LEGE nr. 3.093 din 14 iulie 1921privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 82 din 17 iulie 1921



      +  Partea I EXPROPRIERE  +  Capitolul 1 Indreptatirea şi măsura exproprierii  +  Articolul 1Se expropriaza pentru cauza de utilitate naţionala proprietăţile rurale, în măsura şi condiţiunile cuprinse în legea de faţa, în scopul de a spori întinderea proprietăţii rurale taranesti, de a înfiinţa păşuni comunale, precum şi pentru scopuri de interes general, economic şi cultural.Pământul cultivabil din raza comunelor urbane este considerat ca proprietate rurală din punctul de vedere al legii de expropriere.  +  Articolul 2Pământul expropriat şi accesoriile, pe baza decretului No. 3.697/918 şi prin aplicarea scării progresive anexată lui, este definitiv expropriat, cu rezerva dispozitivelor prevăzute în art. 54, în limitele şi aşezarea hotărâtă de organele de aplicare prevăzute în acel decret, cu modificările aduse prin decretul No. 2.011/920, iar Statul este considerat proprietar al pămîntului expropriat dela 15 Decemvrie 1918.  +  Articolul 3Mosiile şi părţile de moşii expropriabile potrivit legii de faţa sînt lovite de indisponibilitate, în tot ceea ce priveşte aplicarea legii, din ziua de 1 Fevruarie 1921, fără îndeplinirea nici unei alte formalităţi; iar în ceea ce priveşte întinderea lor se socoteşte după starea lor juridică dela 15 August 1916, ţinându-se seama de efectul succesiunilor deschise de la această dată pînă la promulgarea legii de faţa.Toate înstrăinările efectuate dela 15 August 1916 sînt fără efect în tot ce priveşte aplicarea acestei legi. Se exceptează şi rămîn valabile vînzările făcute cel mai târziu pînă la 1 Fevruarie 1921 către obstii, bănci populare sau sateni, cultivatori de pămînt, individual pînă la 10 ha fiecare; precum şi vînzările de pămînt pentru construcţii sau înfiinţate de stabilimente industriale.Suprafaţa astfel vândută nu intră în calculul celor două milioane Ha.Proprietarii ce şi-au înstrăinat părţile expropriabile satenilor, prevăzute de prezenta lege, vor fi obligaţi sa dea aceasta cota din restul mosiei rămase, sau dintr-alta moşie dacă au mai multe.  +  Articolul 4Exproprierea priveşte numai mosiile sau părţile de moşii dela 100 Ha pămînt cultivabil în sus, oricine ar fi proprietarii lor şi oricare ar fi capacitatea lor juridică sau caracterul imobilului expropriat, cu excepţiunile prevăzute în prezenta lege.  +  Articolul 5Mosiile stapanite în indiviziune se considera ca fiind divizate în ceea ce priveşte cota de expropriere. Alegerea părţii de moşie supusă exproprierii se face însă din întreaga suprafaţa cultivabila a mosiei, socotindu-se moşia ca nedivizata, afară de excepţiunile prevăzute la art. 9.  +  Articolul 6Mosiile şi părţile de moşii situate în aceeaşi comuna, precum şi mosiile situate în comune apropiate, aparţinînd aceluiaşi proprietar, se socotesc ca fiind o singura proprietate. Fac excepţie mosiile comasate pe baza dispoziţiunilor decretului No. 3.697/918, fără ca întinderea totală, astfel comasata, sa treacă peste maximum de: 250 Ha în regiunile unde cererile de improprietarire sînt mari, 400 Ha în regiunile unde cererile de improprietarire sînt mijlocii şi 500 Ha în regiunile unde cererile de improprietarire sînt satisfacute.  +  Articolul 7Se declara expropriate în întregime: a) Proprietăţile rurale în cuprinderea lor totală ale supusilor Statelor străine, fie ca sînt străini prin origina lor, fie ca au devenit străini prin căsătorie sau alt mod; b) Proprietăţile rurale în cuprinderea lor totală ale absenteistilor. Intra în această categorie toate proprietăţile cari în cei din urma 5 ani au fost neintrerupt impuse, conform legii speciale, la un impozit funciar indoit.Intra, de asemenea, în această categorie şi toate proprietăţile, fără consideraţie de întindere, cari au fost arendate şi cultivate prin arendasi incontinuu între 23 Aprilie 1910 şi 24 Aprilie 1920 inclusiv.Fac excepţie mosiile arendate de părinţi copiilor lor, cu act autentic, sau cu act cu data certa, de tutorii minorilor sau interzişilor, de sechestrii judiciari, mosiile femeilor, ale funcţionarilor publici şi ale militarilor. c) Pământul cultivabil al Domeniului Coroanei, Casei rurale şi ale tuturor persoanelor morale, publice şi private, instituţiuni, fundatiuni etc., chiar dacă actele lor de fundatiune, donatiune, testamente sau orice alte dispoziţiuni, sub orice titlu, ar prevedea direct sau prin orice fel de cauze prohibitive neinstrainarea lor sau le-ar fi dat vreo alta destinaţie specială.Păşunile comunelor urbane şi rurale, precum şi pământurile bisericilor şi ale scoalelor pînă la 12 Ha nu sînt expropriabile; d) Pământul folosit cu titlu de embatic, besman, locaţiune ereditara, otasnita, fie ca este acoperit cu plantatiuni, sadiri, clădiri sau nu, fie ca este situat în comunele rurale sau în comunele urbane.Sînt şi rămîn desfiinţate, în virtutea acestei legi, toate drepturile sau privilegiile, de orice natura şi de oriunde ar deriva (hrisoave domneşti, hotărîri etc.) pe cari le au proprietarii sau alte persoane asupra acestor pamanturi.Exproprierea se face în folosul embaticarilor: e) Pământul rural ţinut cu arenda de satenii cultivatori de pămînt cel puţin 5 ani neintrerupti, dacă îşi vor fi construit pe el case sau vor fi plantat vii sau pomi roditori; f) Terenul domenial silvic, pe care a fost păduri şi care acum e gol, sau e acoperit de tufisuri ce nu vor mai putea deveni nici odată padure, cu rezerva terenului necesar personalului silvic; g) Proprietăţile rurale în cuprinderea lor totală ale celor condamnaţi pentru crima împotriva Statului sau pentru dezertare la inamic.Casele de locuit cu parcurile lor, sadirile, pădurile, viile şi stabilimentele industriale, morile, apele cari le alimentează, expropriate în condiţiunile alineatelor a) şi b) de mai sus, pot fi scoase din expropriere şi redate proprietarilor după cererea lor şi cu aprobarea Comitetului agrar, dacă ele nu sînt necesare unui scop economic, sanitar sau cultural obştesc.Pentru aceste imobile aparţinînd proprietarilor expropriati conform alineatului a), scoaterea din expropriere se face cu rezervele de mai sus şi cu condiţiune ca proprietarul, sau cei care au dobîndit sau vor dobândi asemenea imobile pînă la promulgarea legii, să le vândă într-un termen de trei ani dela aceasta promulgare.Imobilele proprietarilor cari nu le vor fi înstrăinat în acest termen vor fi vândute prin licitaţie publică după cererea parchetului.  +  Articolul 8Se declara expropriat parţial: a) Pământul cultivabil dela 100 hectare în sus al mosiilor particulare arendate şi cultivate prin arendasi la 23 Aprilie 1920 sau şi azi arendate; b) Pământul cultivabil al mosiilor particulare cultivate de proprietarii lor, dela următoarele suprafeţe în sus:100 Ha la munte şi deal;150 Ha la şes în regiunile unde cererile de improprietarire sînt mari;200 Ha la şes în regiunile unde cererile de improprietarire sînt mijlocii;250 Ha la şes în regiune unde cererile de improprietarire sînt satisfacute; c) Pământul cultivabil al mosiilor particulare cultivate de proprietarii lor cari la 1 Fevruarie 1921 au avut investiri importante în inventar şi clădiri necesare exploatării agricole, crescatorii de vite, sau instalaţii industriale agricole, dela următoarele suprafeţe în sus:100 H la munte şi deal;200 Ha la şes în regiunile unde cererile de improprietarire sînt mari;300 Ha la şes în regiunile unde cererile de improprietarire sînt mijlocii;500 Ha la şef în regiunile unde cererile de improprietarire sînt satisfacute.Intra în această categorie şi acei proprietari care au mosiile situate în regiunile devastate de război şi cari au avut asemenea investiri, crescatorii sau instalaţii la 15 August 1916.Se înţelege prin regiuni cu cereri de improprietarire mari acele regiuni unde pământul expropriat astăzi, sau expropriabil prin dispoziţiunile art. 7 şi 8 alin. a), nu indestuleaza pe toţi indreptatitii, categoria 1, 2 şi 3, potrivit art. 78, pe baza lotului de completare de 5 Ha; prin regiuni cu cereri de improprietarire mijlocii acolo unde mobilizatii îndreptăţiţi, categoria 1, 2 şi 3, potrivit art. 78, pe baza lotului de completare de 5 Ha, sînt îndestulaţi, şi prin regiuni cu cereri de improprietarire satisfacute acele regiuni unde toţi cei îndreptăţiţi pot fi improprietariti.Regiunea se socoteşte compusa din toate comunele şi satele ale căror locuitori au muncit sau au avut vitele de muncă invoite în trecut în mod obişnuit pe moşie.  +  Articolul 9La mosiile stapanite prin indiviziune la 1 Fevruarie 1921, precum şi la acele stapanite în baza succesiunilor deschise după această dată, exproprierea se va scobori în regiunile cu cereri de improprietarire mari şi mijlocii şi în regiunile cu cereri de improprietarire satisfacute pentru improprietarire sau pentru înfiinţare de pasune comunală, dacă va fi nevoie, pentru a atinge limitele regionale din art. 8, alin. b), pînă la 100 Ha de fiecare coproprietar şi de fiecare moşie.În cazul cînd în modul prevăzut în alineatul precedent cererile de improprietarire sau de înfiinţare de pasune comunală nu sînt satisfacute, aceste moşii se vor reduce pînă la maximum regional stabilit prin art. 8, alin. b), chiar dacă cota fiecărui coproprietar ar fi mai mica de 100 Ha.În acest din urmă caz, suprafaţa de pămînt expropriata în acest fel se va plati în numerar, sau se va schimba cu o suprafaţa echivalenta ca valoare în regiunea de colonizare dacă va exista pămînt disponibil, după alegerea proprietarului.Se exceptează mosiile stapanite în indiviziune înainte de 15 August 1916, cari la această dată aveau cel puţin un coproprietar minor sau coproprietar mobilizat.În Dobrogea nu se vor coloniza proprietarii pentru schimb benevol sau fortat.  +  Articolul 10Proprietarul care are sau a avut la 15 August 1916 mai multe moşii şi poseda în total mai mult de 500 Ha pămînt cultivabil expropriabil, divizat sau în indiviziune, va fi expropriat pînă la maximum de:200 Ha pentru cel cu mosiile arendate în condiţiunile art. 8;200 Ha pentru cel cu mosiile la munte şi la deal, ori care ar fi regiunea;250 Ha pentru cel care are mosiile în regiunile cu cereri de improprietarire mari;400 Ha pentru cel care are mosiile în regiunile cu cereri de improprietariri mijlocii, şi500 Ha pentru cel care le poseda în regiunile unde cererile de improprietarire sînt satisfacute.Proprietarul care poseda moşii în regiuni diferite va fi expropriat pînă la mijlocia maximului regiunilor unde are mosiile.Proprietarul care a avut la 1 Fevruarie 1921 ferme cu crescatorii de vite, instalatiuni agricole, şi inventar propriu sau industrii agricole importante, va putea fi expropriat pînă la maximum de 500 Ha, indiferent de regiunile unde poseda mosiile.  +  Articolul 11Proprietarul care poseda moşii arendate şi cultivate în regie, poate să-şi oprească în ori care din ele suprafaţa scutită de expropriere.  +  Articolul 12Proprietarilor cari au unul sau mai mulţi fii, cari au studiat sau studiază agronomia, fiind înscrişi în şcoala cel mai târziu pînă la 1 Ianuarie 1920, şi o frecventează, li se poate rezerva în regiunile de şes un lot de 50 Ha pentru fiecare din aceşti fii, peste suprafaţa ce-i rămîne neexpropriata conform prevederilor acestei legi, cu obligaţia, sub pedeapsa de nulitate a acestui drept, să obţină diploma în cel mult 5 ani dela promulgarea acestei legi şi dela acea data să-şi cultive singur pământul.Proprietarul care este agronom-titrat are acelaşi drept.  +  Articolul 13Se socoteşte ca pămînt cultivabil, în înţelesul legii de faţa, tot pământul pe care s-au făcut pînă astăzi arături, locurile de faneata, pasunele, precum şi pământul inundabil care se cultiva sau se pasuneaza.Exproprierea se calculează asupra pămîntului cultivabil, adică asupra întinderii rămasă din fiecare moşie sau parte de moşie, după ce s-au scăzut: viile, plantatiunile de pomi roditori şi orice sadirii făcute pînă la 1 Ianuarie 1917, pământul irigat artificial, pădurile, râurile, locurile mocirloase, iazurile, lacurile, baltile, suprafeţele ocupate de curţi şi clădiri, terenurile neproductive. (Drumuri, rape, nisipuri mişcătoare, saraturi, etc.)  +  Articolul 14Baltile şi albiile râurilor, pământul des inundabil, mocirlos, neproductiv, rapele, pot fi expropriate în întregime, fără considerare de întindere, pentru a fi drenate, secate sau împădurite de comuna sau Stat.Dacă însă proprietarii unor asemenea terenuri se obliga să facă aceste îmbunătăţiri treptat într-un termen de cel mult 10 ani, Comitetul agrar poate hotărî sa nu fie expropriate, fixând şi sancţiunile pentru îndeplinirea obligaţiunilor proprietarului.Pentru ajungerea scopurilor arătate mai sus, nu se tine seama, la expropriere, de întinderea mosiei.Acolo unde iazurile, lacurile şi baltile de o suprafaţa maxima de 150 Ha sînt inconjurate de pământul expropriat, se vor putea expropriandu-se în proprietatea comunei pentru a fi folosite de sateni.  +  Articolul 15Partea ce rămîne proprietarului, potrivit art. 8 şi 9, se fixează de îndată de organele de aplicare ale legii, însă luarea în primire a pămîntului expropriat, care întrece exproprierea facuta conform decretului No. 3.697 din 1918, nu se va face deocamdată decât acolo unde el se poate da imediat în arenda sau în proprietatea satenilor.Pământul expropriat care întrece necesitatea actuala de improprietarire a satenilor se poate arenda proprietarului expropriat pe termen de trei ani, dacă nu va fi cerut de sateni.Proprietarii expropriati plătesc pentru pământul lăsat în folosinţă lor, conform dispoziţiunilor de mai sus, pe lîngă dările către Stat, judeţ şi comuna, şi comuna, şi o arenda egala cu ratele pe cari le datoreşte Statul pentru valoarea pămîntului expropriat. Statul îşi rezerva totus dreptul de a lua din folosinţă proprietarului, înăuntrul acestor intervale de timp, suprafaţa necesară pentru executarea lucrărilor premergătoare colonizarii.  +  Articolul 16Pământul cultivabil al mosiilor arendate şi cultivate prin arendasi la 23 Aprilie 1920, sau şi astăzi arendate, din regiunile de munte şi deal, cu excepţia mosiilor arendate la obstii din aceasta ultima regiune, se întrebuinţează la improprietarirea satenilor dela 25 Ha în sus.Pământul cultivabil al mosiilor cultivate de proprietarii lor din regiunile de munte, precum şi acela al mosiilor arendate la obstii din regiunile de deal, se întrebuinţează la improprietarirea satenilor dela 50 Ha în sus.Pământul expropriat, prin dispoziţiunile de mai sus, peste maximum regional stabilit la art. 8, se plăteşte în numerar sau se schimba cu o suprafaţa echivalenta ca valoare în regiunile de colonizare.În cazul cînd proprietarii din regiunile de munte şi deal convin a fi expropriati în întregime, li se da în regiunea de colonizare o suprafaţa odată şi jumătate cat suprafaţa cedata.  +  Articolul 17Alegerea părţii de moşie expropriata prin dispoziţiunile legii de faţa, peste exproprierea facuta prin aplicarea scării progresive din decretul-lege No. 3.697/1918, se face astfel în cat moşia care rămîne proprietarului să fie comasata.  +  Articolul 18Se poate oferi pentru expropriere partea ce revine proprietarului dintr-o moşie, rezervandu-se o suprafaţa egala în partea ce cade sub expropriere a unei moşii din aceeas comuna.Cînd moşia pentru care se cere comasarea este situata în alta comuna şi ambele în regiune cu cereri de improprietarire mari, schimbul se poate admite de organele de aplicare ale legii, fără ca suprafaţa comasata să depăşească 250 Ha; cînd moşia pentru care se cere comasarea este situata în regiune cu cereri de improprietarire mijlocie şi moşia care cedează pentru comasare este situata în regiunile cu cereri de improprietarire mari, schimbul se poate admite de organele de aplicare a legii, fără însă ca suprafaţa astfel comasata să depăşească 400 Ha; iar cînd aceasta moşie este situata în regiune cu cereri de improprietarire satisfacute, schimbul se admite de drept, fără ca suprafaţa astfel comasata să depăşească 500 Ha.  +  Articolul 19Se încuviinţează cu consimţămîntul părţilor şi cu aprobarea organelor de aplicare ale legii, schimbul pămîntului, expropriat prin legea de faţa, a celui expropriat prin decretul No 3.697/918, a pămîntului rural dobîndit prin legile de la 1864, precum şi schimbul pămîntului improprietaritilor prin legile dela 1879, prin legea pentru regularea proprietăţii imobiliare în Dobrogea din 3 Aprilie 1882 şi legile de vânzare a bunurilor Statului, a izlazurilor comunale, atît între ele, cat şi cu pământul rămas proprietarului.În caz cînd părţile nu se pot înţelege asupra schimbului, Comitetul agrar în urma unei anchete la faţa locului va putea hotărî schimbul.  +  Articolul 20Cînd un proprietar va fi expropriat de tot pământul cultivabil dintr-o moşie aflată în hotarul unei comune, sau cînd pământul va fi schimbat conform dispoziţiunilor art. 16, vor trebui să fie expropriate, la cererea lui, clădirile şi pământul nesupus exproprierii şi aparţinînd acelei moşii.  +  Articolul 21Se poate expropria din pădurile aparţinînd proprietarilor particulari, persoanelor morale publice şi private şi Statului, suprafaţa necesară pînă la maximum de 200 Ha pentru a schimba vatra satelor aşezate în locuri mlastinoase, inundabile şi insalubre sau pe terenuri fugitive.  +  Articolul 22Împărţirea pe regiuni a terenurilor din punct de vedere al exproprierii terenurilor de cultura şi a pasunelor comunale în: munte, deal şi şes, se va hotărî de către organele de aplicare de sub Capitolul V al legii prezente, ţinînd seama de definitia riguros ştiinţifică la fiecare moşie în parte.  +  Capitolul 2 Pasunele comunale  +  Articolul 23În vederea infiintarii sau completării pasunelor comunale, exproprierea se poate cobori în regiunile de munte şi sub 100 Ha; pământul propriu numai pentru pasune şi faneata putând fi expropriat pînă la 25 Ha.În regiunile de munte şi deal se pot expropria şi poenele din padure mai mici de 20 şi 10 Ha apropiate, precum şi suprafaţa intermediara, dacă vor fi doua sau mai multe din aceste poeni depărtate între ele la maximum de 200 m şi întrerupte de grupuri mici de arbori.Exproprierea de păduri conform art. 12 din legea pasunelor comunale se face după avizul consiliului tehnic al Casei pădurilor şi cu aprobarea Comitetului agrar.Terenul domenial silvic expropriat conform art. 7, alin. f), va servi de preferinta pentru înfiinţare de păşuni comunale.Crescatorilor de vite li se respecta pasunea şi faneata necesară, în conformitate cu dispoziţiile art. 22 din legea pasunelor comunale, promulgată prin inaltul decret No. 3.865 din 22 Septemvrie 1920, chiar dacă aceasta suprafaţa depăşeşte cotele fixate prin art. 8.În lipsa de moşii expropriabile satenii îşi pot înfiinţa sau completa din proprietăţile lor pasunea comunală, dacă majoritatea locuitorilor consimte.Legea specială a pasunelor comunale promulgată prin inaltul decret regal No. 3.865 din 22 Septemvrie 1920 se completează cu aliniatele de mai sus.  +  Capitolul 3 Dispoziţiuni generale  +  Articolul 24Subsolul pămîntului expropriat pentru cultura rămîne proprietatea Statului, iar subsolul pămîntului expropriat pentru înfiinţarea pasunilor comunale la munte şi deal, precum şi acela al pămîntului schimbat conform art. 9 şi 16, rămîne proprietarului.  +  Articolul 25Proprietarul şi satenii sînt obligaţi să permită drumurile şi lucrările necesare folosinţei şi cultivarii pămîntului, adaparii vitelor la adapatori naturale, atît pentru categoriile de pămînt arătate la art. 13, cat şi pentru părţile de moşii expropriate sau rămase proprietarului. Cheltuielile necesare pentru întreţinerea adapatorilor şi drumurilor folosite împreună, se suporta proporţional de interesaţi.  +  Articolul 26Dacă pe pământul expropriat şi dat în folosinţă satenilor sînt semnături, ele rămîn pînă la recolta proprietarului; iar dacă sînt ogoare sau arături, proprietarul are drept la valoarea lor apreciată de organele de aplicare a legii.Pentru semănăturile aflate în 1919 şi făcute de proprietari în terenurile ce s-au expropriat conform decretului-lege No. 3.697 din 15 Decemvrie 1918, semanaturi ce au fost luate de sateni, se va plati proprietarului muncile făcute, precum şi samanta pe preţul stabilit de tribunalele ordinare, dacă el nu a fost stabilit de consiliul superior al agriculturii.De asemenea, acolo unde semănăturile s-au luat în dijma, sateanul se considera complet descărcat, proporţia dijmei rămînînd bine stabilită acea care s-a hotărât de comun acord sau s-a stabilit de comisia centrala judeteana.De asemenea, acolo unde semănăturile s-au făcut de sateni în dijma pe pământul expropriat, iar recolta a fost ridicată de sateni, satenii nu sînt obligaţi sa restituie proprietarului vreo despăgubire.  +  Articolul 27Mosiile rămase în urma exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani.Arendarea în total a mosiilor rămase după expropriere se va face cu drept de preferinta la preţ şi condiţiuni egale obstiilor locale sau agronomilor de profesiune.  +  Articolul 28Statul are dreptul sa rezerve din proprietăţile sale şi din cele expropriate suprafeţele de pămînt cari au astăzi sau cari pot avea în viitor o destinaţie specială pentru împlinirea unui scop social economic, cultural general, militar, educaţie fizica, industrial, etc.În nici un caz suprafeţele ce se vor retine conform acestui articol nu vor fi mai mari ca 300 Ha.Dacă nevoile celor îndreptăţiţi de a fi improprietariti nu sînt însă complet satisfacute, nu se poate rezerva, decât pînă la maximum 1/8 din întinderea expropriata.Se respecta mănăstirilor folosinţă vetrelor actuale.Pentru construcţiile de şcoli şi biserici în comunele rurale se poate expropria pînă la cel mult un hectar din orice proprietate, dându-se proprietarului un alt teren echivalent ca valoare celui expropriat.  +  Articolul 29Bunurile mici şi tot pământul cultivabil, cari sînt proprietatea Statului, trec în administraţia Casei centrale a improprietaritii, pentru a fi întrebuinţate conform dispoziţiunilor art. 1 din legea de faţa.  +  Articolul 30Contractele de arendare sînt desfiinţate de drept pentru partea sau pentru părţile de moşie expropriate, reducându-se proporţional şi arenda, fără nici un fel de pretentiune din partea arendaşului.Proprietarul este obligat a restitui arendaşului din garanţie o parte proporţională cu întinderea de pămînt pentru care s-a desfiinţat contractul de arenda. Dacă suprafaţa expropriata trece de 25 la suta din întinderea totală a mosiei, arendaşii şi proprietarii au facultatea de a cere rezilierea contractului întreg, fără nici un fel de pretentiune.Contractele de arenda ale agronomilor titrati se vor respecta pînă la terminarea lor.În cazurile prevăzute de art. 16 contractul de arendare se reziliază de plin drept, fără ca arendaşul să poată formula vreo pretentiune de daune contra proprietarului.  +  Articolul 31Casa centrala a împroprietăririi poate vinde prin buna învoiala satenilor atît bunurile mici cari sînt proprietatea Statului, cat şi suprafeţele de pămînt expropriate şi cari prin natura lor nu sînt proprii a fi întrebuinţate pentru improprietarire sau pentru pasune, preferându-se: aşezămintele culturale, sanitare şi cooperative, invalizii de rasboi; văduvele cu copii, vecinii sau cei cari l-au susţinut în arenda înainte.Ministerul agriculturii poate vinde prin buna învoiala din pământul expropriat pînă la cinci hectare pentru instalatiuni industriale, dacă cumpărătorul se obliga ca în cel mult doi ani dela cumpărare sa instaleze o industrie cu un capital de cel puţin 60.000 lei. Nerespectarea condiţiunilor de mai sus atrage rezilierea vânzării.  +  Articolul 32Statul are drept de preemţiune, cu acelaşi preţ şi în condiţiuni egale, la cumpărarea conacelor mosiilor expropriate, precum şi al mosiilor în corpuri întregi dela 50 Ha în sus.Acest drept de preemţiune priveşte numai pământul cultivabil astfel cum este definit prin art. 13 din lege: el se exercită de Casa centrala a împroprietăririi. Ori şi ce vânzare pentru a fi definitivă trebuie să fie notificată Casei centrale a împroprietăririi, care are timp de 30 de zile libere pentru a retine imobilul vândut pe preţul şi în condiţiunile arătate în contractul de vânzare. Dacă în acest timp Casa centrala a împroprietăririi nu şi-a arătat în scris intenţia de a cumpara pe acelaşi preţ şi în aceleaşi condiţiuni imobilul, vînzarea este definitivă.Ori şi ce vînzător poate să evite exerciţiul dreptului de preemţiune în condiţiile de mai sus, notificând Casei centrale a împroprietăririi intenţiunea sa de a vinde, arătând preţul şi condiţiunile. Dacă Casa centrala a împroprietăririi nu a răspuns în scris, în termen de 30 de zile libere dela notificare, ca voeşte sa cumpere imobilul în condiţiunile şi preţul arătat, vânzătorul este liber sa dispue de imobilul sau cum va voi, vanzandu-l cu preţul şi condiţiunile indicate de notificare, în termen de şase luni. Dacă vînzarea nu se face în acest termen, imobilul rămîne în situaţia dinaintea notificării.Schimbul de moşii de o întindere egala, sau echivalenta ca valoare, nu este supus dreptului de preemţiune.  +  Articolul 33Luarea în primire a pămîntului expropriat după această lege se face numai după ridicarea semanaturilor cari aparţin proprietarului.  +  Capitolul 4 Preţuirea  +  Articolul 34Preţul cu care se plăteşte pământul expropriat se fixează în prima instanţa de comisia judeteana şi în a doua instanţa de Curtea de apel. Hotărîrile pronunţate de către comisiile centrale judeţene, înfiinţate prin decretul-lege No. 2.100/920, cu privire la fixarea preţului sînt susceptibile de apel înaintea Curţii de apel respective în 15 zile dela publicarea în Monitorul Oficial; iar în cazul cînd hotărîrea a fost publicată şi părţile interesate nu au făcut apel, ele pot face apel în termen de 15 zile dela promulgarea prezentei legi.  +  Articolul 35După terminarea lucrărilor comisiilor judeţene, Comitetul agrar va face un studiu de unificare şi armonizare a preţurilor făcute de aceste comisii. Acest studiu va fi înaintat Curţilor de apel respective, pentru a le servi de orientare la fixarea definitivă a preţurilor.Hotărîrile Curţilor de apel pot fi atacate, în termen de 3 luni dela pronunţare, dinaintea Înaltei Curţi de casaţie, pentru violarea acestei legi, numai de către ministrul agriculturii prin procurorul general de pe lîngă Înaltă Curte.Curtea de casaţie va judeca în secţiuni unite, citând părţile şi ministerul agriculturii, considerând afacerea urgenta.Dacă Înaltă Curte casează hotărîrea, Curtea de trimitere este datoare să se supună hotărîrii Curţii de casaţie.  +  Articolul 36Preţul exproprierii se stabileşte separat pentru fiecare moşie în parte şi pentru fiecare categorie şi calitate de pămînt.Pentru pământul cultivabil (aratura, faneata şi pasune) se va avea în vedere calitatea fizica a pămîntului şi puterea lui de productiune, depărtarea de târguri de desfacere, gări sau porturi, precum şi preţul de vânzare şi arenda în localitate.El se fixează după venitul net la hectar, dar nu va putea depăşi preţurile de arenda fixate de comisiile regionale pentru anii 1917-1922 inmultit cu 40, cu excepţia pămîntului propriu numai pentru pasune întrebuinţat pentru înfiinţarea sau completarea pasunilor comunale, al cărui preţ nu poate depăşi preţurile de arenda fixate de comisiile regionale în 1916 pentru anii 1917-1922 înmulţite cu 20.Suma necesară pentru plata pămîntului expropriat se va acoperi cu sumele încasate din vînzarea loturilor, diferenţa platindu-se de Stat.În acest scop se înfiinţează o suprataxa adăugată la scara de impunere a averilor şi imbogatitilor de rasboi. Aceasta suprataxa va începe cu 1% la averile de 200.000 lei şi se va mari cu 0,50% pentru fiecare fracţiune în plus de 300.000 lei pînă la maximum de 5%.Pentru pământul supus embaticului şi expropriat conform art. 7, alin. d) din prezenta lege şi stabileşte astfel:1. Pentru pământul cultivabil dela sate, târguri şi oraşe, precum şi pentru locurile de casa, pentru cari proprietarul primea o sumă fixa anuală, evaluarea se va face inmultind cu 20 această sumă.2. Pentru terenurile cultivabile dela sate, târguri şi oraşe, pentru cari proprietarul primea anual o prestaţiune în natura, evaluarea se va face inmultind cu 20 venitul la care se găsesc impuse prin ultimul recensământ în rolurile de contribuţiuni acele terenuri, platindu-se proprietarului cota-parte în raport cu prestatiunea primită.3. Viile şi livezile de pomi fructiferi, precum şi orice alte plantatiuni, vor fi considerate ca terenuri arabile şi se va socoti preţul conform venitului regional stabilit în 1916 inmultit cu 20.  +  Capitolul 5 Organele de aplicare  +  Articolul 37Organele de aplicare sînt:I. Comitetul agrar;II. Comisiunea judeteana de expropriere;III. Comisiunea de ocol pentru expropriere.I. Comitetul agrar se compune din 18 membri şi un preşedinte, numiţi prin decret regal pe termen de 5 ani după propunerea ministrului de agricultura autorizat printr-un jurnal al consiliului de miniştri şi va fi format jumătate din jurişti şi jumătate din specialişti în agronomie şi economie politica.Comitetul va forma din sanul sau trei secţiuni, şi anume: a) Secţiune pentru vechiul regat; b) Secţiune pentru Transilvania; c) Secţiune pentru Bucovina.Fiecare secţiune va putea lucra în subsectii compuse din cel puţin trei membri.Comitetul agrar este organul consultativ al ministerului de agricultura în toate chestiunile ce-i vor fi supuse cu privire la lucrările de expropriere şi improprietarire.El examinează orice cerere de revizuire ce i-ar fi supusă de ministru cu privire la hotărîrile definitive date de instanţele de expropriere sau cu privire la lucrările definitive de improprietarire, date în contrazicere cu legea.Dacă comitetul agrar hotărăşte revizuirea, el trimite lucrarea de expropriere înaintea unei alte comisiuni judeţene de expropriere din apropiere, care va reface lucrarea exproprierii. Iar dacă lucrarea revizuită va fi tabloul de improprietarire, el va cere comitetului de ocol refacerea acestui tablou printr-un supliment de cercetare.Hotărîrea comisiunii judeţene de trimitere şi tabloul de improprietarire de refăcut sînt definitive şi executorii, neputându-se ataca pe nici o cale ordinară sau extraordinară.Secţiunile lucrează ca delegatiuni ale comitetului pentru chestiunile speciale cari le sînt deferite.II. Comisiunea judeteana de expropriere, una de fiecare judeţ, se compune din 4 membri: a) Un consilier al Curţii de apel, desemnat de ministerul de justiţie ca preşedinte, sau în lipsa preşedintele tribunalului local sau un judecător de tribunal desemnat de acesta; b) Un delegat al Casei centrale a împroprietăririi; c) Un delegat al proprietarilor; d) Un delegat al satenilor.Odată cu alegerea delegaţilor proprietarilor şi satenilor se face şi alegerea câte unui supleant.Pe lîngă fiecare comisiune judeteana va funcţiona şi un secretar. Normele alegerii delegaţilor şi modul de funcţionare a comisiunilor se vor determina prin regulament special.Hotărîrile comisiunii se iau cu majoritate de voturi; în caz de paritate, votul preşedintelui este precumpanitor.Aceste hotărîri vor fi semnate de membrii comisiunii şi de secretarul ei şi vor fi redactate în timp de cel mult 15 zile; ele vor cuprinde şi părerile deosebite ale minorităţii.Atribuţiunile comisiunilor judeţene sînt:1. Se pronunţa în prima instanţa asupra preţului pămîntului şi constructiunilor expropriate.Proprietarul, satenii interesaţi, Casa centrala a împroprietăririi şi toţi acei cari au vreun drept real asupra imobilului expropriat, pot ataca cu apel hotărîrea comisiunii judeţene privitoare la preţul de expropriere.Apelul se va face la Curtea de apel respectiva în termen de 30 zile dela publicarea în Monitorul Oficial.Casa centrala va putea face apel oricînd, cat timp nu s-a pronunţat hotărîrea definitivă asupra preţului în apelurile făcute de alte părţi interesate.Apelul se va adresa în acest din urmă caz direct la instanţa sesizată cu judecarea apelului uneia din părţi.Procedura se va îndeplini potrivit art. 66 şi 68 din legea judecătorilor de ocoale şi funcţionarul însărcinat cu îndeplinirea ei va putea fi amendat în caz de neglijenţa cu 50-100 lei.Apelurile privitoare la aceeaşi moşie se vor conexă chiar din oficiu.2. Se rosteste în ultima instanţa asupra apelurilor făcute în contra hotărârilor comisiunilor de ocol şi comisiunilor judeţene de expropriere pentru înfiinţarea pasunelor comunale, cu privire la situaţia juridică a proprietăţii, la calitatea, întinderea, alegerea şi stabilirea terenului expropriat, asupra numărului mosiilor ce aparţin aceluias proprietar.Hotărîrile comisiunii judeţene date în aceasta privinta sînt definitive şi executorii, fără drept de opoziţie, apel, recurs, cu rezerva dispoziţiunilor prevăzute în Cap. V a prezentei legi şi a dreptului de revizuire din partea Comitetului agrar, timp de un an dela executarea în fapt a hotărîrii.Părţile au însă dreptul de contestaţie înaintea comisiunilor judeţene, în ultima instanţa, asupra erorilor de executare în fapt, conform art. 50 şi următoarele.III. Comisiunea de ocol pentru expropriere, una pentru fiecare circumscripţie de judecătorie de ocol, se compune din 4 membri: a) Judecătorul de ocol ca preşedinte; b) Un delegat al Casei centrale a împroprietăririi; c) Un delegat al proprietarilor; d) Un delegat al satenilor.Odată cu alegerea delegaţilor proprietarilor şi satenilor se face şi alegerea câte unui supleant.Pe lîngă fiecare comisiune de ocol va funcţiona şi un secretar.Normele acestor alegeri şi funcţionari comisiunii se vor determina prin regulament special.Delegaţii vor fi înlocuiţi de drept, în caz de lipsa, de supleanţii respectivi, iar în caz de lipsa şi a acestora, ei vor fi înlocuiţi de preşedintele comisiunii care desemnează după cererea delegatului Casei centrale a împroprietăririi alte persoane din categoria acelora al căror loc a rămas vacant.