Modificare la regimul ariilor naturale protejate
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 7 din 6 martie 2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
În vigoare. Act în vigoare.
Despre ce este acest act
Această ordonanță de urgență modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, în vederea aducerii în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Actul afectează autoritățile publice competente, gestorii ariilor naturale protejate și persoanele fizice și juridice implicate în activități legate de exploatarea resurselor naturale. Soluția dispozitivului constă în actualizarea anexelor privind speciile de păsări de interes comunitar, inclusiv stabilirea condițiilor pentru comercializarea acestora, precum și în prevederi referitoare la reglementarea activităților care pot afecta habitatul și fauna sălbatică.
Pe scurt
- Identificator
- Ordonanță De Urgență nr. 7/2025
- Tip act
- Ordonanță De Urgență
- Emitent
- Guvernul României
- Data adoptării
- 6 martie 2025
- Număr de forme
- 1
- Domeniu
- environment
- Sursa oficială
- legislatie.just.ro
De ce spunem asta
- default:latest consolidation, no total abrogation found — ACTIVE by default
Ce acte modifică acest act
Actele pe care acest act le modifică, le completează sau le abrogă.
- Abroga pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Completeaza pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Completeaza pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Completeaza pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Completeaza pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Completeaza pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Completeaza pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Completeaza pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
- Modifica pe (ART. 1): ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice — 20 iunie 2007
Cuprins pe articole
Textul actului
Textul afișat aici este parțial (120.000 din 594.286 caractere). Vezi documentul integral.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 7 din 6 martie 2025pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 208 din 10 martie 2025
Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice au fost transpuse în legislația națională prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.Luând în considerare că, la 30 octombrie 2020, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în Cauza 2020/2.297 privind transpunerea incorectă în România a Directivei 92/43/CEE, ținând cont de faptul că România a răspuns la 26 februarie 2021, iar la 26 mai 2021 a prezentat un proiect de act legislativ care propune soluții pentru neconcordanțele evidențiate de Comisie; cazul a fost discutat ulterior în cadrul dialogului privind natura, care s-a desfășurat online, la 8 decembrie 2021. Cu toate acestea, proiectul de act legislativ nu a fost adoptat, iar România a prezentat un nou proiect la 30 martie 2023. Cazul a fost discutat, de asemenea, cu ocazia reuniunii „pachet“ din cadrul dialogului privind natura, care s-a desfășurat în perioada 23-24 mai 2023 la București. În cursul acestei reuniuni, autoritățile române s-au angajat să adopte un proiect de act legislativ care să soluționeze aspectele de neconformitate sesizate de Comisie. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, la data de 3.10.2024, Comisia a transmis României avizul motivat în Cauza 2020/2.297 prin care a informat autoritățile române că au la dispoziție un termen de două luni pentru a transmite un răspuns, respectiv până la 3 decembrie 2024. Autoritățile române au solicitat Comisiei prelungirea termenului de conformare și Comisia Europeană a confirmat că termenul de răspuns la avizul motivat este data de 3.03.2025.Întrucât este esențial ca autoritățile române să depună toate diligențele în vederea transpunerii corespunzătoare a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică și să notifice Comisiei actul legislativ de realizare a conformării, înainte de data de 3.03.2025, pentru a evita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene de către Comisie,ținând cont de avizul motivat transmis de către Comisia Europeană în data de 3 octombrie 2024 în Cauza 2020/2.297 - procedura de infringement, având ca obiect neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în Directiva 92/43/EEC privind conservarea habitatelor și a speciilor de faună și floră sălbatică, respectiv neconformitatea transpunerii art. 1 lit. (g) pct. (iv), lit. (i) ultima liniuță, art. 4 alin. (1), (4) și (5), art. 6 alin. (1) și (2), art. 11, art. 12 alin. (1) lit. (b), alin. (3), art. 14 alin. (2), art. 18, art. 22 lit. (a), anexelor I, II și IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992, deoarece termenul de răspuns final la avizul motivat este termen de conformare, iar nerespectarea termenului impus are drept consecință aplicarea unor sancțiuni financiare statului român, în temeiul art. 260 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,întrucât elementele antemenționate constituie premisele unei situații urgente și extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată și care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat, și având în vedere consecința negativă asupra bugetului de stat pe care ar produce-o neadoptarea acestor măsuri,dat fiind faptul că aceste elemente vizează interesul public general și constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + ARTICOL UNICOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 4 punctul 7, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:d) endemice, speciile de plante/animale care se găsesc exclusiv într-o regiune/locație și care necesită o atenție deosebită prin natura specifică a habitatului lor și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra habitatului propriu și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra stării de conservare a speciei;2. La articolul 4 punctul 9, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung;3. La articolul 4, după punctul 39 se introduce un nou punct, pct. 40, cu următorul cuprins:40. măsuri de conservare - set de acțiuni care trebuie implementate la nivel de arie naturală protejată cu scopul de a atinge obiectivele specifice de conservare a ariei naturale protejate. Măsurile de conservare trebuie să fie realiste, cuantificabile, măsurabile și determinate în timp și să corespundă necesităților ecologice ale tipurilor de habitate și specii care fac obiectul regimului de protecție și/sau altor bunuri cu valoare de patrimoniu natural.4. La articolul 8, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor stabilește lista siturilor de importanță comunitară și a ariilor de protecție specială avifaunistică, pe care o transmite Comisiei Europene în vederea adoptării.5. La articolul 8, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) În termen de cel mult 6 ani de la adoptarea unui sit de importanță comunitară de către Comisia Europeană, acesta se instituie ca arie specială de conservare, conform prevederilor alin. (1) lit. b), în baza măsurilor de conservare stabilite.6. La articolul 21, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să țină cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate și specii pentru care se instituie aria naturală protejată.7. La articolul 21, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (8), cu următorul cuprins:(8) Semnalizarea în teren a ariilor naturale protejate se realizează prin panouri informative și/sau indicatoare.8. La articolul 28, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Prevederile alin. (1) se aplică și planurilor și proiectelor din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum și activităților/planurilor/proiectelor din afara acestora, în măsura în care activitățile/planurile/proiectele pot avea un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecție și conservare a speciilor și habitatelor pentru care siturile Natura 2000 au fost desemnate.9. La articolul 28, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alin. (1^2), cu următorul cuprins:(1^2) Pentru