Norme metodologice pentru asistența medicală

NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001

EMITENT

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 22 bis din 15 ianuarie 2001

ANEXĂ

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Cheltuielile pentru serviciile destinate fiecărui domeniu al asistenţei medicale se analizează şi se detaliază pe subcapitole de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, la propunerile caselor de asigurări de sănătate, şi reprezintă cote procentuale asupra cheltuie- lilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical, aprobate în bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate, şi se aprobă prin ordin comun al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Colegiului Medicilor din România, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi Familiei. În situaţia în care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România nu ajung la un acord în ceea ce priveşte procentele de alo- care a sumelor pentru serviciile destinate fiecărui domeniu de activitate al asistenţei medicale, decizia finală se ia de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În vederea luării deciziei finale Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ţine seama de propunerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, care se elaborează după consultarea prealabilă în scris a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Colegiului Medicilor din România. În cazul neîncadrării la nivel naţional în cotele procentuale stabilite, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România vor conveni de comun acord realocarea acestora.

1. (2) Cotele procentuale prezentate mai jos au un carac- ter orientativ la nivel naţional:

   1. a) asistenţă medicală primară 14,5 - 15%

   2. b) asistenţă medicală de specialitate ambulatorie (cu excepţia serviciilor medicale paraclinice) 6%

   3. c) servicii medicale paraclinice 2,75%

   4. d) servicii medicale spitaliceşti 50 - 53%

   5. e) medicamente şi materiale specifice 8% utilizate în spitale pentru: TBC,

      HIV/SIDA, oncologie, diabet zaharat, chirurgie cardiovasculară, hemodializă şi dializă peritoneală, talasemie

      şi hemofilie, ortopedie protetică, endocrinologie, afecţiuni neurologice, boli psihice, boli venerice

      (transmitere sexuală), care se acordă pe bază de programe aprobate

      de Casa Naţională de Asigurări

      de Sănătate şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei

   6. f) dispozitive medicale 1%

   7. g) asistenţă cu medicamente în 10 - 11% tratamentul ambulatoriu

   8. h) servicii medicale de urgenţă 3 - 4% prespitaliceşti

   9. i) asistenţă medicală ambulatorie 3% stomatologică

   10. j) servicii medicale de recuperare- 1 - 1,2% reabilitare a sănătăţii şi îngrijirii

       la domiciliu

2. (3) Execuţia bugetară la nivelul caselor de asigurări de sănătate pe fiecare segment de asistenţă medicală se

raportează la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi, în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru, se face publică instituţiilor interesate.

Art. 2. - (1) Decontarea cheltuielilor aferente îngrijirii sănătăţii persoanelor asigurate se face în baza contractelor încheiate între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii de servicii medicale, farmaceutice şi de dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor deficienţe fizice, din Fondul de asigurări sociale de sănătate şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.

(2) Din sumele contractate de furnizorii de servicii medi- cale se pot prevedea cheltuieli pentru educaţia medicală continuă ce urmează să se efectueze de către furnizorii de servicii medicale.

Art. 3. - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România elaborează tipuri de con- tracte pentru furnizarea de servicii medicale, farmaceutice şi dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor deficienţe fizice, prevăzute în anexele nr.1a) - 1l) la pre- zentele norme. Aceste tipuri de contracte sunt obligatorii în forma în care sunt prezentate în anexele menţionate mai sus; furnizorii de servicii medicale pot negocia clauze supli- mentare cu casele de asigurări de sănătate, în limita condiţiilor prevăzute în Contractul-cadru pe anul 2001, şi care vor fi menţionate la capitolul „Clauze speciale". Înche- ierea contractelor se face cu precizarea tuturor elementelor de identificare a părţilor contractante.

Art. 4. - Nerespectarea obligaţiilor contractuale de către oricare dintre părţi conduce la aplicarea clauzelor prevăzute în contracte, mergând până la rezilierea contractului. Neplata în termen de maximum 30 de zile de la depune- rea documentelor justificative a sumelor datorate aferente serviciilor medicale, farmaceutice şi dispozitivelor medicale destinate corectării şi recuperării deficienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor deficienţe fizice, prevăzute în contractele de furnizare, obligă casele de asigurări de sănătate la plata unor majorări de întârziere egale cu majorările aferente pentru întârzierea achitării impozitelor către stat şi care vor fi stipulate în mod obligatoriu în con- tractele de furnizare de servicii medicale, farmaceutice şi dispozitive medicale destinate corectării şi recuperării defi- cienţelor organice sau funcţionale ori corectării unor defi- cienţe fizice.