Şedinţele comisiunii de ocol se vor tine în localul judecătoriilor de ocol, administraţiilor de plasa sau primăriilor.Hotărîrile comisiunilor de ocol se dau cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul preşedintelui hotărăşte.Ele vor fi semnate de toţi membrii, inclusiv secretarul ei; vor fi redactate cel mai târziu în timp de 15 zile şi vor cuprinde şi părerile deosebite ale minorităţilor.Hotărîrile date cu unanimitatea voturilor comisiunii, dacă nu sînt apelate de nici una din părţi, sînt definitive şi se executa de îndată după ridicarea recoltei.Atribuţiunile comisiunilor de ocol sînt:1. Se pronunţa în prima instanţa asupra situaţiunii juridice a proprietăţilor din punctul de vedere al exproprierii, asupra întinderii aproximative şi calităţii terenului supus exproprierii, conform dispoziţiunii legii de faţa, peste exproprierea facuta prin aplicarea scării progresive cuprinsă în decretul No. 3.697/948 şi asupra alegerii şi determinării aproximative a părţii expropriate; de asemenea comisiunea se pronunţa în prima instanţa asupra tuturor exproprierilor făcute de comisiile locale şi comisiile judeţene ca organe de apel prevăzute de art. 31 din legea pentru înfiinţarea pasunelor comunale.În acest din urma scop toate lucrările de expropriere şi pentru păşuni comunale se vor trimite din oficiu de fostele comisiuni, cari rămîn desfiinţate dela data prezentei legi, la comisiunile de ocol respective spre a le revizui în prima instanţa, cu drept de apel la comisiunea arătată de art. 37, alin. II de mai sus.Comisiunea îşi poate da avizul asupra necesităţii schimbului de moşie prevăzut la art. 18 şi 19 din lege.Pentru scopurile arătate mai sus, comisiunea da ascultare concluziunilor părţilor şi va face toate investigaţiile pentru dobândirea datelor ce va socoti necesare pentru darea hotărîrii.Comisiunea va putea, pentru aceste lămuriri, insarcina ca experţi orice persoane va crede; aceştia sînt obligaţi sa descinda pe teren pentru facerea expertizei.2. Aduna toate elementele necesare; a) Pentru evaluarea preţului pămîntului cultivabil expropriat după categorii (pămînt cultivabil, pasune şi faneata) şi calităţi; b) Pentru evaluarea preţurilor pădurilor, viilor, plantatiunilor de orice fel, clădirilor, stabilimentelor industriale, baltilor, stufariilor, iazurilor, pămîntului inundabil, necultivabil, etc., cari cad sub expropriere. Hotărîrile comisiunii de ocol pentru expropriere sînt supuse apelului la comisiunea judeteana de expropriere în termenul prevăzut la art. 46 din prezenta lege.  +  Articolul 38Procedura pentru alegerea şi funcţionarea organelor de aplicare se va preciza prin regulament şi instrucţiuni.  +  Capitolul 6 Operaţiile exproprierii  +  Articolul 39Aplicarea dispoziţiunilor legii de faţa privitoare la expropriere se face de către Casa centrala a împroprietăririi.Operaţiunile de expropriere se vor infaptui deodată în toată ţara.  +  Articolul 40Toţi proprietarii a căror moşii sînt supuse în total sau în parte exproprierii prin legea de faţa, sînt datori ca în termen de o luna dela promulgarea ei sa remită fiecărui judecător de ocol al circumscripţiei în care se afla asezata fiecare din mosiile ce poseda, o declaraţiune în 3 exemplare pentru fiecare moşie ce poseda sau a posedat la 15 August 1916, care să cuprindă următoarele: a) Numele proprietăţii, al satului, comunei, plăşii şi judeţului unde este asezata moşia; b) Numele proprietarului, capacitatea lui juridică şi domiciliul lui real; c) Starea juridică a proprietăţii şi sarcinile ei la facerea declaraţiei şi la 15 August 1916; precum şi actele de transmitere a proprietăţii dela această dată pînă în prezent; d) Suprafaţa de pămînt ce i-a rămas în urma aplicării scării progresive de expropriere prin decretul-lege No. 3.697/918 şi legii pasunilor comunale, specificându-se în hectare câtă padure, grădini, vii, terenuri inundabile neproductive, balti, etc., şi cat pămînt cultivabil (aratura, faneata, padure. e) Numărul mosiilor ce poseda la 15 August 1916, cu arătarea situaţiei lor (comuna, plasa, judeţ). În caz cînd moşia a fost între timp vândută sau donata, se va arata numele noului proprietar; f) Dacă moşia pentru care se face declaraţia era cultivată prin arendaş la 23 Aprilie 1920, de cat timp şi cu ce contract vizat de administraţia financiară, dacă mai este arendată; g) Moşia sau mosiile în cari înţelege să-şi păstreze maximul prevăzut de lege; h) Dacă pe moşie are investiri de capital în construcţie, cu arătarea suprafeţei ocupate de aceste construcţii şi a evalurarii lor; i) Dacă moşia are plan şi hotarnicie sau plan economic, dacă şi planul şi hotarnicia sînt confirmate judecătoreşte; j) Venitul net pe hectar şi categorie de pămînt cultivabil.Declaraţiile de mai sus se fac de proprietari sau de procuratorii lor, pentru minori şi interzisi, prin reprezentanţii lor legali, cei puşi sub consiliu judiciar o vor putea face fără asistenţa consiliului, femeile maritate fără consimţămîntul soţilor, atît pentru averea parafernala cat şi pentru cea dotală; în caz cînd asupra imobilului e constituit vreun drept de uzufruct legal, declaraţia se face de către proprietar şi de uzufructuar.Judecătorul de ocol va trimite de pe aceste declaraţii doua copii legalizate, una Casei centrale a împroprietăririi şi alta consilierului agricol judeţean respectiv.  +  Articolul 41Comisiunile de ocol pentru expropriere îşi vor începe operaţiunile lor cel mult în 70 zile dela promulgarea legii de faţa; ele îşi fac lucrările lor pe baza delcaratiunii dela art. 40, precum şi pe baza încunoştiinţării ce ar avea pe orice cale despre existenta vreunei moşii supuse exproprierii şi pentru care proprietarul nu a făcut deosebită declaraţie. Ori cine este în drept sa aducă la cunoştinţa comisiunii omisiunile săvîrşite de cei obligaţi a face declaraţiunea conform art. 40.  +  Articolul 42Preşedintele comisiunii de ocol pentru expropriere aduce la cunoştinţa părţilor ziua hotărâtă pentru judecata prin citatiuni înmânate potrivit legii judecătorilor de ocol.Proprietarul va fi citat la domiciliul arătat prin declaraţia de expropriere, Casa centrala a împroprietăririi prin consilierul agricol respectiv, iar satenii prin primăria comunei sau comunelor unde se afla moşia.Citatiunile vor fi puse în vederea părţilor cu cel puţin 10 zile înainte de ziua înfăţişării.Notarul comunei este obligat pe lîngă aceasta sa anunţe prin afişare pe usa înfăţişării în fiecare comuna data fixată pentru judecata. Procedura se va îndeplini înaintea comisiunii potrivit art. 37 paragraful II, alin. ultim de mai sus.Notarul comunei este obligat sa anunţe prin afişare, cu cel puţin 10 zile înainte de ziua înfăţişării, în fiecare sat data fixată pentru judecare.  +  Articolul 43În ziua fixată, comisiunea de ocol se transporta la faţa locului şi după ascultarea părţilor se rosteste asupra întinderii proprietăţii, asupra situaţiunii ei juridice, asupra numărului şi suprafeţelor mosiilor aparţinînd proprietarului, asupra felului cultivarii mosiei, asupra alegerii şi determinării suprafeţei expropriate, asupra clădirilor şi, în fine, asupra suprafeţei care, în limitele legii, urmează a se lasă proprietarului.În acelaşi timp comisiunea aduna elementele necesare pentru fixarea preţului.  +  Articolul 44Preşedintele comisiunii de ocol este obligat a trimite, în termen de 10 zile dela pronunţare, consilierului agricol al judeţului respectiv o copie de pe hotărîrile date de comisiune, iar proprietarului, în acelaşi termen, un extras de pe dispozitivul hotărîrii.  +  Articolul 45Pot face apel în contra hotărârilor comisiilor de ocol pentru expropriere atît proprietarii şi taranii, cat şi Comitetul agrar, prin delegatul lui din comisiune, prin consilierul agricol respectiv, sau prin Direcţiunea funciară.Termenul de apel este de 30 zile libere. El curge pentru părţile ce au fost de faţa şi pentru cele în lipsa dela publicarea în extras în Monitorul Oficial a hotărîrii comisiunii. În caz cînd părţile nu au făcut apel şi hotărîrea nu a fost pronunţată în unanimitate, ea va fi în mod obligator cercetata de comisiunea judeteana de expropriere.