evitarea deteriorării habitatelor naturale, habitatelor speciilor, precum și a perturbării semnificative a speciilor pentru care au fost instituite siturile Natura 2000 este necesară luarea de măsuri preventive. Măsurile preventive vor lua în considerare atât deteriorarea și perturbarea provocate de om, cât și deteriorarea și perturbarea cauzate de evenimente naturale previzibile.10. La articolul 28, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor.11. La articolul 28, alineatul (5) se abrogă.12. La articolul 28, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:(6) Acordul de mediu sau avizul de mediu, după caz, pentru proiectele și/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective și după consultarea publicului, în conformitate cu legislația în domeniu.13. La articolul 28, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:(7) Prin excepție de la prevederile alin. (6), în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate și, în lipsa unor soluții alternative, planul sau proiectul trebuie totuși realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecția mediului emite acordul de mediu sau avizul de mediu, după caz, numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerența globală a rețelei «Natura 2000»14. La articolul 28, partea introductivă a alineatului (9) se modifică și va avea următorul cuprins:(9) În situația în care siturile incluse în rețeaua «Natura 2000», identificate conform legislației în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar și/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu, după caz, sunt cele privind:15. La articolul 32, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 32(1) Autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește programe de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar, acordând o atenție deosebită tipurilor de habitate naturale prioritare și speciilor prioritare.16. La articolul 32, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:(3) În scopul menținerii biodiversității, a habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună de interes comunitar, a monitorizării și adoptării măsurilor de menținere sau readucere la o stare de conservare favorabilă a acestora, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului încurajează și promovează realizarea de lucrări științifice și de cercetare la nivel național și asigură schimbul de informații cu Comisia Europeană și/sau cu alte state membre ale Uniunii Europene.17. La articolul 33 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:b) perturbarea deliberată a speciilor respective în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, în special în timpul perioadei de reproducere, de cuibărire, de hibernare și de migrație;18. La articolul 34, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:(4) Pentru reintroducerea speciilor de floră și faună indigene este obligatorie realizarea unui studiu care să evalueze avantajele introducerii speciei respective, contribuția la conservare, care să țină seama și de experiența altor state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe și care să conțină obligatoriu ancheta care a stabilit că reintroducerea respectivă ar contribui într-adevăr la readucerea speciei în cauză la un stadiu de conservare corespunzător și că operațiunea se efectuează doar în urma consultării publicului interesat.19. La articolul 37, partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 37(1) Prelevarea din natură și exploatarea exemplarelor de floră și faună sălbatică aparținând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum și a altor specii cu același regim de protecție se vor face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, ținând seama de informațiile obținute ca urmare a monitorizării efectuate conform art. 32 alin. (1), luându-se următoarele măsuri, în special:20. La articolul 37 alineatul (1), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:e) încurajarea cultivării și creșterii în captivitate, în condiții de supraveghere strictă, în vederea reducerii presiunii asupra populațiilor naturale;21. La articolul 37 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, lit. g), cu următorul cuprins:g) în cazul prelevării de specimene din natură, aplicarea unor norme de vânătoare și pescuit care să protejeze conservarea respectivelor populații.22. La articolul 52, litera c) se modifică și va avea următorulcuprins:c) nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1) și (1^1);23. Anexele nr. 1-4A, 5A, 5C-5E se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1-8 la prezenta ordonanță de urgență.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Romeo Simionescu,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Mircea Fechet
Ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin-Mihai Grindeanu
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltan
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Violeta Mușat,
secretar de stat
Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului,
Bogdan-Gruia Ivan
Ministrul culturii,
Natalia-Elena Intotero
Ministrul energiei,
Sebastian-Ioan Burduja
Ministrul afacerilor externe,
Emilian-Horațiu HurezeanuBucurești, 6 martie 2025.Nr. 7. + Anexa nr. 1(Anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007)
SCOPUL ȘI REGIMUL DE MANAGEMENT
al categoriilor de arii naturale protejateÎn conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) - c) și alin. (2) din ordonanța de urgență, scopul și regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun rețeaua națională de arii protejate sunt următoarele:a) Rezervații științificeRezervațiile științifice sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervațiilor științifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate. Managementul rezervațiilor științifice asigură un regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului științific competent și al administratorului rezervației științifice. Rezervațiile științifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) „Rezervație naturală strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri științifice“.b) Parcuri naționaleParcurile naționale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de stabilitate ecologică, prevenirea și excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosințelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit. Regimul de gospodărire se stabilește prin regulamente și planuri proprii de protecție și conservare aprobate de autoritățile naționale științifice și administrative abilitate, potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracțiuni de ecosisteme terestre și acvatice cât mai puțin influențate prin activități umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naționale pot fi delimitate și puse sub un regim strict de protecție ca rezervații științifice. Parcurile naționale se întind în general pe suprafețe mari de teren. În perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de comunitățile din zona parcului național, activități tradiționale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naționale corespund categoriei II IUCN „Parc național: arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere“.c) Monumente ale naturiiMonumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice - peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecție, pentru asigurarea integrității lor se vor stabili zone de protecție obligatorie, indiferent de destinația și de deținătorul terenului.Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecție care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcție de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populației poate fi limitat sau interzis.Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN „Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice“.d) Rezervații naturaleRezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate.Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități turistice, educaționale, organizate. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervațiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice și altele.Aceste rezervații corespund categoriei IV IUCN, și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire.e) Parcuri naturaleParcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale.De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN „Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere“.f) Rezervații ale biosfereiRezervațiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice. Rezervațiile biosferei se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot fi readuse la starea naturală, comunități umane a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltării durabile și armonioase. Mărimea rezervațiilor biosferei este determinată de cerințele de protecție și conservare eficiente ale mediului natural și ale diversității biologice specifice.Managementul rezervațiilor biosferei se realizează conform unor regulamente și planuri de protecție și conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Omul și biosfera de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervațiilor biosferei sunt cuprinse și situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervației se realizează cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO.Pentru asigurarea protecției și conservării unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice, precum și pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerințelor de consum ale populațiilor locale și în limitele potențialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervațiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferențiat de protecție ecologică, de conservare și de valorificare a resurselor, după cum urmează:1. zone strict protejate, având regimul de protecție și conservare a rezervațiilor științifice;2. zone-tampon, cu rol de protecție a zonelor strict protejate și în care sunt admise activități limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizațiile date de administrația rezervației;3. zone de reconstrucție ecologică, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;4. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiționale sau noi, ecologic admise, în limitele capacității de regenerare a resurselor.Rezervațiile biosferei cu așezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităților umane în armonie cu mediul natural.g) Zone umede de importanță internaționalăZonele umede de importanță internațională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este asigurarea protecției și conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede.Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor și al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenției privind conservarea zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.h) Situri naturale ale patrimoniului natural universalSiturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanță universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerințele pentru asigurarea integrității și conservării elementelor supuse acestui regim de protecție. În cuprinsul acestor zone pot exista comunități umane ale căror activități sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerințele de protecție și conservare ale sitului natural.Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele și planurile proprii de protecție și conservare, cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO.i) Arii speciale de conservareAriile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și/sau a populațiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la ordonanța de urgență.Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management, și măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Prevederile art. 28 din ordonanța de urgență se aplică fiecărui sit începând cu data desemnării acestuia ca arie specială de conservare.Ariile speciale de conservare se desemnează prin hotărâre a Guvernului, după recunoașterea statutului lor de către Comisia Europeană, și vor face parte din rețeaua europeană „Natura 2000“.j) Arii de protecție specială avifaunisticăAriile de protecție specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A la ordonanța de urgență.Managementul ariilor speciale de protecție se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare. Prevederile art. 28 din ordonanța de urgență se aplică fiecărui sit începând cu data desemnării acestuia ca arie de protecție specială avifaunistică.Ariile speciale de protecție sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului și fac parte din rețeaua europeană „Natura 2000“.k) Situri de importanță comunitarăSiturile de importanță comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menținerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale din anexa nr. 2 la ordonanța de urgență sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 la ordonanța de urgență și care pot contribui astfel semnificativ la coerența rețelei „Natura 2000“ și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanță comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenți factori abiotici și biotici esențiali pentru existența și reproducerea acestor specii. Pentru speciile acvatice cu arii mari de extindere, siturile sunt propuse doar dacă se poate delimita clar teritoriul care prezintă elementele fizice sau biologice esențiale pentru viața și reproducerea respectivelor specii. Propunerile de situri de importanță comunitară se stabilesc prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului, pe baza criteriilor enunțate în anexa nr. 7 la ordonanța de urgență. Prevederile art. 28 din ordonanța de urgență se aplică fiecărui sit începând cu data desemnării acestuia ca sit de importanță comunitară.l) GeoparculGeoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un număr de situri de importanță științifică, educațională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pământului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.Un geoparc are limite bine definite, o suprafață suficient de mare și o strategie de dezvoltare teritorială în folosul comunităților locale, a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor naturale și culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu așezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităților în armonie cu mediul natural.Geoparcul are o structură de administrare proprie care, în parteneriate locale și naționale, asigură conservarea patrimoniului natural și cultural și propune metode noi de protecție, educație, cooperare în scopul dezvoltării socioeconomice, îmbunătățirii condițiilor de viață din mediul rural și întăririi identității locale.Managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identificată și în conformitate cu recomandările UNESCO și Cartei rețelei europene a geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum și pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerințelor de consum ale populațiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferențiat de protecție, de conservare și de valorificare a resurselor, după cum urmează:1. zone strict protejate, având regimul de protecție și conservare a rezervațiilor științifice;2. zone-tampon, cu rol de protecție a zonelor strict protejate și în care sunt admise activități limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizațiile date de administrația geoparcului;3. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiționale sau noi, ecologic admise, în limitele capacității de regenerare a resurselor.Geoparcul reprezintă un concept lansat si susținut de UNESCO, în parteneriat cu Rețeaua europeană a geoparcurilor. La nivel mondial a fost creată Rețeaua globală (UNESCO) a geoparcurilor. Recunoașterea internațională a funcționării unui geoparc și acceptarea lui în aceste structuri se fac în acord cu reglementările stabilite de UNESCO și de Carta rețelei europene a geoparcurilor. + Anexa nr. 2(Anexa nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007)
Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea
siturilor de importanță comunitară și a ariilor speciale de conservareUn asterisc (*) înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar.
