Amendamente nr. 692/2014

AMENDAMENTE din 22 mai 2014 la Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate ( Codul IGC )

În vigoare. Act în vigoare.

Pe scurt

Identificator: Amendamente nr. 692/2014
Tip act: Amendamente
Emitent: Organizaţia Maritimă Internaţională
Data adoptării: 22 mai 2014
Număr de forme: 1
Sursa oficială: legislatie.just.ro

De ce spunem asta

default:latest consolidation, no total abrogation found — ACTIVE by default

Ce acte modifică acest act

Actele pe care acest act le modifică, le completează sau le abrogă.

Modifica pe: COD PENTRU CONSTRUCȚIA NAVELOR SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internațional pentru construcția și echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizația Maritima Internationala prin Rezoluția MSC.5(48) a Comitetului Securității Maritime la Londra — 17 iunie 1983

Textul actului

Textul afișat aici este parțial (120.000 din 776.542 caractere). Vezi documentul integral.

AMENDAMENTE din 22 mai 2014 la Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC)

EMITENT

ORGANIZAŢIA MARITIMĂ INTERNAŢIONALĂ

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 692 bis din 14 septembrie 2015

Notă Adoptate prin REZOLUŢIA MSC.370(93) din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 692 din 14 septembrie 2015

ANEXĂ

(adoptată la 22 mai 2014)

REZOLUŢIA MSC.370(93)

CONSTRUCŢIA ŞI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL GAZELOR LICHEFIATE (CODUL IGC)

AMENDAMENTE LA CODUL INTERNAŢIONAL PENTRU

COMITETUL DE SIGURANŢĂ MARITIMĂ,

referitor la funcţiile comitetului,

AMINTIND articolul 28(b) al Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Internaţionale

echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (denumit în continuare ,,Codul IGC"), care a devenit obligatoriu conform capitolului VII din Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS) (denumită în continuare ,,Convenţia"),

NOTÂND rezoluţia MSC.5(48) prin care a adoptat Codul internaţional pentru construcţia şi

de amendare a Codului IGC,

NOTÂND DE ASEMENEA articolul VIII(b) şi regula VII/11.1 din Convenţie cu privire la procedura

propuse şi difuzate în conformitate cu articolul VIII(b)(i) din Convenţie,

LUÂND ÎN CONSIDERARE, la cea de-a nouăzeci şi treia sesiune a sa, amendamentele la Codul IGC,

IGC, al căror text este prevăzut în anexa la prezenta rezoluţie;

1 ADOPTĂ, în conformitate cu articolul VIII(b)(iv) din Convenţie, amendamentele la Codul
amendamentele se vor considera ca fiind acceptate la 1 iulie 2015, în afară de cazul în care, înainte de această dată, mai mult de o treime din guvernele contractante la Convenţie sau guvernele contractante ale căror flote comerciale combinate constituie nu mai puţin de 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale, vor fi notificat obiecţiile lor la amendamente;
2 STABILEŞTE, în conformitate cu articolul VIII(b)(vi)(2)(bb) din Convenţie, că
din Convenţie, amendamentele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2016 după acceptarea lor în conformitate cu paragraful 2 de mai sus;
3 INVITĂ guvernele contractante să noteze faptul că, în conformitate cu articolul VIII(b)(vii)(2)
transmită tuturor guvernelor contractante la Convenţie copii certificate ale prezentei rezoluţii şi ale textului amendamentelor cuprinse în anexă;
4 SOLICITĂ Secretarului General, în conformitate cu articolul VIII(b)(v) din Convenţie, să
anexei sale membrilor Organizaţiei care nu sunt guverne contractante la Convenţie.
5 SOLICITĂ ÎN PLUS Secretarului General să transmită copii ale prezentei rezoluţii şi ale

ANEXA

la Rezoluţia MSC.370(93)

PENTRU CONSTRUCŢIA ŞI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL GAZELOR LICHEFIATE (CODUL IGC)

