MEMORANDUM DE FINANŢARE din 22 decembrie 2000convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secţiunilor Băneasa-Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanta, România"*)
EMITENT
  • ACT INTERNAŢIONAL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 30 iulie 2001



    --------- Notă *) Traducere.C(2000)......./...........Comisia Europeană, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, reprezentată de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de domnul Petre Roman, ministrul afacerilor externe, denumit în continuare Beneficiar, pe de altă parte,au convenit următoarele:  +  Articolul 1Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementata cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru din 12 martie 1991, semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta.  +  Articolul 2Identificarea măsuriiInstrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri, conform celor descrise în anexa nr. I:Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PT/001Denumirea: Reabilitarea secţiunilor Băneasa-Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanta, RomâniaDurata: - data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie- data finalizarii: până la 31 decembrie 2006Localizare: Bucureşti, judeţele Ilfov, Călăraşi şi Ialomiţa, RomâniaGrupul: Coridorul de transport european nr. IV (cale ferată)  +  Articolul 3Angajamentul (1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi luate în considerare la calcularea asistenţei financiare sunt de 308.972.588 euro. (2) Ponderea asistenţei acordate de Comunitate pentru aceasta măsura este stabilită la 75% din cheltuielile totale publice sau echivalente, conform celor indicate în Planul de finanţare prezentat în anexa nr. II. (3) Valoarea maxima a asistenţei prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este stabilită la 231.729.441 euro. (4) O suma reprezentând 72.779.441 euro este angajata din bugetul pe anul 2000, din linia bugetară B7-020. Angajamentele privind tranşele ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectiva, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de resursele bugetare.  +  Articolul 4Plăţile (1) Asistenţă comunitară va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plati trebuie să fie în legătura cu lucrările descrise în anexa nr. I. (2) Plăţile făcute înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. (3) Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de beneficiarii finali pentru aceasta măsura se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2006. (4) Plata în avans este stabilită la 46.345.888 euro şi va fi transferata după cum urmează:- o sumă de 23.172.944 euro se plăteşte după semnarea de către Beneficiar a prezentului memorandum;- restul se plăteşte după semnarea primului contract important de lucrări ce se va încheia între Beneficiar şi Comisie după prezentarea planului de achiziţii, conform celor specificate la art. 8 paragraful (3). (5) În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta măsura o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile.  +  Articolul 5Respectarea legislaţiei şi a politicilor comunitareMăsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante stabilite în acordurile europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la transporturi şi reţelele transeuropene.  +  Articolul 6Proprietatea intelectualăBeneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, proiecte, planuri, publicitate şi alte materiale produse în legătura cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea proiectului. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau de orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu.  +  Articolul 7Permisele şi autorizărileOrice tipuri de permise şi/sau autorizari necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţionala.  +  Articolul 8Condiţii specifice ale măsuriiFără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţă financiară nerambursabilă acordată de Comunitate pentru măsura se afla sub rezerva următoarelor condiţii:1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelorComisia îşi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistenţei prin ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) diferă în mod semnificativ fata de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei şi/sau dacă exista o modificare substantiala care: a) afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism privat sau public un avantaj necuvenit; şi b) rezultă din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi a infrastructurii finanţate sau dintr-o încetare ori modificare reală a condiţiilor de exploatare.