosinţa a parcelelor şi clădirile cu caracter permanent. Pe schita se scriu, de asemenea, numele şi prenumele proprietarului (cu iniţială tatălui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu a proprietarului (în cazul în care proprietarul are alt domiciliu), vecinii şi cu o săgeata se indica direcţia nord. Schiţele cadastrale vor fi grupate pe sectoare cadastrale;b) fişa corpului de proprietate, care constituie documentul de baza în care se înscriu datele cadastrale care se introduc în baza de date a cadastrului general.După încheierea lucrărilor la nivelul intravilanului fiecare fişa a corpului de proprietate (anexa nr. 1) se completează cu numărul cadastral definitiv, cu suprafeţele calculate ale parcelelor şi suprafaţa corpului de proprietate.5.3.17. Documentele care se întocmesc în extravilan sunt:a) schita cadastrala, pe grupe de parcele, în cazul terenurilor agricole şi silvice, pe trupuri de pădure sau pe corpuri de proprietate ale marilor deţinători (ferme, exploataţii agricole, triaje şi depouri, aeroporturi, lacuri, exploatări miniere, cariere etc.);b) fişa corpului de proprietate (anexa nr. 1).5.3.18. Condiţiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt următoarele:- în intravilan: ± 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, al corpurilor de proprietate şi al proiectiilor la sol ale construcţiilor cu caracter permanent şi ± 20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;- în extravilan: ± 20 cm în zonele de şes, ± 30 cm în zonele colinare şi ± 50 cm în zonele de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale, parcelelor sau corpurilor de proprietate.5.3.19. Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se vor determina prin măsurători expeditive. Suprafeţele rezultate se vor constrânge pe suprafaţa corpului de proprietate calculată din coordonate.Detaliile liniare şi elementele punctuale reprezentând reţeaua de cai de comunicaţii, hidrografia şi construcţiile speciale se vor determina în aceleaşi condiţii de precizie ca şi pentru corpurile de proprietate.5.4. Lucrări de cadastru general pe baza ortofotoplanurilor5.4.1. Noile tehnologii permit executarea lucrărilor de cadastru prin utilizarea ortofotoplanurilor. Datorită caracteristicilor şi calităţilor ortofotoplanului lucrările de cadastru general trebuie abordate conform unui nou concept: planul cadastral index.5.4.2. Scopul implementării planului cadastral index, realizat pe baza ortofotoplanurilor, este de a furniza soluţii de cost eficiente, bazate pe utilizarea cat mai larga a datelor cadastrale existente.5.4.3. Planul cadastral index (anexa nr. 16) conţine reprezentarea grafica în format digital a următoarelor elemente:- limitele corpurilor de proprietate;- construcţiile permanente;- elemente de infrastructura (cai ferate, drumuri, ape, canale şi elemente de toponimie aferente);- identificatori cadastrali georeferentiati.5.4.4. Planul cadastral index se obţine prin vectorizarea corecta a limitelor de pe ortofotoplanurile digitale şi necesita atât o identificare pe teren a acestora, cat şi evaluarea semnificaţiei lor.5.4.5. Conturarea obiectelor se va face pe copiile ortofotoplanurilor, obtinandu-se o schita de identificare. Se vor identifica în primul rând elementele vizibile pe ortofotoplanuri. Pentru elementele ce sunt neclare pentru vectorizare se vor efectua schite ajutătoare.5.4.6. Poziţiile punctelor topografice, pentru detalii care sunt în zone umbrite sau acoperite de vegetaţie, se pot determina prin ridicari topografice simple (metoda coordonatelor rectangulare, metoda aliniamentului sau metoda intersecţiei liniare, radiere etc.). Pentru detaliile topografice ridicate prin aceste metode se vor întocmi schite de detaliu.5.4.7. Preciziile care trebuie asigurate pentru poziţia planimetrica relativă a punctelor topografice care pot fi identificate pe ortofotoplan sunt de ±10 cm în intravilan şi ±20 cm în extravilan pentru terenurile plane, ±30 cm pentru zonele de deal şi ±50 cm pentru zonele de munte.5.4.8. Pentru corpurile de proprietate pentru care nu se dispune de una dintre următoarele surse de informaţii:- documentaţii tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii;- plan parcelar şi titluri de proprietate eliberate conform legilor proprietăţii;- documentaţii executate conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, cu modificările ulterioare, şi avizate tehnic, datele de identificare a proprietarului se