AMENDAMENTE LA CODUL INTERNAŢIONAL

Întregul text al Codului IGC se înlocuieşte cu următorul text:

,,Cuprins

Introducere

Capitolul 1 Generalităţi

Capitolul 2 Capacitatea de supravieţuire a navei şi amplasarea tancurilor de marfă Capitolul 3 Amenajarea navei

Capitolul 4 Stocarea mărfii

şi vapori şi instalaţii cu tubulaturi sub presiune

Capitolul 5 Recipiente sub presiune pentru procesare, instalaţii cu tubulaturi pentru lichide

Capitolul 6 Materiale de construcţie şi controlul calităţii Capitolul 7 Controlul presiunii sau temperaturii mărfii Capitolul 8 Instalaţii de aerisire a stocării mărfii

Capitolul 9 Controlul atmosferei sistemului de stocare a mărfii Capitolul 10 Instalaţii electrice

Capitolul 11 Protecţia contra incendiului şi stingerea incendiului Capitolul 12 Ventilaţia mecanică în zona de marfă

Capitolul 13 Aparate de măsurare şi dispozitive automatizate Capitolul 14 Protecţia personalului

Capitolul 15 Limite de umplere a tancurilor de marfă Capitolul 16 Utilizarea mărfii ca şi combustibil Capitolul 17 Cerinţe speciale

Capitolul 18 Cerinţe privind exploatarea Capitolul 19 Rezumatul cerinţelor minime

gazelor lichefiate

Apendice 1 Formular pentru raportarea datelor privind produsele prevăzute de Codul IGC Apendice 2 Model de Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al

transportul în vrac al gazelor lichefiate

Apendice 3 Exemplu de act adiţional la Certificatul internaţional de conformitate pentru

Apendice 4 Materiale nemetalice

cazul proiectării sistemelor de stocare a mărfii cu configuraţie nouă

Apendice 5 Normă pentru utilizarea metodelor de calcul a condiţiilor limită de rezistenţă în

Introducere

maritim în vrac al gazelor lichefiate şi a altor substanţe speciale indicate în capitolul 19. Ţinând cont de natura produselor transportate, se impun norme de proiectare şi construcţie a navelor utilizate pentru un asemenea transport, precum şi norme pentru echipamentul pe care acestea trebuie să-l aibă în vederea reducerii la minim a pericolului la care este expusă nava, echipajul său şi mediul înconjurător.