În acest scop preşedintele comisiunii de ocol pentru expropriere îi înaintează dosarul din oficiu.Casa centrala a împroprietăririi va putea face apel înaintea comisiunii judeţene oricînd, pînă în momentul pronunţării hotărîrii definitive de expropriere, în apelurile făcute de alte părţi interesate.Apelul se va adresa în acest din urmă caz direct la instanţa sesizată cu judecarea apelului uneia din părţi.  +  Articolul 46Preşedintele comisiunii judeţene de expropriere, primind apelurile arătate mai sus, fixează termenul de judecată, care nu poate fi mai scurt de 30 zile dela primirea apelului.Acest termen se afişează la usa primăriei cu cel puţin 10 zile înainte de judecată.Părţile vor fi încunoştinţate prin citatiuni potrivit art. 37 paragraful II, alin. ultim de mai sus, şi anume: a) Proprietarului prin citatiuni la sediul administraţiei, afară de aceia cari prin declaraţiune scrisă facuta preşedintelui comisiunii judeţene de expropriere vor alege alt domiciliu; b) Satenilor prin afişare la usa primăriei comunei sau comunelor unde se afla moşia; c) Casa centrala a împroprietăririi (Direcţia funciară) prin citaţie la sediul ei în Bucureşti.Părţile vor putea da verbal orice lămuriri şi vor putea prezenta orice memorii scrise. Pe temeiul actelor prezentate sau prin cercetări locale a unuia din membri sau a întregului ei, comisia va da hotărîri definitive şi executorii cari nu sînt supuse nici unei cai de atac, afară de partea privitoare la fixarea preţului şi cu rezervele arătate la art. 37 II2Hotărîrile date de comisiunile judeţene de expropriere se publică în extras în Monitorul Oficial, numai în ceea ce priveşte preţul.Preşedintele comisiunii este obligat ca, în termen de 10 zile dela pronunţare, sa trimită consilierului agricol o copie de pe hotărîrile date, iar proprietarului în acelaşi termen un extras de pe dispozitivul hotărîrii.  +  Articolul 47Înaintea ambelor comisiuni de expropriere satenii sînt reprezentaţi printr-un delegat iar proprietarii în persoana sau printr-un reprezentant. Ambii pot fi asistaţi de un advocat.Delegatul satenilor este desemnat de ei în faţa prezidentului comisiunii de ocol, la începerea operaţiunii. În caz dacă ei nu cad de acord asupra numelui delegatului, atunci preşedintele îl va desemna din oficiu dintre fruntasii satului.  +  Articolul 48Hotărîrile date de comisiunea judeteana pentru expropriere cu privire la fixarea preţului sînt supuse apelului la Curtea de apel respectiva. Pot face apel proprietarul, Casa centrala a împroprietăririi, satenii, şi ori cine are un drept real asupra imobilului expropriat, în termenele şi condiţiunile arătate mai sus.Curtea de apel judeca aceste apeluri de urgenta şi cu precădere. Deciziunile ei nu sînt supuse opoziţiei, nici recursului în Casaţie.  +  Capitolul 7 Executarea definitivă a exproprierii şi aplicarea ei pe teren  +  Articolul 49Hotărîrile comisiunii de judeţ pentru expropriere, sau acelea ale comisiunii de ocol rămase definitive, se executa prin Direcţia Cadastrului, care va determina pe teren partea expropriata, stabilind definitiv hotarele ei.Direcţiunea Cadastrului va putea începe lucrările de măsurătoare după hotărîrea comisiunii de ocol chiar în caz de apelare a acesteia. Toate lucrările ce s-au făcut sau se vor face în acest ultim caz vor fi valabile; procesul-verbal prevăzut de art. 55 din actuala lege nu va putea fi însă încheiat şi publicat înainte de judecarea apelului şi rămânerea definitivă a hotărîrii de expropriere. Direcţiunea Cadastrului va fixa, pe baza hotărîrii de expropriere, fie apelata, fie rămasă definitivă, data începerii lucrărilor pe teren, şi va ordonă printr-o încunoştiinţare colectivă chemarea tuturor părţilor interesate; proprietarul mosiei, obstea de arendare locală, comuna de care depinde sediul proprietăţii, vecinii, precum şi oricine ar avea vreun drept, de orice natura, la stabilirea hotarului.  +  Articolul 50Încunoştiinţarea colectivă va fi semnată de delegatul Directiunii Cadastrului şi va cuprinde: numele proprietăţii supusă exproprierii şi al comunei sediului proprietăţii, anul, luna ziua şi ora fixată pentru începerea lucrărilor, precum şi punctul de pe moşie, sau locul din comuna, unde părţile chemate se vor infatisa.Aceasta încunoştiinţare va fi notificată proprietarilor la domiciliul ales şi va fi afişată de notarul comunei la usa primăriei de care depinde sediul proprietăţii, cel puţin cu 15 zile înainte de ziua înfăţişării, şi anunţată prin strigări şi bătăi de toba în prima Duminica care precede ziua termenului.Aceasta operaţie se va face pentru toate comunele şi satele interesate la expropriere.Ea va rămîne afişată timp de 10 zile şi, la expirarea acestui termen, notarul comunei va încheia proces-verbal de constatarea afişării, sub sancţiunea destituirii şi a pedepsei prevăzute de art. 190 din codul penal, în caz de neîndeplinire.Existenta procesului-verbal de constatarea afişării la dosarul lucrării face completa dovada ca părţile au fost regulat chemate.  +  Articolul 51În ziua înfăţişării toate părţile vor prezenta actele şi planurile pe cari îşi sprijină drepturile lor, fără a se putea acorda mai mult de o amânare pentru aceasta, care va fi de 10 zile.În caz cînd hotărîrea de expropriere este apelata în momentul lucrării, părţile sînt datoare să prezinte copii certificate de pe motivele de apel.  +  Articolul 52Odată începute lucrările, părţile vor fi datoare să le urmărească pe teren pînă la terminarea lor.  +  Articolul 53Delegatul Cadastrului, pe baza actelor prezentate, a declaraţiunilor părţilor, a informatiunilor luate şi a posesiei actuale, va stabili limitele terenului supus exproprierii, fixându-le prin raport, numerotate pe plan şi trecut în inventar.Delegatul Cadastrului va întocmi un proces-verbal de începere a lucrării, în care va constata îndeplinirea procedurii de chemarea părţilor, actele şi planurile înfăţişate, arătându-se cu amanuntime limitele terenului supus exproprierii.  +  Articolul 54După aceasta va proceda la masuratoarea terenului supus exproprierii şi la aplicarea cotei legale.Dacă însă la măsurătoare se va găsi ca suprafaţa terenului supus exproprierii este mai mare sau mai mica decât cea constatată prin hotărîrile comisiunilor de expropriere, se va revizui hotărîrea comisiunii numai în ceea ce priveşte întinderea, stabilindu-se suprafaţa precisa atît a părţii expropriate, cat şi a celei rămase neexpropriate.În urma operaţiunii de măsurătoare se va determina pe teren partea expropriata şi se vor fixa hotarele ei prin repere numerotate pe plan şi trecute în inventar, atît dinspre partea rămasă neexpropriata, cat şi dinspre toţi vecinii, fără a se schimba însă cu aceasta ocazie punctele definitiv judecate de comisiuni, asupra situaţiunii juridice a proprietăţii, natura şi calităţii terenului, alegerii părţii expropriate, etc.  +  Articolul 55La terminarea acestei lucrări, delegatul Cadastrului va întocmi un al doilea proces-verbal, prin care va constata: întinderea terenului supus exproprierii, suprafaţa expropriata în raport cu suprafaţa terenului supus exproprierii, arătarea amănunţită a hotarelor fixate pentru aceasta parte, precum şi toate declaraţiunile făcute de părţi, cu ocazia fixării acestor hotare.Copii de pe ambele procese-verbale, încheiate de delegatul Cadastrului, se vor inainta notarului comunei, care de îndată, le va afişa timp de 10 zile la usa primăriei de care depinde sediul proprietăţii, aducandu-se la cunoştinţa satului prin strigări şi batae de toba.Aceasta operaţie se va face în toate comunele şi satele interesate la expropriere.La expirarea termenului de afişare, notarul comunei va încheia proces-verbal de constatarea afişării; se va inainta un exemplar de proces-verbal Directiunii Cadastrului, sub sancţiunea destituirii şi a pedepsei prevăzute de art. 190 din codul penal în caz de neîndeplinire.Originalele lucrărilor, încheiate de delegatul Cadastrului, împreună cu planul ridicat şi cu dovada de constatarea afisarilor şi aducerea la cunoştinţa satenilor, vor rămîne la dosarul lucrărilor.  +  Articolul 56Toţi chei nemultumiti de lucrarea de măsurătoare şi fixarea hotarelor terenului expropriat vor putea face contestaţie la comisia judeteana respectiva în termen de 15 zile libere dela expirarea termenului de afişare a proceselor-verbale la primărie şi a instiintarilor prevăzute la articolul precedent, fie ca lucrarea s-a făcut în prezenta lor, fie ca au fost lipsa.Aceasta contestaţie va putea fi depusa, fie direct preşedintelui comisiunii judeţene, fie preşedintelui comisiunii de ocol pentru expropriere.Nedeclararea contestaţiei în acest termen, face definitivă pentru toate părţile interesate, lucrarea delegatului Cadastrului, fără nici o alta cale de atac.  +  Articolul 57Contestaţia va fi iscălită de contestator, care poate fi şi orice satean interesat în cauza, sau de împuternicitul sau special, cu procura care se va alătură la dosar în copie.Petiţia va cuprinde: numele, pronumele, profesia şi domiciliul contestatorului şi va arata toate motivele contestaţiei de care partea voeşte să se servească şi pe cari le va alătură în copie sau original.  +  Articolul 58Prezidentul comisiunii judeţene îndată ce va primi contestaţia va cere Directiunii Cadastrului dosarul cu lucrările respective, împreună cu părerea motivată a delegatului care a făcut lucrarea, va fixa termenul de judecată în cel mult 40 zile dela primirea contestaţiei şi va dispune citarea părţilor.  +  Articolul 59Contestatorul va fi citat la domiciliul arătat, iar comitetul agrar, prin Direcţiunea Cadastrului, potrivit regulelor prevăzute de art. 66-68 din legea judecătoriilor de ocoale şi citaţiunea se va inmana cu cel puţin 5 zile libere, înainte de înfăţişare.Toate celelalte părţi vor fi citate printr-o încunoştiinţare colectivă, în care se va arata numele contestatorului, data proceselor-verbale încheiate de delegatul Cadastrului, numele proprietăţii supuse exproprierii şi al comunei sediului proprietăţii, precum şi anul, luna, ziua şi ora fixată pentru judecata.Aceasta încunoştiinţare va fi afişată la usa localului comisiunii judeţene de către grefier, precum şi la primăriile respective, cu 15 zile înainte de ziua înfăţişării.Ea va rămîne afişată timp de 10 zile şi, la expirarea acestui termen, grefierul comisiunii judeţene va încheia un proces-verbal de constatarea afişării, care se va alătură la dosarul contestaţiei.Toate acestea sub sancţiunea pentru grefier a destituirii şi a pedepsei prevăzute la art. 190 din codul penal, în caz de neîndeplinire.Toată procedura va fi gratuita.  +  Articolul 60Comisiunea judeteana se va pronunţa asupra contestaţiei facuta în privinta masuratoarei terenului supus exproprierii, sau stabilirea hotarelor părţii expropriate, pe baza actelor şi a posesiei actuale, putând face cercetări sau ordonă verificarea măsurătorilor.În acest caz, verificarea se va face printr-un delegat al Directiunii Cadastrului şi un inginer ales de contestator.Dacă va fi nevoie de un al treilea expert el va fi ales de comisia judeteana din aceeas lista, iar lucrarea se va face de toţi împreună.Hotărîrea comisiunii judeţene se va da în cel mult 3 luni dela primirea apelului.Ea va fi definitivă şi executorie, fără drept de opoziţie sau recurs.  +  Articolul 61Executarea acestei hotărîri se va face de către Direcţia Cadastrului în asistenţa unui inginer al contestatorului, operandu-se pe teren modificările arătate în hotărîre şi fixându-se hotarele potrivit acestor modificări.Inginerul-delegat de contestator va fi chemat, printr-o scrisoare recomandată, facuta de delegatul Cadastrului.Constatarea executării se va face printr-un proces-verbal, însoţit de o schita de plan, semnată de ambii delegaţi prezenţi, sau în lipsa inginerului delegat de contestator numai de către delegatul Cadastrului.Procesul-verbal şi schita se vor inainta Directiunii Cadastrului.  +  Articolul 62Hotărîrea comisiunii judeţene rămasă definitivă şi confirmată în suprafaţa în totul de delegatul Direcţiei Cadastrului, reprezintă un titlu definitiv pentru proprietar în ceea ce priveşte suprafaţa expropriata.Dacă lucrarea delegatului Cadastrului va constata o suprafaţa mai mare sau mai mica decât cea cuprinsă în hotărîrea care se executa şi nici o parte n-a făcut contestaţie asupra acestei lucrări, procesul-verbal va fi înaintat comisiunii judeţene, care va face, în marginea hotărîrii executate, rectificarea suprafeţei.În ceea ce priveşte rectificarea preţului corespunzător se va urma conform art. 36.În cazul cînd părţile vor fi contestat lucrarea delegatului Cadastrului, comisiunea judeteana, prin hotărîrea ce va pronunţa, va fixa în mod definitiv suprafaţa.  +  Articolul 63În jurul reperelor de marcare a punctelor geodezice cari servesc de reţea de baza a lucrărilor de măsurătoare, se vor lasă de proprietari, pe terenurile cărora se stabilesc aceste puncte, o suprafaţa de 1 m. 50 de raza pentru punctele de I-iul şi al II-lea ordin şi de 1 m. 30 pentru punctele de al III-lea şi al IV-lea ordin.Atît reperele, cat şi zonele din jurul lor şi toate hotarele terenului expropriat se vor da în paza autorităţilor locale, cari vor fi obligate în fiecare an, în luna Aprilie, să raporteze Directiunii Cadastrului de starea în care se găsesc.  +  Articolul 64Cei ce vor înfiinţa, muta, strica sau distruge semnele de hotare, reperele de marcare a punctelor geodezice cu zonele din jurul lor, se vor urmări şi pedepsi conform articolelor respective din codul penal.Deosebit, faptuitorii vor mai fi condamnaţi la daune interese către Casa centrala.  +  Articolul 65Toate dispoziţiile din acest capitol se aplică şi pămîntului expropriat pe baza dispoziţiunilor cuprinse în decretul No. 3.697 din 1918 şi a scării progresive anexată acelui decret, precum şi terenul expropriat pe baza legii pasunilor comunale.  +  Capitolul 8 Exploatarea pămîntului expropriat  +  Articolul 66Pe baza hotărârilor executorii de expropriere prevăzute la art. 37, Casa centrala a împroprietăririi, va lua în primire terenul expropriat în limitele aproximativ determinate de aceste hotărîri şi va lua măsurile de mai sus în vederea masuratorii, a parcelarii şi a vânzării la sateni.Pînă la parcelarea şi vînzarea terenului, pământul expropriat va putea fi dat satenilor în arenda de Casa Centrala a împroprietăririi. Arendarea se face pe timp de un an agricol. Dacă în acest interval s-a făcut şi improprietarirea individuală definitivă, nouii proprietari nu pot intră în stăpânirea pămîntului decât după ce arendaşii şi-au ridicat recolta.  +  Articolul 67Pentru aceasta Casa centrala a împroprietăririi va organiza tovarasii de exploatare agricolă, cărora li se va da în primire pământul expropriat.Tovarasiile agricole se vor constitui şi conduce după legea băncilor populare şi cooperativelor săteşti cu derogarile de mai jos.Aceste tovarasii agricole sînt conduse de către un consiliu de administraţie, compus dintr-un administrator numit de Casa centrala a împroprietăririi şi doi membri aleşi de sateni.Administratorul se plăteşte de Stat, el poate să funcţioneze la mai multe tovarasii agricole invecinate.Durata mandatului membrilor din consiliul de administraţie este de un an.Adunarea generală poate realege pe membrii al căror mandat a expirat.Membrii consiliului de administraţie pot fi oricînd revocaţi de Casa centrala a împroprietăririi în caz de abuz, rea credinţa, rea administraţie sau incapacitate dovedită în serviciu, în urma unei cercetări făcute prin organele sale.Consiliul de administraţie al tovarasiilor agricole are obligaţiunea de a împărţi pământul expropriat între sateni, de a întocmi tablourile de debit, de a urmări încasarea arenzilor şi de a priveghea la buna cultura a pămîntului arendat.Tovarasiile de exploatare agricolă vor cuprinde în primul rând pe satenii care au drept la improprietarire. Ei nu sînt răspunzători decât pentru obligaţiunile proprii.  +  Articolul 68Pământul expropriat şi luat astfel în folosinţă se plăteşte proprietarului cu preţul regional de arenda în vigoare. Plata se socoteşte pe an agricol şi se face în doua rate egale, la 1 Mai şi 1 Noemvrie a fiecărui an.Pentru terenurile expropriate pe baza decretului-lege No. 3.697(918 se aplică dispoziţiunile art. 42 din acel decret-lege cu modificările din decretul No. 3.622/919, care se ratifica. Arenda acordată în 1919, după contractele în vigoare la data promulgării decretului-lege cu No. 3.697, rămînînd buna şi definitivă.Preţul se va calcula şi plati proprietarului de către Casa centrala de improprietarire prin organele sale. Arenda se va achită Casei centrale a împroprietăririi, conform tabloului de debit stabilit de consiliul de administraţie al tovarasiei sau de organele Casei centrale a împroprietăririi acolo unde nu sînt tovarasii.Debitele stabilite de Casa centrala a împroprietăririi, în conformitate cu legea, în sarcina celor ce folosesc terenul expropriat sînt definitive şi executorii, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi.Urmărirea acestor debite se face conform legii de urmărire a veniturilor Statului.  +  Capitolul 9 Plata preţului şi lichidarea sarcinilor.  +  Articolul 69Plata preţului cuvenit proprietarului expropriat se poate face în numerar sau în titluri de renta amortizabila în 50 ani şi purtătoare de dobînda de 5 la suta pe an.Valoarea nominală este socotită la plata drept valoare reală.Plata exproprierii pentru toate persoanele morale se va face în renta perpetua purtătoare de dobînda de 5 la suta pe an.  +  Articolul 70Plata preţului pentru fiecare proprietate se va face pe baza hotărârilor de expropriere şi de fixare a preţului rămase definitive, şi anume: 80% din valoare imediat, iar restul de 20% pe baza titlului definitiv de măsurătoare în condiţiunile arătate la art. 62.Pînă atunci, pentru acest rest, Statul plăteşte o dobînda de 5 la suta.  +  Articolul 71Statul va face plata preţului în totdeauna prin consemnarea numerarului sau rentei cuvenite la Casa de depuneri şi consemnaţiuni.El se liberează valabil prin simplul fapt al consemnarii rentei. Proprietarul va ridica numerarul şi titlurile de renta dela Casa de depuneri şi consemnaţiuni numai cu autorizarea preşedintelui tribunalului situaţiei pămîntului expropriat.  +  Articolul 72Prin consemnarea preţului terenul expropriat devine liber de orice obligaţiuni ori sarcini ar exista asupra lui, afară de ipotecile Creditului funciar rural.Toţi cei ce au sau pretind drepturi de orice fel asupra părţii de pămînt expropriata, nu le pot exercita decât asupra numerarului şi titlurilor de renta consemnate ca preţ.  +  Articolul 73Orice acţiune de revendicare, urmăriri imobiliare sau de venituri, precum şi orice drepturi, ca: privilegii, ipoteci legale sau convenţionale, uzufruct, anticreza, embatic sau besman şi oricărei altele, de orice natura, chiar cunoscute Statului, rămîn desfiinţate de drept, asupra porţiunii expropriate, din ziua exproprierii; iar pretentiunile de orice natura asupra pămîntului expropriat se vor valorifica numai asupra preţului consemnat la Casa de depuneri. Tribunalul, în urma cererii Casei Centrale a împroprietăririi şi sub dovada consemnarii preţului, va ordonă radierea tuturor acestora deasupra porţiunii expropriate şi închiderea oricăror dosare de acţiuni sau urmăriri.De asemenea, pînă la consemnare, orice ceziune, urmăriri, popriri şi sechestre nu se pot înfiinţa în mâinile Statului, care nu are a tine seama de ele, iar cele înfiinţate rămîn de drept desfiinţate.  +  Articolul 74Dacă proprietatea din care s-a operat exproprierea este ipotecata numai Creditului funciar rural şi pentru o sumă mai mare decât preţul exproprierii, capitalul rămas neamortizat se va divide între proprietarul mosiei şi între Stat, trecând asupra Statului spre achitarea preţului, parte din datorie pînă la concurenta preţului exproprierii, iar restul din datoria neamortizata rămîne asupra părţii din moşia neexpropriata. Dacă însă capitalul rămas neamortizat este egal sau mai mic decât preţul exproprierii, atunci întreaga aceasta datorie trece asupra Statului, iar diferenţa, de va fi, pînă la completarea preţului exproprierii, Statul o va plati expropriatului în modul arătat la art. 76.În toate cazurile sus arătate, ratele întârziate cu procentele şi cheltuielile ce s-ar datora vor rămîne ca sarcina privilegiată asupra preţului consemnat la Casa de depuneri şi consemnaţiuni, cari nu va putea fi liberat decât după dovada achitării acestor rate.Acestea vor putea rămîne ca sarcina şi asupra părţii neexpropriate, dacă aceasta se va admite de consiliul de administraţie al Creditului. În acest caz, societatea îşi va conserva asupra părţii neexpropriate ipoteca ce o are cu toate drepturile şi privilegiile în virtutea prezentului decret-lege, al legii şi statutelor sale şi a actului de imprumutare.Plata anuităţilor respective pînă la stingerea datoriei, rămîne în sarcina Statului.Dacă sînt mai multe împrumuturi ipotecare asupra unei moşii, repartiţia şi diviziunea lor se va începe cu prima inscriptiune şi se va urma cu cele următoare pînă se va ajunge la o sumă egala cu preţul exproprierii spre a se opera diviziunea cum s-a arătat mai sus.Capitalul social, în toate cazurile de mai sus, rămîne în întregul lui proprietarului expropriat şi nu se va restitui decât după completa stingere a datoriei, atît după partea de moşie rămasă în proprietatea sa, cat şi după partea expropriata.Consiliul de administraţie al primei societăţi de Credit funciar român din Bucureşti va face repartiţia şi diviziunea ipotecelor pe aceste baze, iar Statul rămîne substituit în toate drepturile şi obligaţiunile proprietarului pentru partea de datorie luată asupra sa; nu va avea însă drept de vot la adunările societăţii.Datoria ipotecară luată în sarcina Statului nu este garantată solidar de proprietarii societari ai societăţii de Credit funciar rural.  +  Articolul 75Dacă proprietatea din care se face exproprierea este ipotecata atît Creditului funciar cat şi altor creditori, creanta Creditului se va regula conform art. precedent; iar ipotecele celelalte, precum şi privilegiul ce l-ar avea proprietarul anterior pentru preţul vânzării, prin derogare dela lege sau convenţiune, rămîn de drept desfiinţate în întregul lor deasupra porţiunii expropriate.Drepturile creditorilor ipotecari sau privilegiaţi se resfrang numai asupra părţii rămase expropriatului, pentru fiecare creanta în rangul inscriptiunii ei şi numai pentru creanta ce ar mai avea de primit, după ce în primul rând ar incasa numerariul sau titlurile de renta cuvenite expropriatului conform art. 69, titluri cari în lipsa numerariului înlocuiesc orice calcul de moneta s-ar fi stipulat pentru plata datoriei, afară de excepţiile prevăzute la art. 76. Creanţele ipotecare şi privilegiile constituite băncilor şi instituţiilor financiare vor fi plătite numai în renta.  +  Articolul 76În caz cînd proprietatea este ipotecata exclusiv numai altor persoane decât Creditului funciar, atunci creanţele ipotecare, prin derogare dela lege sau convenţiune, rămîn de drept desfiinţate asupra porţiunii expropriate, iar drepturile creditorilor ipotecari se exercită numai asupra preţului în renta consemnat la Casa de depuneri şi consemnaţiuni.Ele continua însă a subzistă proporţional asupra părţii ipotecate rămasă expropriatului şi în condiţiunile actului de ipoteca.Partea proporţională din creanta ipotecară care revine creditorului pentru partea expropriata se declara exigibilă. Ea se va plati din renta consemnată socotită valoarea nominală drept o valoare egala. Din ziua de 15 Decemvrie 1918, creditorul nu va avea dreptul sa ia decât un procent de 6%, urmând a se scade din capitalul împrumutat, suma încasată de creditor în plus ca procent. Tot în renta socotită astfel se vor achită de debitori orice dobânzi datorite pînă în ziua consemnarii.Acei creditori ipotecari cari, în loc de a primi renta consemnată ce li s-ar cuveni, ar consimţi ca întreaga lor creanta sa rămînă asigurata în restul proprietăţii neexpropriata şi în acelaşi timp ar prelungi termenul de exigibilitate cu 10 ani dela expirare şi cu o dobînda de 5% pe an, vor putea primi la exigibilitate plata creanţei în numerar.Orice privilegii ce ar fi înscrise pînă la 15 August 1916 asupra proprietăţii supuse exproprierii, în o alta valuta decât lei, se va putea plati de către debitori în lei pe cursul din momentul contractării, oricare ar fi condiţia între părţi.Diviziunea, radierea, restrangerea creanţei şi tabloul de ordine între creditori se fixează prin ordonanţa prezidentiala data în camera de consiliu de preşedintele tribunalului situaţiei imobilului, după cererea creditorului sau a debitorului şi cu citarea părţilor.Aceasta ordonanţa este supusă aceloraşi cai de atac ca şi ordonanţele prezidenţiale date în virtutea art. 66 bis din codul de procedura civilă. Pe baza acestei ordonanţe rămase definitivă şi executorie, preşedintele va ordonă Casei de depuneri a plati creditorilor în numerar sau în lipsa, în renta suma cuvenită, iar din oficiu va opera radierea sau restrangerea sarcinii porţiunii expropriate.Executarea creanţelor ipotecare sau privilegiate este suspendată pînă la consemnarea preţului.  +  Partea II IMPROPRIETARIREA  +  Capitolul 10 Ordinea de preferinta la improprietarire  +  Articolul 77