vor culege pe teren.5.4.9. Prin vectorizare, de pe ortofotoplanuri se vor extrage următoarele elemente:- limitele corpurilor de proprietate;- elementele de infrastructura: cai ferate, drumuri, ape, canale. Vectorizarea se va face ţinându-se sema de elementele culese pe teren în schiţele de identificare şi schiţele detaliilor determinate prin măsurători clasice.5.4.10. Pentru includerea în planul cadastral index a documentaţiilor tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii executate în Sistemul de proiectie Stereografic 1970 se vor utiliza coordonatele punctelor de contur. În cazul în care punctele de contur au coordonate într-un sistem de referinţa local (ales arbitrar) se va efectua o pozitionare relativă pe baza unor elemente comune cu suportul pus la dispoziţie de beneficiar. Unde nu este posibila aceasta pozitionare pe planul cadastral index se va amplasa doar identificatorul cadastral corespunzător corpului de proprietate respectiv (cu ajutorul planului de încadrare în zona). Forma şi dimensiunile corpului de proprietate se vor regasi în arhiva digitală (realizată prin scanarea documentaţiei) cu ajutorul identificatorului cadastral.5.4.11. Conturul construcţiilor permanente se va vectoriza de pe imaginea raster a planului de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate şi se va integra în corpul de proprietate corespunzător din planul cadastral index.5.4.12. Pentru integrarea în planul cadastral index a datelor şi informaţiilor rezultate în urma aplicării legilor proprietăţii se va proceda astfel: pe imaginile raster furnizate de ortofotoplanuri se va identifica amplasamentul planului parcelar şi se va determina prin vectorizare suprafaţa tarlalei. Executantul trebuie să efectueze un plan parcelar vectorizat bazat pe planul parcelar existent, păstrând forma, configuraţia şi suprafaţa parcelelor înscrise în titlul de proprietate. Cu ajutorul elementelor fixe de pe imaginea raster acest nou plan parcelar va fi inserat pe planul index (printr-o transformare conformă), avându-se grija să se realizeze o cat mai buna pozitionare a proprietăţilor. În memoriul tehnic va fi prezentat un tabel (prezentat mai jos), cuprinzând fiecare plan parcelar şi cele doua suprafeţe: suprafaţa vectorizata şi suprafaţa din titlul de proprietate. Vor fi înscrise şi diferenţele dintre cele doua suprafeţe. Planul parcelar se va regasi în arhiva digitală cu ajutorul identificatorului cadastral, obţinută prin scanarea planurilor parcelare.─────────────────────────────────────────────────────────────────────     Codul Suprafaţa Suprafaţa dinNr. planului vectorizata Legea nr. 18/1991, Diferenţe Diferenţecrt. parcelar - mp - republicată - mp - - % -                                 - mp -───────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 T47 100.000 9.000 1.000 10─────────────────────────────────────────────────────────────────────5.4.13. Pentru integrarea în planul cadastral index a documentaţiilor întocmite conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991, cu modificările ulterioare, se va introduce conturul incintei din inventarul de coordonate şi se va verifica suprafaţa rezultată cu suprafaţa din titlu (rezultatul va fi consemnat în memoriul tehnic sub forma de tabel). Conturul construcţiilor permanente se va introduce din inventarul de coordonate (dacă exista) sau se va vectoriza de pe imaginea raster a planului de situaţie şi se va integra în corpul de proprietate corespunzător. Dacă planurile sunt în format digital se vor prelua din ele elementele necesare planului cadastral index. Conversia în format digital a materialului cartografic de pe suport analogic se va face cu o precizie corespunzătoare preciziei grafice a scării documentaţiei cartografice puse la dispoziţie, calculată pentru eroarea grafica de +/- 0,2 mm.5.4.14. Identificatorii cadastrali sunt definiţi ca puncte cu atribut într-un fisier specific. Atributul punctului este un cod numeric de identificare unic, care face legătura cu baza de date textuale.Toate imobilele, inclusiv elementele de infrastructura (drumuri, cai ferate etc.), vor primi un identificator cadastral al cărui atribut va fi un număr natural (de la 1 la n) unic pe întreaga unitate administrativ-teritorială. Amplasarea identificatorilor cadastrali se va face obligatoriu în interiorul corpurilor de proprietate şi pe cat posibil în centrul de greutate al acestora.5.4.15. Se vor atribui identificatori cadastrali şi pentru elementele de infrastructura, iar acestea se vor amplasa, pe cat posibil, în centrul de greutate al limitelor ce definesc elementul de infrastructura respectiv.5.4.16. Identificatorii cadastrali nu reprezintă numerele cadastrale provizorii atribuite de O.C.P.I., acestea regasindu-se în baza de date textuale.