1 Scopul codului este oferirea unei norme internaţionale referitoare la securitatea transportului
funcţie de pericolele pe care le prezintă produsele vizate de Cod. Fiecare dintre produse poate avea una sau mai multe proprietăţi periculoase, cum ar fi inflamabilitatea, toxicitatea, acţiunea corozivă şi reactivitatea. Un alt risc poate rezulta eventual din faptul că produsele sunt transportate în stare de refrigerare sau sub presiune.
2 Codul se bazează în mod fundamental pe principiul repartizării navelor pe diferite tipuri, în
antrena o deversare necontrolată a produsului. În urma unei astfel de deversări, produsul se poate evapora şi dispersa şi, în anumite cazuri, se poate produce ruperea corpului navei datorită fragilităţii. Prevederile Codului vizează reducerea acestui pericol în măsura în care acest lucru este practic posibil, ţinând cont de cunoştinţele şi tehnologia actuale.
3 Eventualele ciocniri sau eşuări grave pot provoca o avariere a tancurilor de marfă şi pot
construcţie şi mecanică navală valabile, ca şi pe cele mai recente cunoştinţe referitoare la pericolele pe care le prezintă diferitele produse vizate. Tehnologia de proiectare a navelor cisternă pentru transportul gazelor nu este numai o tehnologie complexă ci şi una care evoluează rapid şi Codul nu trebuie să aibă un caracter imuabil. Organizaţia trebuie să reexamineze periodic Codul ţinând cont atât de experienţa acumulată cât şi de progresele care intervin.
4 Pe parcursul elaborării Codului, s-a recunoscut că acesta trebuie să se bazeze pe noţiuni de
provizoriu, sub formă de recomandări, atunci când vor fi adoptate de Comitetul de siguranţă maritimă al Organizaţiei, înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor pertinente, în conformitate cu dispoziţiile articolului VIII al Convenţiei internaţionale din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare.
5 Prevederile aplicabile noilor produse şi condiţiilor lor de transport vor fi difuzate, cu titlu
asigurarea transportului în siguranţă al produselor, trebuie ca întreg sistemul să fie evaluat. Alte aspecte importante ale securităţii transportului de produse, cum ar fi pregătirea, exploatarea, controlul traficului şi manevrarea în porturi, sunt în curs de examinare sau vor fi examinate în continuare de către Organizaţie.
6 Codul se referă în primul rând la construcţia şi echipamentul navelor. Totuşi pentru
consultativ, ca de exemplu Societatea internaţională a navelor cisternă pentru transport gaze lichefiate şi a operatorilor de terminale (SIGTTO) şi de alte organizaţii, ca de exemplu membrii Asociaţiei internaţionale a societăţilor de clasificare (IACS).
7 Elaborarea Codului a fost facilitată în mare măsură de o serie de organizaţii cu statut
gazelor, scoate în evidenţă regulile de exploatare enunţate în alte capitole şi se face referire la alte caracteristici importante în materie de securitate care sunt specifice exploatării navelor cisternă pentru transportul gazelor.
8 Capitolul 18 al Codului, care se referă la exploatarea navelor cisternă pentru transportul
navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de către Comitetul pentru siguranţă maritimă în cadrul celei de a patruzeci şi opta sesiune a sa. Navele cisternă pentru transportul gazelor pot, de asemenea, să transporte produsele chimice în vrac prevăzute de Codul IBC, dar în condiţiile indicate în Codul IGC.
9 Formatul Codului este similar cu Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul
manipularea gazelor lichefiate în vrac, nu intră sub incidenţa prevederilor Codului IGC. Cu toate acestea, proiectanţii acestor unităţi pot lua în considerare aplicarea prevederilor Codului IGC în măsura în care Codul conţine măsuri de atenuare a riscurilor corespunzătoare operaţiunilor pe care aceste unităţi le vor efectua. În cazul în care şi alte măsuri adecvate de atenuare a riscurilor sunt stabilite şi acestea sunt contrare prevederilor prezentului Cod, ele trebuie să prevaleze asupra acelora din Cod.
10 Unităţile plutitoare de producţie, depozitare şi transfer (FPSO), care sunt concepute pentru

CAPITOLUL 1 GENERALITĂŢI

Scopul

gazelor lichefiate prin stabilirea normelor de proiectare şi construcţie a navelor utilizate într-un astfel de transport şi echipament, care pot reduce riscul pentru navă, echipajul său şi mediu, având în vedere natura produselor, inclusiv inflamabilitatea, toxicitatea, asfixierea, acţiunea corozivă, reactivitatea şi temperatura scăzută şi presiunea vaporilor.

De a oferi o normă internaţională pentru transportul maritim în vrac, în condiţii de siguranţă, al