+
Anexa nr. 3(Anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007)
Specii de animale și plante de interes comunitar a căror conservare necesită
desemnarea de situri de importanță comunitară, arii speciale de conservare
și arii de protecție specială avifaunisticăUn asterisc (*) înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară la nivelul Uniunii Europene.
| EMITENT |
Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice au fost transpuse în legislația națională prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.Luând în considerare că, la 30 octombrie 2020, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în Cauza 2020/2.297 privind transpunerea incorectă în România a Directivei 92/43/CEE, ținând cont de faptul că România a răspuns la 26 februarie 2021, iar la 26 mai 2021 a prezentat un proiect de act legislativ care propune soluții pentru neconcordanțele evidențiate de Comisie; cazul a fost discutat ulterior în cadrul dialogului privind natura, care s-a desfășurat online, la 8 decembrie 2021. Cu toate acestea, proiectul de act legislativ nu a fost adoptat, iar România a prezentat un nou proiect la 30 martie 2023. Cazul a fost discutat, de asemenea, cu ocazia reuniunii „pachet“ din cadrul dialogului privind natura, care s-a desfășurat în perioada 23-24 mai 2023 la București. În cursul acestei reuniuni, autoritățile române s-au angajat să adopte un proiect de act legislativ care să soluționeze aspectele de neconformitate sesizate de Comisie. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, la data de 3.10.2024, Comisia a transmis României avizul motivat în Cauza 2020/2.297 prin care a informat autoritățile române că au la dispoziție un termen de două luni pentru a transmite un răspuns, respectiv până la 3 decembrie 2024. Autoritățile române au solicitat Comisiei prelungirea termenului de conformare și Comisia Europeană a confirmat că termenul de răspuns la avizul motivat este data de 3.03.2025.Întrucât este esențial ca autoritățile române să depună toate diligențele în vederea transpunerii corespunzătoare a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică și să notifice Comisiei actul legislativ de realizare a conformării, înainte de data de 3.03.2025, pentru a evita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene de către Comisie,ținând cont de avizul motivat transmis de către Comisia Europeană în data de 3 octombrie 2024 în Cauza 2020/2.297 - procedura de infringement, având ca obiect neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în Directiva 92/43/EEC privind conservarea habitatelor și a speciilor de faună și floră sălbatică, respectiv neconformitatea transpunerii art. 1 lit. (g) pct. (iv), lit. (i) ultima liniuță, art. 4 alin. (1), (4) și (5), art. 6 alin. (1) și (2), art. 11, art. 12 alin. (1) lit. (b), alin. (3), art. 14 alin. (2), art. 18, art. 22 lit. (a), anexelor I, II și IV din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992, deoarece termenul de răspuns final la avizul motivat este termen de conformare, iar nerespectarea termenului impus are drept consecință aplicarea unor sancțiuni financiare statului român, în temeiul art. 260 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,întrucât elementele antemenționate constituie premisele unei situații urgente și extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată și care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat, și având în vedere consecința negativă asupra bugetului de stat pe care ar produce-o neadoptarea acestor măsuri,dat fiind faptul că aceste elemente vizează interesul public general și constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. + ARTICOL UNICOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 4 punctul 7, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:d) endemice, speciile de plante/animale care se găsesc exclusiv într-o regiune/locație și care necesită o atenție deosebită prin natura specifică a habitatului lor și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra habitatului propriu și/sau prin impactul potențial al exploatării lor asupra stării de conservare a speciei;2. La articolul 4 punctul 9, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung;3. La articolul 4, după punctul 39 se introduce un nou punct, pct. 40, cu următorul cuprins:40. măsuri de conservare - set de acțiuni care trebuie implementate la nivel de arie naturală protejată cu scopul de a atinge obiectivele specifice de conservare a ariei naturale protejate. Măsurile de conservare trebuie să fie realiste, cuantificabile, măsurabile și determinate în timp și să corespundă necesităților ecologice ale tipurilor de habitate și specii care fac obiectul regimului de protecție și/sau altor bunuri cu valoare de patrimoniu natural.4. La articolul 8, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor stabilește lista siturilor de importanță comunitară și a ariilor de protecție specială avifaunistică, pe care o transmite Comisiei Europene în vederea adoptării.5. La articolul 8, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:(3^1) În termen de cel mult 6 ani de la adoptarea unui sit de importanță comunitară de către Comisia Europeană, acesta se instituie ca arie specială de conservare, conform prevederilor alin. (1) lit. b), în baza măsurilor de conservare stabilite.6. La articolul 21, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să țină cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate și specii pentru care se instituie aria naturală protejată.7. La articolul 21, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (8), cu următorul cuprins:(8) Semnalizarea în teren a ariilor naturale protejate se realizează prin panouri informative și/sau indicatoare.8. La articolul 28, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Prevederile alin. (1) se aplică și planurilor și proiectelor din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum și activităților/planurilor/proiectelor din afara acestora, în măsura în care activitățile/planurile/proiectele pot avea un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecție și conservare a speciilor și habitatelor pentru care siturile Natura 2000 au fost desemnate.9. La articolul 28, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alin. (1^2), cu următorul cuprins:(1^2) Pentru evitarea