Art. 5. - Calitatea de asigurat se dovedeşte cu carne- tul de asigurări sociale pentru sănătate. Până la intrarea în posesia carnetului de asigurat rămân valabile prevederile punctului 9 din Normele privind modul de încasare a con- tribuţiilor la asigurările sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 74/2000, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 22 iunie 2000.

Art. 6. - În cazul colectării sub nivelul sumei aprobate în bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate, afe- rentă cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical, valorile definitive ale punctelor din asis- tenţa medicală primară şi asistenţa medicală de specialitate din ambulatoriu se regularizează prin negociere cu Colegiul Medicilor din România şi se pun în aplicare printr-un ordin comun al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de

Sănătate şi al preşedintelui Colegiului Medicilor din România, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL II

Asistenţa medicală primară

Art. 7. - În vederea încheierii contractului reprezentantul legal trebuie să prezinte următoarele documente: certificatul de înregistrare în Registrul unic al cabinetelor medicale sau, după caz, actul de înfiinţare, autorizaţia sanitară pen- tru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, cont deschis la trezoreria statului, codul fiscal şi dovada de acreditare pentru fiecare medic de familie pe care îl reprezintă.

Art. 8. - (1) Programul de activitate al fiecărui medic de familie este zilnic, 35 de ore pe săptămână, de luni până vineri, în cabinetul medical sau la domiciliul asigura- tului, organizat în funcţie de condiţiile specifice de zonă.

1. (2) Asistenţa medicală permanentă în afara orelor de program, în timpul nopţii, în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale se organizează de către direcţiile de sănătate publică şi se avizează de către casele de asi- gurări de sănătate şi colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti. Permanenţa se organizează pe zone, cu participarea medicilor din cel puţin 4 cabinete medicale, în fiecare zi a săptămânii, de luni până vineri, între orele 20,00 - 8,00, iar în zilele de sâmbătă, dumi- nică şi sărbători legale se asigură permanenţa de 24 de ore.

2. (3) Medicii de familie au obligaţia să îşi stabilească pro- gramul de activitate, inclusiv modul de organizare a perma- nenţei, acolo unde este cazul, şi să le aducă la cunoştinţă asiguraţilor, casei de asigurări de sănătate şi direcţiei de sănătate publică.

Art. 9. - (1) Modalităţile de plată a furnizorilor de ser- vicii medicale primare sunt plata „per capita", conform listei proprii de asiguraţi şi tarifului pe serviciu.

1. (2) Plata „per capita" se realizează prin înmulţirea numărului de puncte rezultat în raport cu numărul şi struc- tura pe grupe de vârstă a asiguraţilor înscrişi în lista medi- cului de familie conform lit. a), ajustat în funcţie de condiţiile prevăzute la lit. b), cu valoarea stabilită pentru un punct.

   1. a) Numărul de puncte acordat în raport cu numărul şi structura pe grupe de vârstă a asiguraţilor se stabileşte astfel:

      1. 1) numărul de puncte, acordat pe o persoană înscrisă în listă, în raport cu vârsta asiguratului:

         1 an 60 de ani

         Grupa de vârstă Sub 1-4 ani 5-59 ani 60 şi peste

         Nr. puncte/

         persoană/an 14,5 12 10 12,5

         La stabilirea numărului de puncte în raport cu numărul şi structura pe grupe de vârstă a asiguraţilor înscrişi în lista proprie a medicului de familie, pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de pensionare şi care au fost pensio- nate din motive de boală, în locul punctajului aferent grupei de vârstă în care acestea se încadrează se acordă 12,5 puncte/persoană/an;

