LEGE nr. 14 din 28 decembrie 1972privind organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAȚIONALA
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 160 din 29 decembrie 1972



      +  Capitolul 1  +  Articolul 1Republica Socialistă România este stat socialist suveran, independent și unitar - în care întreaga putere aparține poporului - iar teritoriul sau este inalienabil și indivizibil.Este interzisă acceptarea sau recunoașterea vreunei acțiuni a unui stat străin sau a oricărei situații - indiferent de natura sa, inclusiv capitularea generală, ocuparea teritoriului național - care în timp de pace sau de război ar aduce vreo atingere suveranității, independentei naționale și integrității teritoriale a Republicii Socialiste România sau care ar slabi în orice fel capacitatea de apărare.Orice asemenea act de acceptare sau recunoaștere este nul și neavenit, ca fiind contrar orinduirii de stat și intereselor supreme ale națiunii noastre socialiste.  +  Articolul 2Apărarea patriei, a suveranității și independentei naționale, a unității și integrității sale teritoriale, în cazul unei agresiuni armate sau a unei acțiuni îndreptate împotriva cuceririlor revoluționare ale oamenilor muncii din Republica Socialistă România, este o datorie sfînta a fiecărui cetățean român, bărbat sau femeie, indiferent de naționalitate.  +  Articolul 3Organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România are la baza conceptia fundamentală a sistemului de apărare elaborata de Consiliul Apărării și asigură realizarea în timp de pace a tuturor măsurilor necesare pentru ridicarea continua a capacității de apărare a statului.Organizarea apărării naționale are drept scop să asigure condițiile necesare ducerii luptei pe tot teritoriul patriei, valorificind întregul potențial uman și economic și subordonindu-l efortului de apărare a tarii în caz de război.La elaborarea conceptiei fundamentale a sistemului de apărare, precum și la ducerea acțiunilor de lupta împotriva agresorului, se vor respecta prevederile înțelegerilor internaționale la care Republica Socialistă România este parte referitoare la legile și obiceiurile războiului.  +  Articolul 4Organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România privește:- pregătirea populației pentru apărare;- pregătirea teritoriului pentru apărare;- pregătirea economiei naționale pentru apărare.  +  Articolul 5Organele supreme ale puterii de stat și organele centrale ale administrației de stat, consiliile populare și comitetele lor executive, precum și celelalte organizații socialiste au obligația de a lua din timp de pace toate măsurile necesare pentru întărirea capacității de apărare a tarii.  +  Capitolul 2  +  Articolul 6În conformitate cu prevederile constituționale, Marea Adunare Naționala, iar în intervalul dintre sesiunile acesteia, în caz de urgenta, Consiliul de Stat, proclama în interesul apărării tarii, a ordinii publice sau a securității statului, starea de necesitate în unele localități sau pe întreg teritoriul tarii, declara mobilizarea parțială sau generală ori starea de război. Starea de război poate fi declarata numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republica Socialistă România are obligații de apărare mutuala armate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicită.  +  Articolul 7Tratativele privind suspendarea totală a ostilităților pe timp determinat pentru încheierea armistitiului general ori local, încetarea stării de război ori încheierea tratatului de pace, pot fi duse numai cu aprobarea Marii Adunări Naționale iar în intervalul dintre sesiunile acesteia, a Consiliului de Stat, la propunerea Consiliului Apărării R.S.R., de către persoanele împuternicite de acestea.Tratatele pentru suspendarea ostilităților pe un anumit sector al frontului și pentru o durată limitată pot fi duse de comandantii locali din împuternicirea comandantului suprem al forțelor armate.  +  Articolul 8Consiliul Apărării al R.S.R. are sarcina de a examina, coordona și soluționa principalele probleme în domeniul apărării tarii și asigurării securității statului, atît în timp de pace cît și în timp de război. În acest scop:a) stabilește conceptia fundamentală a sistemului de apărare a R.S.R.;b) aproba măsurile privind organizarea generală și pregătirea forțelor armate și a garzilor patriotice;c) aproba planurile de mobilizare și întrebuințare în război a forțelor armate și a garzilor patriotice;d) aproba măsurile referitoare la dislocarea și redislocarea trupelor pe teritoriul tarii;e) adopta măsurile principale privind pregătirea operativă a teritoriului tarii;f) aproba și urmărește realizarea planurilor referitoare la asigurarea mijloacelor materiale necesare pentru apărarea și securitatea tarii, precum și a planului de mobilizare a economiei naționale elaborat de Consiliul de Miniștri;g) stabilește măsurile principale privind organizarea materială a apărării locale antiaeriene; aproba planul de dispersare și evacuare a populației;h) asculta rapoarte ale ministerului apărării naționale, ministerul de interne și șeful de stat major al garzilor patriotice de la Comitetul Central al P.C.R., precum și ale administrației de stat, referitoare la apărarea și securitatea statului;i) examinează și propune M.A.N., respectiv Consiliului de Stat, proclamarea stării de necesitate, mobilizarea parțială sau generală, precum și declararea stării de război;j) în caz de atac armat prin surprindere, ia de îndată toate măsurile necesare pentru respingerea atacului și apărarea tarii;k) în timp de război, conduce operațiunile de lupta și de mobilizare a întregului potențial uman și material al tarii;Consiliul Apărării poate îndeplini și alte atribuții privind apărarea și securitatea tarii.Președintele Consiliului Apărării este comandantul suprem al forțelor armate ale R.S.R.Hotărîrile Consiliului Apărării sînt obligatorii pentru toate organele la care ele se referă.Consiliul Apărării răspunde pentru întreaga sa activitate în fața C.C. al P.C.R. - organul politic conducător - și în fața M.A.N. - organul suprem al puterii de stat în R.S.R.; în intervalul dintre sesiunile M.A.N., Consiliul Apărării răspunde și față de Consiliul de Stat.Organizarea și funcționarea Consiliului Apărării se realizează potrivit legii.  +  Articolul 9Consiliul de Miniștri organizează aplicarea măsurilor generale privind apărarea tarii, potrivit hotărîrilor Consiliului Apărării R.S.R., în care scop:a) conduce, coordonează și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte organe centrale și locale ale administrației de stat, în legătură cu realizarea sarcinilor privind asigurarea capacității de apărare a tarii;b) elaborează din timp de pace proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și proiectul bugetului de stat, pentru primul an de război;c) stabilește măsurile pentru realizarea producției de bunuri materiale necesare populației în timp de război, precum și a producției de interes deosebit pentru nevoile de apărare;d) ia măsuri pentru asigurarea mijloacelor financiare necesare;e) ia măsuri, potrivit hotărîrilor Consiliului Apărării, pentru organizarea generală a forțelor armate și fixarea contingentelor anuale de cetățeni care urmează să fie chemați la îndeplinirea serviciului militar;f) ia măsuri din timp de pace pentru constituirea rezervelor materiale necesare pe timp de război, atît pentru nevoile apărării cît și ale populației.  +  Articolul 10Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne infaptuiesc, potrivit legii, politica partidului și statului în domeniul apărării tarii, a ordinii publice și a securității statului, fiecare în domeniul sau de activitate; participa împreună cu celelalte ministere și organe centrale ale administrației de stat, cu comitetele executive ale consiliilor populare și cu orice alte organizații socialiste, la pregătirea populației, teritoriului și economiei, pentru apărare.În acest scop, Ministerul Apărării Naționale:a) analizează nevoile de apărare a tarii și propune Consiliului Apărării măsurile privind ridicarea continua a capacității ei de apărare, îmbunătățirea organizării, inzestrarii și pregătirii armatei, dislocarea și redislocarea trupelor, pregătirea operativă a teritoriului, precum și proiectul planului de întrebuințare a armatei în caz de război:b) asigura pregătirea militară a tuturor cetățenilor români, organizează, conduce și îndrumă pregătirea operativă, de lupta, politica și tehnica în armata;c) organizează și asigura pregătirea în probleme de apărare a patriei, a activistilor de partid și de stat cu funcții de conducere în organele centrale și locale de partid, de stat și obștești;d) asigura organizarea și desfășurarea muncii politico-educative a militarilor în vederea cunoașterii și infaptuirii politicii marxist-leniniste a P.C.R., educării lor în spiritul patriotismului socialist și al internationalismului proletar, al dragostei netarmurite față de patrie, popor și partid, al hotărîrii de a apara cuceririle revoluționare, hotarele patriei, independenta, suveranitatea sa naționala și pacea;e) asigura armamentul, munitia, tehnica de lupta și alte materiale necesare garzilor patriotice și activității de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei;f) înfăptuiește sarcinile ce-i revin potrivit prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea apărării locale antiaeriene în R.S.R.;g) sprijină activitatea celorlalte ministere și altor organe centrale ale administrației de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare și a altor organizații socialiste, privitoare la pregătirea teritoriului potrivit intereselor apărării tarii și controlează modul în care acestea își duc la îndeplinire sarcinile ce le revin;h) urmărește, îndrumă și controlează pregătirea de mobilizare a ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare și a altor organizații socialiste, în vederea nevoilor de apărare a tarii.  +  Articolul 11Comitetul de Stat al Planificarii, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, elaborează propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război.La elaborarea și aplicarea planului de mobilizare a economiei naționale, Comitetul de Stat al Planificarii îndeplinește aceleași atribuții ce-i revin prin lege cu privire la planurile de stat curente și de perspectiva.Împreună cu titularii de plan, Comitetul de Stat al Planificarii propune realizarea, prin planurile de stat curente și de perspectiva, a măsurilor privind pregătirea de mobilizare a economiei și teritoriului.  +  Articolul 12Ministerul Finanțelor, pe baza proiectului planului de mobilizare a economiei naționale, elaborează propuneri pentru proiectul planului financiar centralizat și proiectul bugetului de stat, pentru primul an de război.Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii, propune măsuri pentru acoperirea financiară a planului de mobilizare a economiei naționale pentru primul an de război.  +  Articolul 13Ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat și organizațiile centrale cooperatiste iau măsuri din timp de pace, fiecare în domeniul sau de activitate, pentru pregătirea de mobilizare a economiei și a teritoriului în vederea satisfacerii nevoilor de apărare și asigurarea desfășurării normale a activităților economice, sociale și politice pe timp de război.Ministerul Educației și Învățămîntului împreună cu Ministerul Sănătății vor introduce în programul de învățămînt al facultăților de medicina, al școlilor de asistenți medicali și școlilor de surori medicale cicluri de lecții privind medicina în campanie.Pentru elaborarea materialului didactic, Ministerul Apărării Naționale va acorda asistența tehnica necesară.Organele de conducere colectivă ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale ale administrației de stat, precum și ale organizațiilor centrale cooperatiste, vor analiza, ori de cîte ori este nevoie, modul în care au fost îndeplinite, de către aceste organe și organizații centrale și unitatiile subordonate lor, sarcinile pentru apărare.Miniștrii sau conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației de stat și cooperatiste vor desemna pe unul dintre adjunctii lor să se ocupe nemijlocit de rezolvarea tuturor problemelor de apărare în cadrul organelor centrale respective sau al unităților subordonate, care va tine legătură directa cu Ministerul Apărării Naționale - Marele stat major.Miniștrii, conducătorii celorlalte organe ale administrației de stat și cooperatiste, precum și conducătorii oricăror organizații socialiste răspund, fiecare în domeniul sau de activitate, de realizarea sarcinilor de apărare luînd în acest scop toate măsurile ce se impun; prezintă Consiliului Apărării, ori de cîte ori li se cere, rapoarte privind stadiul pregătirii populației, teritoriului și economiei naționale pentru apărare.  +  Articolul 14Consiliile populare județene, municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale, precum și comitetele lor executive, iau măsuri în unitățile administrativ-teritoriale în care au fost alese aceste consilii populare, pentru pregătirea de subordonare și a teritoriului, precum și pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei naționale.Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București întocmesc, țin la curent și pun la dispoziția centrelor militare monografia economică militară a unităților administrativ-teritoriale respective.  +  Articolul 15În vederea coordonării și realizării măsurilor de apărare pe plan local, la județe, municipii, sectoare ale municipiului București, orașe și comune, funcționează consilii locale de apărare, organe deliberative, care au sarcina de a soluționa problemele de apărare atît în timp de pace, cît și în timp de război.  +  Articolul 16Consiliul județean de apărare și cel al municipiului București este format din:Președinte: - primul secretar al comitetului județean de partid și președinte al comitetului executiv al consiliului popular județean respectiv al municipiului București. Membrii: - primul vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular; - secretarul comitetului executiv al consiliului popular; - primul secretar al comitetului județean, respectiv al municipiului București, al U.T.C.; - comandantul militar al garnizoanei sau al unei unități militare, desemnat de Ministerul Apărării Naționale; - comandantul centrului militar, care este și secretarul consiliului local de apărare; - șeful inspectoratului județean, respectiv al municipiului București, al Ministerului de Interne; - șeful de stat major al garzilor patriotice; - șeful de stat major al apărării locale antiaeriene; - comandantul grupului de pompieri; - șefii direcțiilor județene, respectiv ale municipiului București, sanitare, PTTR și directorii sau împuterniciții regionalelor de cale ferate, ai întreprinderilor de transporturi auto și, după caz, ai celor aeriene și navale; - șeful serviciului I al consiliului popular județean, respectiv al municipiului București. Consiliile județene de apărare și cel al municipiului București sînt subordonate și răspund pentru întreaga lor activitate față de comandantul suprem al forțelor armate, Consiliul Apărării al R.S.R., iar pe plan local, față de comitetul județean de partid, consiliul popular județean, respectiv al municipiului București.  +  Articolul 17Consiliul municipal, de sector al municipiului București, orasenesc și comunal de apărare este format din:Președinte: - primul secretar sau, acolo unde nu exista aceasta funcție, secretarul comitetului municipal, de sector al municipiului București, orasenesc sau municipal de partid. Membri: - primarul, sau cînd acesta este și secretar al comitetului de partid, primul vicepreședinte ori unul dintre vicepreședinții comitetului executiv al consiliului popular, acolo unde nu exista funcție de prim-vicepreședinte; - secretarul comitetului executiv al consiliului popular, care este și secretarul consiliului local de apărare; - primul secretar sau, acolo unde nu exista aceasta funcție, secretarul comitetului U.T.C., municipal, de sector al municipiului București, orasenesc sau comunal; - comandantul militar al garnizoanei sau al unei unități militare acolo unde nu exista astfel de unități, desemnat de Ministerul Apărării Naționale ; - șeful organului local al Ministerului de Interne; - șeful de stat major al garzilor patriotice; - șeful de stat major al apărării locale antiaeriene, acolo unde exista. La sectoarele municipiului București și la municipiile în care funcționează centre militare, din consiliul local de apărare face parte și comandantul centrului militar, care este și secretar al consiliului de apărare.Consiliile locale de apărare prevăzute la acest articol se subordonează consiliului județean de apărare, respectiv al municipiului București, și răspund pentru întreaga lor activitate în fața comitetului municipal, de sector al municipiului București, orasenesc sau comunal de partid, precum și în fața consiliilor populare corespunzătoare.  +  Articolul 18Consiliile locale de apărare care funcționează la județe, municipii, sectoare ale municipiului București, orașe sau comune, pe timp de pace sau război au următoarele atribuții principale:a) asigura îndeplinirea hotărîrilor C.C. al PCR, ale M.A.N. și ale Consiliului Apărării, a ordinii și dispozițiilor comandantului suprem; de asemenea, asigura îndeplinirea hotărîrilor comitetelor de partid și consiliilor populare cărora le sînt subordonate;b) iau măsuri de pregătire a populației, garzilor patriotice, formatiilor civile de apărare antiaeriana, de pompieri, sanitare și a detasamentelor de tineret care se pregătesc pentru apărarea patriei și urmăresc asigurarea lor din punct de vedere material, potrivit dispozițiilor legale;c) analizează cererile prezentate de unitățile militare pentru nevoile lor la mobilizare, iar hotărîrile luate în aceasta privinta vor fi aduse la îndeplinire de către comitetele executive ale consiliilor populare;d) iau măsurile necesare pentru desfășurarea în bune condiții a activităților de recrutare, încorporare, evidenta militară și mobilizare;e) organizează și conduc în mod unitar acțiunile pentru prevenirea și lichidarea efectelor calamităților naturale, a incendiilor, pentru apărarea sănătății populației, a avutului obștesc, respectarea liniștii și ordinii publice;f) iau măsuri din timp de pace pentru asigurarea desfășurării normale a activităților economice, politice și sociale și de ducere a acțiunilor de lupta în timp de război, precum și pentru protecția cetățenilor și a bunurilor materiale de ori ce natura împotriva efectelor armelor de nimicire în masa și ale armelor obișnuite;g) pe timpul ducerii acțiunilor de lupta pe teritoriul aflat în raza lor de activitate subordonează marilor unități militare garzile patriotice și celelalte formațiuni de apărare, asigurind participarea forțelor umane și resurselor materiale necesare, iar în cazul cînd pe teritoriul respectiv nu acționează mari unități militare, organizează și conduc nemijlocit acțiunile de lupta ale tuturor formatiunilor de apărare;h) constituie și pregătesc unități, subunitati și grupuri ale luptei de rezistenta în condițiile ducerii acțiunilor de lupta pe teritoriul vremelnic ocupat de inamic și conduc acțiunile acestora în timp de război;i) iau măsuri cu privire la mobilizarea economiei și pregătirea operativă a teritoriului din raza lor de activitate, în scopul satisfacerii nevoilor de apărare;j) în interesul apărării, al ordinii publice și securității statului, stabilesc măsurile necesare pentru efectuarea de rechiziții și chemări pentru prestări de servicii potrivit prevederilor legii rechizitiilor.  +  Articolul 19Convocarea consiliului local de apărare se face de către președintele acestuia, semestrial și ori de cîte ori este nevoie.În cazul cînd consiliul local de apărare examinează probleme ce se referă la mobilizarea economiei, la apărarea locală antiaeriana sau la pregătirea operativă a teritoriului, pot fi invitați sa participe și conducătorii organizațiilor socialiste interesate.  +  Articolul 20Pentru rezolvarea operativă a problemelor curente privind organizarea apărării, la județe, municipii, sectoarele municipiului București, orașe și la comune funcționează birouri ale consiliilor locale de apărare formate din:a) la județe, municipii și sectoare ale municipiului București:- președintele consiliului local de apărare;- prim-vicepreședintele comitetului executiv al consiliului popular;- secretarul comitetului executiv al consiliului popular;- comandantul militar al garnizoanei sau al unei unități militare, acolo unde exista astfel de unități, desemnat de Ministerul Apărării Naționale;- șeful organului local al Ministerului de Interne;- comandantul centrului militar, acolo unde funcționează centre militare;- șeful de stat major al garzilor patriotice.b) la orașe și comune:- președintele consiliului local de apărare;- primarul sau, atunci cînd acesta este și secretar al comitetului de partid, primul vicepreședinte ori unul dintre vicepreședinții comitetului executiv al consiliului popular, acolo unde nu exista funcția de prim-vicepreședinte;- secretarul comitetului executiv al consiliului popular;- comandantul militar al garnizoanei sau al unei unități militare, acolo unde exista astfel de unități, desemnat de Ministerul Apărării Naționale;- șeful organului local al Ministerului de Interne;- comandantul sau, după caz, șeful de stat major al garzilor patriotice.  +  Articolul 21Organele de conducere colectivă ale tuturor organizațiilor socialiste sînt obligate sa ia toate măsurile necesare în vederea realizării sarcinilor de apărare ce le revin. Ele răspund în fața consiliilor locale de apărare în a căror rază de activitate este situata fiecare organizație, pentru modul în care aduc la îndeplinire sarcinile de apărare.  +  Capitolul 3  +  Articolul 22Toți cetățenii români, indiferent de sex, au datoria să se pregătească pentru fi în măsura sa îndeplinească misiuni în legătură cu apărarea patriei.Pregătirea militară a cetățenilor români pentru apărarea patriei se organizează pe baza conceptiei fundamentale a sistemului de apărare a R.S.R. stabilită de Consiliul Apărării și a ordinelor comandantului suprem al forțelor armate, realizindu-se prin:A. îndeplinirea serviciului militar obligatoriu în cadrul unităților și formatiunilor militare ale Ministerului de Interne și Ministerului Apărării Naționale,în condițiile stabilite prin prezenta lege;B. participarea la alte forme de pregătire a populației pentru apărare:a) garzi patriotice;b) formații de apărare locală antiaeriana;c) formațiuni de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei;d) alte organe sau organizații ce se vor stabili prin lege.  +  Articolul 23Durata și normele generale privind organizarea și desfășurarea pregătirii militare a cetățenilor români cuprinși la formele de pregătire prevăzute la art. 22 lit. B se aproba de către Consiliul Apărării.  +  Articolul 24Pregătirea militară a cetățenilor în cadrul formelor prevăzute la art. 22 lit. B (lit. b, c și d) se realizează sub coordonarea, controlul și îndrumarea Ministerul Apărării Naționale.  +  Articolul 25În interesul apărării R.S.R., persoanele apte de muncă, începînd cu vîrsta de 16 ani împliniți, pot fi chemate pentru prestări de servicii, în condițiile prevăzute de legea rechizitiilor.  +  Articolul 26Forțele armate ale R.S.R. se compun din unitățile subordonate Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne și au misiunea sa apere independenta, suveranitatea și integritatea teritorială a patriei, precum și cuceririle revoluționare ale întregului popor.  +  Articolul 27Cetățenii români fac parte din forțele armate în condițiile stabilite prin prezenta lege.  +  Articolul 28Serviciul militar este obligatoriu pentru toți cetățenii români, indiferent de sex, și se îndeplinește de către aceștia în următoarele forme:a) ca militari în termen, de la data la care cei încorporați s-au prezentat la centrele militare, unități sau formațiuni militare și pînă la data trecerii lor în rezerva;b) ca militari cu termen redus, de la data la care absolvenții de liceu admiși în instituțiile de învățămînt superior s-au prezentat la centrele militare și pînă la data trecerii lor în rezerva;c) ca elevi în școli militare sau în instituții militare de învățămînt superior, de la data la care aceștia s-au prezentat la școlile sau instituțiile militare de învățămînt superior și pînă la data absolvirii acestora;d) în calitate de rezerviști concentrați sau mobilizati, de la data la care s-au prezentat la centrele militare ori la unități sau formațiuni militare și pînă la data inminarii livretului militar cu mutatia de desconcentrare sau demobilizare ori a dovezii de desconcentrare sau de demobilizare;e) în calitate de cadre permanente-ofițeri, maiștri militari și subofiteri ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, de la data acordării gradului și pînă la data trecerii acestora în rezerva sau direct în retragere.Studenții instituțiilor de învățămînt superior stabiliți prin hotărîre a Consiliului de Miniștri pot îndeplini serviciul militar și prin executarea pregătirii militare pe timpul studiilor, urmată de convocări sau cursuri în unități sau instituții militare de învățămînt. Notă
    Decizie de respingere:HP nr. 55/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 442 din 26 mai 2026.      +  Articolul 29Cetățenii R.S.R., bărbați, pot fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar, din anul în care împlinesc 20 de ani, pînă la împlinirea virstei de 50 de ani, cu excepțiile prevăzute în art. 45 alin. 2 și 4, art. 57, 62 și 67 din prezenta lege.Între limitele de vîrsta prevăzute la alineatul precedent, pe timpul cît nu îndeplinesc serviciul militar, cetățenii se găsesc în rezerva forțelor armate.Femeile în vîrsta de la 18 la 45 de ani, cetatene ale R.S.R., pot fi luate în evidenta militară și vor putea fi chemate sa îndeplinească serviciul militar în condițiile stabilite prin prezenta lege.  +  Articolul 30Nu îndeplinesc serviciul militar:a) alienații și debilii mintali;b) inaptii pentru serviciul militar cu scoaterea din evidenta pentru invaliditati sau boli permanente, altele decît cele prevăzute la lit. a;c) cei condamnați la închisoare, pe timpul executării pedepsei penitenciare.  +  Articolul 31Durata serviciului militar este de la 1 an la 4 luni pentru militarii în termen din toate armele, în afară de militarii în termen încorporați la marina militară și la navele graniceresti, pentru care durata serviciului este 2 ani. Pentru stabilirea datei trecerii în rezerva, durata serviciului militar în termen se socotește începînd din prima zi a lunii următoare incorporarii.Durata serviciului militar, ca militari cu termen redus, este de 9 luni.Ținerii prevăzuți la alineatul precedent îndeplinesc serviciul militar după ce au fost declarați reusiti la examenul de admitere în instituțiile de învățămînt superior, înainte de începerea cursurilor anului I.Durata serviciului militar pentru studenții instituțiilor de învățămînt superior stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, care au executat pregătirea militară pe timpul studiilor, este de 2 luni.