MEMORANDUM DE FINANŢARE din 1 iunie 2001convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare a apelor uzate în municipiul Brăila, România"*)
EMITENT
  • ACT INTERNAŢIONAL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 20 august 2001



    ──────── Notă *) Traducere.Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/010C (2000).../...Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,au convenit următoarele:  +  Articolul 1Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.  +  Articolul 2Identificarea măsuriiInstrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/010Denumirea măsurii: Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare a apelor uzate în municipiul Brăila, RomâniaDurata:● data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie;● data încheierii: 31 decembrie 2006Localizare: municipiul Brăila, judeţul Brăila, RomâniaGrup: Nu este cazul.  +  Articolul 3Angajamentul (1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare sunt de 59.877.400 euro. (2) Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru aceasta măsura este stabilită la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. (3) Valoarea maxima a asistenţei acordate prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este stabilită la 44.908.050 euro. (4) O suma de 13.680.000 euro este angajata din bugetul pe anul 2001, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare.  +  Articolul 4Plăţile (1) Asistenţă din partea Comunităţii va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie să fie în legătura cu lucrările descrise în anexa nr. I. (2) Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţă prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. (3) Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de autoritatea responsabilă cu implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2006.Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în termen de maximum 6 luni de la această dată. (4) Plata în avans este stabilită la 8.981.610 euro şi va fi transferata după cum urmează:- o sumă de 4.490.805 euro este plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar;- plata pentru suma rămasă se va efectua după semnarea primului contract important de lucrări, ce se va conveni între Beneficiar şi Comisie după prezentarea planului de achiziţii conform celor specificate la art. 8 paragraful (3). (5) În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta măsura o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate.  +  Articolul 5Respectarea legilor şi politicilor ComunităţiiMăsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului.  +  Articolul 6Proprietatea intelectualăBeneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schite, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătura cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.  +  Articolul 7Permisele şi autorizaţiileOrice tipuri de permise şi/sau de autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala.  +  Articolul 8Condiţiile specifice referitoare la măsuraFără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţă financiară nerambursabilă din partea Comunităţii se afla sub rezerva următoarelor condiţii:1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelorComisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă în mod semnificativ fata de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau dacă exista o modificare substantiala care: a) afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi din infrastructura finanţată, fie din încetarea sau modificarea reală a aranjamentelor de exploatare.Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări şi va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări.În cazul în care este acordată o concesiune pentru furnizarea serviciilor de gospodărire a apelor uzate, Comisia îşi rezerva dreptul de a verifica contractul de concesiune pentru a se asigura ca sprijinul financiar al Comunităţii nu generează un profit economic direct concesionarului.2. Condiţia privind viabilitateaAsistenţă financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.3. Condiţii privind a doua transa a plăţii în avans: a) notificarea Comisiei de către Beneficiar privind informarea publicului asupra elementelor principale ale acceptului de mediu (incluzând elementele menţionate la art. 9 din Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11); b) semnarea unui acord de împrumut cu B.E.I. pentru cofinanţarea investiţiei incluse în măsura; c) nominalizarea unui manager de proiect şi crearea unei Unităţi de Implementare a Proiectului, în conformitate cu Termenii de referinţa acceptaţi de Comisie; d) prezentarea de către Beneficiar a unui plan de achiziţii care trebuie să fie aprobat de Comisie.4. Condiţie ce trebuie îndeplinită până la data de 1 iulie 2002, înaintea oricărei plati intermediare ulterioareTrebuie întocmit un plan general actualizat de gospodărire a apei şi apelor uzate, care să includă şi elementele descrise la pct. 6 din anexa nr. I.5. Efectuarea plăţii finale este condiţionată de prezentarea de către Beneficiar a unui acord de mediu, care să includă şi cerinţele ce trebuie respectate din Directiva C.E.E. nr. 91/271, în special clarificări asupra clasificării apelor receptoare.6. Condiţie cu privire la cofinanţarePentru măsura în discuţie Comisia va aplica regula menţionată în paragraful (1)a) din secţiunea a X-a din anexa nr. III.2.  +  Articolul 9Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.  +  Articolul 10Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos.Semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001.Pentru Comunitate,Michel Barnier,membru al Comisiei EuropeneSemnat la Bucureşti la 1 iunie 2001.Pentru Beneficiar,Hildegard Carola Puwak,ministrul integrării europene,coordonator naţional ISPALista cuprinzând anexele● Anexa nr. I "Descrierea măsurii"● Anexa nr. II "Plan de finanţare"● Anexa nr. III:- Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"- Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA"- Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea de modificări"- Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA"- Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA"- Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea"  +  Anexa IDESCRIEREA MĂSURIIReabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare a apelor uzate în municipiul Brăila, RomâniaCodul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/0101. Denumirea măsurii: Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare a apelor uzate în municipiul Brăila, România2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA)
           