Ţara beneficiara va informa Comisia asupra oricărei modificări de acest fel şi va solicita acordul prealabil al Comisiei pentru aceste modificări.2. Condiţia privind disponibilităţileAsistenţă financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsura este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile interesate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor.3. Condiţii privind plata în avans a) Crearea în cadrul agenţiei de implementare a unei unităţi de administrare a proiectului ISPA cu personal corespunzător, înainte de efectuarea primei plati în avans. b) A doua transa a plăţii în avans este condiţionată de prezentarea de către Beneficiar a planului de achiziţii care trebuie să fie aprobat de Comisie. c) Cea de-a doua plata din avans se face sub rezerva:- unui angajament din partea Companiei Naţionale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. privind luarea de măsuri de corecţie necesare pentru a reduce impactul pe care prima secţiune a proiectului (Băneasa-Fundulea) l-ar avea asupra mediului;- prezentării pentru acest sector a unei evaluări complete privind impactul asupra mediului (EIA), inclusiv a unei consultări publice;- prezentării şi publicării unei autorizaţii pentru aceasta secţiune, emisă de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pe baza EIA menţionate mai sus.4. În continuare obligaţiile menţionate la pct. 3 c) trebuie să fie îndeplinite pentru fiecare dintre celelalte 3 secţiuni înainte de semnarea contractelor respective de lucrări.5. Înainte de efectuarea primei plati intermediare se va prezenta de către beneficiarul final un plan complet şi un program de dezvoltare şi implementare a sistemului de administrare computerizată a întreţinerii.6. În acest cadru se va prezenta de către beneficiarul final un program de întreţinere specific pentru secţiunile Băneasa-Feteşti, înainte de a se efectua plata finala. Acest program se va desfăşura pe o perioadă de 10 ani începând cu data de 1 ianuarie 2007, va asigura resursele financiare adecvate şi va respecta exploatarea conform standardelor AGC/AGTC.7. Comisia îşi rezerva dreptul de a revizui suma reprezentând asistenţă pentru ISPA, stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizarii lucrărilor condiţiile de exploatare (trafic, încasări din tarife etc.) variaza în mod semnificativ fata de evaluările iniţiale făcute pentru a se stabili nivelul asistenţei nerambursabile şi/sau dacă exista o modificare substantiala.8. Se vor aplica reglementările Comunităţii Europene privind procedura de licitare şi contractare.  +  Articolul 9Prevederile privind implementarea, cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare, fac parte integrantă din acesta.Nerespectarea condiţiilor şi a prevederilor privind implementarea va fi tratata de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1.  +  Articolul 10Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos.Semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2000.Pentru Beneficiar,Petre Roman,ministrul afacerilor externe al RomânieiSemnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000.Pentru Comunitate,Michel Barnier,membru al Comisiei EuropeneLista cuprinzând anexele● Anexa nr. I "Descrierea măsurii"● Anexa nr. II "Plan de finanţare"● Anexa nr. III:- Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"- Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA"- Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea de modificări"- Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA"- Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA"- Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea"  +  Anexa IDESCRIEREA MĂSURIIRezumatul măsurii nr. 2000/RO/16/P/PT/0011. Denumirea măsurii: Reabilitarea secţiunilor Băneasa-Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanta, România2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA)2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene2.2. Adresa: Ministerul Integrării EuropeneDirecţia coordonare programe de dezvoltareEugen Teodorovici, directorStr. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, BucureştiTelefon: + 40-1-301.16.23Fax: + 40-1-301.16.26E-mail: [email protected]3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (conform celor descrise la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2)3.1. Numele: Mihai Necolaiciuc, director general3.2. Adresa: Compania Naţionala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A.Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, BucureştiE-mail: [email protected]4. Beneficiarul final (în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea menţionată la pct. 3): ca mai sus5. Localizare5.1. Ţara beneficiara: România5.2. Regiunea: Partea de nord a Coridorului de transport european nr. IV de cale ferată din RomâniaSecţiunea: Bucureşti Băneasa (km 5 + 830) - Feteşti (km 147 + 184)Judeţe: Bucureşti, Ilfov, Călăraşi şi Ialomiţa (vezi hărţile anexate)*)----------------- Notă *) Hărţile se transmit instituţiilor interesate.6. DescriereLinia de cale ferată Bucureşti Băneasa-Feteşti, cu o lungime de 141 km, are 18 staţii (inclusiv staţiile Bucureşti Băneasa şi Feteşti).Caracteristici tehnice ale liniei:- ecartament: 1.435 mm;- şina: tip 49, 60 şi 65;- traverse: din lemn şi beton;- aparate de cale: tg 1:9;- prisma piatra sparta: 0,30-0,70 m;- declivitate: < 6 la mie;- raza minima: 1.500 m (cu excepţia Bucureşti Băneasa - 350 m şi intrarea în Ciulniţa 850 m).Situaţia actualaLinia de cale ferată a fost construită iniţial ca linie simpla, apoi a fost dublată şi electrificata, astfel încât unele porţiuni construite sunt în exploatare de mai mult de 100 de ani. Instalaţiile electrice, sistemele de semnalizare şi centralizare sunt deteriorate în multe sectoare din cauza neefectuarii de reparaţii.Datorită situaţiei actuale a structurilor şi instalaţiilor de cale ferată care fac să fie necesare restricţii de viteza pe anumite secţiuni, este evidenta necesitatea reabilitării şi trebuie să se asigure condiţii tehnice pentru ca pe întreaga secţiune Bucureşti Băneasa-Feteşti trenurile de călători sa circule cu 160 km/h.Principalele defecte ale infrastructurii constau în:● profil longitudinal cu prea multe elemente de profil;● lăţimea insuficienta şi inadecvata a coroanei platformei;● lipsa şanţurilor pentru colectarea şi evacuarea apei;● lipsa contrabanchetelor;● zone cu pungi de balast;● zone fără substrat de distribuţie sau cu o formă necorespunzătoare a acestui substrat;● zone cu deblee şi ramblee instabile;● zone cu ramblee care necesita lucrări de protecţie contra inundatiilor;● poduri sau podeţe cu durata de viaţa expirată sau RK depăşit;● amplasarea necorespunzătoare a aparatelor de cale din punct de vedere geometric;● degradarea sau lipsa apărării terasamentelor, a drenajelor şi lucrărilor de protecţie;● suprastructura la trecerile la nivel este necorespunzătoare condiţiilor de exploatare îmbunătăţite.7. ObiectiveObiectivele măsuriiMinisterul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a stabilit ca obiectiv strategic reabilitarea liniilor de cale ferată cu trafic important de pe Coridorul de transport european nr. IV şi modernizarea acestora pentru a se respecta standardele AGC/AGTC. Aceste linii sunt: Bucureşti-Constanta şi Bucureşti-Braşov.Pentru linia Bucureşti-Constanta (aproximativ 225 km), secţiunile Bucureşti-Bucureşti Băneasa (km 0 + 000 - km 5 + 830) şi Feteşti-Constanta (km 147 + 184 - km 225 + 567) se intenţionează reabilitarea prin utilizarea unui împrumut de la Banca Japoneza de Cooperare Internaţionala (JBIC, fosta OECF) şi a unor cofinanţări corespunzătoare din partea României.Obiectivul general al măsurii propuse pentru finanţarea ISPA este reabilitarea secţiunii de cale ferată Bucureşti Băneasa-Feteşti pentru a se asigura reabilitarea tuturor secţiunilor de pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanta.Situaţia proiectataSe estimează ca lucrările de reabilitare vor conduce la creşterea traficului pe calea ferată: pe secţiunea Bucureşti-Feteşti traficul de călători (în călători/km) va creşte cu 21% în anul 2005 în comparaţie cu situaţia "fără proiect" şi, respectiv, cu 59% în anul 2025; traficul de mărfuri (în tone/km) va creşte cu 33% în anul 2005 şi, respectiv, cu 98% în anul 2025. Se estimează, de asemenea, ca se va atrage în mare măsura trafic suplimentar spre calea ferată de la transportul rutier.Planul de reabilitare pentru linia Bucureşti-Feteşti a fost elaborat ţinându-se seama de următoarele aspecte şi principii strategice:- deoarece sunt oricum necesare reparaţii capitale importante ale liniei şi instalaţiilor tehnice şi sectorul constituie o parte importantă a Coridorului de transport european nr. IV, strategia Companiei Naţionale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. este de a reabilita linia într-o singura etapa pentru a se respecta standardele cerute pentru coridoarele europene şi convenite, şi anume pentru viteze de până la 160 km/h pentru trenurile de călători şi de până la 120 km/h pentru trenurile de