      2. 2) în situaţia în care în lista medicului de familie sunt înscrişi copii încredinţaţi sau daţi în plasament, potrivit legii, unui serviciu public specializat ori unui organism privat autorizat, numărul de puncte aferent acestora este de 18,5 pentru grupa de vârstă sub 1 an, 16 pentru grupa de vârstă 1-4 ani şi, respectiv, 13 pentru grupa de vârstă 5-59 de ani. În acest sens medicii de familie depun la casa de asigurări de sănătate, împreună cu lista de

         asiguraţi, actele doveditoare care atestă această calitate pentru aceşti copii înscrişi în lista proprie;

      3. 3) în situaţia în care numărul total de puncte rezultat în raport cu numărul de asiguraţi de pe lista fiecărui medic de familie şi structura acestora pe grupe de vârstă este mai mare de 22.000/an, punctele ce depăşesc acest nivel se reduc cu 75%, dacă numărul de asiguraţi înscrişi în lista proprie este mai mare de 2.000. Această corecţie nu se aplică medicilor de familie care îşi desfăşoară activitatea în localităţile în care numărul de medici de familie existent este sub numărul optim de posturi de medic de familie sta- bilit conform normativelor în vigoare şi neocupate, conside- rat ca fiind necesar pentru localităţile respective, în situaţia în care numărul total de puncte rezultat în raport cu numărul de asiguraţi de pe lista fiecărui medic de familie şi structura acestora pe grupe de vârstă este mai mic de 33.000/an, pentru o listă de asiguraţi al căror număr este mai mic de 3.000. În situaţia în care numărul total de puncte rezultat în raport cu numărul de asiguraţi de pe lista fiecărui medic de familie şi structura acestora pe grupe de vârstă este mai mare de 33.000/an, punctele ce depăşesc acest nivel se reduc cu 75%, dacă numărul de asiguraţi înscrişi în lista proprie este mai mare de 3.000.

   2. b) Numărul total de puncte rezultat potrivit lit. a) se majorează şi/sau se diminuează în următoarele situaţii:

      1. 1) în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea; criteriile de încadrare a cabinetului medical în una din cele 3 condiţii se asimilează cu cele prevăzute la articolul 8 litera d) şi la punctul 4 din nota de la anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, cu modificările şi completările ulterioare:

         • - pentru zone izolate, cu 20%;

         • - pentru condiţii grele, cu 40%;

         • - pentru condiţii foarte grele, cu 60%.

           Lista cuprinzând cabinetele medicale din asistenţa medi- cală primară la care se aplică majorările prevăzute la punctul 1) se stabileşte anual de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, la propunerile caselor de asigurări de sănătate şi colegiului medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti;

      2. 2) în raport cu gradul profesional; valoarea de referinţă a prestaţiei medicale este cea a medicului specialist. Pentru prestaţia medicului primar numărul total de puncte se majorează cu 20%, iar pentru cei care nu au promovat un examen de specialitate se depunctează cu 10%;

      3. 3) cu până la 100% pentru medicii care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate, cu condiţii grele sau condiţii foarte grele, cu un număr mic de locuitori, pentru care direcţiile de sănătate publică, casele de asigurări de sănătate şi colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti au stabilit ca fiind necesară menţinerea unui post de medic sau în cabinetele din localităţile deficitare din punct de vedere al prezenţei medicului de familie, cauzată de nivelul socioeconomic şi educaţional al populaţiei, pe baza unor criterii stabilite de casele de asigurări de sănătate împreună cu colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu avizul direcţiilor de sănătate publică. Aceste situaţii se reevaluează permanent;

      4. 4) pentru condiţiile enumerate la punctele 1 şi 3, medicii pot primi stimulente de la consiliile locale şi din alte surse legale de venituri decât din Fondul de asigurări sociale de sănătate aferent asistenţei medicale primare.