      2.1.Numele:Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene
      2.2.Adresa:Ministerul Integrării Europene
          Direcţia coordonarea programelor de dezvoltare
          Eugen Teodorovici, director
          str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti, România
        E-mail: [email protected]
        Telefon: (40-1) 301.16.23
        Fax: (40-1) 301.16.26
    3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (astfel cum este definită la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2)
           
      3.1.Denumirea:Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Ministerul Finanţelor Publice
      3.2.Adresa:str. Mendeleev nr. 35-38, etaj IV, sectorul 1, Bucureşti, România
        E-mail: [email protected]
    4. Beneficiarul final (în cazul în care este vorba de un alt organism decât cel stipulat la pct. 3)4.1. Denumirea: Regia Autonomă APTERCOL4.2. Adresa: Piaţa Uzinei nr. 1, Brăila, RomâniaE-mail: aptercol@brăila.net5. Localizare5.1. Statul beneficiar: România5.2. Regiunea: judeţul Brăila6. DescriereMăsura va reduce evacuarea în Dunăre şi mai departe în Marea Neagra a apelor uzate din Brăila, un mare centru industrial şi economic din estul României. Construirea unei staţii de epurare a apelor uzate (SEAU), precum şi reabilitarea şi extinderea canalului colector principal vor oferi celor 270.000 de locuitori un sistem de canalizare la nivelul condiţiilor moderne de igiena.Prin SEAU şi prin reabilitarea/extinderea reţelei de canalizare din Brăila se vor aduce următoarele îmbunătăţiri:- îmbunătăţirea stării mediului înconjurător prin remedierea efectelor negative cauzate de lipsa unei reţele de canalizare într-o importanţă parte urbana a municipiului şi ale scurgerilor din canalul colector principal;- prevenirea deteriorării calităţii apelor freatice şi a ridicării nivelului panzei freatice;- îmbunătăţirea condiţiilor de igiena ale populaţiei;- eliminarea evacuării în Dunăre a apelor uzate netratate;- epurarea apelor uzate şi manevrarea namolului rezultat, în concordanta cu standardele autorităţii române de gospodărire a apelor şi ale Uniunii Europene în vigoare.În Planul naţional de adoptare a acquisului comunitar (PNAA) al României sunt stabilite ca prioritati: gospodărirea reziduurilor, creşterea calităţii apei şi prevenirea şi controlul poluarii pentru a se evita poluarea aerului, apei şi a solului. Măsura se referă la creşterea calităţii apei.Măsura este considerată o prioritate în Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului (PNAPM) şi în Programul naţional de implementare a ISPA pentru mediul înconjurător, care a fost prezentat Comitetului de management ISPA la data de 20 iulie 2000.Principalul scop al SEAU din Brăila este atingerea, la momentul încheierii lucrărilor la etapa a treia de epurare, a parametrilor de calitate a apelor uzate epurate, conform normativului NTPA 001 şi Directivei C.E.E. nr. 91/271 cu privire la epurarea apelor uzate din mediul urban. Măsura va respecta şi Directiva C.E.E. nr. 75/442, amendata prin Directiva C.E.E. nr. 91/156 cu privire la reziduuri (directiva-cadru referitoare la reziduuri), precum şi Directiva C.E.E. nr. 86/278 cu privire la namolul apelor uzate.În timpul pregătirii măsurii a fost întocmit un plan general în care sunt evidenţiate priorităţile legate de investiţiile pe care le necesita sistemul de apa şi canalizare, pe baza evaluării parametrilor tehnici ai infrastructurii existente şi a dezvoltării socioeconomice a oraşului. S-a stabilit astfel ca măsura este o investiţie prioritara.Acest plan general va fi actualizat pentru a se asigura exactitatea evaluării investiţiilor necesare în Brăila pentru a se respecta pe deplin normele şi standardele Uniunii Europene. Întrucât aceasta măsura se referă numai la cele mai acute nevoi, actualizarea va fi utila în special pentru a se stabili dacă este nevoie să se continue lucrările de reabilitare şi de extindere a reţelei de canalizare existente la momentul executării etapei a treia (chimice) a SEAU. Planul revizuit va face referiri şi la aspecte legate de sistemul de alimentare cu apa potabilă, precum şi la măsuri de reducere a pierderilor de apa.7. ObiectiveDeşi conform standardelor româneşti Brăila este un oraş mare, nu dispune de o staţie de epurare a apelor uzate.În luna ianuarie 2000 a fost întocmit un studiu de fezabilitate mergand până la nivel de proiectare, în care a fost propusă implementarea în doua etape: o etapa mecanică urmată de epurarea biologica, combinată cu îndepărtarea azotului şi a fosforului.De asemenea, sistemul de canalizare din Brăila este incomplet. Înlocuirea canalului colector principal construit în 1916 a început în anul 1986, dar a fost oprită în 1994 din cauza constrangerilor tehnice şi financiare. În plus, actualul sistem de canalizare acoperă doar 62% din teritoriul urban şi trebuie extins pentru a deservi şi cartierele sudice ale oraşului.Consiliul Local al Municipiului Brăila este posesorul activelor Regiei Autonome APTERCOL, care gospodareste alimentarea cu apa şi apele uzate din oraş.Măsura este formată din 3 componente:- terminarea lucrărilor de execuţie la noul canal colector principal;- extinderea sistemului de canalizare;- reabilitarea şi modernizarea SEAU.Componenta 1: Terminarea noului canal colector principalLungimea totală a noului canal colector principal este de 4.188 m. Construcţia sa a început în 1986. Lucrările de construcţie au fost efectuate pornindu-se simultan cu doua tronsoane. În momentul de fata a rămas neexecutat tronsonul din mijloc, de 500 m.Execuţia a fost oprită în anul 1994 din motive tehnice. În principiu, tehnologia de executare a tunelului subteran utilizata s-a dovedit adecvată pentru formaţiunile geologice dure de pe cea mai mare parte a traiectului noului canal colector. Cu toate acestea, în zona rămasă neexecutata formaţiunile moi de loess au făcut inoperabile utilajele de executare a tunelurilor. Abia în anul 1995 a fost gasita o soluţie. De atunci execuţia tunelului a continuat cu succes, dar într-un ritm foarte lent, datorat constrangerilor financiare.Particularităţi fiziceCapacitatea nominală a noului canal colector principal este de 22 mc în punctul terminal. Aceasta capacitate este cu aproximativ 25% mai