marfa;- pentru a se menţine investiţiile la un nivel cat mai mic aceste standarde se vor aplica pe secţiuni, acolo unde se justifica, şi anume fără a se aduce modificări importante elementelor de geometrie. Aceasta soluţie pare să fie acceptabilă deoarece majoritatea secţiunilor nu prezintă curbe importante şi declivitati mari pe teren plan, astfel încât viitoarele restricţii de viteza se vor institui numai pe secţiuni scurte extrem de limitate;- în vederea reducerii perioadei de reabilitare pentru fiecare secţiune, pentru evitarea unor închideri repetate şi de lungă durata a aceloraşi secţiuni şi pentru menţinerea pierderilor în exploatare şi a costurilor generale la un nivel redus, intenţia ferma a Companiei Naţionale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. este de a exclude lucrările de reabilitare a liniei în mod simultan;- ţinându-se seama de amploarea lucrărilor de reabilitare şi de necesităţile financiare, se vor stabili prioritati pe secţiuni.Parametrii tehnici pentru liniile reabilitate sunt cei adoptati în acordurile europene la care România a aderat. Făcând parte din Coridorul de transport european nr. IV, principiile generale de reabilitare a liniei sunt următoarele:- viteze maxime:● pentru trenuri de călători: v = 160-200 km/h;● pentru trenuri de marfa: v = 80-120 km/h;- modernizarea liniei de cale ferată pentru viteze sporite pe secţiunile unde este posibil;- ecartament: 1.453 mm;- electrificare;- bloc de linie automat;- sarcina pe osie 22,5 t şi 8 t/mc sarcina categoria "D" pentru clasificare linie (fişa UIC 700-0);- şina = minimum "UIC 60" (60 kg/m - fişa UIC 860-0).Lucrările de reabilitare vor cuprinde următoarele componente principale (obiective specifice):- reabilitarea terasamentelor, a drenajelor, a caii şi a şinelor;- reabilitarea catenarei şi a sistemului de alimentare cu energie;- reabilitarea sistemului de semnalizare şi telecomunicaţii;- reabilitarea structurii podetelor;- rectificarea curbelor;- modernizarea staţiilor de călători.Contribuţia la obiectivele cuprinse în Parteneriatul de Aderare şi în special la Programul naţional de adoptare a acquisului comunitarReabilitarea Coridorului de transport european nr. IV de cale ferată face parte din priorităţile pe termen scurt pentru sectorul de transporturi, menţionate în Programul naţional de adoptare a acquisului comunitar, versiunea iunie 1999, pag. 176.Având în vedere ca România a aprobat convenţiile şi acordurile internaţionale în domeniul căilor ferate, pentru integrarea reţelei naţionale de cale ferată în cea europeană este necesar ca aceasta să fie adusă la parametrii de calitate recunoscuţi în standardele europene. Acordul european privind marile linii internaţionale de cale ferată (AGC) este ratificat prin Legea nr. 100/1996. Acordul european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţii conexe (AGTC) este ratificat prin Legea nr. 8/1993. Proiectul privind realizarea căilor ferate transeuropene (TER) este ratificat prin Legea nr. 124/1994.Ruta de cale ferată este inclusă în reţelele AGC, AGTC şi TER. Ruta este de asemenea prevăzută în Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Cai de comunicaţie".Rolul politicii naţionale privind transporturile în RomâniaReabilitarea secţiunii de cale ferată Bucureşti Băneasa-Feteşti este identificata ca fiind principala prioritate pentru finanţarea ISPA în anul 2000, cuprinsă în Strategia de transporturi ISPA elaborata de Ministerul Transporturilor şi în capitolul privind sectorul de transporturi din Planul de dezvoltare naţionala.Coridorul de transport european nr. IV de cale ferată este principala linie de cale ferată din România, atât pentru traficul internaţional, cat şi intern. Astfel linia de cale ferată Bucureşti-Constanta leagă capitala Bucureşti de Constanta, care este principalul port la Marea Neagra, precum şi principala staţiune turistica şi de odihnă din România. În anul 1997 pe secţiunea Bucureşti-Feteşti circulau aproximativ 40 de trenuri de călători şi 40 de trenuri de marfa pe zi. Pe aceeaşi secţiune în anul 1997 nivelurile de trafic au fost următoarele: aproximativ 5,9 milioane călători/an şi 9,2 milioane tone nete/an. Pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanta se transporta aproximativ 17% din traficul total pe calea ferată în România (deşi lungimea acesteia reprezintă numai 2% din lungimea totală a reţelei).În conformitate cu recentul Studiu privind master planul pentru transporturi (1999), linia de cale ferată Bucureşti-Constanta, în starea în care se afla la ora actuala, va reprezenta o zona de blocaj de trafic în anul 2015.Indicatorii ce se vor utiliza pentru monitorizarea progresului fizic al construcţiei proiectuluiUrmătorul tabel prezintă tipul de lucrări, cu volume şi cantităţi.                                    Rezumat                              Evaluarea lucrărilor
                 