1.1 Aplicare şi implementare
de 500, care transportă gaze lichefiate având o presiune absolută a vaporilor ce depăşeşte 0,28 MPa la o temperatură de 37,80C, precum şi alte produse cum ar fi acelea menţionate în capitolul 19, în cazul în care acestea sunt transportate în vrac.
1. 1.1.1 Codul se aplică navelor indiferent de mărimea lor, inclusiv acelora cu un tonaj brut mai mic
  sau care se află într-un stadiu în care:
  dată în navă cisternă pentru transportul gazelor, trebuie considerată ca şi navă cisternă pentru transportul gazelor la data la care începe această transformare.
  1.1.3 O navă, indiferent de data construcţiei, care este transformată la 1 iulie 2016 sau după această
  lichidele inflamabile al căror punct de inflamabilitate este mai mic sau egal cu 60°C (încercarea în creuzet închis) şi nici produsele inflamabile menţionate la capitolul 19, nu trebuie să fie transportate în tancuri situate în zonele protejate descrise la paragraful 2.4.1.1.
  transportului produselor prevăzute în prezentul Cod şi al produselor prevăzute în Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat prin rezoluţia MSC.4(48), aşa cum poate fi amendat de către Organizaţie, nava trebuie să corespundă prevederilor ambelor Coduri aplicabile produselor transportate.
  1.1.5 În afara cazurilor prevăzute la paragraful 1.1.7.1, atunci când se intenţionează efectuarea
  intră în domeniul de aplicare a prezentului Cod, dar care în prezent nu sunt menţionate la capitolul 19, Administraţia şi Administraţiile porturilor implicate în acest transport trebuie să stabilească un Acord Tripartit pe baza unei evaluări provizorii şi să formuleze condiţiile preliminare corespunzătoare de transport pe baza principiilor Codului.
  construită pentru transportul următoarelor produse:
  fie menţionată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, prevăzut la secţiunea 1.4. Conformitatea cu amendamentele la Cod, dacă există, trebuie de asemenea să fie indicată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.
1.2 Definiţii
capitole ale acestui Cod sunt date şi alte definiţii.
Dacă nu se prevede în mod expres altfel, în cadrul Codului se aplică următoarele definiţii. În diferite
birouri, infirmerii, săli de cinematograf, săli de jocuri şi distracţii, frizerii, oficii care nu conţin echipamente pentru gătit şi spaţii similare.
1. 1.2.1 Încăperi de locuit sunt acele spaţii utilizate ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine,
  Convenţia SOLAS.
2. 1.2.2 Construcţii de tip „A” înseamnă construcţiile aşa cum sunt definite la regula II-2/3.2 din
  Pentru Administraţie (port) vezi Administraţia portului.
3. 1.2.3 Administraţie înseamnă Guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze.
  Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.
4. 1.2.4 Dată de aniversare înseamnă ziua şi luna fiecărui an care vor corespunde datei de expirare a
  presiunea atmosferică.
5. 1.2.5 Punct de fierbere este temperatura la care un produs are o presiune de vapori egală cu
  navele cu corp metalic şi peste bordaj pentru navele cu corp din orice alt material. Lăţimea (B) trebuie să se măsoare în metri.
6. 1.2.6 Lăţimea (B) înseamnă lăţimea maximă a navei, măsurată la mijlocul său peste coaste pentru
  compartimentele pompelor de marfă şi ale compresoarelor şi include zonele de punte situate pe întreaga lungime şi lăţime a părţii din navă de deasupra spaţiilor mai sus menţionate. În cazul în care sunt prevăzute, coferdamurile, spaţiile de balast sau spaţiile goale situate la extremitatea pupa a spaţiului de magazie situat cel mai în pupa sau la extremitatea prova a spaţiului de magazie situat cel mai în prova, sunt excluse din zona de marfă.
7. 1.2.7 Zona de marfă este acea parte a navei care cuprinde sistemul de stocare a mărfii şi