mare decât capacitatea vechiului canal colector Germani.Lungimea totală a canalului colector este de 4.188 m, cu tronsoane de diametre diferite. Capacitatea noului canal colector este de 15 ori mai mare decât debitul zilnic maxim anticipat de ape uzate. Motivul acestui fapt este ca, la fel ca şi vechiul canal colector Germani, noul canal colector este proiectat pentru a colecta, pe lângă apele uzate, şi apa de ploaie.Estimarea costurilorEstimările costurilor pentru principalul contract de execuţie s-au făcut pe baza costurilor execuţiei deja încheiate. Estimările pentru racordarea canalelor colectoare secundare variaza în funcţie de diametrul tevilor ce urmează să fie racordate şi de condiţiile de execuţie; s-au făcut estimări individuale ale costurilor pentru 13 racordari.Achiziţionare şi implementareCu acordul de principiu al ISPA de a contribui la finanţarea măsurii, lucrările efectuate de actualul contractor TUNELE Braşov vor fi limitate în timp până la acordarea unui nou contract. Documentele de cerere de oferta vor fi întocmite în concordanta cu indicaţiile din "Cartea portocalie" referitoare la contractele la cheie.Componenta 2: Extinderea sistemului de canalizareÎn prezent reţeaua de canalizare din Brăila măsoară 271 km şi acoperă cu puţin peste 62% din întregul teritoriu al oraşului.În unele părţi ale Brăilei (de pilda în cartierul Radu Negru, în partea de sud a oraşului) se face într-o oarecare măsura colectarea separată a apelor uzate menajere şi a apei de ploaie. În prezent toate apele uzate sunt evacuate direct în Dunăre prin 4 guri de scurgere mari şi 7 mai mici. Debitul total deversat prin gurile mici reprezintă numai o cantitate mica din debitul total. Sistemul colectează apele uzate generate de aproximativ 80% din populaţia Brăilei. În zonele joase ale oraşului au fost instalate 16 staţii de pompare pentru a deversa apele uzate în Dunăre. În cartierele neacoperite de reţeaua de canalizare apele uzate generate de circa 50.000 de locuitori sunt evacuate direct în sol prin fose septice individuale sau prin latrine.Datorită, printre altele, acestei situaţii, nivelul panzei freatice a crescut cu mai mult de 9 m în multe zone, afectând structura a circa 330 de clădiri, precum şi sănătatea oamenilor.În ciuda faptului ca numărul de persoane care locuiesc în cartierele Chercea, Radu Negru şi Vidin reprezintă aproximativ 17% din populaţia oraşului, mai mult de 56% din bolile transmise pe cale digestivă, produse de apa sau de condiţiile improprii de viaţa, provin din aceste cartiere.Extinderea reţelei de canalizare în zonele oraşului rămase nedeservite de actualul sistem este, prin urmare, una dintre cele mai importante prioritati cuprinse în Planul general de urbanism al municipiului Brăila şi cuprinde: a) colectarea apelor uzate (menajere şi pluviale) în zonele afectate de creşterea nivelului panzei freatice; b) racordarea reţelei extinse la sistemele de colectare existente în zona; c) utilizarea inclinarii naturale a terenului pentru a reduce la minimum adancimile de îngropare.Lungimea totală a reţelei de canalizare ce trebuie construită este de 30 m, din care:Componenta 3: Staţia de epurare a apelor uzate (SEAU)Epurarea apelor uzate din Brăila este o prioritate majoră nu numai pentru a se respecta standardele Uniunii Europene în procesul de aderare a României, ci şi pentru ca evacuarea reziduurilor din Brăila afectează doua ape internaţionale: Dunarea şi Marea Neagra. SEAU va contribui la respectarea de către România a convenţiilor internaţionale referitoare la Dunăre şi la Marea Neagra.Municipalitatea Brăilei a ales o abordare treptata a construirii SEAU - în 3 etape -, abordare care implica un efort fiscal susţinut pe parcursul următorilor 10 ani. Astfel, prima etapa a SEAU, de epurare mecanică, va fi executată între toamna anului 2001 şi primavara anului 2002, după care va urma implementarea celei de-a doua etape - etapa biologica - între toamna anului 2003 şi primavara anului 2005. Aceste doua etape sunt cuprinse în cererea de sprijin financiar. Cea de-a treia etapa (de îndepărtare a azotului şi fosforului) va fi executată între anii 2008 şi 2009.Examinarea alternativelor tehnice a dus la concluzia ca procesul cu namol activ convenţional este tehnologia cea mai adecvată pentru a satisface nevoile Brăilei. SEAU este proiectata pentru cantitatea de ape uzate estimată să fie produsă de circa 270.000 de locuitori şi pentru cea estimată să fie produsă de industria din municipiul Brăila, adică pentru un debit maxim de 1.650 litri/secunda sau 145.000 mc /zi.Date fiind caracteristicile apelor uzate din Brăila şi caracteristicile de proiectare ale SEAU, se aşteaptă ca eficacitatea în combaterea poluarii să fie după cum urmează:┌──────────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐│ │Eficienta de înlăturare a impuritatilor│ Calitatea apelor uzate ││ │ (%) │ (mg/l) ││Parametru ├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤│ │ Epurare Epurare Îndepărtarea │ Ape Efluent Efluent ││ │ primara secundară totală a │uzate primar secundar ││ │ impuritatilor │brute │├──────────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤│ SS │ 60 16 76 │ 250 100 60 ││ BOD │ 20 60 80 │ 200 160 40 ││ 5 │ │ ││ T-N^ │ 10 10 20 │ 30 27 24 ││ T-P │ 10 15 15 │ 3 2,7 2,55 │└──────────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘Rezultatele îndeplinesc cerinţele legislaţiei româneşti şi ale celei europene (NTPA 001/97/RO, Directiva C.E.E. nr. 97/825 şi Directiva C.E. nr. 91/271 cu privire la epurarea reziduurilor urbane).Cele doua etape de construcţie vor fi implementate drept contracte la cheie separate. Proiectul final al SEAU va fi supus unei evaluări a impactului pe care îl va avea creşterea tarifelor pentru apa asupra consumului casnic. În cererea de finanţare din partea ISPA sunt incluse solicitări pentru sprijin tehnic necesar în vederea întocmirii documentaţiei pentru cererea de oferte şi a formulării contractelor respective.Pregătirea practica a managerilor şi a personalului SEAU va fi asigurata de câştigătorul contractului la cheie şi va fi inclusă în contractele la cheie. Progresul lucrărilor de construcţie va fi monitorizat prin intermediul indicatorilor-cheie fizici prevăzuţi în tabelul de mai jos.
           