      Indicatorul fizicU.M.Volumul lucrărilor
      Bucureşti Băneasa-CiulniţaCiulniţa-Feteşti
      Infrastructura de cale ferată      
      1.Terasamente de cale feratăm33.889.2202.006.100
      2.Consolidare de terasamentem4.900200
      3.Protecţie de terasamentem920120
      4.Poduri (total), din care:m36615,5
        - noi (pe variante de rute)   320-
        - reabilitare   4615,5
      5.Podeţe (total), din care:număr151
        - noi (pe variante de rute)   --
        - reabilitare   151
      6.Suprastructură de cale ferată:      
      a)linii noi, din care:      
      - curente sau directe în staţiikm22,302,30
      - alte linii în staţiikm15,193,30
      b)aparate de cale noi:      
      - tip 60, din care:număr    
        ▪ tg 1:18,5   294
        ▪ tg 1:14   237
        ▪ tg 1: 9   10830
      - tip 49, din care:număr    
        ▪ tg 1:9 R = 300 m   275
        ▪ tg 1:9 R = 190 m   32
        ▪ macaz dublu   2-
      c)montare/demontare de linii existente:      
      - linii curente şi directe în staţiikm200,4872,20
      - aparate de calenumăr1122
      Terenuri expropriatem2176.5002.200
    8. Programul lucrărilorProgramul orientativ anticipat al măsurii
           
        Data începeriiData finalizării
      Studiu de fezabilitate*),1)1 ianuarie 19991 iunie 1999
      Proiect de execuţie şi documente de licitaţie (+EIA completă)    
      Secţiunea 1*)15 mai 200015 februarie 2001
      Secţiunea 21 februarie 200131 octombrie 2001
      Secţiunea 31 aprilie 200131 decembrie 2001
      Secţiunea 41 august 200130 iunie 2002
      Achiziţii de terenuri1 martie 20001 iunie 2001
      Construcţii:    
      Secţiunea 11 octombrie 200131 martie 2004
      Secţiunea 21 iulie 200231 decembrie 2004
      Secţiunea 31 ianuarie 200330 iunie 2005
      Secţiunea 41 ianuarie 200430 iunie 2006
    Etapa operaţională: între 1 aprilie 2004 pentru secţiunea 1 şi 1 iulie 2006 pentru secţiunea 4-------------- Notă *) Finanţat prin programul PHARE 1998. 1) Realizat de consultanţi IPSCF - GOPA.9. Analiza cost-beneficiu economic şi socialCosturi şi beneficii economice şi socialeAnaliza economică a proiectului are în vedere implicaţiile la nivel naţional şi eficienta alocaţiilor de resurse naţionale.Pe lângă beneficiile financiare nete analiza economică are, de asemenea, în vedere o serie de efecte care au implicaţii la nivelul economiei naţionale, în special cele legate de protecţia mediului. Analiza economică a fost realizată numai pentru întreaga ruta Bucureşti-Constanta. Eficienta proiectului este determinata pe o perioadă de 30 de ani plus 4 ani de construcţie. Evaluările includ o creştere de 10% a tarifului de marfa după reabilitare şi stabilirea costurilor externe la 33% din cifrele standard UIC pentru Europa Occidentala (şi anume, prin actualizarea mediei PIB PPC pe locuitor pentru România).    Previziuni de trafic (Bucureşti-Feteşti):
    Milioane călători/an Trenuri/zi Milioane tone/an Trenuri marfa/zi
    Anul
    Minim Mediu Minim Mediu Minim Mediu Minim Mediu
    1997 5,7 40 11,2 40
    2015 8,3 50 50 19,6
    2035 9,5 10,2 56 61 27,2 32
        Principalele rezultate sunt prezentate mai jos în cazul unui scenariude trafic mediu şi pesimist (cazul fără asistenţă ISPA):
    Evaluare economică (rata rentabilitatii economice - RRE)
    Scenariu pesimist Scenariu mediu
    Bucureşti-Constanta 15,85% 17,56%
    10. Principalele elemente ale analizei financiareUrmătoarele efecte financiare sunt luate în considerare:● costuri de exploatare în transportul de călători şi de mărfuri;● reducerea costurilor de exploatare (reducerea accidentelor şi a pierderilor legate de acestea);● pierderi de trafic pe perioada construcţiei;● încasări din exploatare în traficul de călători şi de mărfuri;● reducerea costurilor de întreţinere şi profitul în urma creşterii tarifului la transportul de marfa;● economii la consumul de combustibil;● beneficii care rezultă din etapizarea deschiderii secţiunilor de linii pentru trafic.Rata rentabilitatii financiare estimată (cu şi fără asistenţă ISPA) este prezentată mai jos:
    Evaluare financiară (IRR)
    Scenariu pesimist Scenariu mediu
    Fără asistenţă ISPA Cu asistenţă ISPA Fără asistenţă ISPA Cu asistenţă ISPA
    Bucureşti-Constanta 7,54% 16,29% 8,07% 16,82%