  sunt prevăzute, o barieră primară şi secundară, izolaţia aferentă şi orice spaţii intermediare, precum şi structura adiacentă, dacă este necesar, pentru a susţine aceste elemente. Dacă bariera secundară face parte din structura corpului, aceasta poate fi un perete al spaţiului de magazie.
8. 1.2.8 Sistem de stocare a mărfii este amenajarea destinată pentru stocarea mărfii incluzând, dacă
  operaţiunilor de manipulare a mărfii.
9. 1.2.9 Post de comandă pentru operaţiuni cu marfa este o încăpere utilizată pentru comanda
  marfă, unităţile pentru prelucrarea mărfii, inclusiv acelea care alimentează cu combustibil gazos compartimentul motoarelor.
10. 1.2.10 Încăperi de maşini pentru marfă sunt spaţiile în care se află compresoarele sau pompele de
  principale, releele de pompare, pompele de pulverizare etc.
11. 1.2.11 Pompe de marfă sunt pompele utilizate pentru transferul mărfii lichide, incluzând pompele
  referire în Cod.
12. 1.2.12 Mărfuri sunt produsele enumerate la capitolul 19, transportate în vrac de navele la care se face
  utilizate ca ateliere, dulapuri şi spaţii de depozitare cu suprafaţa mai mare de 2 m2.
13. 1.2.13 Încăperi de serviciu pentru marfă sunt încăperile situate în interiorul zonei de marfă care sunt
  stocare a mărfii şi include toate sistemele de stocare de acest fel chiar dacă acestea sunt sau nu sunt izolate sau/şi dacă au sau nu au bariere secundare.
14. 1.2.14 Tanc de marfă este o carcasă etanşă la lichide, concepută pentru a constitui sistemul primar de
  marfă care reduce la minim degajarea în atmosferă a vaporilor de marfă prin returul produsului în tancul de marfă în timpul prelevării eşantioanelor.
15. 1.2.15 Prelevare de eşantioane în buclă închisă înseamnă un sistem de prelevare a eşantioanelor de
  punţi adiacente metalice. Acest spaţiu poate fi un spaţiu gol sau un spaţiu de balast.
16. 1.2.16 Coferdam este spaţiul de separare cuprins între doi pereţi adiacenţi metalici sau între două
  principal de navigaţie al navei sau sursa de energie în caz de avarie sau în care este centralizat echipamentul de detectare a incendiului sau de comandă pentru instalaţiile de stingere a incendiului. Acestea nu includ echipamentul special de comandă pentru instalaţiile de stingere a incendiului care poate fi cel mai practic amplasat în zona de marfă.
17. 1.2.17 Posturi de comandă sunt acele încăperi în care se află echipamentul radio sau echipamentul
  de la capitolul 19.
18. 1.2.18 Produse inflamabile sunt acele produse identificate prin litera „F" în coloana „f" din tabelul
  combustibil şi oxidant atunci când la aplicarea unei surse externe de aprindere suficient de puternică poate să se producă aprindere instantanee într-un aparat de încercare dat.
19. 1.2.19 Limite de inflamabilitate sunt acele condiţii care definesc starea în care se află un amestec de
  internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului, adoptat de Comitetul de siguranţă maritimă al Organizaţiei prin rezoluţia MSC.98(73), aşa cum a fost amendat.
20. 1.2.20 Codul FSS este Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului care înseamnă Codul
  utilizată pentru transportul în vrac al oricăror gaze lichefiate sau al altor produse indicate în tabelul de la capitolul 19.
21. 1.2.21 Navă cisternă pentru transportul gazelor este o navă de marfă construită sau adaptată şi
  prin oxidare termică.
22. 1.2.22 Unitate de ardere a gazelor (GCU) este un mijloc de eliminare a excesului de vapori de marfă
  combustibil.
23. 1.2.23 Consumator de gaze este orice unitate de pe navă care utilizează vapori de marfă ca şi
  exploziv în cantităţi care necesită luarea măsurilor speciale de precauţie pentru construcţia, instalarea şi utilizarea echipamentelor electrice. Atunci când există o atmosferă de gaz, pot exista şi următoarele pericole: toxicitate, asfixiere, acţiune corozivă, reactivitate şi temperatură scăzută. Aceste pericole trebuie să fie luate în considerare şi de asemenea adoptate măsuri de precauţie suplimentare pentru ventilarea spaţiilor şi protecţia echipajului. Exemple de zone cu potenţial pericol la gaze, fără a se limita la acestea, sunt date în continuare1:
24. 1.2.24 Zonă cu potenţial pericol la gaze est o zonă în care există sau poate exista o atmosferă de gaz
  1 Se face referire la capitolul 10 pentru o listă separată de exemple şi clasificare a zonelor cu potenţial pericol la gaze în scopul selectării şi proiectării instalaţiilor electrice.
  presiune sau alte sisteme de ventilare pentru tancurile de marfă, tubulaturile şi echipamentele care conţin marfă;
  1. .1 interioarele sistemelor de stocare a mărfii şi oricare din tubulaturile de marfă sub
  2. .2 spaţiile dintre bariere;
    care necesită o barieră secundară;
  3. .3 spaţiile de magazie atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii
    care nu necesită o barieră secundară;
  4. .4 spaţiile de magazie atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii
    care sistemul de stocare a mărfii necesită o barieră secundară;
  5. .5 un spaţiu separat de un spaţiu de magazie printr-un singur perete metalic etanş la gaze la
  6. .6 încăperile de maşini pentru marfă;
    la o distanţă mai mică de 3 m faţă de posibile surse de degajare a gazelor, cum ar fi supapele de marfă, flanşele tubulaturii de marfă, orificiile de ventilaţie ale încăperile de maşini pentru marfă;
  7. .7 zonele de pe puntea deschisă sau spaţiile semiînchise situate pe puntea deschisă, aflate
    la o distanţă de 1,5 m faţă de accesul în încăperile de maşini pentru marfă, intrările de ventilaţie ale încăperilor de maşini pentru marfă;
  8. .8 zonele de pe puntea deschisă sau spaţiile semiînchise situate pe puntea deschisă, aflate
    faţa şi în spatele zonei de marfă de pe puntea deschisă până la o înălţime de 2,4 m deasupra punţii expuse la intemperii;
  9. .9 zonele de pe puntea deschisă care se întind pe zona de marfă şi pe o distanţă de 3 m în
    mărfii, atunci când această suprafaţă este expusă la intemperii;
  10. .10 o zonă situată la mai puţin de 2,4 m de la suprafaţa exterioară a unui sistem de stocare a
    acelora în care se află tubulaturi care conţin produse de marfă pentru instalaţiile care utilizează gazul de evaporare ca şi combustibil;
  11. .11 un spaţiu închis sau semiînchis în care se află tubulaturi care conţin marfă, cu excepţia
    la gaze;
  12. .12 un spaţiu închis sau semiînchis cu deschidere directă spre orice zonă cu potenţial pericol
    sunt adiacente la sistemul de stocare a mărfii sau sunt situate imediat deasupra sau sub sistemul de stocare a mărfii;
  13. .13 spaţiile goale, coferdamurile, puţurile, coridoarele şi spaţiile închise şi semiînchise care
    deasupra şi din vecinătatea oricărui orificiu de refulare a unei coloane de aerisire, în interiorul unui cilindru vertical care nu are restricţie de înălţime şi cu o rază de 6 m, axat pe centrul orificiului şi pe o emisferă cu o rază de 6 m sub orificiu; şi
  14. .14 zonele de pe puntea deschisă sau spaţiile semiînchise de pe puntea deschisă situate
    marfă din jurul supapelor manifoldului de marfă şi la o distanţă de 3 m dincolo de aceste supape până la o înălţime de 2,4 m deasupra punţii.
  15. .15 zonele de pe puntea deschisă situate în interiorul zonei de recuperare a scurgerilor de
25. 1.2.25 Zonă protejată la gaze este o zonă alta decât o zonă cu potenţial pericol la gaze.
  a mărfii.
26. 1.2.26 Spaţiu de magazie este un spaţiu închis de structura navei în care se află un sistem de stocare
  transportul în vrac al produselor chimice periculoase, adoptat de Comitetul de siguranţă maritimă al Organizaţiei prin rezoluţia MSC.4(48), aşa cum a fost amendat.
27. 1.2.27 Codul IBC înseamnă Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru
  este sub nici o formă racordată la altă instalaţie şi că nu sunt prevăzute mijloace care să permită o posibilă racordare la alte instalaţii.