2. (3) Numărul de puncte pe serviciu, acordat pentru servi- ciile  medicale  realizate  de  medicul  de  familie,  este:        

   S

   erviciul Numărul de puncte pe serviciu

   1. a) imunizări conform programului 4 puncte/inoculare naţional de imunizări sau doză orală

      1. 1) antituberculoasă - vaccin BCG

         1. 11) de la 7 - 30 de ani - o dată la 6 puncte

            2 ani un examen medical complet plus 20 de (inclusiv cu depistare oncologică puncte/caz clinică) oncologic

            trimis

            la medicul de specialitate

            şi confirmat

      2. 2) revaccinare BCG, inclusiv pentru verificarea cicatricei post primo vaccinare

      3. 3) testarea PPD

      4. 4) antihepatită B

      5. 5) antipoliomielitică

      6. 6) împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive - DTP (sau DT la cazurile la care vaccinarea DTP este contra- indicată)

      7. 7) antirujeolică;

      8. 8) împotriva difteriei şi tetanosului - DT (revaccinare)

         1. 12) peste 30 de ani - anual un examen medical complet (inclusiv cu depistare oncologică clinică)

         de acesta

         6 puncte

         plus 20 de puncte/caz oncologic trimis

         la medicul de specialitate

         şi confirmat de acesta

      9. 9) împotriva difteriei şi tetanosului la adulţi - dT (revaccinare);

      10. 10) împotriva tetanosului - dT sau VTA

      11. 11) alte vaccinări în caz de necesitate, impuse de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Casele de asigurări de sănătate decontează contra- valoarea imunizărilor efectuate de medicii de familie şi pen- tru asiguraţii care nu sunt înscrişi în listele proprii ale acestora.

Direcţiile de sănătate publică vor întocmi liste cuprinzând medicii de familie care efectuează imunizările pentru persoanele neînscrise în listele proprii ale medicilor de familie, în vederea organizării acestei activităţi, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 53/2000 privind obli- gativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor. Pentru elevii înscrişi şi neînscrişi în lista unui medic de familie vaccinările obligatorii incluse în programul naţional de imunizări se efectuează în cadrul unităţilor de învăţământ de către medicul cabinetului şcolar sau, dacă nu există personal medico-sanitar propriu, vaccinările se efectuează de către medicii de familie desemnaţi de direcţiile de sănătate publică, în colaborare cu casele de asigurări de sănătate.

Medicii de familie au obligaţia să raporteze, pe grupe de vârstă, către direcţiile de sănătate publică vaccinările efectuate. Pentru medicii de familie care vaccinează peste 95% din totalul persoanelor eligibile catagrafiate pentru fie- care doză de vaccin decontarea contravalorii vaccinărilor realizate peste acest nivel se face la punctaj dublu.

b)	examen de bilanţ:
1)	copii - la externarea din maternitate ....	12	puncte
2)	la 1 lună....................................................	12	puncte
3)	la 2 luni ....................................................	8	puncte
4)	la 4 luni ....................................................	8	puncte
5)	la 6 luni ....................................................	8	puncte
6)	la 9 luni ....................................................	8	puncte
7)	la 12 luni ..................................................	8	puncte
8)	la 15 luni ..................................................	6	puncte
9)	la 18 luni ..................................................	6	puncte

Direcţiile de sănătate publică verifică prin sondaj realita- tea raportărilor privind vaccinările efectuate. În cazul raportărilor eronate direcţiile de sănătate publică şi casele de asigurări de sănătate vor lua măsuri ce ţin de compe- tenţa fiecăreia.

10) de la 2 ani până la 7 ani, anual.......... 6 puncte

1. c) control profilactic TBC şi boli venerice:

   1. 1) bolnav TBC nou-descoperit 20 de puncte/caz

      TBC trimis la medicul

      de specialitate şi confirmat de acesta

   2. 2) urmărirea tratamentului specific 4 puncte/lună până la scoaterea din evidenţă

   3. 3) bolnav sau contact cu bolnav 20 de puncte/caz veneric descoperit trimis la

      medicul

      de specialitate şi confirmat de acesta

2. d) supravegherea gravidei:

   1. 1) luarea în evidenţă 10 puncte

   2. 2) supravegherea, lunar, din luna 8 puncte a 3-a până în luna a 9-a

   3. 3) urmărirea lehuzei la ieşirea 8 puncte din maternitate şi la 4 săptămâni

3. e) asistenţa medicală la domiciliul pacientului pentru situaţiile prevăzute cu această destinaţie la articolul 28 litera c) punctul 8:

   1. 1) între orele 8,00 - 20,00 30 de

      (în afara programului de 7 ore/zi puncte/solicitare şi în afara programului de

      asigurare a permanenţei)

   2. 2) între orele 20,00 - 8,00 50 de

      (în afara programului de 7 ore/zi puncte/solicitare şi în afara programului de

      asigurare a permanenţei)

4. f) continuitatea acordării asistenţei medicale - în centre de permanenţă organizate conform articolului 8 alineatele (2) şi (3):

   1. 1) în zilele lucrătoare, între 5 puncte/oră orele 20,00 - 8,00

   2. 2) în zilele de sâmbătă, duminică 10 puncte/oră şi sărbători legale

Art. 10. - (1) La calculul numărului lunar de puncte

„per capita", conform articolului 9 alineatul (2), se iau în considerare asiguraţii înscrişi în lista medicului de familie, existenţi în ultima zi a lunii precedente.

1. (2) Mişcarea asiguraţilor dintr-o grupă de vârstă în alta se face astfel: pentru asiguraţii din grupa de vârstă 0 - 1 an

   trecerea în grupa de vârstă următoare se face în luna următoare împlinirii vârstei de 1 an; pentru asiguraţii din grupele de vârstă 1 - 4 ani; 5 - 59 de ani, 60 şi peste

   60 de ani înscrierea în grupele de vârstă respective se face în funcţie de vârsta împlinită la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

2. (3) La calculul numărului lunar de puncte pe serviciu conform articolului 9 alineatul (3) se iau în considerare asi- guraţii înscrişi în lista medicului de familie, existenţi în ultima zi a lunii curente.

Art. 11. - (1) Pentru perioade de absenţă medicul de familie organizează preluarea activităţii medicale de către un alt medic de familie acreditat sau, în cazurile în care acest lucru nu este posibil, casele de asigurări de sănătate numesc un înlocuitor. În ambele situaţii medicul înlocuitor trebuie să aibă licenţă de înlocuire temporară. Licenţa de înlocuire temporară se acordă de către colegiul medicilor judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu înştiinţarea casei de asigurări de sănătate.

Perioadele de absenţă se referă la: incapacitate tempo- rară de muncă, concediu de sarcină/lăuzie, concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la 2 ani, vacanţă pen- tru o perioadă de maximum 30 de zile lucrătoare pe an, studii medicale de specialitate pentru o perioadă de maxi- mum 2 luni pe an. Pentru perioade de absenţă mai mici de 30 de zile calendaristice pe an înlocuirea medicului absent se poate face pe bază de reciprocitate între medici, fără înştiinţarea casei de asigurări de sănătate.

(2) Venitul „per capita", pe serviciu şi bugetul de prac- tică medicală aferente perioadei de absenţă se virează de către casa de asigurări de sănătate în contul titularului contractului, urmând ca în convenţia de înlocuire să se sti- puleze în mod obligatoriu condiţiile de plată a medicului înlocuitor.

Art. 12. - (1) Reprezentantul legal încheie o convenţie cu medicul înlocuitor, avizată de casa de asigurări de sănătate, prin care se stabilesc condiţiile de înlocuire refe- ritoare la drepturile şi obligaţiile medicului înlocuitor. Convenţia de înlocuire, cuprinsă în anexa nr. 1i) la prezen- tele norme, devine anexă la contractul de furnizare de ser- vicii medicale al reprezentantului legal al cabinetului medical.

(2) Excepţie fac situaţiile în care reprezentantul legal se află în imposibilitatea de a participa la încheierea convenţiei de înlocuire. În aceste situaţii convenţia de înlo- cuire se încheie între medicul înlocuitor şi casa de asi- gurări de sănătate, potrivit anexei nr. 1j).

Art. 13. - (1) În cabinetul medicului de familie pot fi angajaţi numai medici acreditaţi în conformitate cu dis- poziţiile legale în vigoare; medicii angajaţi nu au listă de asiguraţi proprie şi nu raportează activitate medicală pro- prie; prescrierea medicamentelor cu sau fără contribuţie personală se face folosindu-se formularul-tip cu ştampila cabinetului şi parafa medicului angajat. Întreaga activitate a cabinetului se face respectându-se contractul încheiat de reprezentantul legal al cabinetului cu casa de asigurări de sănătate.

(2) Programul de activitate al medicului de familie care angajează medici, precum şi al medicilor angajaţi în condiţiile alineatului (1) este zilnic, de 35 de ore pe săptămână, de luni până vineri în cabinetul medical sau la domiciliul asiguratului, organizat în funcţie de condiţiile spe- cifice de zonă.

Art. 14. - (1) Medicii de familie nou-veniţi într-o locali- tate în cabinetele medicale deja existente sau nou- înfiinţate, pentru o perioadă de maximum 3 luni, perioadă considerată necesară pentru înscrierea asiguraţilor în listele

proprii, beneficiază lunar de un venit echivalent cu un sala- riu minim brut corespunzător funcţiei şi gradului profesional stabilit în sistemul sanitar bugetar şi de un buget de prac- tică medicală, în baza unei convenţii de furnizare de servi- cii medicale, încheiată între reprezentantul legal şi casa de asigurări de sănătate.

1. (2) Dacă medicul de familie, în acest interval de 3 luni înscrie un număr de minimum 500 de asiguraţi în lista pro- prie ţinând seama şi de condiţiile specifice de zonă, repre- zentantul legal încheie contract de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate. După expira- rea celor 3 luni medicul de familie încheie contract de fur- nizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, indiferent de numărul de asiguraţi înscrişi în lista proprie.

   Art. 15. - Fondul aferent asistenţei medicale primare reprezintă o cotă procentuală din Fondul de asigurări soci- ale de sănătate aferent cheltuielilor materiale şi prestărilor de servicii cu caracter medical şi are următoarea structură:

   1. a) 50% pentru plata medicilor de familie, din care:

      1. 1) 70% pentru plata „per capita";

      2. 2) 30% pentru plata pe serviciu;

   2. b) 49% pentru bugetul de practică medicală aferent medicilor de familie;

   3. c) 1% pentru medicii nou-veniţi în vederea exercitării profesiei într-o localitate, în cabinete medicale deja exis- tente sau nou-înfiinţate. Din acest fond se suportă venitu- rile medicilor, cheltuielile pentru plata celorlalte categorii de personal care îşi desfăşoară activitatea în aceste cabinete, cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale cabinetului şi cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare pentru trusa de urgenţă.

Art. 16. - Pentru a se urmări încadrarea în cota afe- rentă asistenţei medicale primare, stabilită conform articolu- lui 1 alineatul (1), şi pentru calculul trimestrial al valorilor estimate şi definitive ale punctelor fondul anual aferent asistenţei medicale primare se defalchează pe trimestre. Art. 17. - (1) Valoarea estimată a punctului „per capita" este valabilă pentru un an, este unică pe ţară şi este stabilită anterior încheierii contractelor. Această valoare se obţine prin împărţirea cotei procentuale de 90% din fon- dul aferent pentru plata „per capita" a medicilor de familie la numărul total de puncte „per capita" estimat să se realizeze în funcţie de populaţia ţării şi de structura pe grupe de

vârstă a acesteia.

1. (2) Valoarea estimată a unui punct, obţinută în condiţiile alineatului (1), se regularizează trimestrial în funcţie de: fondul aferent pentru trimestrul respectiv, destinat pentru plata „per capita" a medicilor de familie, şi de numărul de puncte efectiv realizat, conform articolului 9 alineatul (2), şi reprezintă valoarea definitivă a unui punct. Valoarea defini- tivă nu poate fi mai mică decât valoarea estimată, în condiţiile în care bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate nu este modificat în sensul diminuării prin acte normative.

2. (3) Valoarea definitivă a unui punct pentru plata pe ser- viciu este unică pe ţară şi se calculează la finele fiecărui trimestru astfel: fondul aferent pentru plata pe serviciu pen- tru trimestrul respectiv împărţit la numărul total de puncte pe servicii realizat de medicii de familie. Valoarea unui punct astfel obţinută este definitivă pentru trimestrul res- pectiv şi estimată pentru trimestrul următor. Valoarea defi- nitivă a unui punct pe serviciu pentru trimestrul IV 2000 devine valoare estimată a unui punct pe serviciu pentru tri- mestrul I 2001.

Art. 18. - (1) Pe baza valorii estimate a unui punct

„per capita", obţinută în condiţiile articolului 17