----------Sintagma "Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - O.J.C.G.C." a fost înlocuită cu sintagma "Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - O.C.P.I." potrivit lit. b) a pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 259 din 29 noiembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 7 decembrie 2010.5.5. Baza de date grafice5.5.1. Baza de date grafice se va realiza în format digital, cu obligativitatea înregistrării tuturor entităţilor definite în prezentele norme tehnice.5.6. Baza de date textuale5.6.1. Pentru realizarea bazei de date textuale vor fi folosite informaţiile extrase din:(i) documentaţiile tehnice întocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii;(îi) titlurile de proprietate eliberate conform legilor proprietăţii;(iii) documentaţiile executate conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991, cu modificările ulterioare, şi avizate tehnic;(iv) datele culese pe teren şi înscrise în fişa corpului de proprietate.5.6.2. Atributele care se vor ataşa entităţilor grafice se vor incarca într-o baza de date care trebuie să asigure conţinutul registrelor cadastrale.5.6.3. Datele se stocheaza la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.  +  6. Conţinutul planului cadastral6.1. Prevederi generale6.1.1. Conceptul de baza la realizarea planului cadastral este forma digitală. Planurile cadastrale de ansamblu şi planurile cadastrale de baza se obţin prin extragerea datelor din bazele de date grafice şi textuale şi prin desenarea la plotter.6.2. Planul cadastral de ansamblu6.2.1. Planul cadastral de ansamblu al unităţii administrativ-teritoriale se obţine prin generalizarea planului cadastral de baza şi conţine reprezentarea grafica a întregii suprafeţe a unităţii administrativ-teritoriale.6.2.2. Planul cadastral de ansamblu sau, după caz, harta cadastrala de ansamblu, sub forma analogica, se întocmeşte, în funcţie de mărimea unităţii administrativ-teritoriale şi de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula este una dintre scările 1:10.000, 1:25.000, 1:50.000.6.2.3. Elementele de conţinut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:- denumirea unităţii administrativ-teritoriale;- pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră;- reţeaua de şosele, drumuri, străzi, ulite şi cai ferate;- reţeaua hidrografica şi construcţiile hidrotehnice importante (ape curgătoare, stătătoare, canale deschise, baraje, diguri);- punctele care marchează hotarele unităţii administrativ-teritoriale;- limitele şi denumirea intravilanelor;- elemente de toponimie;- punctele din reţeaua geodezica;- nordul geografic;- scara planului.Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se întocmeşte (în extracadru, în partea din stânga jos) schema cu dispunerea foilor componente.6.3. Planul cadastral de baza6.3.1. Planul cadastral de baza se întocmeşte în scopul reprezentării în plan a datelor rezultate la introducerea sau întreţinerea cadastrului general pentru o anumită unitate administrativ-teritorială şi cuprinde elementele de cadastru general în detaliu.6.3.2. Scara uzuală la care se reprezintă planul cadastral de baza, în forma analogica, este:- 1:5.000, în zonele de şes pentru extravilan şi 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;- 1:2.000, în zonele de deal pentru extravilan şi 1:2.000, 1:1.000 sau 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;- 1:5.000 şi 1:10.000 sau, după caz, scări mai mari în zonele montane;- 1:2.000, 1:1.000, 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, în zonele din Delta Dunării.6.3.3. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scările menţionate anterior se întocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficială în România. Reprezentarea analogica se face în Sistem de proiectie Stereografic 1970.6.3.4. Planul cadastral de baza va conţine următoarele elemente:- punctele reţelei geodezice de sprijin, de indesire şi de ridicare;- limitele şi punctele de hotar, cu numărul de ordine, pentru hotarul unităţii administrativ-teritoriale şi pentru intravilanele componente;- limitele şi numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele, numerele cadastrale şi categoriile de folosinţa ale parcelelor, limitele şi numerele cadastrale ale construcţiilor cu caracter permanent;- reţeaua de drumuri;- căile ferate;- apele curgătoare cu sensul lor de curgere;- apele stătătoare;- construcţiile hidrotehnice;- denumirile localităţilor, apelor, principalelor forme de relief, pădurilor, drumurilor şi străzilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale etc., care sunt prevăzute în nomenclatoarele şi atlasele oficiale în vigoare;- numerele poştale ale imobilelor din intravilane;- codul SIRSUP al unităţii administrativ-teritoriale;- scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de întocmire, schema de dispunere şi încadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 1970.6.3.5. Semnele convenţionale, regulile de scriere şi corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza şi de ansamblu sunt cele prevăzute în "Atlasul de semne convenţionale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2.000; 1:1.000 şi 1:500", ediţia 1978, până la elaborarea şi avizarea şi/sau aprobarea unui nou atlas de semne convenţionale.  +  7. Criteriile de împărţire a terenurilor după destinaţii7.1. Prevederi generale7.1.1. Terenurile de orice fel care aparţin persoanelor fizice şi juridice, indiferent de titlurile pe baza cărora sunt deţinute, se împart pe destinaţii conform prevederilor legale.7.1.2. Prin deţinători de terenuri se înţelege titularii dreptului de proprietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori de deţinător precar.7.1.3. Domeniul public poate fi de interes naţional, caz în care proprietatea asupra sa în regim de drept public aparţine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea (de asemenea în regim public) aparţine comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor.7.2. Terenurile cu destinaţie agricolă7.2.1. Din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele, terenurile cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamente silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii agrozootehnice şi de îmbunătăţiri funciare, amenajările piscicole, drumurile tehnologice şi de depozitare.7.3. Terenurile cu destinaţie forestieră7.3.1. Din categoria terenurilor cu destinaţie forestieră fac parte: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, producţie ori administraţie silvică, terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive - stancarii, abrupturi, bolovănişuri, rape, ravene, torenţi.7.4. Terenurile aflate permanent sub ape7.4.1. Din această categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale şi artificiale la nivelul maxim de retenţie, bratele şi canalele din Delta Dunării, fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale şi contigue.7.5. Terenurile din intravilan7.5.1. În această categorie se includ toate terenurile, indiferent de categoria de folosinţa, situate în perimetrul localităţilor urbane şi rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislaţiei în vigoare.7.6. Terenurile cu destinaţie specială7.6.1. Din categoria terenurilor cu destinaţie specială fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene şi navale, cele pe care se afla obiective şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, terenurile cu exploatări miniere, petroliere, cele pentru nevoile de apărare a tarii, precum şi rezervaţiile şi monumentele naturii, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.  +  8. Criteriile de clasificare şi identificare a categoriilor de folosinţa a terenurilor şi a construcţiilor8.1. Prevederi generale8.1.1. Categoria de folosinţa a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidenţierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinţa alături de celelalte atribute este necesară atât pentru întocmirea cărţii funciare, cat şi pentru stabilirea sarcinilor fiscale care grevează imobilele. În cadastrul general nu se înregistrează subcategorii de folosinţa.8.1.2. Fiecare dintre cele 5 destinaţii ale terenurilor poate avea categorii de folosinţa predominante, care ocupa suprafaţa majoritara, şi categorii de folosinţa care ocupa un procent mai mic. De exemplu, în grupa terenurilor cu destinaţie agricolă categoriile de folosinţa predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fâneţele şi păşunile, dar un procent mai mic îl ocupa şi construcţiile, apele etc. Tot astfel, în intravilane, în afară de categoria de folosinţa curţi-construcţii, care este predominanta în cadrul destinaţiei, se includ şi alte categorii de folosinţa care ocupa suprafeţe mai mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape etc.8.2. Criteriile de identificare a categoriilor de folosinţa a terenurilor8.2.1. Terenuri arabile (A). În această categorie se încadrează acele terenuri care se ara în fiecare an sau la mai mulţi ani (2-6 ani) şi sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice şi industriale, plante medicinale şi aromate, plante furajere, legume etc. În categoria de folosinţa arabil se includ: arabil propriu-zis, pajişti cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii şi rasadnite, capsunarii, alte culturi perene. Se înregistrează ca terenuri arabile:a) terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase şi graminee perene), care se ara o dată la cel mult 6 ani;b) terenurile rămase temporar neinsamantate datorită inundaţiilor, colmatarilor, degradărilor sau altor cauze;c) terenurile cu sere şi rasadnite sistematizate, cu menţiunea "sere" sau "rasadnite".Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrări de desecare, terasare, irigare etc. se vor delimita şi se vor înscrie la arabil cu întreaga lor suprafaţa, incluzând şi suprafeţele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate etc., care au lăţimi mai mici de 2 m, cu excepţia celor din proprietatea Societăţii Naţionale "Îmbunătăţiri Funciare" - S.A. şi Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A., care se vor înregistra la categoria de folosinţa curţi-construcţii.8.2.2. Păşuni (P). Păşunile sunt terenuri inierbate sau intelenite în mod natural sau artificial prin însămânţări la maximum 15-20 de ani şi care se folosesc pentru pasunatul animalelor. În cadrul acestei categorii de folosinţa se înregistrează:a) păşuni curate - păşunile acoperite numai cu vegetaţie ierboasa;b) păşuni cu pomi - păşunile plantate cu pomi fructiferi, în scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum şi păşunile care provin din livezi paraginite. La încadrarea acestora se va ţine seama de faptul ca producţia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezintă un produs secundar;c) păşuni împădurite - păşunile care în afară de vegetaţie ierboasa sunt acoperite şi cu vegetaţie forestieră, cu diferite grade de consistenta;d) păşuni cu tufărişuri şi maracinisuri.8.2.3. Fâneţe (F). La categoria fâneţe se încadrează terenurile inierbate sau intelenite în mod natural sau artificial prin însămânţări la maximum 15-20 de ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se înregistrează la fâneţe: fâneţe curate, fâneţe cu pomi, fâneţe împădurite, fâneţe cu tufărişuri şi maracinisuri.8.2.4. Vii (V). În această categorie se încadrează terenurile plantate cu viţă de vie:a) vii altoite şi indigene:- viile altoite au la baza lor un portaltoi;- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe rădăcini proprii.Împreună mai sunt denumite şi vii nobile;b) vii hibride - sunt cele care poarta şi denumirea de producători direcţi;c) hamei - deoarece au o agrotehnica asemănătoare cu a viţei de vie, plantaţiile de hamei se includ în această categorie de folosinţa;d) pepiniere viticole - terenuri pentru producerea materialului săditor viticol: plantaţiile portaltoi şi pepinierele propriu-zise sau şcolile de vite.8.2.5. Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi şi arbuşti fructiferi. Se înregistrează ca livezi:a) livezi clasice - terenurile plantate cu pomi fructiferi în diferite sisteme de cultura tradiţionale, şi anume: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi în sistem agropomicol, livezi pure etc.;b) livezi intensive şi superintensive - livezi amenajate având o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor şi mecanizarea lucrărilor de întreţinere şi recoltare;c) plantaţii de arbuşti fructiferi - terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacăze, trandafiri de dulceaţa etc.;d) pepiniere pomicole - terenurile destinate pentru producerea materialului săditor pomicol;e) plantaţii de duzi.8.2.6. Păduri şi alte terenuri forestiere. În această categorie de folosinţa intra toate terenurile care sunt cuprinse în amenajamentele silvice şi în afară acestora, indiferent de proprietar. Se înregistrează la această categorie de folosinţa:a) păduri - terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, cu o suprafaţa mai mare de 0,25 ha;