ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 111 din 1 iulie 2020privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru completarea art. 218 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru completarea art. 12 alin. (5) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare
EMITENT
  • GUVERNUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 620 din 15 iulie 2020



    Având în vedere faptul că la data de 18 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care transpune Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 5 iunie 2015,luând în considerare faptul că la data de 19 iunie 2018 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 156/43 Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, cu termen de transpunere în legislația națională la data de 10 ianuarie 2020,ținând cont de faptul că Directiva 2018/843 aduce modificări Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei care constituie principalul instrument juridic pentru prevenirea utilizării sistemului financiar al Uniunii Europene în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului, ce stabilește un cadru juridic eficient și cuprinzător pentru abordarea colectării de bani sau de bunuri în scopuri teroriste, prin impunerea obligației ca statele membre să identifice, să înțeleagă și să atenueze riscurile legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului,luând în considerare modificările aduse prin Directiva 2018/843 care vizează necesitatea adoptării unor măsuri legislative pentru a combate riscurile legate de problema anonimatului aferent tranzacțiilor cu monede virtuale, cum ar fi includerea furnizorilor implicați în servicii de schimb între monedele virtuale și monedele fiduciare (adică monedele și bancnotele desemnate ca având curs legal și moneda electronică ale unei țări, acceptate ca mijloc de schimb în țara emitentă) în categoria entităților raportoare pentru instituirea unor obligații în sarcina acestora care să conducă la identificarea activităților suspecte,având în vedere că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, trebuie să adopte măsuri în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană prin stabilirea autorității competente să emită și să actualizeze lista cu funcțiile exacte care, în conformitate cu legislația internă, sunt considerate funcții publice importante, prin necesitatea finalizării procesului de interconectare a registrelor centrale privind identificarea beneficiarilor reali,luând în considerare măsurile la nivelul Uniunii Europene care ar trebui să reflecte evoluțiile și angajamentele asumate la nivel internațional prin luarea în considerare a Rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU privind amenințările la adresa securității internaționale,întrucât există elemente potențiale de afectare a eficienței mecanismului de prevenire și combatere a spălării banilor și luând în considerare procesul întârziat de transpunere a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 5 iunie 2015, care a condus la acționarea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (în prezent, Cauza C-549/18, nefinalizată, având ca obiect o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligației de comunicare a măsurilor de transpunere a Directivei 2015/849),având în vedere necesitatea înființării Registrului central electronic, care permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și casete de valori deținute de o instituție de credit pe teritoriul României, precum și asigurarea accesului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor la acesta, în mod direct și fără întârziere, și a autorităților competente naționale pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin, precum și asigurarea accesului public la informații privind beneficiarul real, care va permite un control sporit al informațiilor de către societatea civilă și contribuie la păstrarea încrederii în integritatea tranzacțiilor comerciale și a sistemului financiar, precum și la combaterea utilizării abuzive a entităților corporative și a altor entități juridice și a construcțiilor juridice în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului atât prin acordarea de sprijin la investigații, cât și prin efectele asupra reputației, dat fiind faptul că oricine ar putea participa la tranzacții ar cunoaște identitatea beneficiarilor reali; de asemenea, facilitează punerea la dispoziție în timp util și eficient a informațiilor pentru instituțiile financiare, precum și pentru autorități, inclusiv autorități din țări terțe, implicate în combaterea unor astfel de infracțiuni; accesul la informațiile respective ar ajuta, de asemenea, investigațiile privind spălarea banilor, infracțiunile principale asociate și finanțarea terorismului.Având în vedere necesitatea reglementării situațiilor referitoare la aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei de către entitățile raportoare, în cazul relațiilor de afaceri sau al tranzacțiilor care implică țări terțe cu grad înalt de risc, în sensul limitării acestora, în cazul în care sunt identificate deficiențe ale regimului de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului din țările terțe în cauză, cu excepția situațiilor în care sunt luate măsuri suplimentare și adecvate de atenuare sau de contracarare,ținând cont de volumul crescut al tranzacțiilor la distanță efectuate prin intermediul sistemelor moderne digitale, apare nevoia autorizării și/sau înregistrării furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, furnizorilor de portofele digitale, obligație ce rezultă din dispozițiile art. 47 alin. (1) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/843.Având în vedere nevoia consolidării legislative a mecanismului național de prevenire și combatere a spălării banilor/finanțării terorismului (format din totalitatea instituțiilor cu competențe în domeniu), cerință internațională cuprinsă atât în Recomandările FATF-GAFI, cât și în Directiva 2015/849,ținând cont de apariția criptomonedelor și de posibilitatea utilizării lor abuzive în scopul spălării banilor/finanțării terorismului ca un fenomen relativ recent, precum și de faptul că cele mai multe state membre ale Uniunii Europene dispun de legislație specifică în domeniu, care reglementează monedele virtuale,pentru a ține pasul cu noile tendințe, Directiva (UE) 2018/843 aduce elemente de noutate în sensul că impune măsuri suplimentare pentru asigurarea unei transparențe mai mari a tranzacțiilor financiare, a entităților corporative și a altor entități juridice, precum și a fiduciilor și a construcțiilor juridice cu o structură sau cu funcții similare fiduciilor (denumite în continuare „construcții juridice similare“), în vederea îmbunătățirii actualului cadru de prevenire și a combaterii într-o manieră mai eficientă a finanțării terorismului.De asemenea, având în vedere monitorizarea, sub aspectul luptei împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, de organismele internaționale - Comitetul Moneyval din cadrul Consiliului Europei, ce evaluează mai mult decât simpla transpunere a directivelor europene, respectiv evaluează conformitatea față de standardele internaționale (Recomandările FATF); în acest context, este important de menționat faptul că, din anul 2013, FATF a emis noua Metodologie de evaluare a statelor care se concentrează nu atât pe implementarea din punct de vedere legislativ a Recomandărilor, cât pe analiza eficienței sistemelor naționale, respectiv pe analiza funcționalității normelor naționale consacrate prin acte normative.Ținând cont de ultimele evaluări internaționale în domeniu, cum ar fi Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului care afectează piața internă și sunt legate de activități transfrontaliere - COM (2017) 340 final ori Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu referitoare la al treisprezecelea Raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală, care subliniază accentuarea eforturilor de combatere a terorismului, una dintre măsurile ce pot conduce la atingerea acestui deziderat fiind tocmai prevenirea și combaterea finanțării terorismului,ordonanța de urgență respectă, de asemenea, și recomandările Comitetului Moneyval referitoare la alocarea resurselor financiare pentru îndeplinirea obiectivelor specifice unei unități de informații financiare independente care reprezintă garanția eficienței activităților specifice.Având în vedere și nevoia reglementării aspectelor legate de obligația statului român cu privire la emiterea și actualizarea listei cu funcțiile care sunt considerate funcții publice importante, în conformitate cu dispozițiile art. 3 pct. 9 din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată și completată prin Directiva (UE) 2018/843, a fost desemnată, ca autoritate responsabilă în acest sens, Agenția Națională de Integritate.Având în vedere necesitatea completării regimului de reglementare și supraveghere a emitenților de monedă electronică și prestatorilor de servicii de plată autorizați în alte state membre care desfășoară activitate pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire sub altă formă decât prin intermediul unei sucursale, în sensul impunerii stabilirii unui punct unic de contact, responsabil cu asigurarea respectării cerințelor legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru activitatea derulată de toți agenții/distribuitorii acestora din respectivul stat membru,ținând cont de faptul că la data de 13 februarie 2020 Comisia Europeană a comunicat autorităților române scrisoarea de punere în întârziere având ca obiect declanșarea unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) pentru necomunicarea măsurilor naționale de transpunere a Directivei (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE - Încălcarea nr. 2020/2017,luând în considerare că declanșarea acțiunii survine în contextul existenței Cauzei C-549/18 - acțiune în constatarea neîndeplinirii obligației de transpunere a celei de-a IV-a Directive privind spălarea banilor (Directiva 2015/849) pentru care Grefa Curții de Justiție a Uniunii Europene a comunicat în data de 28 mai 2020 faptul că pronunțarea hotărârii va avea loc în data de 16 iulie 2020,în vederea evitării impunerii sancțiunilor împotriva României conform art. 260 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care accelerează mecanismul de impunere a sancțiunilor pecuniare în cazul în care Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la faptul că România nu și-a îndeplinit obligația de a comunica măsurile de transpunere a unei directive în conformitate cu o procedură legislativă, având în vedere Comunicarea C (2016)8600, potrivit căreia Comisia Europeană va solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene să aplice statelor membre care depășesc termenul de transpunere a directivelor atât o sumă forfetară care, în cazul României, potrivit Comunicării COM [2019/C309/1], va fi de minimum 1.651.000 euro, cât și penalități cu titlu cominatoriu între 1.994 euro și 119.654 euro/zi,pentru evitarea acestei situații și pentru îndeplinirea obligației de transpunere a Directivei (UE) 2018/843, precum și pentru evitarea pe viitor a sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene,se impune modificarea în regim de urgență a cadrului legal, fiind vorba de o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată.În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.  +  Articolul ILegea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Autoritățile și instituțiile prevăzute la alin. (1), atunci când acționează în domeniul de aplicare al prezentei legi, cooperează în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și a activităților de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.2. La articolul 1, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (6^1) și (6^2), cu următorul cuprins:(6^1) În aplicarea dispozițiilor alin. (3), autoritățile și instituțiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d) transmit Oficiului o informare privind îndeplinirea responsabilităților ce le revin, conform planului de acțiune stabilit prin evaluarea națională a riscurilor, modul în care colaborează cu alte autorități și, în măsura în care aceste informații sunt disponibile, resursele financiare și umane alocate prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.(6^2) Oficiul centralizează informațiile primite conform alin. (6^1) și transmite un raport Comisiei Europene privind măsurile luate pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului conform planului de acțiune stabilit prin evaluarea națională a riscurilor, autoritățile implicate, contribuția fiecăreia, modalitatea de cooperare internă, resursele umane și financiare alocate pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.3. La articolul 1 alineatul (9), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:d) date privind numărul de cereri transfrontaliere de informații care au fost efectuate, primite, respinse parțial ori integral soluționate de către Oficiu, defalcate în funcție de țara parteneră;4. La articolul 1 alineatul (9), după litera d) se introduc două noi litere, literele e) și f), cu următorul cuprins:e) resursele umane alocate autorităților responsabile cu supravegherea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului prevăzute la alin. (1), precum și resursele umane alocate Oficiului pentru a îndeplini atribuțiile prevăzute de prezenta lege;f) numărul și tipul de acțiuni de supraveghere, numărul de încălcări identificate pe baza acțiunilor de supraveghere și sancțiuni sau măsuri administrative aplicate de autoritățile de supraveghere.5. La articolul 1, alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:(11) Oficiul transmite anual Comisiei Europene statisticile prevăzute la alin. (10).6. La articolul 1, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (13), cu următorul cuprins:(13) Oficiul poate furniza informații suplimentare relevante altor state membre care efectuează evaluarea riscului, dacă este cazul. Un rezumat al evaluării riscului și actualizări ale acesteia, care nu conțin informații clasificate, sunt puse la dispoziția publicului, prin postarea pe site-ul Oficiului.7. La articolul 2 litera g), punctul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:1. întreprinderea, alta decât o instituție de credit, care efectuează una sau mai multe dintre activitățile enumerate la art. 18 alin. (1) lit. b)-l), n) și n^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv furnizorii de servicii poștale care prestează servicii de plată, entitățile specializate care desfășoară activități de schimb valutar pentru persoane fizice, organizate sub forma caselor de schimb valutar, și entitățile care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică și desfășoară operațiuni de cumpărare de valute de la persoane fizice;7^1. La articolul 2 litera g), punctele 3 și 4 se modifică și vor avea următorul cuprins:3. depozitarii centrali, administratorii de fonduri alternative de investiții, contrapărțile centrale, societățile de servicii de investiții financiare și alte entități autorizate în baza legislației naționale în vederea prestării serviciilor și activităților de investiții, societățile de administrare a investițiilor, societățile de investiții, entitățile care administrează un loc de tranzacționare, așa cum sunt definiți potrivit prevederilor legale;4. administratorii de fonduri de pensii facultative și/sau ocupaționale, în nume propriu și pentru fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale pe care le administrează; (la 30-04-2021, Articolul I a fost completat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 101 din 26 aprilie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 27 aprilie 2021 ) 8. La articolul 2, literele l) și p) se modifică și vor avea următorul cuprins:l) prin furnizori de servicii pentru fiducii, societăți și alte entități sau construcții juridice se înțelege persoana fizică, precum și persoana juridică ce prestează, în calitate de profesionist, oricare dintre următoarele servicii pentru terți:1. constituie societăți sau alte persoane juridice;2. exercită funcția de director ori administrator al unei societăți sau are calitatea de asociat al unei societăți de persoane sau al unei asocieri în participație ori o calitate similară în cadrul altor persoane juridice sau intermediază ca o altă persoană să exercite aceste funcții ori calități;3. pune la dispoziție un sediu social, punct de lucru, o adresă comercială, poștală ori administrativă sau orice alt serviciu similar acestora;4. exercită calitatea de fiduciar într-o fiducie sau într-o construcție similară acesteia sau intermediază ca o altă persoană să exercite această calitate;5. deține calitatea de acționar sau intermediază ca o altă persoană să dețină calitatea de acționar pentru o persoană juridică, alta decât o societate ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată care este supusă unor cerințe de publicitate în conformitate cu legislația Uniunii Europene sau cu standarde fixate la nivel internațional;p) servicii de jocuri de noroc înseamnă orice serviciu care presupune o miză cu valoare monetară în jocuri de noroc, inclusiv în cele cu un element de abilitate, cum ar fi loteriile, jocurile de cazinou, jocurile de poker și pariurile, furnizate întrun sediu fizic sau prin orice fel de mijloace la distanță, pe cale electronică sau cu ajutorul oricărui alt tip de tehnologii care facilitează comunicarea și la solicitarea individuală a destinatarului serviciilor, care presupun licențierea de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc;9. La articolul 2, după litera r) se introduce o nouă literă, litera r^1), cu următorul cuprins:r^1) monedă electronică înseamnă moneda electronică astfel cum este definită la art. 4 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică, mai puțin valoarea monetară prevăzută la art. 3 din respectiva lege.10. La articolul 2, literele s) și t) se modifică și vor avea următorul cuprins:s) termenii: prestator de servicii de plată, instituție de plată, agent, remitere de bani au semnificațiile prevăzute la art. 2 și art. 5 alin. (1) pct. 2, 30, 42 și 47 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative;t) termenii: emitent de monedă electronică, instituție emitentă de monedă electronică, distribuitor au semnificația prevăzută la art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) lit. d) și e) din Legea nr. 210/2019;11. La articolul 2, după litera t) se introduc două noi litere, literele t^1) și t^2), cu următorul cuprins:t^1) monede virtuale înseamnă o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic;t^2) furnizor de portofel digital înseamnă o entitate care oferă servicii de păstrare în siguranță a unor chei criptografice private în numele clienților săi, pentru deținerea, stocarea și transferul de monedă virtuală;12. La articolul 2, după litera v) se introduce o nouă literă, litera w), cu următorul cuprins:w) operațiuni care au o legătură între ele reprezintă operațiuni a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici decât echivalentul în lei al sumelor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. h), i)-k), art. 7 și art. 13, care au elemente comune cum ar fi: părțile tranzacțiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadrează tranzacțiile și sumele implicate.13. La articolul 3, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (3^1)-(3^4), cu următorul cuprins:(3^1) Agenția Națională de Integritate întocmește lista cu funcțiile publice importante prevăzute în legislația națională, menționate la alin. (2) lit. a)-g), pe baza datelor și informațiilor transmise de îndată de către entitățile în sarcina cărora rezidă această obligație. Agenția Națională de Integritate actualizează această listă pe baza datelor și informațiilor comunicate de entitățile în sarcina cărora rezidă această obligație, transmise nu mai târziu de 5 zile de la data intervenirii de modificări.(3^2) Organizațiile internaționale acreditate pe teritoriul României întocmesc de îndată lista cu funcțiile publice importante, în sensul alin. (2) lit. h), pe care o transmit Agenției Naționale de Integritate. Agenția Națională de Integritate actualizează această listă pe baza datelor și informațiilor comunicate de organizațiile internaționale acreditate pe teritoriul României, transmise nu mai târziu de 5 zile de la data intervenirii de modificări.(3^3) Listele prevăzute la alin. (3^1) și (3^2) sunt publicate pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate sub formă structurată și se transmit, exclusiv prin mijloace electronice de comunicare, ori de câte ori se impune, Comisiei Europene.(3^4) Agenția Națională de Integritate stabilește, prin metodologie aprobată de către președintele acesteia, modalitatea de transmitere, precum și structura datelor și informațiilor ce urmează a fi gestionate/raportate, urmând a comunica modalitatea aleasă entităților în sarcina cărora rezidă această obligație.14. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 4(1) În sensul prezentei legi, prin beneficiar real se înțelege orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o activitate.(2) Noțiunea de beneficiar real include cel puțin:a) în cazul societăților supuse înregistrării în registrul comerțului și entităților corporative străine:1. persoana fizică sau persoanele fizice care dețin sau controlează în ultimă instanță societatea supusă înregistrării în registrul comerțului prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate asupra unui procent suficient din numărul de acțiuni ori din drepturile de vot ori prin participația în capitalurile proprii ale societății respective, inclusiv prin deținerea de acțiuni la purtător, sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace, alta decât o societate cotată pe o piață reglementată care face obiectul cerințelor de divulgare a informațiilor în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau cu standarde internaționale echivalente care asigură transparența corespunzătoare a informațiilor privind exercitarea dreptului de proprietate. Deținerea a 25% plus unu acțiuni sau participare în capital al unei societăți într-un procent de peste 25% de către o persoană fizică este un indiciu al exercitării directe a dreptului de proprietate. Deținerea a 25% plus unu acțiuni sau participarea în capital al unei societăți într-un procent de peste 25% de către o entitate corporativă străină, care se află sub controlul unei persoane fizice, sau de către mai multe entități corporative străine, care se află sub controlul aceleiași persoane fizice, este un indiciu al exercitării indirecte a dreptului de proprietate;2. în cazul în care, după depunerea tuturor diligențelor și cu condiția să nu existe motive de suspiciune, nu se identifică nicio persoană în conformitate cu pct. 1 sau în cazul în care există orice îndoială că persoana identificată este beneficiarul real, persoana fizică care ocupă o funcție de conducere de rang superior, și anume: administratorul/administratorii, membrii consiliului de administrație/supraveghere, directori cu competențe delegate de la administratorul/consiliul de administrație, membrii directoratului. Entitățile raportoare țin evidența măsurilor luate în vederea identificării beneficiarilor reali în conformitate cu pct. 1 și cu prezentul punct, precum și a dificultăților întâmpinate în procesul de verificare a identității beneficiarului real;b) în cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare - toate persoanele următoare:1. constituitorul/constituitorii, precum și persoanele desemnate să îi/le reprezinte interesele în condițiile legii;2. fiduciarul/fiduciarii;3. beneficiarul/beneficiarii sau, în cazul în care identitatea acestuia/acestora nu este identificată, categoria de persoane în al căror interes principal se constituie sau funcționează fiducia sau construcția juridică similară;4. oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanță asupra fiduciei sau a construcției juridice similare din dreptul străin prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate sau prin alte mijloace;c) în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ:1. asociații sau fondatorii;2. membrii în consiliul director;3. persoanele cu funcții executive împuternicite de consiliul director să exercite atribuții ale acestuia;4. în cazul asociațiilor, categoria de persoane fizice ori, după caz, persoanele fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite, respectiv, în cazul fundațiilor, categoria de persoane fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite;5. oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanță, prin orice mijloace, asupra persoanei juridice fără scop lucrativ;d) în cazul persoanelor juridice, altele decât cele prevăzute la lit. a)-c), și al entităților care administrează și distribuie fonduri:1. persoana fizică beneficiară a cel puțin 25% din bunurile, respectiv părțile sociale sau acțiunile unei persoane juridice sau ale unei entități fără personalitate juridică, în cazul în care viitorii beneficiari au fost deja identificați;2. grupul de persoane în al căror interes principal se constituie ori funcționează o persoană juridică sau entitate fără personalitate juridică, în cazul în care persoanele fizice care beneficiază de persoana juridică sau de entitatea juridică nu au fost încă identificate;3. persoana sau persoanele fizice care exercită controlul asupra a cel puțin 25% din bunurile unei persoane juridice sau entități fără personalitate juridică, inclusiv prin exercitarea puterii de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administrație, conducere sau supraveghere a respectivei entități;4. persoana sau persoanele fizice ce asigură conducerea persoanei juridice, în cazul în care, după depunerea tuturor diligențelor și cu condiția să nu existe motive de suspiciune, nu se identifică nicio persoană fizică în conformitate cu pct. 1-3 ori în cazul în care există orice îndoială că persoana identificată este beneficiarul real, caz în care entitatea raportoare este obligată să păstreze și evidența măsurilor aplicate în scopul identificării beneficiarului real în conformitate cu pct. 1-3 și prezentul punct.14^1. La articolul 5 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) administratorii de fonduri de pensii facultative și/sau ocupaționale, în nume propriu și pentru fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale pe care le administrează, cu excepția caselor de pensii ocupaționale profesionale; (la 30-04-2021, Articolul I a fost completat de Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 101 din 26 aprilie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 27 aprilie 2021 ) 15. La articolul 5 alineatul (1), literele e), f), h) și i) se modifică și vor avea următorul cuprins:e) auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, evaluatorii autorizați, consultanții fiscali, persoanele care acordă consultanță financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care se angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistență sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală;f) notarii publici, avocații, executorii judecătorești și alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistență pentru întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienților, operațiuni sau tranzacții care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăți, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum și în cazul în care participă în numele sau pentru clienții lor în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; crearea, funcționarea sau administrarea de fiducii, societăți, fundații sau structuri similare;................................................................................................h) agenții și dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acționează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce privește tranzacțiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;i) alte persoane care, în calitate de profesioniști, comercializează bunuri, numai în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele.16. La articolul 5 alineatul (1), după litera g) se introduc două noi litere, litera g^1) și g^2), cu următorul cuprins:g^1) furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare;g^2) furnizorii de portofele digitale.17. La articolul 5 alineatul (1), după litera i) se introduc două noi litere, literele j) și k), cu următorul cuprins:j) persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;k) persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfășurată în zone libere, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult.18. La articolul 5, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată din alte state membre care prestează servicii pe teritoriul României prin agenți sau distribuitori asigură respectarea obligațiilor legale incidente în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului pentru activitățile astfel prestate.(3) În aplicarea dispozițiilor alin. (2), instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată le impun contractual agenților și distribuitorilor prin care prestează servicii pe teritoriul României cadrul de conformare la prevederile incidente din prezenta lege și din reglementările emise în aplicarea acesteia și se asigură că sunt implementate procedurile și sistemele necesare și sunt respectate obligațiile ce le revin agenților și distribuitorilor, inclusiv prin verificări.18^1. La articolul 6, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 6(1) Entitățile raportoare prevăzute la art. 5 sunt obligate să transmită un raport pentru tranzacții suspecte exclusiv Oficiului dacă acestea cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:a) bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; saub) informațiile pe care entitatea raportoare le deține pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi. (la 30-04-2021, Articolul I a fost completat de Punctul 3, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 101 din 26 aprilie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 27 aprilie 2021 ) 19. La articolul 6, alineatul (2) se abrogă.20. La articolul 6, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(3) Entitățile raportoare consideră ca suspectă tranzacția ce urmează a fi efectuată în situația în care Oficiul solicită acest lucru și transmit un raport în condițiile prevăzute de art. 8 alin. (1).(4) Agenția Națională de Administrare Fiscală transmite de îndată un raport pentru tranzacții suspecte Oficiului atunci când, în aplicarea Regulamentului (UE) 2018/1.672 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005, din datele deținute, cunoaște, suspectează sau are motive rezonabile să suspecteze că bunurile/fondurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului sau persoana a încălcat obligațiile stabilite prin acest regulament.“21. La articolul 7, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 7(1) Entitățile raportoare au obligația de a raporta către Oficiu tranzacțiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv operațiunile care au o legătură intre ele.................................................................................................(3) Instituțiile de credit și instituțiile financiare transmit rapoarte privind transferurile externe în și din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv operațiunile care au o legătură între ele.22. La articolul 7, alineatul (4) se abrogă.23. La articolul 7, alineatele (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:(6) Agenția Națională de Administrare Fiscală transmite Oficiului rapoarte privind informațiile cuprinse în declarațiile persoanelor fizice privind numerarul în valută și/sau în monedă națională, care este egal sau depășește limita stabilită prin Regulamentul (CE) 2018/1.672.(7) Raportul pentru tranzacțiile prevăzute la alin. (1), (3) și (5) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacției.24. La articolul 7, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:(8) Raportul prevăzut la alin. (6) se transmite Oficiului în termenul prevăzut în Regulamentul (CE) 2018/1.672 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005, conform unei metodologii aprobate prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.25. La articolul 8, alineatele (8) și (11) se modifică și vor avea următorul cuprins:(8) Decizia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se comunică de îndată Oficiului, care la rândul său o comunică de îndată entității raportoare care o implementează imediat.................................................................................................(11) Forma și conținutul rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 pentru entitățile raportoare bancare și nonbancare, precum și metodologia de transmitere a acestora sunt stabilite prin ordin al președintelui Oficiului, cu consultarea autorităților de supraveghere și a organismelor de autoreglementare.26. La articolul 8, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (11^1), cu următorul cuprins:(11^1) In cazul instituțiilor emitente de monedă electronică și instituțiilor de plată care își desfășoară activitatea prin agenți sau distribuitori, obligațiile de raportare prevăzute la art. 6 și art. 7 alin. (5) le revin exclusiv instituțiilor emitente de monedă electronică și instituțiilor de plata persoane juridice române și punctelor unice de contact stabilite pe teritoriul României pentru instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată persoane juridice străine.27. La articolul 8, alineatele (12) și (15) se modifică și vor avea următorul cuprins:(12) Entitățile raportoare au obligația de a transmite Oficiului rapoartele prevăzute la art. 6 și 7 numai în format electronic, prin canalele puse la dispoziție de către acesta, în forma și conținutul stabilite potrivit alin. (11).................................................................................................(15) Rapoartele prevăzute la art. 6 și 7, precum și alte documente primite de Oficiu de la autorități și instituții publice prin care sunt semnalate suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, precum și suspiciuni de infracțiuni generatoare de bunuri supuse spălării banilor nu constituie petiție și nu primesc răspuns în sensul Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare.28. La articolul 9, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(3) Persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. f) au obligația de a transmite un raport de tranzacții suspecte numai în măsura în care nu sunt avute în vedere informațiile pe care acestea le primesc de la unul dintre clienții lor sau le obțin în legătură cu aceștia în cursul evaluării situației juridice a clientului în cadrul unor proceduri judiciare sau al îndeplinirii obligației de apărare sau de reprezentare a clientului în proceduri judiciare sau în legătură cu aceste proceduri, inclusiv de consiliere juridică privind inițierea sau evitarea procedurilor, indiferent dacă aceste informații sunt primite sau obținute înaintea procedurilor, în timpul acestora sau după acestea.(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazurile în care persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. f) cunosc faptul că activitatea de consiliere juridică este furnizată în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului sau atunci când știu că un client dorește consiliere juridică în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului.29. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 9^1, cu următorul cuprins:  +  Articolul 9^1(1) Oficiul informează Comisia Europeană cu privire la funcționarea și caracteristicile mecanismelor naționale prevăzute la art. 61^1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.(2) Oficiul furnizează în timp util informațiile din registrul prevăzut la art. 61^1 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, oricărei alte unități de informații financiare, în conformitate cu dispozițiile art. 36.30. La articolul 10, alineatele (1)-(3), (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 10(1) Instituțiile de credit și instituțiile financiare nu vor furniza conturi anonime, carnete de economii anonime sau casete de valori anonime și nici servicii de acceptare la plată a cardurilor preplătite anonime.(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), instituțiile de credit și instituțiile financiare aplică măsurile de cunoaștere a clientelei tuturor titularilor și beneficiarilor conturilor anonime, carnetelor de economii anonime și a casetelor de valori anonime existente.(3) Utilizarea în orice fel a conturilor anonime, a carnetelor de economii anonime și a casetelor de valori anonime existente nu este permisă decât după aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei prevăzute la art. 13, art. 16 sau, după caz, art. 17.................................................................................................(6) Instituțiile de credit și instituțiile financiare trebuie să aplice proceduri de cunoaștere a clientelei și de păstrare a evidențelor referitoare la aceasta cel puțin echivalente cu cele prevăzute în prezenta lege, inclusiv pentru activitatea derulată prin sucursalele, agenții, distribuitorii și filialele deținute în proporție majoritară, situate în state terțe.(7) În cazul în care entitățile raportoare au agenți, distribuitori, sucursale sau filiale deținute în proporție majoritară situate în țări terțe în care cerințele minime privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului sunt mai puțin stricte decât cele prevăzute în prezenta lege, agenții, distribuitorii, sucursalele și filialele deținute în proporție majoritară situate în țara terță respectivă pun în aplicare prevederile prezentei legi, inclusiv pe cele privind protecția datelor, în măsura în care dreptul țării terțe permite acest lucru.31. La articolul 11 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a) identificarea clientului și verificarea identității acestuia pe baza documentelor, datelor sau informațiilor obținute din surse sigure și independente, inclusiv, dacă sunt disponibile, a mijloacelor de identificare electronică și a serviciilor de încredere relevante prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1.999/93/CE sau a oricărui alt proces de identificare sigur, la distanță sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat la nivel național de către Autoritatea pentru Digitalizarea României;32. La articolul 11, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (8^1), cu următorul cuprins:(8^1) Entitățile raportoare au obligația de a obține o dovadă a înregistrării beneficiarilor reali sau informații din registrele centrale ale beneficiarilor reali ori de câte ori încep o nouă relație de afaceri cu persoane care sunt supuse obligației înregistrării informațiilor privind beneficiarul real.33. La articolul 13 alineatul (1), după litera c) se introduc două noi litere, literele d) și e), cu următorul cuprins:d) când există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, indiferent de incidența prevederilor derogatorii de la obligația de a aplica măsurile de cunoaștere a clientelei stabilite în prezenta lege și de valoarea operațiunii;e) dacă există îndoieli privind veridicitatea sau suficiența informațiilor de identificare deja deținute despre client sau beneficiarul real.34. La articolul 13, alineatele (8) și (9), se abrogă.35. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 14Entitățile raportoare aplică măsurile de cunoaștere a clientelei tuturor clienților noi. Entitățile raportoare aplică măsurile de cunoaștere a clientelei și clienților existenți, în funcție de risc sau atunci când circumstanțele relevante privind clientul se schimbă sau în cazul în care entitățile raportoare au în cursul anului calendaristic relevant obligația legală de a contacta clientul pentru a examina toate informațiile relevante referitoare la beneficiarul real sau în cazul în care entitățile raportoare au această obligație în temeiul dispozițiilor art. 62 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.36. La articolul 16 alineatul (2), partea introductivă a literei c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) factori de risc geografic - înregistrare, stabilire, reședință în:37. La articolul 17, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Entitățile raportoare au obligația să examineze contextul și scopul tuturor tranzacțiilor care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:a) sunt tranzacții complexe;b) sunt tranzacții cu valori neobișnuit de mari;c) nu se încadrează în tiparul obișnuit;d) nu au un scop economic, comercial sau legal evident.(3) Entitățile raportoare au obligația să crească gradul și natura monitorizării relației de afaceri în scopul de a stabili dacă respectivele tranzacții sau activități sunt suspecte.38. La articolul 17 alineatul (7), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:(7) În cazul relațiilor transfrontaliere de corespondent cu instituții respondente din alte state membre și țări terțe, care implică executarea de operațiuni de plată pentru clienții instituției respondente, instituțiile de credit și instituțiile financiare corespondente aplică, în plus față de măsurile standard de cunoaștere a clientelei, următoarele măsuri, înainte de stabilirea unei relații de afaceri:39. La articolul 17 alineatul (14) punctul 1, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:g) clientul este un resortisant al unei țări terțe care solicită drepturi de ședere sau cetățenia română în schimbul transferurilor de capital, al achiziționării de proprietăți sau de obligațiuni de stat sau al investițiilor în entități corporative.40. La articolul 17 alineatul (14) punctul 2, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) relații de afaceri sau tranzacții la distanță, fără anumite măsuri de protecție, cum ar fi mijloacele de identificare electronică sau serviciile de încredere relevante definite în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau orice alt proces de identificare sigur, la distanță sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României;41. La articolul 17 alineatul (14) punctul 2, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:f) tranzacții cu petrol, arme, metale prețioase, produse din tutun, obiecte de artă și alte obiecte de importanță arheologică, istorică sau culturală, obiecte de cult sau obiecte rare cu valoare științifică, precum și fildeșul și speciile protejate.42. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 17^1, cu următorul cuprins:  +  Articolul 17^1(1) În cazul relațiilor de afaceri sau tranzacțiilor care implică țări terțe cu grad înalt de risc identificate potrivit art. 17 alin. (1) lit. d), entitățile raportoare aplică următoarele măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei:a) obțin informații suplimentare privind clientul și beneficiarul real;b) obțin informații suplimentare privind natura relației de afaceri care se dorește a fi stabilită;c) obțin informații privind sursa fondurilor și sursa averii clientului și a beneficiarului real;d) obțin informații privind justificarea tranzacțiilor care se dorește a fi avute în vedere sau realizate;e) obțin aprobarea conducerii de rang superior pentru stabilirea sau continuarea relației de afaceri;f) realizează monitorizarea sporită a relației de afaceri, prin creșterea numărului și frecvenței controalelor aplicate și prin selectarea tipurilor de tranzacții care necesită o examinare suplimentară.(2) În plus față de măsurile prevăzute la alin. (1), ca măsură de atenuare suplimentară, entitățile raportoare aplică, la solicitarea autorităților competente, clienților lor care desfășoară tranzacții ce implică țări terțe cu grad înalt de risc identificate prin actele delegate de către Comisia Europeană limitarea tranzacțiilor cu acestea sau a relației de afaceri, după caz, în conformitate cu obligațiile internaționale ale Uniunii Europene.(3) În plus față de măsurile prevăzute la alin. (1), în ceea ce privește țările terțe cu grad înalt de risc identificate prin actele delegate de către Comisia Europeană, autoritățile cu atribuții de supraveghere, reglementare, autorizare și/sau înregistrare a entităților raportoare aplică una sau mai multe dintre următoarele măsuri, cu respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii Europene:a) refuzul stabilirii unor filiale, sucursale sau reprezentanțe ale entităților raportoare din țara în cauză sau luarea în considerare în alt mod a faptului că entitatea raportoare relevantă provine dintr-o țară care nu dispune de regimuri adecvate de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;b) interzicerea stabilirii de către entitățile raportoare a unor sucursale sau reprezentanțe în țara în cauză sau luarea în considerare în alt mod a faptului că sucursala sau reprezentanța respectivă s-ar afla într-o țară care nu dispune de regimuri adecvate de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;c) impunerea unor cerințe sporite de supraveghere sau de audit extern pentru sucursalele și filialele entităților raportoare situate în țara în cauză;d) impunerea unor cerințe sporite de audit extern pentru grupurile financiare în ceea ce privește oricare dintre sucursalele și filialele lor situate în țara în cauză;e) impunerea obligației instituțiilor de credit și financiare de a revizui și de a modifica sau, dacă este necesar, de a înceta relațiile de corespondență cu instituțiile respondente din țara în cauză.(4) Aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (2) și (3) se decide sub coordonarea Oficiului, pentru toate entitățile raportoare care au sau pot avea relații de afaceri sau tranzacții care implică țări terțe cu grad înalt de risc identificate potrivit art. 17 alin. (1) lit. d).(5) În cazul în care adoptă sau aplică măsurile prevăzute la alin. (2) și (3), autoritățile cu atribuții de supraveghere, reglementare, autorizare și/sau înregistrare a entităților raportoare iau în considerare evaluările sau rapoartele relevante, după caz, elaborate de organizații internaționale și de organisme de standardizare cu competențe în domeniul prevenirii spălării banilor și al combaterii finanțării terorismului, în ceea ce privește riscurile prezentate de anumite țări terțe.(6) Oficiul transmite o notificare Comisiei Europene înainte de adoptarea sau de aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (2) și (3).43. La articolul 18 alineatul (6), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:b) la cerere, copii ale documentelor pe baza cărora terța parte a aplicat măsurile de cunoaștere a clientelei prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a)-c), inclusiv, atunci când sunt disponibile, datele obținute prin mijloacele de identificare electronică, serviciile de încredere relevante prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau orice alt proces de identificare sigur, la distanță sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României.44. La articolul 19, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 19(1) Persoanele juridice de drept privat, fiduciile și orice construcție juridică similară fiduciilor sunt obligate să obțină și să dețină informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv cu privire la modalitatea prin care se concretizează această calitate, și să le pună la dispoziția organelor de control și a autorităților de supraveghere, la solicitarea acestora.45. La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Beneficiarii reali ai persoanelor juridice de drept privat și ai fiduciilor și construcțiilor juridice similare au obligația să le furnizeze acestora toate informațiile și documentele necesare pentru ca acestea să îndeplinească cerințele prevăzute la alin. (1), inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deținute. (la 30-04-2021, Alineatul (1^1) din Punctul 45. , Articolul I a fost modificat de Punctul 4, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 101 din 26 aprilie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 27 aprilie 2021 ) 46. La articolul 19, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Persoanele juridice, fiduciarii sau persoanele ce dețin poziții echivalente în cadrul construcțiilor juridice similare fiduciilor, astfel cum se menționează la art. 4 alin. (2), lit. b), dezvăluie statutul pe care îl au și furnizează în timp util entităților raportoare informațiile prevăzute la alin. (1) și art. 4 alin. (2) atunci când, în calitatea lor de fiduciari sau persoane ce dețin poziții echivalente în cadrul construcțiilor juridice similare fiduciilor, acestea stabilesc o relație de afaceri sau efectuează o tranzacție ocazională cu o valoare care depășește pragurile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2).47. La articolul 19 alineatul (5), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) într-un registru central organizat la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare acestora.48. La articolul 19, după alineatul (5) se introduc cinci noi alineate, alineatele (5^1)-(5^5), cu următorul cuprins:(5^1) În cazul în care sediul sau locul de reședință al fiduciarului sau al persoanei care deține o poziție echivalentă în construcția juridică similară se află în afara Uniunii Europene, informațiile menționate la art. 4 alin. (2) lit. b) sunt păstrate în registrul central prevăzut la alin. (5) lit. c), dacă fiduciarul sau persoana care deține o poziție echivalentă într-o construcție juridică similară se angajează într-o relație de afaceri sau achiziționează bunuri imobiliare în numele fiduciei sau al construcției juridice similare.(5^2) În cazul în care fiduciarii sau persoanele care dețin poziții echivalente într-o construcție juridică similară sunt stabilite sau își au reședința în state membre diferite sau în cazul în care fiduciarul sau persoana care deține o poziție echivalentă în construcția juridică similară se angajează în relații de afaceri multiple în numele fiduciei sau al construcției juridice similare în diferite state membre, un certificat de dovadă a înregistrării sau un extras al informațiilor privind beneficiarii reali păstrate într-un registru de unul dintre statele membre poate fi considerat suficient pentru a considera îndeplinită obligația de înregistrare.(5^3) Registrele centrale menționate la alin. (5) sunt interconectate prin intermediul platformei centrale europene instituite prin art. 22 alin. (1) din Directiva (UE) 2017/1.132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale.(5^4) Informațiile înregistrate în registrele prevăzute la alin. (5) sunt disponibile prin intermediul registrelor naționale și prin sistemul de interconectare a registrelor timp de 10 ani după ce persoana juridică a fost radiată, respectiv după ce motivele de înregistrare a informațiilor privind beneficiarul real al fiduciilor/construcțiilor juridice similare au încetat să existe.(5^5) Autoritățile prevăzute la alin. (5) cooperează cu autoritățile care gestionează registre similare din alte state membre și cu Comisia Europeană în scopul punerii în aplicare a diferitelor tipuri de acces la registrele prevăzute la alin. (5) în conformitate cu prevederile alin. (5^3).49. La articolul 19, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:(7) Informațiile cuprinse în registrele prevăzute la alin. (5) trebuie să fie adecvate, corecte și actualizate. Autoritățile prevăzute la alin. (5) verifică aceste aspecte și actualizează propriile registre. Autoritățile care au acces la registrele beneficiarilor reali, în măsura în care această cerință nu interferează nejustificat cu atribuțiile lor legale, informează Oficiul și autoritățile care gestionează aceste registre cu privire la orice neconcordanță între informațiile disponibile în registrele centrale privind beneficiarii reali și informațiile privind beneficiarii reali pe care le dețin.50. La articolul 19, după alineatul (7) se introduc două noi alineate, alineatul (7^1) și (7^2), cu următorul cuprins:(7^1) Entitățile raportoare, după consultarea registrelor centrale prevăzute la alin. (5), informează Oficiul și autoritățile care gestionează aceste registre cu privire la orice neconcordanță între informațiile disponibile în registrele centrale privind beneficiarii reali și informațiile privind beneficiarii reali pe care le dețin.(7^2) Pe baza informațiilor transmise de entitățile raportoare, autoritățile care gestionează registrele beneficiarilor reali înscriu în respectivele registre, de îndată, o mențiune provizorie cu privire la existența unei neconcordanțe, iar Oficiul ia măsurile corespunzătoare pentru soluționarea acesteia, în timp util. După soluționarea neconcordanței, Oficiul solicită autorităților care gestionează registrele beneficiarilor reali radierea mențiunii provizorii. Procedura privind înscrierea/radierea mențiunilor în/din regist