deteriorării habitatelor naturale, habitatelor speciilor, precum și a perturbării semnificative a speciilor pentru care au fost instituite siturile Natura 2000 este necesară luarea de măsuri preventive. Măsurile preventive vor lua în considerare atât deteriorarea și perturbarea provocate de om, cât și deteriorarea și perturbarea cauzate de evenimente naturale previzibile.10. La articolul 28, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor.11. La articolul 28, alineatul (5) se abrogă.12. La articolul 28, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:(6) Acordul de mediu sau avizul de mediu, după caz, pentru proiectele și/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective și după consultarea publicului, în conformitate cu legislația în domeniu.13. La articolul 28, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:(7) Prin excepție de la prevederile alin. (6), în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate și, în lipsa unor soluții alternative, planul sau proiectul trebuie totuși realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecția mediului emite acordul de mediu sau avizul de mediu, după caz, numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerența globală a rețelei «Natura 2000»14. La articolul 28, partea introductivă a alineatului (9) se modifică și va avea următorul cuprins:(9) În situația în care siturile incluse în rețeaua «Natura 2000», identificate conform legislației în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar și/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu, după caz, sunt cele privind:15. La articolul 32, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 32(1) Autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește programe de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar, acordând o atenție deosebită tipurilor de habitate naturale prioritare și speciilor prioritare.16. La articolul 32, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:(3) În scopul menținerii biodiversității, a habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună de interes comunitar, a monitorizării și adoptării măsurilor de menținere sau readucere la o stare de conservare favorabilă a acestora, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului încurajează și promovează realizarea de lucrări științifice și de cercetare la nivel național și asigură schimbul de informații cu Comisia Europeană și/sau cu alte state membre ale Uniunii Europene.17. La articolul 33 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:b) perturbarea deliberată a speciilor respective în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, în special în timpul perioadei de reproducere, de cuibărire, de hibernare și de migrație;18. La articolul 34, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:(4) Pentru reintroducerea speciilor de floră și faună indigene este obligatorie realizarea unui studiu care să evalueze avantajele introducerii speciei respective, contribuția la conservare, care să țină seama și de experiența altor state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe și care să conțină obligatoriu ancheta care a stabilit că reintroducerea respectivă ar contribui într-adevăr la readucerea speciei în cauză la un stadiu de conservare corespunzător și că operațiunea se efectuează doar în urma consultării publicului interesat.19. La articolul 37, partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 37(1) Prelevarea din natură și exploatarea exemplarelor de floră și faună sălbatică aparținând speciilor prevăzute în anexa nr. 5, precum și a altor specii cu același regim de protecție se vor face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, ținând seama de informațiile obținute ca urmare a monitorizării efectuate conform art. 32 alin. (1), luându-se următoarele măsuri, în special:20. La articolul 37 alineatul (1), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:e) încurajarea cultivării și creșterii în captivitate, în condiții de supraveghere strictă, în vederea reducerii presiunii asupra populațiilor naturale;21. La articolul 37 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, lit. g), cu următorul cuprins:g) în cazul prelevării de specimene din natură, aplicarea unor norme de vânătoare și pescuit care să protejeze conservarea respectivelor populații.22. La articolul 52, litera c) se modifică și va avea următorulcuprins:c) nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1) și (1^1);23. Anexele nr. 1-4A, 5A, 5C-5E se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1-8 la prezenta ordonanță de urgență.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Romeo Simionescu,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Mircea Fechet
Ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin-Mihai Grindeanu
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltan
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Violeta Mușat,
secretar de stat
Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului,
Bogdan-Gruia Ivan
Ministrul culturii,
Natalia-Elena Intotero
Ministrul energiei,
Sebastian-Ioan Burduja
Ministrul afacerilor externe,
Emilian-Horațiu HurezeanuBucurești, 6 martie 2025.Nr. 7. + Anexa nr. 1(Anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007)
SCOPUL ȘI REGIMUL DE MANAGEMENT
al categoriilor de arii naturale protejateÎn conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) - c) și alin. (2) din ordonanța de urgență, scopul și regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun rețeaua națională de arii protejate sunt următoarele:a) Rezervații științificeRezervațiile științifice sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. Mărimea rezervațiilor științifice este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrității zonei protejate. Managementul rezervațiilor științifice asigură un regim strict de protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste zone se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație și de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului științific competent și al administratorului rezervației științifice. Rezervațiile științifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) „Rezervație naturală strictă: arie protejată, administrată în principal în scopuri științifice“.b) Parcuri naționaleParcurile