    Susţinerea proiectului pe termen lungExista trei elemente principale de sustinere a proiectului: a) Reorganizarea căilor ferate:Căile Ferate Române au fost reorganizate la sfârşitul anului 1998 prin separarea în 5 societăţi comerciale. Aceasta reorganizare are drept scop îmbunătăţirea viabilitatii pe termen lung a sistemului de transport feroviar.În cadrul acestui proces Compania Naţionala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. a fost creata la data de 1 octombrie 1998 în baza Hotărârii Guvernului nr. 581/1998. Compania Naţionala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. este persoana juridică română cu statut de societate comercială pe acţiuni. Scopul Companiei Naţionale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. este de a obţine profit prin administrarea infrastructurii de cale ferată pe principii comerciale şi punerea acesteia la dispoziţie operatorilor feroviari, în baza unui contract de acces la infrastructura.Prin lucrările de reabilitare propuse calitatea infrastructurii va creşte (un traseu mai bun, o durată mai mica de transport, condiţii mai bune şi un confort sporit în traficul de călători) şi prin aceasta vor spori încasările potenţiale. b) Reducerea costurilor de exploatare şi întreţinere:Proiectul de reabilitare a liniei Bucureşti-Constanta implica o reducere a costurilor de exploatare şi întreţinere.Pe de altă parte, sistemul de întreţinere se va adapta cerinţelor secţiunilor de cale ferată reabilitate şi modernizate la standardele AGC/AGTC; în aceasta privinţa sistemul de stabilire a tarifelor se va modifica pentru a reduce parametrii de "toleranta", iar încasările din exploatare vor fi alocate cu prioritate întreţinerii acestor secţiuni.Întreţinerea liniei de cale ferată Băneasa-Feteşti:Din studiul de fezabilitate s-au determinat următoarele necesitaţi estimative: 11.810 euro pe km, anual, reprezentând aproximativ 1,7 milioane euro pe an pentru secţiunea Băneasa-Feteşti. Pentru a tine pasul cu procesul inflationist continuu se estimează o creştere anuală de 2,5%. c) Îmbunătăţirea competitivitatii transportului pe calea ferată:Reabilitarea liniei de cale ferată va îmbunătăţi condiţiile de transport de călători şi de marfa şi de aceea se aşteaptă să se imbunatateasca competitivitatea transportului pe calea ferată în comparaţie cu alte moduri (în special transportul rutier). Aceasta va reduce, de asemenea, costurile externe de transport pe linia Bucureşti-Constanta, prevăzându-se o specializare a acesteia pentru transportul de mărfuri pe calea ferată.11. Analiza impactului asupra mediuluiProiectul se încadrează într-o clasa de dezvoltare cuprinsă în anexa II la Directiva C.E.E. nr. 85/337 (Directiva C.E. nr. 97/11).Deoarece proiectul cuprinde mai multe judeţe, o aprobare de principiu prealabilă trebuie să fie data de fiecare agenţie judeţeana de mediu implicata în ultimul trimestru al anului 2000 (Bucureşti, Călăraşi şi Ialomiţa).Aprobarea finala este data de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe baza proiectului de execuţie. De aceea se va elibera pe secţiuni, pe baza etapelor de elaborare a proiectului de execuţie.S-a făcut deja o evaluare iniţială a impactului asupra mediului ca parte a studiului de fezabilitate. Totuşi aceasta evaluare va fi revizuită şi completată de consultanţii internaţionali pe parcursul elaborării proiectului de execuţie pentru fiecare secţiune.Sarcinile acestora vor include, de asemenea, realizarea de consultări publice complete (astfel cum se cere în termenii de referinţa pentru proiectul de execuţie), elaborarea de planuri de reducere a acestui impact şi o monitorizare a impactului asupra mediului pe parcursul lucrărilor. Aceste documente pentru sectorul Băneasa-Fundulea vor fi disponibile până în luna septembrie 2000.Consultantul care răspunde de EIA (evaluarea impactului asupra mediului) pentru prima secţiune (Băneasa-Fundulea) va elabora şi instrucţiunile generale pentru realizarea EIA pe celelalte secţiuni, cu un program estimat după cum urmează:● Băneasa-Fundulea - septembrie 2000;● Fundulea-Lehliu - mai 2001;● Lehliu-Ciulniţa - iulie 2001;● Ciulniţa-Feteşti - noiembrie 2001.Pe perioada lucrărilor inginerul care le va supraveghea va monitoriza respectarea de către contractor a normelor de protecţie a mediului. Pe lângă aceasta activităţile de pe şantier vor fi monitorizate de autoritatea locală pentru protecţia mediului.În concluzie, tabelul de mai jos prezintă o estimare a măsurilor în vederea evitării, reducerii sau compensării unui impact negativ asupra mediului.