În caz de nevoie durata serviciului militar în termen poate fi prelungită cu cel mult 8 luni și anume: pentru primele 3 luni, prin ordinul ministrului apărării naționale, iar pentru următoarele 5 luni, prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Pentru militarii cu termen redus, durata serviciului militar poate fi prelungită cu cel mult 2 luni și anume: pentru prima luna, prin ordinul ministrului apărării naționale, iar pentru următoarea luna, prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.În cazul cînd, din diferite motive, ținerii întrerup îndeplinire serviciului militar, aceștia se considera lasati la vatra și pot fi reincorporati pentru continuarea îndeplinirii serviciului militar, în condițiile și cu durata prevăzute de prezenta lege.Timpul cît militarii în termen condamnați executa pedeapsa închisorii într-o unitate militară disciplinară nu se considera în calculul duratei serviciului militar. După executarea pedepsei,cei în cauza își continua îndeplinirea serviciului militar. În perioada cît executa pedeapsa închisorii într-o unitate militară disciplinară, militarii în termen condamnați au gradul de soldat.  +  Articolul 32Cetățenii care îndeplinesc serviciul militar se numesc militari, iar cei care se găsesc în rezerva se numesc rezerviști.  +  Articolul 33Militarii și rezervistii sînt:- soldati;- gradati;- subofiteri;- maiștri militari;- ofițeri: inferiori, superiori, generali și amirali, maresali.  +  Articolul 34Gradele militarilor și rezervistilor, în ordinea lor ierarhica sînt:a) pentru soldati:- soldat;b) pentru gradati:- fruntas;- caporal;- sergent;c) pentru subofiteri:- sergent-major;- plutonier;- plutonier-major;- plutonier-adjutant;d) pentru maiștri militari:- maistru militar clasa a IV-a;- maistru militar clasa a III-a;- maistru militar clasa a II-a;- maistru militar clasa I;- maistru militar principal;e) pentru ofițeri:- ofițeri inferiori:- sublocotenent;- locotenent;- locotenent-major;- căpitan, căpitan-locotenent pentru marina militară;- ofițeri superiori:- maior, căpitan de rangul III pentru marina militară;- locotenent-colonel, căpitan de rangul II pentru marina militară;- colonel, căpitan de rangul I pentru marina militară;- generali și amirali:- general-maior, contraamiral pentru marina militară;- general-locotenent, viceamiral pentru marina militară;- general-colonel, amiral pentru marina militară;- general de armata;- maresali.  +  Articolul 35Militarii depun jurămîntul militar de credința poporului și patriei.Jurămîntul militar are următorul cuprins:"Pentru îndeplinirea datoriei sacre de apărare a patriei înscrisă în Constituție, eu........, cetățean al R.S.R., intrînd în rindurile forțelor armate, jur credința nestramutata poporului român și patriei mele socialiste.Jur sa respect legile tarii, sa execut întocmai ordinele comandantului suprem, cerințele regulamentelor militare și ordinele comandantilor și sefilor mei, atît în timp de pace cît și în timp de război.Jur sa nu-mi precupetesc single și viața pentru a apara pămîntul stramosesc, independenta și suveranitatea patriei, cauza socialismului.Dacă voi calca jurămîntul meu, sa suport pedeapsa aspra a legilor R.S.R.".  +  Articolul 36În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, centrele militare efectuează în fiecare an recrutarea tinerilor.Prin recrutare se înțelege luarea tinerilor în evidenta militară, stabilirea aptitudinilor acestora pentru serviciul militar și repartizarea lor pe arme în vederea incorporarii.Sînt recrutati ținerii care în perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului cînd se face recrutarea împlinesc vîrsta de minimum 19 ani. Ținerii care cer să fie încorporați înainte de termen pot fi recrutati în anul în care împlinesc vîrsta de 18 ani.Elevii liceelor sau ai altor școli echivalente acestora sînt recrutati în ultimul an de studii, chiar dacă nu au împlinit vîrsta prevăzută la alineatul precedent.Ținerii care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul precedente, chiar dacă nu au primit ordine de chemare, sînt obligați să se prezinte în fața comisiilor locale de recrutare-încorporare în perioada recrutarii, sau cel tirziu pînă în ultima luna a anului respectiv, la centrele militare județene, pentru a fi recrutati.Ținerii recrutati de comisiile locale de recrutare-încorporare se numesc recruti.  +  Articolul 37Recrutarea tinerilor și încorporarea recrutilor se fac de către comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lîngă centrele militare, comisii ce pot funcționa atît în localitățile de reședința ale centrelor militare, cît și în alte localități. Pe lîngă un centru militar pot funcționa una sau mai multe comisii locale de recrutare-încorporare.Fiecare comisie locală de recrutare-încorporare se compune din:Președinte: - un ofițer superior numit de către comandantul centrului militar. Membri: - un delegat al comitetului executiv al consiliului popular local; - un delegat al inspectoratului județean sau al municipiului București al Ministerului de Interne; - un medic din localitatea în care funcționează comisia, desemnat de directorul direcției sanitare județene sau a municipiului București. Secretar: - un ofițer sau subofițer din cadrul centrului militar. Din comisiile locale de recrutare-încorporare, în afară de medicul desemnat de directorul direcției sanitare județene sau a municipiului București, pot face parte și medici militari desemnați de Ministerul Apărării Naționale.Hotărîrile comisiilor de recrutare-încorporare se comunică tinerilor și recrutilor.  +  Articolul 38Comisiile locale de recrutare-încorporare au următoarele atribuții:a) examinează medical ținerii la recrutare și recrutii la încorporare, stabilind dacă sînt apți sau nu pentru serviciul militar, în conformitate cu prevederile baremului medical aplicabil în Ministerului Apărării Naționale;b) repartizează la recrutare ținerii pe arme, iar la încorporare recrutii pe unități și formațiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar;c) acorda scutiri de serviciu militar recrutilor care sînt unici sustinatori de familie, precum și aminari de la încorporare pentru motive de boala, greutăți familiale deosebite sau pentru studii, în condițiile prevăzute la art. 48 și 49 din prezenta lege.  +  Articolul 39Ținerii sau recrutii pot face contestație împotriva hotărîrilor comisiilor locale de recrutare-încorporare la comisia judeteana, respectiv a municipiului București, de recrutare-încorporare, care se constituie din:Președinte: - comandantul centrului militar. Membri: - delegatul comitetului executiv al consiliului popular jude- țean sau al municipiului București; - medicul centrului militar, iar în lipsa acestuia, un medic de- semnat de directorul direcției sanitare județene sau a muni- cipiului București, altul decît cel care a făcut parte din co- misia de recrutare-încorporare. Contestația se depune la comisia judeteana, respectiv a municipiului București, de recrutare-încorporare, în termen de cel mult 3 zile de la comunicarea hotărîrii care se ataca.Președintele comisiei fixează termen și ia măsuri de rezolvare a contestației în termen de maxim 5 zile de la data înregistrării.Hotărîrea comisiei județene este definitivă.  +  Articolul 40Pentru clarificarea situației medico-militare a recrutilor în perioada dintre recrutare și încorporare, precum și a rezervistilor, se pot organiza la nevoie, pe lîngă centrele militare, la propunerea acestora, comisii de expertiza medico-militară, compuse din:Președinte: - comandantul centrului militar sau un ofițer numit de acesta. Membri: - medicul centrului militar; - un medic desemnat de directorul direcției sanitare județene sau a municipiului București.  +  Articolul 41Examinarea medicală de specialitate la comisiile de recrutare-încorporare și la comisiile de expertiza medico-militară se efectuează în spitale sau policlinici, de către medici specialiști sau medici primari, desemnați de directorul direcției sanitare județene sau a municipiului București. Acești medici fac parte din comisiile de recrutare-încorporare sau, după caz, din comisiile de expertiza medico-militară.  +  Articolul 42Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București asigura comisiilor de recrutare-încorporare care funcționează în cuprinsul județului sau municipiului localuri corespunzătoare, iluminatul și incalzitul acestora, mobilier, materiale și personal pentru întreținerea localurilor și personal ajutator pentru întocmirea documentelor de recrutare-încorporare.Cheltuielile ce se fac cu aceste activități se suporta de către comitetele executive ale consiliilor populare.Comitele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, prin direcțiile sanitare, asigura personalul medico-sanitar și auxiliar, precum și instrumentarul medical și medicamentele necesare efectuării examenului medical prevăzut la art. 38 și 41. De asemenea, organizează tratamentul medical și asigura recrutilor asistența și tratament medical gratuit în spitale pentru acele boli care îi fac inapti temporar pentru serviciul militar.Recrutii bolnavi sînt obligați să se prezinte pentru tratament medical la unitățile sanitare la care au fost repartizați.  +  Articolul 43Recrutarea și încorporarea cetățenilor români aflați în străinătate se efectuează în condițiile prezentei legi, în termen de cel mult 6 luni de la înapoierea lor în țara.  +  Articolul 44În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, centrele militare efectuează în fiecare an încorporarea recrutilor.Prin încorporare se înțelege prezentarea recrutilor la centrele militare, examinarea medicală, repartizarea și trimiterea acestora la unități și formațiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar.  +  Articolul 45Sînt încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen cetățenii români care în perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului incorporarii împlinesc vîrsta de 20 de ani.Pot fi încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, la cererea acestora, și cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani.Limita maxima de vîrsta pînă la care cetățenii români pot fi chemați sa îndeplinească serviciul militar în termen este de 26 de ani. Cei chemați pînă la împlinirea acestei virste vor fi încorporați și îndeplinesc serviciul militar în termen cu durata prevăzută la art. 31 alin. 1.Absolvenții liceelor sau ai școlilor echivalente acestora sînt chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen în cursul anului în care au absolvit liceul, chiar dacă au vîrsta mai mica de 20 de ani, însă nu înainte de perioada în care se tine în anul respectiv examenul de admitere în instituțiile de învățămînt superior și în școlile de specializare postliceala.Absolvenții liceelor de cultura generală care, pentru a se putea înscrie la concursul de admitere în învățămîntul superior tehnic și agronomic, trebuie să efectueze stagiul de un an în producție, vor fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen numai după efectuarea acestui stagiu dacă nu au reușit la examenul de admitere în învățămîntul superior. Cei care nu vor efectua stagiul în producție vor fi încorporați.  +  Articolul 46Pentru a fi încorporați, recrutii sînt obligați să se prezinte la data, ora și locul prevăzute în ordinele de chemare.De asemenea, sînt obligați să se prezinte la încorporare și ținerii care din diferite motive nu au fost recrutati dar fac parte din contingentul respectiv. Aceștia se vor prezenta la centrele militare pe a căror rază teritorială își au domiciliul sau reședința, pînă cel mai tirziu la sfîrșitul lunii în care împlinesc vîrsta de 20 ani.Prin contingent se înțelege totalitatea cetățenilor români născuți între 1 ianuarie și 31 decembrie al aceluiași an. Contingentul este indicat de anul nașterii.Ordinul de chemare la recrutare sau încorporare, precum și pentru clarificarea situației militare a recrutilor, se inmineaza în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală referitoare la modul de comunicare a actelor procedurale.În cazul în care la domiciliu nu este găsit cel chemat și nici persoanele care locuiesc cu acesta, ordinul de chemare se preda organului militiei, care are obligația sa ia măsuri de îndată pentru a găsi persoana chemată și să-i inmineze ordinul de chemare.  +  Articolul 47Cetățenii supuși incorporarii care se găsesc arestați preventiv sau sînt trimiși în judecata prin rechizitoriu nu vor fi încorporați pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii prin care s-a soluționat cauza penală.  +  Articolul 48Recrutii care sînt unici sustinatori de familie și contribuie efectiv la întreținerea acesteia sînt scutiți de serviciul militar dacă:a) sotia recrutului este bolnava încadrată în gradul I sau II de invaliditate;b) recrutul are unul sau mai mulți copii minori, iar sotia acestuia este decedata;c) tatăl recrutului este în vîrsta de cel puțin 62 ani și mama 57 ani;d) ambii părinți sînt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vîrsta;e) părintele supraviețuitor îndeplinește una din condițiile de mai sus;f) părintele despărțit legal sau în fapt, aflat în întreținerea recrutului, îndeplinește una din condițiile prevăzute la lit. c și d dacă despărțirea a avut loc cu cel puțin 2 ani înainte de recrutare.De asemenea, sînt scutiți de serviciul militar și recrutii care sînt unicii sustinatori ai surorilor și fraților minori ori invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întreținerea lor.Recrutii înfiați beneficiază de prevederile lit. c-f din prezentul articol dacă înfierea a avut loc cu cel puțin 2 ani înainte de recrutare.Se considera unic sustinator al părinților ori al surorilor sau fraților minori recrutul care:a) nu mai are alte surori sau frați majori apți de muncă;b) mai are alte surori sau frați majori sau aceștia nu pot contribui la întreținerea părinților deoarece :- sînt elevi sau studenți la cursurile de zi;- îndeplinesc serviciul militar în termen sau cu termen redus;- sînt elevi în școlile militare de ofițeri, maiștri militari, subofiteri activi sau de rezerva;- sînt invalizi de gradul I sau II.Prin contribuție efectivă se înțelege participarea permanenta a recrutului la întreținerea părinților, surorilor și fraților minori, cu o parte însemnată din veniturile lui, precum și la îngrijirea acestora în cazul cînd prezenta recrutului este absolut necesară.  +  Articolul 49Amînarea de la încorporare se acordă:a) recrutilor gasiti la încorporare bolnavi de una dintre bolile prevăzute în baremul medical aprobat de Ministerul Apărării Naționale;b) elevii liceelor sau ai școlilor echivalente acestora și ai școlilor de specializare postliceala de la cursurile de zi, precum și elevilor de la cursurile serale ale liceelor industriale, pînă la absolvirea școlii;c) celor care au greutăți familiale deosebite și care se încadrează în următoarele situații:- ambii părinți sînt bolnavi clasați în gradul III de invaliditate;- părinții au cel puțin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este incorporat;- părinții îndeplinesc condițiile de vîrsta pentru ca fiul să fie scutit de serviciul militar, dar mai au un fiu sau fiica majori încadrați în gradul III de invaliditate, care au cel puțin 2 copii minori și nu pot contribui la întreținerea părinților;- unul dintre părinți este decedat, iar cel în viața are vîrsta de peste 40 ani și întreține cel puțin 2 copii minori;- recrutul nu are părinți, a fost crescut de bunici sau alte persoane, de la vîrsta de 1-14 ani, nu a fost înfiat, locuiește cu cei care l-au crescut, aceștia sînt bolnavi și se încadrează în cadrul I sau II de invaliditate ori au vîrsta prevăzută în art. 48 lit. c;- recrutul este căsătorit, are cel puțin 2 copii sub vîrsta de 7 ani;Pentru cazurile prevăzute la subalin. 1, 2, 4 și 5 ale lit. c, venitul mediu lunar al celor ce au nevoie de întreținere sa nu fie mai mare decît cuantumul minim stabilit la pensia integrală pentru limita de vîrsta sau pensia de serviciu pentru o vechime de 25 ani, prevăzut în dispozițiile legale, exclusiv indemnizația pentru copii.Pierd dreptul de amînare de la încorporare și sînt încorporați în condițiile stabilite de prezenta lege:- elevii exmatriculati pe termen nelimitat sau pe o durată mai mare de 1 an;- elevii care întrerup studiile cu aprobarea organelor competente pe o perioadă mai mare de 2 ani;- elevii care repeta anul de studii sau clasa mai mult de 1 an, din lipsa de interes la învățătura sau abateri grave.  +  Articolul 50În cazul cînd încetează cauzele de scutire sau de amînare prevăzute de art. 48 și 49 din prezenta lege, recrutii pot fi chemați pentru a îndeplini serviciul militar dacă nu au împlinit vîrsta de 26 ani.  +  Articolul 51Absolvenții de liceu, reusiti la examenul de admitere în instituțiile de învățămînt superior, îndeplinesc serviciul militar cu termen redus, beneficiind de drepturile prevăzute pentru elevii școlilor militare. Încorporarea lor se va face la 1 octombrie al fiecărui an.În timpul duratei de 9 luni de instrucție li se vor putea acorda grade de fruntas, caporal sau sergent, în raport cu nivelul însușirii cunoștințelor militare.  +  Articolul 52Militarii prevăzuți la articolul precedent care pe timpul îndeplinirii serviciului militar manifesta lipsa de interes sau comit abateri disciplinare grave se trimit sa îndeplinească serviciul militar în termen cu durata prevăzută la art. 31 alin. 1 din prezenta lege, fără a li se lua în considerare timpul efectuat în condițiile prevăzute în art. 51 din prezenta lege.Militarii prevăzuți la alineatul precedent precum și cei care pe timpul îndeplinirii serviciului militar obțin rezultate nesatisfacatoare la pregătirea militară, au o comportare neregulamentara ori dau dovada de neglijența față de ținuta militară, vor fi comunicați instituțiilor de învățămînt unde au fost admiși. Pe baza notarilor comandantilor de unități militare, conducerile instituțiilor de învățămînt superior vor hotărî dacă cei în cauza pot frecventa cursurile sau este cazul sa li se aplice alte sancțiuni disciplinare.  +  Articolul 53După îndeplinirea duratei de 9 luni, cei prevăzuți la art. 51 sînt trecuți în rezerva cu gradele militare acordate pe timpul satisfacerii serviciului militar.  +  Articolul 54Pe timpul cît urmează cursurile de învățămînt superior, studenții continua instruirea militară în cadrul garzilor patriotice constituite în instituțiile de învățămînt pe care le frecventează.  +  Articolul 55După absolvirea instituțiilor de învățămînt superior cei care au îndeplinit serviciul militar în condițiile prevăzute la art. 51 din prezenta lege vor executa o convocare metodica cu durata de 2 saptamini, pentru verificarea cunoștințelor în vederea acordării gradului de ofițer sau subofițer de rezerva, în condițiile stabilite prin Statutul corpului ofițerilor și Statutul corpului subofițerilor.Cei care nu reușesc la examen rămîn cu gradul militar avut la data trecerii în rezerva.Pe timpul convocării de 2 saptamini cei în cauza beneficiază de drepturile prevăzute pentru elevii școlii militare.  +  Articolul 56Absolvenții școlii militare, după ce au reușit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere în școlile militare, sînt considerați încorporați la școala militare la care au fost repartizați de către Ministerul Apărării Naționale.Cei care nu au reușit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere în școlile militare de ofițeri ori nu s-au prezentat pentru susținerea acestui examen sînt încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unitățile militare.Absolvenții liceelor militare care comit abateri incompatibile cu calitatea de ofițer sînt încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unitățile militare.  +  Articolul 57Condițiile de admitere în instituțiile militare de învățămînt se stabilesc de către Ministerul Apărării Naționale, în măsura în care nu sînt prevăzute prin alte acte normative.La concursul de admitere se pot prezenta ținerii care au împlinit cel puțin 18 ani.Cei admiși sînt considerați încorporați.Pe timpul examenelor de admitere în instituțiile militare de învățămînt, Ministerul Apărării Naționale asigura gratuit candidaților cazare, hrana, asistența medicală și medicamente în condițiile stabilite pentru elevii acelor instituții militare. De asemenea, le asigura gratuit documente militare de transport de la domiciliu la locul unde se tine examenele, iar celor reusiti, de la domiciliu la instituția militară de învățămînt.  +  Articolul 58Candidații admiși în liceele militare, școlile militare de ofițeri, de maiștri militari și subofiteri, în Academia militară, precum și în instituțiile civile de învățămînt superior pentru care cheltuielile de întreținere se suporta de Ministerul Apărării Naționale ori Ministerul de Interne vor încheia angajamente scrise în condițiile stabilite de lege.În cazul ca au îndeplinit serviciul militar înainte de intrarea în instituțiile militare de învățămînt, sînt trecuți în rezerva cu gradul avut la intrarea în aceste instituții.Elevii din școlile militare de ofițeri, de maistrii militari și subofiteri activi sau din instituțiile militare de învățămînt superior, care nu mai pot continua cursurile din cauza de boala sau pentru alte motive decît cele prevăzute la alin. 1 la prezentul art., dar sînt apți pentru serviciul militar combatant, sînt trimiși la unități militare, pentru continuarea serviciului militar în termen sau sînt trecuți în rezerva, acordindu-li-se grade potrivit prevederilor statutelor corpurilor ofițerilor, corpului maiștrilor militari și corpului subofițerilor, precum și instrucțiunilor ministrului apărării naționale emise în baza art. 102 din prezenta lege.  +  Articolul 59Elevii școlilor militare de ofițeri, de maiștri militari și subofiteri activi și elevii instituțiilor superioare de învățămînt superior care sînt eliminati pentru lipsa de interes la studii sau abateri disciplinare grave sînt trimiși sa îndeplinească serviciul militar în termen la unități militare, fără a li se lua în considerare timpul petrecut în instituția militară de învățămînt. În cazul ca au îndeplinit serviciul militar înainte de intrarea în instituțiile militare de învățămînt, sînt trecuți în rezerva cu gradul avut la intrarea în aceste instituții.Elevii din școlile militare de ofițeri, de maiștri militari și subofiteri activi sau din instituțiile militare de învățămînt superior, care nu mai pot continua cursurile din cauza de boala sau pentru alte motive decît cele prevăzute la alin. 1 al prezentului articol, dar sînt apți pentru serviciul militar combatant sau necombatant, sînt trimiși în unitățile militare, pentru continuarea serviciului militar în termen sau sînt trecuți în rezerva, acordindu-li-se grade potrivit prevederilor statutelor corpului ofițerilor, corpului maiștrilor militari și corpului subofițerilor, precum și instrucțiunilor ministrului apărării naționale emise în baza art. 102 din prezenta lege.  +  Articolul 60Studenților instituțiilor de învățămînt superior stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, care au executat pregătirea militară pe timpul studiilor și au efectuat convocări sau au urmat cursuri în unități sau instituții militare de învățămînt timp de 2 luni, li se acordă grade de ofițer în rezerva, dacă promovează examenul de absolvire a acestor forme de pregătire, în condițiile stabilite de Statutul corpului ofițerilor.  +  Articolul 61Cadrele permanente ale forțelor armate se compun din: subofiteri, maiștri militari și ofițeri, în activitate.  +  Articolul 62Limita de vîrsta în grad pînă la care cadrele permanente ale forțelor armate pot fi menținute în activitate este următoarea:a) Subofițerii:
      - sergenții-majori .......................................45 ani
      - plutonierii ............................................50 ani
      - plutonierii-majori .....................................55 ani
      - plutonierii-adjutanți ..................................60 ani
    b) Maiștrii militari:
      - maiștrii militari clasa a IV-a, maiștrii militari clasa a III-a și maiștrii militari clasa a II-a ...........................50 ani
      - maiștrii militari clasa I ..............................55 ani
      - maiștrii militari principali ...........................60 ani
    c) Ofițerii:
         
      - sublocotenenții ........................................30 ani
      - locotenenții ...........................................35 ani
      - locotenenții-majori ....................................40 ani
      - căpitanii și căpitanii-locotenenți .....................45 ani
      - maiorii și căpitanii de rangul III .....................50 ani
      - locotenenți-coloneii și căpitanii de rangul II .........55 ani
      - coloneii, căpitanii de rangul I, generalii-maiori, contraamiralii, generalii-locotenenți, viceamiralii ......60 ani
    Pentru gradele de general-colonel, amiral, general de armata și mareșal nu sînt limite de vîrsta.Subofiterii, maiștri militari și ofițerii necesari formării forțelor armate pot fi mentinuti în activitate peste limitele de vîrsta în grad prevăzute la lit. a, b și c.Menținerea în activitate a cadrelor permanente peste limitele de vîrsta în grad prevăzute la lit. a, b și c se hotărăște de către ministrul apărării naționale.      +  Articolul 63Normele referitoare la: proveniență cadrelor permanente și a celor în rezerva, acordarea gradelor, numirea lor în funcție, stabilirea duratei de stagiu în grad, durata concediului de odihnă, trecerea în rezerva și în retragere, retrogradarea și degradarea militară, precum și alte norme în legătură cu situația lor militară, se stabilesc prin Statutul corpului subofițerilor, Statutul corpului maiștrilor militari și Statutul corpului ofițerilor, aprobate prin decret al Consiliului de Stat.  +  Articolul 64Soldatii și gradatii se iau și se țin în evidenta rezervei forțelor armate de la trecerea lor în rezerva și pînă la împlinirea virstei de 50 ani.  +  Articolul 65După vîrsta, soldatii și gradatii în rezerva se împart în 3 clase:a) clasa I pînă la 35 de ani inclusiv;b) clasa a II-a, de la 36 ani pînă la 45 ani inclusiv;c) clasa a III-a, de la 46 ani pînă la împlinirea virstei de 50 ani.  +  Articolul 66Pentru menținerea și perfecționarea nivelului de pregătire militară, soldatii și gradatii în rezerva pot fi chemați la concentrare la datele și pe duratele stabilite prin ordinul ministrului apărării naționale, astfel:- pe timpul cît se găsesc în clasa I și a II-a ori de cîte ori este nevoie fără ca durata fiecărei concentrari să depășească 3 luni;- pe timpul cît se găsesc în clasa a III-a, la o singura concentrare cu durata de cel mult 3 luni.  +  Articolul 67Subofiterii, maistrii militari și ofițerii în rezerva se împart după vîrsta în 3 clase, astfel:
               
        GRADELimita de vîrstă
      clasa Iclasa a II-aclasa a III-a
      a)Subofițerii în rezervă:      
        - sergenții-majori și plutonierii40 ani45 ani55 ani
        - plutonierii-majori și plutonierii-adjutanți45 ani50 ani60 ani
      b)Maiștrii militari în rezervă:      
        - maiștrii militari clasa a IV-a și maiștrii militari clasa a III-a45 ani50 ani60 ani
        - maiștrii militari clasa a II-a și maiștrii militari clasa I50 ani55 ani60 ani
        - maiș