naționale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de stabilitate ecologică, prevenirea și excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale și a folosințelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit. Regimul de gospodărire se stabilește prin regulamente și planuri proprii de protecție și conservare aprobate de autoritățile naționale științifice și administrative abilitate, potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență. În perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracțiuni de ecosisteme terestre și acvatice cât mai puțin influențate prin activități umane. Elementele cu valoare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naționale pot fi delimitate și puse sub un regim strict de protecție ca rezervații științifice. Parcurile naționale se întind în general pe suprafețe mari de teren. În perimetrul parcurilor naționale sunt admise doar activitățile tradiționale practicate numai de comunitățile din zona parcului național, activități tradiționale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile naționale corespund categoriei II IUCN „Parc național: arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere“.c) Monumente ale naturiiMonumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice, fenomene geologice - peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade și alte manifestări și formațiuni geologice, depozite fosilifere, precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecție, pentru asigurarea integrității lor se vor stabili zone de protecție obligatorie, indiferent de destinația și de deținătorul terenului.Managementul monumentelor naturii se face după un regim strict de protecție care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcție de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populației poate fi limitat sau interzis.Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN „Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice“.d) Rezervații naturaleRezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate.Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități turistice, educaționale, organizate. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervațiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice și altele.Aceste rezervații corespund categoriei IV IUCN, și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire.e) Parcuri naturaleParcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale.De asemenea, se oferă publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și educaționale.Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN „Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere“.f) Rezervații ale biosfereiRezervațiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice. Rezervațiile biosferei se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot fi readuse la starea naturală, comunități umane a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltării durabile și armonioase. Mărimea rezervațiilor biosferei este determinată de cerințele de protecție și conservare eficiente ale mediului natural și ale diversității biologice specifice.Managementul rezervațiilor biosferei se realizează conform unor regulamente și planuri de protecție și conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Omul și biosfera de sub egida UNESCO. Dacă în perimetrul rezervațiilor biosferei sunt cuprinse și situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervației se realizează cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO.Pentru asigurarea protecției și conservării unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice, precum și pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerințelor de consum ale populațiilor locale și în limitele potențialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în cuprinsul rezervațiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferențiat de protecție ecologică, de conservare și de valorificare a resurselor, după cum urmează:1. zone strict protejate, având regimul de protecție și conservare a rezervațiilor științifice;2. zone-tampon, cu rol de protecție a zonelor strict protejate și în care sunt admise activități limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizațiile date de administrația rezervației;3. zone de reconstrucție ecologică, în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;4. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiționale sau noi, ecologic admise, în limitele capacității de regenerare a resurselor.Rezervațiile biosferei cu așezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităților umane în armonie cu mediul natural.g) Zone umede de importanță internaționalăZonele umede de importanță internațională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este asigurarea protecției și conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede.Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor și al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenției privind conservarea zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.h) Situri naturale ale patrimoniului natural universalSiturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanță universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerințele pentru asigurarea integrității și conservării elementelor supuse acestui regim de protecție. În cuprinsul acestor zone pot exista comunități umane ale căror activități sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerințele de protecție și conservare ale sitului natural.Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele și planurile proprii de protecție și conservare, cu respectarea prevederilor Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, de sub egida UNESCO.i) Arii speciale de conservareAriile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și/sau a populațiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la ordonanța de urgență.Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management, și măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum și a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Prevederile art. 28 din ordonanța de urgență se aplică fiecărui sit începând cu data desemnării acestuia ca arie specială de conservare.Ariile speciale de conservare se desemnează prin hotărâre a Guvernului, după recunoașterea statutului lor de către Comisia Europeană, și vor face parte din rețeaua europeană „Natura 2000“.j) Arii de protecție specială avifaunisticăAriile de protecție specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A la ordonanța de urgență.Managementul ariilor speciale de protecție se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare. Prevederile art. 28 din ordonanța de urgență se aplică fiecărui sit începând cu data desemnării acestuia ca arie de protecție specială avifaunistică.Ariile speciale de protecție sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului și fac parte din rețeaua europeană „Natura 2000“.k) Situri de importanță comunitarăSiturile de importanță comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menținerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale din anexa nr. 2 la ordonanța de urgență sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 la ordonanța de urgență și care pot contribui astfel semnificativ la coerența rețelei „Natura 2000“ și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanță comunitară ar trebui să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenți factori abiotici și biotici esențiali pentru existența și reproducerea acestor specii. Pentru speciile acvatice cu arii mari de extindere, siturile sunt propuse doar dacă se poate delimita clar teritoriul care prezintă elementele fizice sau biologice esențiale pentru viața și reproducerea respectivelor specii. Propunerile de situri de importanță comunitară se stabilesc prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului, pe baza criteriilor enunțate în anexa nr. 7 la ordonanța de urgență. Prevederile art. 28 din ordonanța de urgență se aplică fiecărui sit începând cu data desemnării acestuia ca sit de importanță comunitară.l) GeoparculGeoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într-un număr de situri de importanță științifică, educațională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pământului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice.Un geoparc are limite bine definite, o suprafață suficient de mare și o strategie de dezvoltare teritorială în folosul comunităților locale, a căror existență este bazată pe valorificarea resurselor naturale și culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu așezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităților în armonie cu mediul natural.Geoparcul are o structură de administrare proprie care, în parteneriate locale și naționale, asigură conservarea patrimoniului natural și cultural și propune metode noi de protecție, educație, cooperare în scopul dezvoltării socioeconomice, îmbunătățirii condițiilor de viață din mediul rural și întăririi identității locale.Managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identificată și în conformitate cu recomandările UNESCO și Cartei rețelei europene a geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum și pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerințelor de consum ale populațiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferențiat de protecție, de conservare și de valorificare a resurselor, după cum urmează:1. zone strict protejate, având regimul de protecție și conservare a rezervațiilor științifice;2. zone-tampon, cu rol de protecție a zonelor strict protejate și în care sunt admise activități limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizațiile date de administrația geoparcului;3. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiționale sau noi, ecologic admise, în limitele capacității de regenerare a resurselor.Geoparcul reprezintă un concept lansat si susținut de UNESCO, în parteneriat cu Rețeaua europeană a geoparcurilor. La nivel mondial a fost creată Rețeaua globală (UNESCO) a geoparcurilor. Recunoașterea internațională a funcționării unui geoparc și acceptarea lui în aceste structuri se fac în acord cu reglementările stabilite de UNESCO și de Carta rețelei europene a geoparcurilor. + Anexa nr. 2(Anexa nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007)
Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea
siturilor de importanță comunitară și a ariilor speciale de conservareUn asterisc (*) înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar.
| Cod Natura 2000 | Habitat prioritar | Denumirea tipului de habitat |
| 1. Habitate costiere și de sărături | ||
| 11. Mare deschisă și zone de țărm | ||
| 1110 | Bancuri de nisip submerse de mică adâncime | |
| 1130 | Estuare și guri de vărsare ale marilor râuri și fluvii | |
| 1140 | Suprafețe de nisip și mâl descoperite la maree joasă | |
| 1150 | * | Lagune costiere |
| 1160 | Brațe de mare și golfuri mai puțin adânci | |
| 1170 | Recifuri | |
| 1180 | Structuri submarine create de emisiile de gaze | |
| 12. Faleze și țărmuri stâncoase | ||
| 1210 | Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului | |
| 13. Mlaștini și pajiști sărăturate atlantice și continentale | ||
| 1310 | Comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase | |
| 14. Mlaștini și pajiști sărăturate mediteraneene și termo-atlantice | ||
| 1410 | Pajiști halofile de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) | |
| 15. Stepe continentale pe substrate bogate în sărături și gips | ||
| 1530 | * | Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice |
| 2. Dune de nisip costiere și continentale | ||
| 21. Dune marine de pe coastele Atlanticului, Mării Nordului și ale Mării Baltice | ||
| 2110 | Dune mobile embrionare (în formare) | |
| 2130 | * | Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri) |
| 2160 | Dune cu Hippophaë rhamnoides | |
| 2190 | Depresiuni umede interdunale | |
| 22. Dune continentale vechi și decalcificate | ||
| 2340 | * | Dune panonice |
| 3. Habitate de apă dulce | ||
| 31. Ape stătătoare | ||
| 3130 | Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea | |
| 3140 | Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetație bentonică de specii de Chara | |
| 3150 | Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition | |
| 3160 | Lacuri distrofice și iazuri | |
| 31A0 | * | Ape termale din Transilvania acoperite cu lotus (drețe) |
| 32. Ape curgătoare | ||
| 3220 | Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane | |
| 3230 | Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane | |
| 3240 | Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane | |
| 3260 | Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion | |
| 3270 | Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri și Bidention | |
| 4. Tufărișuri și lande temperate | ||
| 4030 | Tufărișuri uscate europene | |
| 4060 | Tufărișuri alpine și boreale | |
| 4070 | * | Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium |
| 4080 | Tufărișuri cu specii subarctice de Salix | |
| 40A0 | * | Tufărișuri subcontinentale peripanonice |
| 40C0 | * | Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice |
| 6. Formațiuni ierboase naturale și seminaturale | ||
| 61. Pajiști naturale | ||
| 6110 | * | Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi |
| 6120 | * | Pajiști xerice pe substrate calcaroase |
| 6150 | Pajiști boreale și alpine pe substrate silicioase | |
| 6170 | Pajiști calcifile alpine și subalpine | |
| 6190 | Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis) | |
| 62. Pajiști xerofile seminaturale și facies cu tufărișuri | ||
| 6210 | Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco Brometalia) (* situri importante pentru orhidee) | |
| 6230 | * | Pajiști montane de Nardus bogate în specii, pe substrate silicioase |
| 6240 | * | Pajiști stepice subpanonice |
| 62C0 | * | Stepe ponto-sarmatice |
| 64. Pajiști umede seminaturale cu ierburi înalte | ||
| 6410 | Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) | |
| 6420 | Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion | |
| 6430 | Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin | |
| 6440 | Pajiști aluviale din Cnidion dubii | |
| 65. Pajiști mezofile | ||
| 6510 | Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) | |
| 6520 | Fânețe montane | |
| 7. Turbării bombate și mlaștini | ||
| 71. Turbării acide cu Sphagnum | ||
| 7110 | * | Turbării active |
| 7120 | Turbării degradate capabile de regenerare naturală | |
| 7140 | Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat) | |
| 7150 | Comunități depresionare din Rhynchosporion pe substrate turboase | |
| 72. Mlaștini calcifile | ||
| 7210 | * | Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus |
| 7220 | * | Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) |
| 7230 | Mlaștini alcaline | |
| 7240 | * | Formațiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae |
| 8. Habitate stâncoase și peșteri | ||
| 81. Grohotișuri | ||
| 8110 | Grohotișuri silicioase din etajele montan și alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani) | |
| 8120 | Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajele montan și alpin (Thlaspietea rotundifolii) | |
| 8160 | * | Grohotișuri medio-europene calcaroase din etajele colinar și montan |
| 82. Versanți stâncoși cu vegetație casmofitică | ||
| 8210 | Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase | |
| 8220 | Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase | |
| 8230 | Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase | |
| 83. Alte habitate stâncoase | ||
| 8310 | Peșteri în care accesul publicului este interzis | |
| 8330 | Peșteri marine total sau parțial submerse | |
| 9. Păduri | ||
| 91. Păduri temperate europene | ||
| 9110 | Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum | |
| 9130 | Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum | |
| 9150 | Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion | |
| 9170 | Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum | |
| 9180 | * | Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene |
| 91AA | * | Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos |
| 91D0 | * | Turbării cu vegetație forestieră |
| 91E0 | * | Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) |
| 91F0 | Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) | |
| 91H0 | * | Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens |
| 91I0 | * | Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. |
| 91K0 | Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) | |
| 91L0 | Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion) | |
| 91M0 | Păduri balcano-panonice de cer și gorun | |
| 91Q0 | Păduri relictare cu Pinus sylvestris pe substrate calcaroase | |
| 91V0 | Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) | |
| 91X0 | * | Păduri dobrogene de fag |
| 91Y0 | Păduri dacice de stejar și carpen | |
| 92. Păduri mediteraneene caducifoliate | ||
| 9260 | Vegetație forestieră cu Castanea sativa | |
| 92A0 | Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba | |
| 92D0 | Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae) | |
| 94. Păduri temperate montane de conifere | ||
| 9410 | Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) | |
| 9420 | Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană | |
| 95. Păduri mediteraneene și macaroziene montane de conifere | ||
| 9530 | * | Vegetație forestieră submediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. Banatica |
Specii de animale și plante de interes comunitar a căror conservare necesită
desemnarea de situri de importanță comunitară, arii speciale de conservare
și arii de protecție specială avifaunisticăUn asterisc (*) înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară la nivelul Uniunii Europene.
| Cod specie | Prioritar | Denumire (latină) | Denumire populară |
| a) Animale | |||
| Vertebrate | |||
| Mamifere | |||
| Chiroptera | |||
| Rhinolophidae | |||
| 1306 | Rhinolophus blasii | Liliac cu potcoavă al lui Blasius | |
| 1305 | Rhinolophus euryale | Liliac mediteranean cu potcoavă | |
| 1304 | Rhinolophus ferrumequinum | Liliac mare cu potcoavă | |
| 1303 | Rhinolophus hipposideros | Liliac mic cu potcoavă | |
| 1302 | Rhinolophus mehelyi | Liliac cu potcoavă al lui Mehely | |
| Vespertilionidae | |||
| 1308 | Barbastella barbastellus | Liliac cârn | |
| 1310 | Miniopterus schreibersii | Liliac cu aripi lungi | |
| 1323 | Myotis bechsteinii | Liliac cu urechi mari | |
| 1307 | Myotis blythii | Liliac comun mic | |
| 1316 | Myotis capaccinii | Liliac cu picioare lungi | |
| 1318 | Myotis dasycneme | Liliac de iaz | |
| 1321 | Myotis emarginatus | Liliac cărămiziu | |
| 1324 | Myotis myotis | Liliac comun | |
| Rodentia | |||
| Sciuridae | |||
| 1335 | Spermophilus citellus | Popândău, șuiță | |
| Castoridae | |||
| 1337 | Castor fiber | Castor, breb | |