      Indicatorul fizicUnitatea de măsurăVolum (indicativ)
      Componenta 1 a măsurii:mlInelul primar: 500 ml
      Terminarea noului canal colector principal   Inelul secundar: 580 ml
        Umplere şi consolidare: 640 ml
      Componenta 1 a măsurii:m2Tencuire: 9.400 m2
      Terminarea noului canal colector principal    
      Componenta 2 a măsurii:ml de ţeavă montatăRegiunea I: 18.380 ml
      Extinderea sistemului de canalizare   Regiunea II: 5.990 ml
        Regiunea III: 5.670 ml
      Componenta 2 a măsurii:ml de străzi modernizate şi de străzi pavate în prezentTotal pentru cele 3 regiuni:
      Extinderea sistemului de canalizare721 ml
      Componenta 2 a măsurii:ml de străzi modernizate şi de străzi nepavate în prezentTotal pentru cele 3 regiuni:
      Extinderea sistemului de canalizare29.319 ml
      Componenta 2 a măsurii:Staţii de pompareStaţii de pompare terminate
      Extinderea sistemului de canalizare    
      Componenta 3 a măsurii:ml de ţevi5.385 ml
      Construirea SEAU    
      Componenta 3 a măsurii:ml de canale construite548 ml
      Construirea SEAU    
      Componenta 3 a măsurii:m3 de săpături43.000 m3
      Construirea SEAU    
      Componenta 3 a măsurii:m3 de beton turnat17.582 m3
      Construirea SEAU    
      Componenta 3 a măsurii:kg de bare de întărire instalate1.358.045 kg
      Construirea SEAU    
      Componenta 3 a măsurii:Echipament instalat  
      Construirea SEAU    
    8. Programul de lucru anticipatComponenta 1 a măsurii: Terminarea noului canal colector principal
           