           
      SecţiuneaCostul măsurilor de atenuare% din total (fără T.V.A.)
      Băneasa-Feteşti13,15 milioane euro4,43
    Măsurile propuse se referă la perioada de executare a lucrărilor:● amplasarea corespunzătoare a şantierului;● utilizarea de maşini de cale silentioase;● luarea de măsuri tehnice şi organizatorice pentru reducerea emisiilor de gaze şi praf şi a zgomotului;● eliminarea şi transportul de deşeuri anorganice care rezultă din activităţile de pe şantier şi, de asemenea, la perioada operaţională:● reconstituirea şi realizarea de plantaţii în zonele afectate;● utilizarea de materiale corespunzătoare pentru reducerea vibratiilor;● panouri de protecţie sonora etc.12. Cost şi asistenţă (în euro)    Cost total şi cost eligibil                              Defalcarea costurilor
             
          - mii euro, fără T.V.A. -
      ArticolulCosturi totaleCosturi neeligibile*)Costuri eligibile
      Costuri de planificare/proiectare15.205,975.203,2010.002,77
      Achiziţii de terenuri2.055,062.055,060,00
      Pregătirea şantierului (mediu)13.147,63   13.147,63
      Organizarea şantierului10.771,43   10.771,43
      Lucrări principale202.280,88   202.280,88
      Maşini şi echipamente22.579,49   22.579,49
      Asistenţă tehnică (asigurată de contractor - instruire şi testare)3.434,82   3.434,82
      Supervizare pe parcursul implementării7.361,07   7.361,07
      Neprevăzute**)39.394,51   39.394,51
      Impozite/taxe locale6.297,326.297,320,00
      Total:322.528,1613.555,58308.972,59
    ----------------
        *) Costuri neeligibile: sunt incluse costurile care au fost deja
           înregistrate.
        **) Justificate la timp şi care se aplică numai finantarilor bugetare
            menţionate în tabel.
                                                                        - euro -
    Costuri eligibile Finanţarea Procent
    nerambur- al
    Cost Contri-Cheltuieli Alte Cost sabila finan-
    total butia înainte de cheltuieli eligibil ISPA tarii
    secto- data neeligibile total neram-
    rului eligibilă bursa-
    privat bile
    (%)
    322.528.168 - 7.258.261 6.297.319 308.972.588 231.729.441 75
    Rata asistenţei: 75%.NOTĂ:Aplicată la întreaga linie Bucureşti-Constanta, cu un cost total mai mare de 527 milioane euro, actuala rata de cofinanţare ISPA coboară până la 44%.13. Participarea instituţiilor financiare internaţionaleSecţiunea de cale ferată Bucureşti-Braşov (170 km), aflată de asemenea pe Coridorul de transport european nr. IV, va fi modernizata în cadrul unui acord de împrumut în valoare de 200 milioane euro, semnat în 1998 cu B.E.I. Pe lângă aceasta, în prezent se negociază un acord de împrumut în valoare de 205 milioane dolari S.U.A. cu Banca Japoneza de Cooperare Internaţionala (JBIC) pentru reabilitarea unor secţiuni adiacente: Bucureşti-Băneasa şi Feteşti-Constanta.14. Condiţii specifice ale măsurii:Vezi memorandumul de finanţare.      +  Anexa IIPLAN DE FINANŢARE(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)Titlul măsurii: Reabilitarea secţiunilor Băneasa-Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa, RomâniaNr. ISPA: 2000/RO/16/P/PT/001
                                 
      AnulCost totalCost neeligibilCost eligibil   Împrumut IFI*)
      TotalISPAAutoritatea naţională
      GuvernAutoritate regionalăAutoritate localăAltele
        1 = 2+323 = 5+7+8+9+10(%) 4 = 3/15(%) 6 = 5/37891011(%) 12 = 11/1
      2000101.294.1604.254.90697.039.2549672.779.4417524.259.813-----
      2001----------   --
      200298.817.4834.150.81794.666.6669671.000.0007523.666.666---   --
      200388.740.6293.727.29585.013.3349663.760.0007521.253.334---   --
      200433.675.8961.422.56232.253.3349624.190.000758.063.334---   --
      2005----------   --
      2006----------   --
      Nestructurat pe ani----------   --
      Total:322.528.16813.555.580308.972.58896231.729.4417577.243.147-----
    ------------ Notă *) De precizat.      +  Anexa III.1PREVEDERI FINANCIAREprivind implementarea ISPA  +  Secţiunea I Forme şi rate de asistenţă (1) Asistenţă Comunităţii prin ISPA poate fi sub forma de asistenţă nerambursabilă directa, de asistenţă rambursabila sau orice alta forma de asistenţă.Asistenţă rambursata către autoritatea de management sau către alta autoritate publică va fi refolosita în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalenta, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA.Rata asistenţei şi suma maxima a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective.În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care exista un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: a) infrastructura a carei folosinţa implica taxe provenite de la utilizatori; b) investiţii productive în sectorul de mediu.Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţă tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiara în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.  +  Secţiunea a II-a Angajamente (1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiara.Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţă acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele doua moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA, care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale.Angajamentele pentru prima rata anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsura.Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare.Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor sa demonstreze ca proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durată mai mica de 2 ani şi pentru care asistenţă Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsura.Diferenţa va fi angajata în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstreaza ca proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţă angajata pentru o măsura la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsura va fi anulată.În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiara şi autoritatea desemnată atunci când exista riscul unei anulări.  +  Secţiunea a III-a Plati (1) Plăţile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare sau a diferenţei finale.Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa echivalenta. (2) Plăţile în avansCa regula generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, asa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9).Avansul este, ca regula generală, transferat în următoarele moduri:- o primă transa de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiara semnează memorandumul de finanţare;- diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări.Abaterile de la aceasta regula generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsura.Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile făcute efectiv. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate. (3) Plăţile intermediarePlăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progreseaza satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii:- ţara beneficiara a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă;- s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare;- au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut;- a fost analizata orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial;- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii.Ţara beneficiara va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus.Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure ca cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regula generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate marii acest procent până la 90% în cazuri justificate. (6) Plata diferenţei finale din asistenţă acordată de ComunitatePlata diferenţei finale din asistenţă acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcuta dacă:- măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale;- măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare;- raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei;- autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limita de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare;- ţara beneficiara certifica Comisiei ca informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte;- ţara beneficiara a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4;- toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate;- când managementul asistenţei acordate pentru o măsura este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finala pentru acea măsura va fi anulată. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finala prezentate de ţara beneficiara sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifica numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. (9) Rata asistenţei acordate de Comisie prin acest memorandum de finanţare va fi făcuta către o entitate centrala, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiara sa primească asemenea plati. Ca regula generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiara, nu mai târziu de doua luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limita nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cat de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. (10) Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat.Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare.  +  Secţiunea a IV-a Folosirea euro (1) Sumele cuprinse în aplicatiile pentru asistenţă împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. (2) Sumele privind asistenţă şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifica cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro.Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabila a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la aceasta rata*1). (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiara în acest sens.-------------*1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm  +  Secţiunea a V-a Raportul finalAutoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele: a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la:- data efectivă de implementare a măsurii;- indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare;- confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile aşteptate;- confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate;- indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul plăteşte";- data la care măsura finanţată devine operaţională; d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate.  +  Secţiunea a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalenta într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificata iniţial, asistenţă acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăşească suma maxima stabilită în memorandumul de finanţare.O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii fata de rata acordată iniţial sau fata de asistenţă financiară nerambursabilă maxima va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3). (2) Dacă atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare, ţinând seama de suma supraangajata sau supraplatita, când autorizează prima operaţiune financiară (angajare sau plata) după acel amendament. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiara. Definiţia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor;