ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 59 din 6 noiembrie 2025pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul energiei
EMITENT
  • GUVERNUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 7 noiembrie 2025



    Având în vedere angajamentele și termenele asumate de România în raport cu instituțiile Uniunii Europene, precum și riscul de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza 2021/0333 - procedură de infringement având ca obiect netranspunerea în termen a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 (reformare) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, înaintată autorităților române,întrucât autoritățile române au la dispoziție până la data de 24 noiembrie 2025 adoptarea măsurilor de soluționare a avizului motivat suplimentar emis în Cauza 2021/0333,faptul că, prin Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018, au fost impuse obligații statelor membre, care trebuie să ia în considerare nivelul de ambiție prevăzut în Acordul de la Paris din 12 decembrie 2015, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 și semnat de România la New York la 22 aprilie 2016, ratificat prin Legea nr. 57/2017, referitor la schimbările climatice, precum și progresele tehnologice, inclusiv reducerea costurilor investițiilor în energia din surse regenerabile,propunerea Comisiei Europene din iulie 2021, în cadrul pachetului de inițiative în materie de politici reprezentând Pactul verde european, dublarea ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic în anul 2030 față de anul 2020, pentru a ajunge la cel puțin 40% față de obiectivul general obligatoriu al Uniunii Europene de atingere a unei ponderi de cel puțin 32% a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie al Uniunii Europene până în anul 2030, stabilit prin Directiva (UE) 2018/2001,ținând cont de contextul geopolitic regional, în vederea realizării obiectivului pe termen lung al unui sistem energetic independent de țările terțe, Uniunea Europeană ar trebui să pună accentul pe accelerarea tranziției verzi și pe asigurarea unei politici energetice de reducere a emisiilor, care să reducă dependența de combustibilii fosili importați și să promoveze prețuri corecte și accesibile cetățenilor și întreprinderilor localizate în Uniunea Europeană din toate sectoarele economiei.Având în vedere necesitatea utilizării eficiente a resurselor de biomasă, acordând prioritate ori de câte ori este posibil utilizării materiilor prime de biomasă în defavoarea utilizării sale pentru energie, prin respectarea principiului utilizării în cascadă a biomasei,luând în considerare dezideratul reprezentat de decarbonarea energiei utilizate pentru încălzirea și răcirea clădirilor prin creșterea ponderii producției și a utilizării energiei din surse regenerabile pentru a îndeplini obiectivul ambițios prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei“), de a orienta și a stimula eforturile privind exploatarea potențialului utilizării și producției de energie din surse regenerabile în clădiri, de a încuraja dezvoltarea tehnologiilor care produc energie din surse regenerabile și de a contribui la integrarea eficientă a unor astfel de tehnologii în Sistemul energetic național (SEN), oferind în același timp siguranță investitorilor și implicare la nivel local și contribuind totodată la eficiența SEN,întrucât pentru accelerarea ritmului implementării proiectelor pentru producția de energie din surse regenerabile este necesar să se adopte norme de nivel primar care să simplifice și să reducă termenele aferente procedurilor de acordare a autorizațiilor necesare punerii în funcțiune a acestora, luându-se în considerare acceptarea la scară largă de către public a implementării energiei din surse regenerabile,deoarece Ministerul Energiei, în calitate de minister de resort, în colaborare cu autoritățile cu competențe în domeniu, ar trebui să identifice zonele de uscat, de suprafață, de subsol și de ape maritime sau de ape interioare necesare pentru instalarea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile și a infrastructurii aferente, în vederea îndeplinirii cel puțin a contribuțiilor lor naționale la obiectivul general revizuit pentru anul 2030 privind energia din surse regenerabile, prevăzut la art. 3 alin. (1) din Directiva (UE) 2018/2001, și în sprijinul atingerii obiectivului neutralității climatice până cel târziu în 2050, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021,având în vedere că ministerul de resort ar trebui să se asigure că astfel de zone reflectă traiectoriile lor estimate și capacitatea instalată totală planificată și ar trebui să identifice domenii specifice pentru diferitele tipuri de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile prevăzute în planurile lor naționale integrate privind energia și clima prezentate în temeiul prevederilor art. 3 și 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018,faptul că, printre aspectele care necesită reglementări imediate, atât de natură primară, cât și secundară, sunt: schemele de sprijin și calculul ponderii energiei din surse regenerabile, comunitățile de energie din surse regenerabile, garanțiile de origine pentru energia produsă din surse regenerabile de energie, stabilirea punctului unic de contact în vederea simplificării procedurilor administrative, metodologia privind calculul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili și biolichide, mecanisme de cooperare,întrucât complexitatea actului normativ și faptul că, după aprobarea acestuia, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei va trebui să modifice și să completeze legislația secundară, în conformitate cu prevederile acestui act normativ, iar întârzierea adoptării acestor modificări va avea un impact major asupra implementării Componentei 6 - Energie prevăzute în Planul național de redresare și reziliență al României,în considerarea faptului că în data de 12 februarie 2025 Comisia Europeană a notificat autorităților române avizul motivat suplimentar în Cauza 2021/0333 pentru netranspunerea completă a art. 19 alin. (2) primul paragraf, a patra și a cincea teză și al doilea paragraf și alin. (9), art. 21 alin. (6) și art. 22 alin. (4) lit. f)-h) din Directiva (UE) 2018/2001, sunt necesare măsuri urgente de remediere a situației pentru a răspunde solicitărilor Comisiei cât mai curând posibil prin transpunerea prevederilor sus-menționate, pentru a evita declanșarea procedurii contencioase împotriva României prin sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.  +  Articolul IOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1165 din 6 decembrie 2022, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 2, după punctul 1 se introduce un nou punct, pct. 1^1, cu următorul cuprins:1^1. «eficiență energetică înainte de toate» înseamnă eficiența energetică înainte de toate, astfel cum este definită la art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare;2. La articolul 2, punctele 18, 19 și 27 se modifică și vor avea următorul cuprins:18. «comunitate de energie din surse regenerabile» înseamnă o entitate juridică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a) care, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, are la bază o participare deschisă și voluntară, este autonomă și este controlată efectiv de acționari sau membri situați în apropierea proiectelor privind sursele regenerabile de energie deținute și dezvoltate de respectiva entitate juridică;b) are un număr de minimum 5 membri sau acționari persoane fizice, IMM-uri, asociații și fundații sau ai administrației publice locale;c) al cărei obiectiv principal este să ofere avantaje comunitare economice, sociale sau de mediu acționarilor ori membrilor săi sau zonelor locale în care își desfășoară activitatea;d) locurile de consum, precum și unitățile de producere a energiei electrice ale membrilor sau acționarilor sunt racordate la rețeaua aceluiași operator de distribuție;19. «contract de achiziție de energie din surse regenerabile» înseamnă un contract bilateral negociat direct în temeiul căruia o persoană fizică sau juridică achiziționează energie din surse regenerabile direct de la un producător, care cuprinde contracte de achiziționare de energie electrică din surse regenerabile și contracte de achiziție de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire;...............................................................27. «biomasă agricolă» înseamnă biomasă obținută din agricultură și din industriile conexe;3. La articolul 2, după punctul 28 se introduce un nou punct, pct. 28^1, cu următorul cuprins:28^1. «biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice» înseamnă:a) fracțiunea biodegradabilă a produselor rezultate din prelucrarea primară și secundară pe teritoriul României a lemnului recoltat de pe teritoriul național sau provenit din import/schimburi intracomunitare - coajă, rumeguș, lemnul sub formă de așchii sau particule, tocătura provenită din liniile de profilare, capetele și flancurile buștenilor, resturi de lemn, rezultate în urma prelucrării sau reciclării materialelor lemnoase, precum și materialele lemnoase declasate în incinta proprie ca urmare a procesului tehnologic de prelucrare a materialelor lemnoase;b) tocătură de lemn, provenită numai din categoriile cuprinse la lit. a);4. La articolul 2, punctul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:38. «combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică» înseamnă combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, astfel cum sunt definiți la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor;5. La articolul 2, după punctul 52 se introduc douăzeci și opt de noi puncte, pct. 53-80, cu următorul cuprins:53. «lemn rotund industrial» înseamnă bușteni de gater, bușteni de furnir, lemn pentru celuloză rotund sau despicat, precum și orice alt lemn rotund adecvat pentru scopuri industriale, cu excepția lemnului rotund ale cărui caracteristici, cum ar fi specia, dimensiunile, verticalitatea și densitatea nodurilor, îl fac inadecvat pentru utilizarea industrială după cum este definit și justificat în mod corespunzător în conformitate cu condițiile forestiere relevante;54. «zonă pretabilă accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile» înseamnă o locație sau zonă specifică, terestră sau maritimă sau de ape continentale, care a fost desemnată ca fiind în mod special adecvată pentru instalarea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile;55. «echipamente de energie solară» înseamnă echipamente care convertesc energia solară în energie termică sau electrică, în special echipamente termice solare și echipamente fotovoltaice solare;56. «zonă de ofertare» înseamnă o zonă de ofertare în sensul definiției de la art. 2 pct. 65 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică (reformare);57. «tehnologie inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile» înseamnă tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile care îmbunătățește, cel puțin într-un mod, tehnologia comparabilă de ultimă generație în materie de energie din surse regenerabile sau face ca o tehnologie de energie regenerabilă care nu este pe deplin comercializată sau care implică un grad clar de risc să devină exploatabilă;58. «sistem de contorizare inteligentă» - definit în conformitate cu art. 3 pct. 117 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;59. «punct de reîncărcare» înseamnă o interfață fixă sau mobilă, conectată sau neconectată la rețea, pentru transferul de energie electrică către un vehicul electric, care, deși poate avea unul sau mai mulți conectori adaptați diferitelor tipuri de conectori, este capabilă să reîncarce un singur vehicul electric o dată și care exclude dispozitivele cu o putere de ieșire mai mică sau egală cu 3,7 kW al căror scop principal nu este reîncărcarea vehiculelor electrice;60. «participant la piață» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 79 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;61. «piață de energie electrică» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 81 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;62. «baterie de uz casnic» înseamnă o baterie reîncărcabilă de sine stătătoare cu o capacitate nominală mai mare de 2 kWh, care este adecvată pentru instalare și utilizare într-un mediu casnic;63. «baterie pentru vehicule electrice» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 14 din Regulamentul (UE) 2023/1.542 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE și a Regulamentului (UE) 2019/1.020 și de abrogare a Directivei 2006/66/CE;64. «baterie industrială» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 13 din Regulamentul (UE) 2023/1.542;65. «starea de sănătate» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 28 din Regulamentul (UE) 2023/1.542;66. «nivelul de încărcare» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 27 din Regulamentul (UE) 2023/1.542;67. «valoare de referință a puterii» înseamnă informațiile dinamice deținute în sistemul de gestionare al unei baterii care prescriu setările de energie electrică la care bateria ar trebui să funcționeze în mod optim în timpul unei operațiuni de reîncărcare sau de descărcare, pentru a se optimiza starea de sănătate a bateriei și utilizarea sa operațională;68. «reîncărcare inteligentă» înseamnă o operațiune de reîncărcare în cazul căreia intensitatea energiei electrice furnizate bateriei este ajustată în mod dinamic, pe baza informațiilor primite prin intermediul comunicațiilor electronice;69. «reîncărcare bidirecțională» - potrivit definiției prevăzute la art. 2 pct. 11 din Regulamentul (UE) 2023/1.804 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE, cu modificările și completările ulterioare;70. «punct de reîncărcare de putere normală» înseamnă un punct de reîncărcare de putere normală, în sensul definiției de la art. 2 pct. 37 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu modificările și completările ulterioare;71. «industrie» înseamnă întreprinderile și produsele care intră sub incidența secțiunilor B, C și F, precum și a secțiunii J diviziunea 63 din Nomenclatorul statistic al activităților economice (NACE Rev. 2), astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu modificările și completările ulterioare;72. «scop neenergetic» înseamnă utilizarea combustibililor ca materii prime într-un proces industrial, în loc de a fi utilizați pentru a produce energie;73. «combustibili din surse regenerabile» înseamnă biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă și combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică;74. «plantație forestieră» - potrivit definiției prevăzute la art. 2 pct. 11 din Regulamentul (UE) 2023/1.115 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii Europene și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010, cu modificările și completările ulterioare;75. «energie osmotică» înseamnă energia creată din diferența concentrațiilor de sare ale două fluide, cum ar fi apă dulce și apă sărată;76. «eficiență a sistemului» înseamnă selectarea de soluții eficiente din punct de vedere energetic, în cazul în care acestea permit, de asemenea, o cale de decarbonare rentabilă, o flexibilitate suplimentară și utilizarea eficientă a resurselor;77. «stocarea energiei în același amplasament» înseamnă o instalație de stocare a energiei, combinată cu o instalație care produce energie din surse regenerabile și care este racordată la același punct de acces la rețea;78. «vehicul electric solar» înseamnă un autovehicul dotat cu un grup motopropulsor care conține doar dispozitive electrice nonperiferice cu funcția de convertizoare de energie cu un sistem electric reîncărcabil de stocare a energiei, care poate fi reîncărcat extern și care este echipat și cu panouri fotovoltaice integrate în vehicul;79. «gaze din surse regenerabile» înseamnă biogazul în sensul definiției de la pct. 30, inclusiv biogazul care a fost transformat în biometan, și combustibilii de origine nebiologică din surse regenerabile astfel cum sunt definiți la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor;80. «proiecte de importanță națională în domeniul energiei electrice» înseamnă proiecte definite în conformitate cu art. 3 pct. 94^1 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;6. La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 3(1) România împreună cu celelalte state membre ale Uniunii Europene (UE):a) asigură în mod colectiv faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în anul 2030 este de cel puțin 42,5%;b) depun eforturi colective pentru a mări ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în anul 2030 la 45%.7. La articolul 3, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins:(1^1) Până în anul 2030, cel puțin 5% din noua capacitate instalată de producere a energiei din surse regenerabile este reprezentată de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile.(1^2) În condițiile prevederilor art. 5 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, ministerul de resort poate solicita Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor derogarea de la principiul utilizării în cascadă a biomasei.(1^3) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate deroga de la principiul utilizării în cascadă a biomasei atunci când industria locală nu este în măsură, din punct de vedere cantitativ sau tehnic, să utilizeze biomasa forestieră pentru o valoare adăugată economică și de mediu superioară producerii energiei, pentru materiile prime provenite din:a) activitățile necesare de gestionare a pădurilor, menite să asigure operațiunile de rărire înainte de comercializare sau cele desfășurate în conformitate cu dreptul intern privind prevenirea incendiilor de pădure în zonele cu grad de risc ridicat;b) activități de exploatare forestieră de recuperare derulate în urma unor perturbări naturale documentate; sauc) activități de recoltare a anumitor produse lemnoase ale căror caracteristici nu sunt adecvate pentru instalații de prelucrare locale.8. La articolul 3, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:a) iau măsuri pentru a reduce la minimum distorsiunile nedorite pe piața materiilor prime de biomasă și impactul negativ asupra biodiversității, a mediului și a climei, atunci când biomasa este utilizată pentru producerea de energie;b) în elaborarea măsurilor prevăzute la lit. a), țin seama de ierarhia deșeurilor în conformitate cu prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările și completările ulterioare, și asigură aplicarea principiului utilizării în cascadă a biomasei, punând accentul pe scheme de sprijin și ținând seama în mod corespunzător de particularitățile naționale.9. La articolul 3, după alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, alin. (2^1)-(2^5), cu următorul cuprins:(2^1) Schemele de sprijin elaborate pentru energia obținută din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă evită promovarea unor practici nesustenabile și nu determină denaturarea concurenței cu sectoarele materialelor, pentru a se garanta că biomasa lemnoasă este utilizată în corelare cu valoarea sa adăugată economică și de mediu maximală, în următoarea ordine a priorităților:a) produsele lemnoase;b) prelungirea duratei de viață a produselor lemnoase;c) reutilizarea;d) reciclarea;e) bioenergia;f) eliminarea.(2^2) Cel mult o dată pe an, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prezintă Comisiei Europene o sinteză a derogărilor de la principiul utilizării în cascadă a biomasei în temeiul prevederilor alin. (1^2), însoțită de motivele acestor derogări și de scara geografică la care se aplică acestea.(2^3) Nu se acordă, prin oricare autoritate competentă, sprijin financiar direct pentru: a) utilizarea buștenilor de gater, a buștenilor de furnir, a lemnului rotund industrial, a buturugilor și a rădăcinilor pentru producerea de energie;b) producția de energie regenerabilă prin incinerarea deșeurilor dacă nu au fost respectate obligațiile privind colectarea separată.(2^4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) și (2^1), autoritățile competente nu acordă niciun sprijin nou și nu reînnoiesc sprijinul pentru producția de energie electrică din biomasă forestieră în instalațiile care generează exclusiv energie electrică, cu excepția cazului în care energia electrică de acest tip îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții: a) este produsă într-o regiune identificată într-un plan teritorial pentru o tranziție justă, stabilit în conformitate cu art. 11 din Regulamentul (UE) 2021/1.056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea dependenței acesteia de combustibilii fosili solizi, și îndeplinește cerințele relevante prevăzute la art. 29 alin. (16); b) este produsă aplicând captarea și stocarea de dioxid de carbon (CO_2) provenit din biomasă și îndeplinește cerințele prevăzute la art. 29 alin. (16).(2^5) În funcție de evaluarea inclusă în PNIESC cu privire la necesitatea de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată din surse regenerabile în vederea realizării obiectivului general al Uniunii Europene stabilit la alin. (1), ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, adoptă, după caz, măsurile necesare în vederea dezvoltării unei infrastructuri eficiente de încălzire și răcire centralizată pentru a promova încălzirea și răcirea din surse regenerabile, precum energia termică solară, energia fotovoltaică solară, pompele de căldură acționate de energie electrică din surse regenerabile care utilizează energia ambientală și energia geotermală, alte tehnologii de energie geotermală, biomasa, biogazul, biolichide și căldura și răcoarea reziduală, unde este posibil în combinație cu stocarea energiei termice, consumul dispecerizabil și instalații care transformă energia electrică în căldură prin Strategia națională privind serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, în conformitate cu Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.10. La articolul 4, după alineatul (11) se introduc patru noi alineate, alin. (12)-(15), cu următorul cuprins:(12) Ministerul de resort stabilește cadrul de reglementare, care poate include scheme de sprijin și măsuri de facilitare a contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile și care permite implementarea energiei electrice din surse regenerabile la un nivel care să fie în concordanță cu contribuția la nivel național și într-un ritm corelat cu traiectoria orientativă a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut, stabilită în PNIESC. (13) În aplicarea prevederilor alin. (12), ministerul de resort, în colaborare cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica - S.A., denumită în continuare CNTEE Transelectrica - S.A., și operatorii de distribuție concesionari, analizează și elimină barierele identificate în vederea asigurării unui nivel ridicat de aprovizionare cu energie din surse regenerabile, inclusiv pe cele legate de procedurile de acordare a autorizațiilor și dezvoltarea infrastructurii de transport, de distribuție și de stocare necesare, inclusiv stocarea energiei în același amplasament. (14) În vederea elaborării cadrului prevăzut la alin. (12), ministerul de resort colaborează cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRE și ține cont de cantitatea suplimentară de energie electrică din surse regenerabile necesară pentru a răspunde cererii în sectorul transporturilor, al industriei, al încălzirii și răcirii clădirilor, precum și pentru producția de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. (15) În cuprinsul PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima autoritățile prevăzute la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2023 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a Regulamentului (UE) 2022/2.299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de punere în aplicare în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima, pot include un rezumat al politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului prevăzut la alin. (12) și, respectiv, o evaluare a punerii lor în aplicare.11. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) În ceea ce privește alin. (1) lit. a), b) sau c), gazul și energia electrică din surse regenerabile se iau în considerare doar o dată la calcularea ponderii consumului final brut de energie din surse regenerabile.12. La articolul 7, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alin. (2^1)-(2^4), cu următorul cuprins:(2^1) Energia produsă din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se contabilizează în sectorul în care este consumată: al energiei electrice, al încălzirii și răcirii sau al transporturilor. (2^2) Ministerul de resort împreună cu autoritățile competente din alte state membre UE pot conveni, prin intermediul unui acord de cooperare, să contabilizeze toți sau o parte din combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică consumați într-un stat membru în ponderea consumului final brut de energie din surse regenerabile în statul membru în care sunt produși combustibilii respectivi. (2^3) Pentru a verifica faptul că aceiași combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică nu sunt contabilizați atât în statul membru în care sunt produși, cât și în statul membru în care sunt consumați și pentru a înregistra cantitatea contabilizată, ministerul de resort notifică Comisiei acordul prevăzut la alin. (2^2). (2^4) Acordul de cooperare încheiat în temeiul prevederilor alin. (2^2) va include cantitatea totală de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică care urmează să fie luată în calcul pentru fiecare stat membru și data la care acordul de cooperare intră în vigoare.13. La articolul 7 alineatul (4), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a) consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile se calculează ca fiind cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile, incluzând producția de energie electrică de la prosumatorii de energie din surse regenerabile și de la comunitățile de energie din surse regenerabile, precum și energia electrică din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, și excluzând producția de energie electrică în centralele cu acumulare prin pompare din apă pompată anterior în sens ascendent, precum și energia electrică utilizată pentru producerea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică;14. La articolul 7 alineatul (6), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a) consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor se calculează ca fiind suma tuturor biocombustibililor, biogazului și combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică consumați în sectorul transporturilor. Acesta include combustibilii din surse regenerabile furnizați buncherajului maritim internațional;15. La articolul 9, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alin. (1^1)-(1^4), cu următorul cuprins:(1^1) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort inițiază un cadru de cooperare destinat dezvoltării proiectelor comune pentru producerea de energie din surse regenerabile, care prevede unul sau mai multe acorduri cu unul sau mai multe state membre, sub rezerva următoarelor:a) stabilirea, până la data de 31 decembrie 2030, a cel puțin două proiecte comune;b) în situația în care consumul anual de energie electrică este de peste 100 TWh, până la data de 31 decembrie 2033 se va stabili un al treilea proiect comun. (1^2) Identificarea proiectelor comune privind energia din surse regenerabile offshore este corelată cu nevoile identificate în planurile strategice la nivel înalt de dezvoltare a rețelei offshore integrate pentru fiecare bazin maritim menționat la art. 14 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului și în planul pe zece ani de dezvoltare a rețelei la nivelul Uniunii Europene menționat la art. 30 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019. (1^3) În realizarea proiectelor comune, ministerul de resort: a) distribuie în mod echitabil costurile și beneficiile acestora între participanții la proiectele respective;b) ține cont în acordurile de cooperare relevante de toate costurile și beneficiile relevante, aferente proiectelor comune.(1^4) La data intrării în vigoare a acordurilor de cooperare prevăzute la alin. (1^1), ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autoritățile competente, notifică Comisia cu privire la acordurile de cooperare încheiate în temeiul prevederilor alin. (1^1), inclusiv cu privire la data la care se preconizează că proiectele vor deveni operaționale; se consideră că proiectele finanțate prin contribuții naționale în cadrul mecanismului Uniunii Europene de finanțare a energiei din surse regenerabile instituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.294 al Comisiei îndeplinesc obligațiile menționate la alin. (1^1) pentru statele membre implicate.16. După articolul 9 se introduce un nou articol, art. 9^1, cu următorul cuprins:  +  Articolul 9^1(1) Pe baza obiectivelor orientative privind producerea de energie din surse regenerabile offshore care urmează să fie utilizată în bazinul maritim, identificate în conformitate cu art. 14 din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022, ministerul de resort publică informații cu privire la volumele de energie din surse regenerabile offshore pe care intenționează să le realizeze prin licitații, ținând seama de fezabilitatea tehnică și economică a infrastructurii rețelei și de activitățile care au deja loc.(2) Autoritățile competente alocă spațiu pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore în planurile lor de amenajare a spațiului maritim, ținând cont de activitățile care au deja loc în zonele afectate și de regimul de protecție al ariilor respective. (3) Autoritățile competente asigură reducerea complexității și creșterea eficienței și transparenței procedurii de acordare a autorizațiilor pentru proiectele comune privind energia din surse regenerabile offshore.(4) În vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alin. (3), autoritățile competente:a) simplifică și eficientizează procesul de autorizare prin adoptarea de măsuri care să asigure reducerea termenelor pentru emiterea de autorizații, avize, acorduri și altele asemenea;b) consolidează cooperarea interinstituțională prin încheierea de protocoale de colaborare cu acest scop;c) instituie un punct unic de contact pentru gestionarea procedurilor administrative în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.251/2023 privind organizare și funcționarea Oficiului pentru Licență Industrială, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 832/2022 privind stabilirea atribuțiilor, organizarea și funcționarea Cancelariei Prim-Ministrului, cu modificările ulterioare.17. La articolul 15, alineatele (1), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 15(1) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe care se aplică centralelor și rețelelor conexe de transport și de distribuție pentru producția de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile, pentru procesul de transformare a biomasei în biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă sau în alte produse energetice, precum și combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în transporturi se asigură că emiterea acestora respectă principiul proporționalități și principiul «eficiența energetică înainte de toate»................................................................(5) Prin personalul propriu sau consultant de specialitate, autoritățile publice și entitățile emitente abilitate să emită avize, autorizații și acorduri definesc toate specificațiile tehnice care trebuie respectate de echipamentele și de sistemele din domeniul energiei din surse regenerabile pentru a putea beneficia de schemele de sprijin și pentru a fi eligibile în cadrul achizițiilor publice.(6) În cazul în care există oricare dintre următoarele specificații tehnice: standarde armonizate, alte standarde europene, documente de standardizare europeană, stabilite de organismele de standardizare europene, specificațiile tehnice naționale se exprimă în raport cu acestea; se acordă prioritate standardelor armonizate ale căror referințe au fost publicate.18. La articolul 15, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (6^1), cu următorul cuprins:(6^1) În absența acestora, se utilizează alte standarde armonizate și standarde europene, în această ordine.19. La articolul 15, după alineatul (7) se introduc patru noi alineate, alin. (7^1)-(7^4), cu următorul cuprins:(7^1) Ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre, promovează testarea de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile pentru a produce, a partaja și a stoca energie din surse regenerabile prin proiecte-pilot. Aceste proiecte se desfășoară într-un mediu real, pentru o perioadă limitată de timp și includ garanții adecvate pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a sistemului de energie electrică și pentru a evita impactul disproporționat asupra funcționării pieței interne.(7^2) Ministerul de resort asigură, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre, promovarea testării tehnologiilor inovatoare în domeniul gazelor din surse regenerabile, inclusiv hidrogen pentru a produce, a partaja, a stoca gaze din surse regenerabile și hidrogen prin proiecte-pilot într-un mediu real, pentru o perioadă limitată în timp, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene aplicabil și însoțite de garanții adecvate, respectiv standarde, norme de siguranță și norme tehnice, pentru a garanta funcționarea în condiții de siguranță a sistemului de hidrogen și pentru a evita impactul disproporționat asupra funcționării pieței interne a gazelor naturale, gazelor din surse regenerabile și a hidrogenului.(7^3) Pentru activitățile prevăzute la alin. (7^2), ministerul de resort colaborează cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă - INSEMEX Petroșani, Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat - ISCIR, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului, INCDPM, operatori economici și alte instituții de profil, inclusiv universitățile cu activitate specifică în domeniul hidrogenului, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre.(7^4) Operatorul de transport și de sistem, operatorii de distribuție și operatorii de rețele de hidrogen elaborează și publică normele tehnice prevăzute la alin. (7^2). În vederea publicării acestor norme, operatorii solicită un aviz prealabil obligatoriu din partea ANRE.20. La articolul 15, alineatele (10)-(13) se abrogă.21. La articolul 15, alineatul (14) se modifică și va avea următorul cuprins:(14) Până la data de 31 decembrie 2026, ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, evaluează barierele normative și administrative, adoptă, dacă este cazul, reglementări specifice pentru a îndepărta obstacolele nejustificate privind contractele de achiziție a energiei din surse regenerabile încheiate pe termen lung și promovează utilizarea acestora. În cadrul evaluării se au în vedere și modalitățile de reducere a riscurilor financiare asociate acestora, precum utilizarea garanțiilor pentru credite.22. La articolul 15, după alineatul (14) se introduc patru noi alineate, alin. (15)-(18), cu următorul cuprins:(15) Contractele de achiziție de energie din surse regenerabile nu fac obiectul unor proceduri sau taxe discriminatorii sau disproporționate, iar garanțiile de origine asociate pot fi transferate cumpărătorului de energie din surse regenerabile în conformitate cu prevederile art. 19.(16) Ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, se asigură că nu există bariere nejustificate pe piețele interne ale hidrogenului în ceea ce privește intrarea pe piață, ieșirea de pe piață, accesul la sistem, comercializarea hidrogenului și operarea sistemului de hidrogen.(17) Ministerul de resort descrie politicile și măsurile care promovează optarea pentru contracte de achiziție de energie din surse regenerabile în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima transmise. În rapoartele intermediare respective ministerul de resort indică, de asemenea, cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacționată prin contracte de achiziție de energie din surse regenerabile.(18) ANRE monitorizează cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacționată prin contracte de achiziție de energie din surse regenerabile și, la solicitarea ministerului de resort, ANRE pune la dispoziție informațiile solicitate relevante în vederea respectării prevederilor alin. (17).23. După articolul 15 se introduc cinci noi articole, art. 15^1-15^5, cu următorul cuprins:  +  Articolul 15^1(1) Ponderea națională orientativă de energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere se stabilește în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât în anul 2030, ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor să contribuie la obiectivul Uniunii Europene care reprezintă cel puțin 49% din consumul final de energie din clădiri în anul 2030. (2) Ponderea națională orientativă prevăzută la alin. (1) și ponderea de energie din surse regenerabile preluată din rețea în consumul final de energie în sectorul clădirilor la nivelul anului 2030, precum și informații referitoare la modul în care se intenționează să se realizeze obiectivul menționat la alin. (1) sunt incluse în actualizarea PNIESC, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2023.(3) Ministerul de resort și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pot contabiliza căldura și răcoarea reziduală în vederea atingerii ponderii naționale orientative stabilite până la o limită de 20%; în cazul în care decid să facă acest lucru, ponderea națională estimată crește cu jumătate din procentajul de căldură și răcoare reziduală luat în calcul în respectiva pondere.(4) Legislația națională specifică din domeniul construcțiilor, precum și schemele de sprijin conțin măsuri care să sprijine creșterea ponderii de utilizare în parcul imobiliar a energiei electrice și a încălzirii și răcirii din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, precum și a energiei din surse regenerabile preluate din rețea.(5) Măsurile menționate la alin. (4) pot include măsuri naționale referitoare la creșteri substanțiale ale autoconsumului de energie din surse regenerabile, ale comunităților de energie din surse regenerabile, ale stocării locale a energiei, ale reîncărcării inteligente și reîncărcării bidirecționale, ale altor servicii de flexibilitate, cum ar fi consumul dispecerizabil, și în combinație cu îmbunătățiri ale eficienței energetice legate de cogenerare și renovări majore care măresc numărul de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și de clădiri care depășesc cerințele minime de performanță energetică prevăzute în Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(6) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile prevăzută la alin. (1), prin legislația națională specifică din domeniul construcțiilor și prin reglementările tehnice elaborate în aplicarea acesteia de către autoritatea de reglementare competentă, și, după caz, prin schemele de sprijin, sunt stabilite nivelurile minime de utilizare a energiei din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, precum și preluată din rețea, utilizată în clădirile noi și în cele existente ce fac obiectul unei renovări majore sau al unei intervenții la sistemele tehnice ale clădirii, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere economic, tehnic și funcțional; nivelurile minime pot fi realizate, printre altele, și prin intermediul încălzirii și răcirii centralizate eficiente. (7) În cazul în care prevederile alin. (6) sunt incompatibile cu natura și obiectivul principal al activităților sistemului de apărare național sau cu materialele utilizate exclusiv în scopuri militare, clădirile existente ale acestuia sunt exceptate de la prevederile alin. (6).(8) Clădirile din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de acestea, respectă prevederile art. 6 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 17 din Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile.(9) Obiectivul menționat la alin. (1) poate fi îndeplinit inclusiv prin utilizarea acoperișurilor clădirilor publice sau cu caracter mixt public-privat de către părți terțe pentru instalații care produc energie din surse regenerabile.(10) Autoritățile locale cooperează cu comunitățile de energie din surse regenerabile în sectorul clădirilor, inclusiv în cadrul procesului de achiziții publice.(11) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile, ministerul de resort și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației promovează utilizarea sistemelor și echipamentelor de încălzire și răcire din surse regenerabile și tehnologiilor inovatoare, respectiv sistemele și echipamentele de încălzire și răcire inteligente bazate pe surse regenerabile care sunt electrificate, completate, după caz, cu gestionarea inteligentă a consumului de energie în clădiri. (12) În sensul alin. (11), se utilizează toate măsurile, instrumentele și stimulentele adecvate, inclusiv etichetele energetice dezvoltate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, cu modificările și completările ulterioare, certificatele de performanță energetică stabilite și alte certificate sau standarde relevante elaborate la nivelul Uniunii Europene sau la nivel național; se asigură furnizarea de informații privind soluțiile alternative din surse regenerabile, cu un grad de eficiență ridicat din punct de vedere energetic, precum și privind instrumentele financiare și stimulentele disponibile pentru a promova creșterea ratei de înlocuire a sistemelor vechi de încălzire și trecerea într-o proporție mai mare la soluții bazate pe energie din surse regenerabile.  +  Articolul 15^2(1) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRE, Autoritatea Navală Română, CNTEE Transelectrica - S.A., Ministerul Apărării Naționale și operatorii de distribuție concesionari și autoritățile publice locale efectuează o cartografiere coordonată pentru implementarea energiei din surse regenerabile pe teritoriul României, cu scopul de a identifica potențialul intern și zonele de pe suprafața terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cum ar fi rețelele și instalațiile de stocare, inclusiv stocarea termică, care sunt necesare pentru a acoperi cel puțin contribuțiile naționale la obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru anul 2030. (2) În acest scop autoritățile competente pot utiliza sau se pot baza pe documente sau planuri existente de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice generale, inclusiv pe planurile de amenajare a spațiului maritim, studii și cercetări existente.(3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română, administratorii aerodromurilor civile certificate și ROMATSA pun la dispoziția ministerului de resort informațiile aeronautice care să faciliteze identificarea zonelor de suprafață terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cu respectarea obiectivului de a asigura siguranța și securitatea aviației și fără a aduce atingere suveranității depline și exclusive asupra spațiului aerian național, precum și reglementărilor specifice referitoare la apărare, ordine și securitate națională.(4) Secretariatul General al Guvernului asigură coordonarea între toate autoritățile și entitățile naționale și locale relevante, în ceea ce privește cartografierea zonelor necesare. (5) Zonele prevăzute la alin. (1) sunt stabilite proporțional cu traiectoriile estimate și cu capacitatea instalată totală planificată pentru fiecare tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile, stabilite în actualizarea PNIESC luând în considerare centralele existente producătoare de energie din surse regenerabile și mecanismele de cooperare aferente zonelor respective.(6) În scopul identificării zonelor menționate la alin. (1) se iau în considerare, în special: a) disponibilitatea energiei din surse regenerabile și potențialul de producere a energiei din surse regenerabile al diferitelor tipuri de tehnologii în zonele de pe suprafața terestră, subterană, marină sau apele interioare;b) cererea de energie preconizată, ținând seama de flexibilitatea potențială a consumului dispecerizabil și de câștigurile preconizate în materie de eficiență energetică și de integrarea sistemului energetic;c) disponibilitatea infrastructurilor energetice, inclusiv a rețelelor, a capacității de stocare și a altor instrumente de flexibilitate relevante, sau potențialul de a crea sau de a moderniza o astfel de infrastructură de rețea și capacitate de stocare.(7) Autoritățile administrației publice locale favorizează utilizările multiple ale zonelor menționate la alin. (1), proiectele privind energia din surse regenerabile trebuind să fie compatibile cu utilizările preexistente ale zonelor respective.(8) Autoritățile prevăzute la alin. (1) revizuiesc periodic și, atunci când este necesar, actualizează zonele menționate la același alineat, în special în contextul actualizării PNIESC.  +  Articolul 15^3(1) Până la data de 31 decembrie 2026, planul sau planurile prin care se desemnează ca subcategorie a zonelor menționate la art. 15^2 alin. (1) zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru unul sau mai multe tipuri de surse regenerabile de energie se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort. (2) În elaborarea planurilor prevăzute la alin. (1) instalațiile de ardere pe bază de biomasă și hidrocentralele pot fi excluse. (3) În planurile prevăzute la alin. (1): a) se desemnează zone terestre, de ape continentale și maritime suficient de omogene, în care nu se preconizează că implementarea unui anumit tip sau a unor anumite tipuri de surse regenerabile de energie va avea un impact semnificativ asupra mediului, în considerarea particularităților zonei selectate, și se acordă prioritate suprafețelor artificiale și construite, cum ar fi acoperișurile și părțile din fațadele clădirilor, acolo unde reglementările urbanistice o permit și unde este fezabil tehnic, infrastructura de transport și împrejurimile sale directe, zonele de parcare, fermele, depozitele de deșeuri, siturile industriale, minele, corpurile de apă interioare artificiale, lacurile sau rezervoarele artificiale și, după caz, stațiile de tratare a apelor urbane reziduale, precum și a fostelor situri industriale decontaminate, terenurilor degradate care nu pot fi utilizate pentru agricultură și care nu sunt deservite de infrastructura de îmbunătățiri funciare, identificate conform prevederilor legale aplicabile acestor terenuri; b) se exclud siturile Natura 2000 și zonele desemnate în cadrul sistemelor naționale de protecție pentru conservarea naturii și a biodiversității, principalele rute de migrație a speciilor, precum și alte zone identificate pe baza hărților de sensibilitate și a instrumentelor prevăzute la lit. c), monumentele istorice, zonele de protecție a monumentelor istorice și zonele construite protejate, cu excepția suprafețelor artificiale și construite situate în zonele respective, cum ar fi acoperișurile care nu se află în imobile monument istoric, zone de protecție ale monumentelor istorice și zonele construite protejate, zonele de parcare sau infrastructura de transport; c) se utilizează toate instrumentele și seturile de date adecvate și proporționale pentru identificarea zonelor în care centralele producătoare de energie din surse regenerabile nu ar avea niciun impact semnificativ asupra mediului și asupra patrimoniului construit, inclusiv cartografierea zonelor sensibile de floră și faună sălbatică, ținând cont de datele disponibile în contextul dezvoltării unei rețele Natura 2000 coerente în ceea ce privește tipurile de habitate naturale și speciile de interes comunitar reglementate prin legislația în vigoare.(4) Autoritățile cu competențe în acordarea de autorizații stabilesc norme adecvate pentru zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile în ceea ce privește măsurile de atenuare efective care trebuie adoptate pentru instalarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile și a stocării energiei în același amplasament, precum și pentru activele necesare pentru racordarea unor astfel de centrale și stocări la rețea, cu scopul de a evita sau, dacă nu este posibil, de a reduce în mod semnificativ impactul negativ asupra mediului care poate apărea, asigurându-se, după caz, că măsurile de atenuare adecvate sunt aplicate în mod proporțional și în timp util pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute la art. 28 alin. (1)-(11), art. 31, art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 21 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, pentru a evita deteriorarea și a obține o stare ecologică bună sau un potențial ecologic bun.(5) Normele prevăzute la alin. (4) sunt orientate către particularitățile fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile identificate, către tipul sau tipurile de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile care urmează să fie implementate în fiecare zonă și către impactul identificat asupra mediului. (6) Respectarea normelor menționate la alin. (4) și punerea în aplicare a măsurilor de atenuare adecvate de către proiectele individuale conduc la prezumția că proiectele nu încalcă dispozițiile respective, fără a aduce atingere art. 16^1 alin. (9)-(21).(7) În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce privește eficacitatea lor, autoritățile competente pot permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiția ca eficacitatea acestor măsuri să fie monitorizată îndeaproape și să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace. (8) În cadrul planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la alin. (1) sunt prezentate rezultatele evaluărilor efectuate pentru identificarea fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile desemnate pe baza criteriilor stabilite și pentru identificarea măsurilor de atenuare adecvate. (9) Înainte de adoptare, planurile de desemnare a zonelor de accelerare a proiectelor privind energia din surse regenerabile sunt supuse unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare, și, dacă sunt susceptibile de a avea un impact semnificativ asupra siturilor Natura 2000, sunt supuse evaluării adecvate în temeiul prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.(10) Zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile stabilite în planurile menționate la alin. (1) sunt dimensionate luând în considerare particularitățile și cerințele tipului sau tipurilor de tehnologie pentru care se instituie zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, iar dimensiunea combinată a respectivelor zone să fie semnificativă și să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite. (11) Planurile care desemnează zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile se publică și se revizuiesc periodic, după caz, în special în contextul actualizării PNIESC.(12) Autoritățile prevăzute la art. 15^2 alin. (1) stabilesc drept zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile zone specifice care au fost deja desemnate drept zone adecvate pentru o implementare accelerată a uneia sau mai multor tipuri de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoare condiții: a) astfel de zone se află în afara siturilor Natura 2000, a zonelor desemnate prin legislația în vigoare pentru conservarea naturii și a biodiversității și a rutelor identificate de migrație a păsărilor, a monumentelor istorice, zonelor de protecție a monumentelor istorice și a zonelor construite protejate; b) planurile de identificare a unor astfel de zone au fost supuse unei evaluări strategice de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare, și, după caz, unei evaluări în baza art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; c) proiectele situate în astfel de zone pun în aplicare norme și măsuri adecvate și proporționale pentru a remedia impactul negativ asupra mediului care ar putea apărea.(13) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe pe întreg lanțul de autorizare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile aplică procedurile de acordare a autorizațiilor, cu respectarea termenelor menționate la art. 16^1, proiectelor individuale din zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile.  +  Articolul 15^4(1) În procesul de elaborare a planului/planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la art. 15^3 alin. (1) se asigură participarea publicului, în special a publicului afectat sau care ar putea fi afectat de desemnarea acestor tipuri de zone, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare.(2) Autoritățile administrației publice locale promovează acceptarea publică a proiectelor privind energia din surse regenerabile prin participarea directă și indirectă a comunităților locale la proiectele respective.  +  Articolul 15^5(1) Desemnarea unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică, luând în considerare și planul/planurile prevăzut/prevăzute la art. 15^3 alin. (1), se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în colaborare cu CNTEE Transelectrica - S.A. și cu operatorii de distribuție concesionari; zonele desemnate respectă prevederile avizului de mediu aferent planului/planurilor, astfel încât dezvoltarea proiectelor are impact redus asupra mediului sau un astfel de impact poate fi atenuat în mod corespunzător sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, compensat. (2) Scopul desemnării unor astfel de zone este de a sprijini și completa zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. Aceste planuri trebuie: a) pentru proiectele de rețea, să evite siturile Natura 2000 și celelalte categorii de arii naturale protejate desemnate prin legislația în vigoare, precum și monumente istorice și zone construite protejate, cu excepția cazului în care nu există alternative proporționale pentru implementarea lor, ținând cont de obiectivele de conservare ale sitului; b) pentru proiectele de stocare, să excludă siturile Natura 2000 și celelalte categorii de arii naturale protejate desemnate prin legislația în vigoare;c) să asigure sinergii cu desemnarea zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile; d) să facă obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, și, după caz, al unei evaluări în temeiul prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; și e) să stabilească norme adecvate și proporționale, inclusiv cu privire la măsurile proporționale de atenuare care urmează să fie adoptate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare, cu scopul de a evita efectele negative asupra mediului care pot apărea sau, dacă nu este posibil ca asemenea efecte să fie evitate, de a le reduce în mod semnificativ.(3) Prin derogare de la art. 7 alin. (1), art. 9 alin. (2), pct. 20 din anexa nr. 1 și pct. 3 lit. b) din anexa nr. 2 a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, și prin derogare de la art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, în cazul proiectelor de importanță națională în domeniul energiei electrice, inclusiv în cazul în care acest lucru este necesar pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor privind clima și energia din surse regenerabile, proiectele de rețea și de stocare necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică pot fi exceptate de la evaluarea impactului asupra mediului, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018, de la o evaluare a implicațiilor acestora pentru siturile Natura 2000, în temeiul prevederilor art. 28 și 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca proiectul respectiv să fie situat într-o zonă de infrastructură dedicată desemnată în conformitate cu alin. (1) și să respecte normele stabilite, inclusiv măsurile proporționale de atenuare care urmează să fie adoptate, în conformitate cu alin. (2).(4) Derogarea prevăzută la alin. (3) poate fi acordată și în cazul zonelor de infrastructură desemnate după data de 20 noiembrie 2025, dar nu mai târziu de 20 noiembrie 2026, în cazul în care acestea au făcut obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare. (5) Derogarea de la alin. (3) nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede în Legea nr. 292/2018.(6) În aplicarea prevederilor alin. (4), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor elaborează și aprobă, prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor, o procedură de examinare a proiectelor care sunt situate în zone de infrastructură dedicate. O astfel de procedură de examinare se bazează pe datele existente obținute în cadrul evaluării de mediu, efectuată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare. (7) În cadrul procedurii de examinare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate cere solicitantului să furnizeze informații suplimentare disponibile.(8)