        Data începeriiData încheierii
      Studiul de fezabilitate1 aprilie 2000încheiat
      Analiza economică   încheiat
      Analiza financiară   încheiat
      Evaluarea impactului asupra mediului   încheiat
      Studii de proiectare   încheiat
      Documente de cerere de ofertă1 septembrie 200030 septembrie 2000
      Achiziţie de terenuri1 ianuarie 199931 martie 2000
      Construcţie1 iulie 200131 decembrie 20021)
      Faza operaţională1 aprilie 2002  
    ------------   1) Data se referă la construirea noului canal colector principal.        Racordarea la canalele colectoare secundare urmează să fie efectuată        în cursul anului 2003.    Componenta 2 a măsurii: Extinderea sistemului de canalizare
           
        Data începeriiData încheierii
      Studiul de fezabilitate   încheiat
      Analiza economicăîn curs de desfăşurareîncheiat
      Analiza financiară   încheiat
      Evaluarea impactului asupra mediului   încheiat
      Studii de proiectare   încheiat
      Documente de cerere de ofertă1 ianuarie 200230 septembrie 2002
      Achiziţie de terenuri   nu se aplică
      Construcţie30 septembrie 200231 decembrie 2002
      Faza operaţională31 decembrie 2002  
        Componenta 3 a măsurii: Construirea staţiei de epurare a apelor uzate
               
        Data începeriiData încheierii
      Studiul de fezabilitate   încheiat
      Analiza economicăîn curs de desfăşurareîncheiat
      Analiza financiară   încheiat
      Evaluarea impactului asupra mediului   încheiat
      Studii de proiectareîn curs de desfăşurare30 septembrie 2000
      Documente de cerere de ofertă1 octombrie 200031 ianuarie 2001
      Achiziţie de terenuri   încheiat
      Construcţie - două etape1 octombrie 20011 iulie 2005
      Faza operaţională-prima etapă1 mai 2003  
        -a doua etapă1 mai 2005  
    9. Analiza economică şi socială cost-beneficiuPe scurt, de componentele 2 şi 3 ale măsurii vor beneficia direct cetăţenii Brăilei, în timp ce beneficiile componentei 3 a măsurii - Construirea SEAU - constau în combaterea poluarii, de care vor beneficia din plin România şi comunitatea internaţionala.În ceea ce priveşte componenta 1 a măsurii, Terminarea noului canal colector principal, au fost stabilite ca principale beneficii următoarele:- reducerea substantiala a costurilor de întreţinere;- inversarea pe termen lung a curentului de determinare a calităţii apei freatice;- prevenirea accidentelor costisitoare legate de prăbuşirea tevilor. Rata economică de rentabilitate este estimată la 10%.Rata estimată de rentabilitate a investiţiei este de 10%.În ceea ce priveşte componenta 2 a măsurii, Extinderea reţelei de canalizare, costul indirect investiţie/beneficiar direct în cele trei cartiere afectate este de circa 360 euro/persoana, fapt ce oferă măsurii o eficienta din punct de vedere al costurilor, în termenii obţinerii de beneficii de către populaţie.Aceste beneficii cuprind:1. beneficii directe pentru populaţie, în ceea ce priveşte comoditatea, timpul şi condiţiile de viaţa mai salubre;2. beneficiile legate de sănătate (între anii 1995 şi 1999 au fost înregistrate 3.205 cazuri de boli digestive grave, dintre care 1.816 au provenit din cartierele fără reţea de canalizare);3. reducerea pagubelor cauzate structurii clădirilor de inundarea regulată a zonelor afectate;4. eliminarea costurilor necesare pentru asigurarea de fose septice în cartierele afectate.În plus, în cazul în care nu s-a implementat măsura, adică nu s-a construit un sistem public de canalizare, este evident ca în timp autorităţile sanitare vor aplica reglementările în vigoare şi îi vor obliga pe locuitori sa instaleze în curtea fiecărei gospodării câte o fosa septica, care să fie în conformitate cu reglementările în vigoare. Întrucât costul acestei "alternative" nu a fost analizat îndeaproape, iar durata sa în timp este incerta, în analiza costuri-beneficii a fost utilizat un substitut rezonabil al acestei alternative.Rata economică de rentabilitate a investiţiei în cazul componentei 2 a fost deliberat estimată la 10%, dar cuantificarea mai exactă a beneficiilor este foarte probabil sa mărească aceasta valoare.În ceea ce priveşte componenta 3 a măsurii, Construirea SEAU, analiza arata ca, luându-se în considerare o valoare de 580 euro/tona echivalent BOD, rata economică de rentabilitate a investiţiei este de 10%. În mod contrar, luându-se în considerare un cost indirect de investiţie de 10% în cazul României, taxa pe valoarea adăugată a SEAU este 0.Rata economică totală de rentabilitate a investiţiei în cazul măsurii este estimată la circa 10%.10. Principalele elemente ale analizei financiareAPTERCOL, Regia Autonomă de Apa şi Canalizare a Municipiului Brăila, percepe tarife separate pentru apa şi pentru canalizare. În prezent tariful pentru canalizare este de 630 lei/mc (0,033 euro/mc) pentru gospodării. Tariful pentru canalizare reprezintă doar o optime din tariful pentru apa şi în emiterea facturilor se considera ca utilizarea canalizării reprezintă 80% din consumul de apa.În cele trei regiuni ale municipiului în care va fi extinsă reţeaua de canalizare se vor percepe taxe pentru canalizare de la circa 16.000 de gospodării, ceea ce face ca veniturile APTERCOL să fie estimate la circa 140.000 euro/an, în momentul terminării măsurii, adică în anul 2006.În plus, conform legilor româneşti, municipalitatile trebuie să plătească taxe Companiei Naţionale "Apele Române" pentru deversarea apelor uzate. "Apele Române" este compania naţionala de apa a României, responsabilă de planificarea şi dezvoltarea pe sector. Fondurile colectate din taxele pe poluare sunt transferate în Fondul Naţional al Apei, care este Agenţia Naţionala de Finanţare a Investiţiilor din Sectorul Apei.Luându-se în considerare volumul şi concentraţia actuala ale generarii de ape uzate în Brăila, aceste taxe au fost estimate la circa 138.000 euro.Tarifele pentru canalizare acoperă cheltuielile de întreţinere şi de funcţionare şi sunt suficiente pentru a genera un surplus, care în ultimii ani a fost de 10%. Aceste tarife sunt modificate frecvent pentru a corecta inflatia. În ultimele 18 luni au avut loc trei creşteri ale tarifelor care au depăşit necesarul compensării inflaţiei, conform acordurilor cu B.E.R.D. Aceste tarife pentru apa şi canalizare diferă în funcţie de beneficiar (gospodărie sau industrie):
       
      - euro/m3 -
           
        GospodăriiIndustrie
      Apă0,2520,306
      Canalizare0,0330,039
      Ambele0,2850,345
    Tarifele pentru canalizare reprezintă în prezent circa 0,8% din venitul mediu lunar/persoana. În eventualitatea combinarii acestora cu tarifele pentru apa se va ajunge la o creştere cu circa 6,5% din acelaşi venit mediu lunar.Aceste tarife nu includ şi amortizarea, în primul rând pentru ca, atunci când au fost construite cele mai multe sisteme în economia socialistă planificata, în managementul financiar nu se practica amortizarea investiţiilor. În al doilea rând, reţeaua de canalizare este, în mare, destul de veche şi chiar dacă ar fi luată în considerare amortizarea, aceasta ar reprezenta o sumă foarte mica. Municipalitatea Brăila intenţionează totuşi sa introducă în viitor o taxa de amortizare cel puţin pentru o parte din investiţia finanţată din resurse proprii.Reducerea taxelor pentru apele uzate ce trebuie plătite Companiei Naţionale "Apele Române" de către municipalitate va reprezenta o economie ce se ridica la circa 10% din cheltuielile de funcţionare a SEAU, ce urmează să fie construită cu sprijin ISPA. APTERCOL intenţionează sa realizeze o recuperare totală a costurilor şi o marja de funcţionare net pozitiva prin politicile sale de stabilire a tarifelor. În mare, măsura nu va genera venituri nete.Politica Brăilei este de a recupera costurile marginale prin creşterea tarifelor pentru canalizare. Cheltuielile de funcţionare a viitoarei SEAU au fost estimate la 1,4 M euro, în comparaţie cu cheltuielile de funcţionare estimate pentru întregul sistem de canalizare, de circa 750.000 euro. Astfel, recuperarea cheltuielilor de funcţionare ar duce la o creştere de 200% a taxelor pentru canalizare. După cum se arata în analiza financiară, aceasta ar implica o creştere de 23% a tarifelor combinate pentru apa şi canalizare.11. Analiza impactului asupra mediuluiMăsura se încadrează în proiectele acoperite de anexa nr. I la Directiva C.E.E. nr. 85/337 de evaluare a impactului asupra mediului, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11. Nu este situata într-o zona sensibila din punct de vedere al mediului.O evaluare a impactului asupra mediului a fost efectuată în etapa de planificare pentru a include rezultatele acesteia direct în procesul de luare a deciziilor din timpul proiectării iniţiale. În plus, a avut loc şi o consultare cu publicul în cadrul Planului general de urbanism al municipiului Brăila.Ca rezultat direct al evaluării impactului asupra mediului, măsura comporta o serie de iniţiative ce vor asigura respectarea reglementărilor Uniunii Europene în cazul investiţiei şi funcţionarii. Componenta de canalizare include şi utilizarea unui laborator mobil pentru detectarea timpurie a scurgerilor. Namolul rezultat va fi eliminat în concordanta cu standardele Uniunii Europene, fiind depozitat într-o groapa specială. Componentele de asistenţă tehnică includ un program de creştere a capacităţii instituţionale, în cadrul căruia personalul APTERCOL va fi instruit pentru a monitoriza debitul şi compoziţia apelor uzate, precum şi pentru a corecta funcţionarea SEAU.12. Costuri şi asistenţăComponenta 1 a măsurii: Terminarea noului canal colector principal                                                                  - euro -
           
      DenumireaCosturi totale eligibileCheltuieli neeligibile sau contractate înainte de adresarea cererii
      Costuri de planificare/proiectare150.000100.000
      Achiziţionare de terenuri   520.000
      Pregătirea şantieruluiNu se aplică  
      Lucrări principale6.159.400  
      Staţii şi utilajeNu se aplică1)  
      Asistenţă tehnică2)p.m.  
      Supervizare în timpul implementării50.000  
      Cheltuieli neprevăzute188.000  
      Taxe/impozite publice   26.000
      Altele (specificaţi care)188.000  
      Mobilizarea/cheltuielile generale ale contractorilor    
      TOTAL:6.735.400646.000
    ----------- 1) Componenta măsurii reprezintă un singur element de execuţie. 2) Asistenţă tehnică este acelaşi lucru cu costurile de planificare/proiectare de mai sus şi cuprinde documentaţia de cerere de oferta pentru noul contract la cheie, procesul de licitare şi evaluare a licitaţiei.Componenta 2 a măsurii: Extinderea sistemului de canalizare                                                                   - mii euro -
           
      DenumireaCosturi totale eligibileCheltuieli neeligibile sau contractate înainte de adresarea cererii
      Costuri de planificare/proiectare23020
      Achiziţionare de terenuri3)Nu se aplică  
      Pregătirea şantierului-  
      Lucrări principale16.635  
      Staţii şi utilaje1)(2.794)  
      Asistenţă tehnică2)p.m.  
      Supervizare în timpul implementării300  
      Cheltuieli neprevăzute830  
      Taxe/impozite publice   97
      Altele    
      TOTAL:17.995117
    -------- 1) Incluse în lucrările principale. 2) Asistenţă tehnică este acelaşi lucru cu costurile de planificare/proiectare de mai sus. 3) Ţevile de canalizare sunt situate sub străzi şi prin urmare nu este nevoie de achiziţionare de terenuri.Componenta 3 a măsurii: Construirea staţiei de epurare a apelor uzate                                                              - mii euro -
               
      DenumireaCosturi totale eligibile (euro)Cheltuieli neeligibile sau contractate înainte de adresarea cererii
      Etapa IEtapa IITOTAL
      Costuri de planificare/proiectare46820066832
      Achiziţionare de terenuri       1
      Pregătirea şantierului767   767  
      Lucrări principale17.98612.47930.465  
      Staţii şi utilaje1)(7.766)(5.042)(12.808)  
      Asistenţă tehnică2)p.m.p.m.p.m.  
      Supervizare în timpul implementării7971150  
      Cheltuieli neprevăzute1.7991.2483.047  
      Taxe/impozite publice       129
      Altele: pregătire3)401050  
      TOTAL:21.13914.00835.147162
    ---------- 1) Incluse în lucrările principale. 2) Asistenţă tehnică este acelaşi lucru cu costurile de planificare/proiectare de mai sus. 3) Pregătirea este asigurata în contractele la cheie.                                                             
       
      - euro -
                 
      Cost totalContribuţii din sectorul privatCheltuieli neeligibileCosturi eligibile totaleAsistenţă ISPARata asistenţei (%)
      60.802.4000925.00059.877.40044.905.05075
    Rata asistenţei = 75%13. Implicarea instituţiilor financiare internaţionaleB.E.I. a acceptat în principiu sa participe la finanţarea măsurii cu 25% prin intermediul unui împrumut de circa 15 milioane euro. La începutul anului 2001 este prevăzut o misiune de evaluare.14. Condiţii specifice ale măsuriiVezi art. 8 din memorandumul de finanţare.15. Planul indicator de achiziţionare.Lucrările vor fi implementate în concordanta cu planul provizoriu de achiziţionare, prezentat în anexa nr. I.a)      +  Anexa I.a)PLAN PROVIZORIU DE ACHIZIŢIONARE
             
        Numărul, tipul şi descrierea contractuluiData estimată de publicare a anunţuluiObservaţii
      1.Contract la cheie pentru terminarea noului canal colector principal   Componenta 1 a măsurii:
        decembrie 2000Terminarea noului canal colector principal
      2-4.Trei contracte de construcţie civilă pentru montarea ţevilor   Componenta 2 a măsurii:
        30 iulie 2002Extinderea sistemului de canalizare
      5.Contract la cheie pentru staţia de pompare   Componenta 2 a măsurii:
        30 iulie 2002Extinderea sistemului de canalizare
      6-7.Două contracte de construcţie civilă pentru repararea străzilor   Componenta 2 a măsurii:
        30 iulie 2002Extinderea sistemului de canalizare
      8.Contract la cheieianuarie 2001Componenta 3 a măsurii:
          Construirea staţiei de epurare a apelor uzate
    Condiţiile specifice de acordare a contractelor vor fi făcute publice în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi/sau pe Internet.      +  Anexa IIPLAN DE FINANŢARE(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)Titlul măsurii: Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şiconstruirea unei staţii de epurare a apelor uzate înmunicipiul BrăilaNr. ISPA: 2000/RO/16/P/010 - euro -
                           
      AnulCost totalCosturi neeligibileCosturi eligibile   Împrumut de la IFI*)
      TotalISPAAutoritati nationale
      Autoritati locale
      1 = 2+323 = 5+7(%) 4 = 3/15(%) 6 = 5/378(%) 9 = 8/1
      2000---------
      200118.240.000-18.240.00010013.680.000754.560.000   --
      200215.200.000-15.200.00010011.400.000753.800.000   --
      200315.200.000-15.200.00010011.400.000753.800.000   --
      20045.249.660-5.249.6601003.937.245751.312.415   --
      2005-------   --
      20065.987.740-5.987.7401004.490.805751.496.935   --
      neanualizate925.000925.000-----   14.969.350-
      Total60.802.400925.00059.877.4009844.908.0507514.969.35014.969.35025
    ----------- Notă *) Împrumut B.E.I.      +  Anexa III.1PREVEDERI FINANCIAREprivind implementarea ISPA  +  Secţiunea I Forme şi rate de asistenţă (1) Asistenţă Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţă nerambursabilă directa, de asistenţă rambursabila sau orice alta forma de asistenţă.Asistenţă rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: a) infrastructura a carei folosinţa implica taxe provenite de la utilizatori; b) investiţii productive în sectorul de mediu.Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţă tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.  +  Secţiunea a II-a Angajamente (1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara.Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţă acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale.Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura.Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durată mai mica de 2 ani şi pentru care asistenţă Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura.Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţă angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată.În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulări.  +  Secţiunea a III-a Plati (1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale.Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. (2) Plăţile în avansCa regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri:- o primă transa de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare;- diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura.Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate. (3) Plăţile intermediarePlăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:- ţara beneficiara a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare;- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;- a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial;- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus.Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate marii acest procent până la 90% în cazuri justificate. (6) Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de ComunitatePlata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcuta dacă:- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;- măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;- raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;- ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;- ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4;- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;- când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare. (7) Da