28. 1.2.28 Independent înseamnă că, de exemplu, o instalaţie cu tubulaturi sau o instalaţie de aerisire nu
  întregime sau parţial de izolaţie.
29. 1.2.29 Spaţiul de izolaţie este spaţiul care poate fi sau nu poate fi un spaţiu dintre bariere, ocupat în
  dacă acesta este sau nu este ocupat în întregime sau parţial de izolaţie sau alt material.
30. 1.2.30 Spaţiul dintre bariere este spaţiul cuprins între o barieră primară şi o barieră secundară, chiar
  de încărcare în vigoare.
31. 1.2.31 Lungime (L) înseamnă lungimea aşa cum s-a definit în Convenţia internaţională asupra liniilor
  conţin:
32. 1.2.32 Încăperi de maşini de categoria A sunt acele încăperi şi puţurile aferente acestor încăperi care
  1. .1 maşini cu ardere internă utilizate pentru propulsia principală; sau
    lor totală este de cel puţin 375 kW; sau
  2. .2 maşini cu ardere internă utilizate în alte scopuri decât propulsia principală, dacă puterea
    orice echipamente pentru ardere combustibil lichid altele decât căldările, ca de exemplu generatoarele de gaz inert, incineratoarele etc.
  3. .3 orice căldare pentru ardere combustibil lichid, orice instalaţie de combustibil lichid sau
  care conţin maşini de propulsie, căldări, instalaţii de combustibil lichid, maşini cu abur şi motoare cu ardere internă, generatoare şi motoare electrice importante, staţii de încărcare a combustibilului, instalaţii frigorifice, stabilizatoare de ruliu, instalaţii de ventilaţie şi de aer condiţionat, precum şi alte încăperi similare şi puţurile aferente acestor încăperi.
33. 1.2.33 Încăperi de maşini sunt toate încăperile de maşini de categoria A şi toate celelalte încăperi
  marfă (presiunea manometrică).
34. 1.2.34 MARVS înseamnă presiunea maximă admisibilă a supapelor de siguranţă ale unui tanc de
  prevederile din regulile Convenţiei SOLAS referitor la inspecţii şi acordarea scutirilor de la acestea.
35. 1.2.35 Inspector numit este un inspector numit/desemnat de către o Administraţie să aplice
  lichid destinat alimentării căldării cu combustibil lichid sau echipamentul destinat alimentării cu combustibil încălzit a unui motor cu combustie internă şi cuprinde toate pompele de presiune, filtrele şi încălzitoarele care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 0,18 MPa.
36. 1.2.36 Instalaţie de combustibil lichid este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului
37. 1.2.37 Organizaţie este Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI).
  ocupat de apă şi volumul total al acestui spaţiu.
38. 1.2.38 Permeabilitatea unui spaţiu este raportul dintre volumul acestui spaţiu care se presupune a fi
  sau descărcată.
39. 1.2.39 Administraţia portului este autoritatea competentă din ţara în portul căreia nava este încărcată
  sistemul de stocare a mărfii cuprinde doi pereţi.
40. 1.2.40 Bariera primară este structura interioară proiectată în vederea stocării mărfii atunci când
  Cod.
41. 1.2.41 Produse este termenul colectiv utilizat în legătură cu lista de gaze din capitolul 19 din acest
  alte încăperi similare complet închise.
42. 1.2.42 Încăperi sociale sunt acele încăperi de locuit în care se includ holuri, săli de mese, saloane şi
  cu regula SOLAS XI-1/1.
43. 1.2.43 Organizaţie recunoscută este o organizaţie autorizată de către o Administraţie în conformitate
  pentru a fi aplicate sau normele stabilite şi aplicate de către organizaţia recunoscută.
44. 1.2.44 Norme recunoscute sunt normele internaţionale sau naţionale acceptate de către Administraţie
  egal de apă dulce.
45. 1.2.45 Densitatea relativă este raportul dintre masa unui volum al unui produs şi masa unui volum
  lichide şi proiectat pentru a putea opri temporar orice scurgere previzibilă a mărfii lichide prin bariera primară şi pentru a împiedica scăderea temperaturii structurii navei până la un nivel periculos. Diversele tipuri de bariere secundare sunt definite mai complet la capitolul 4.
46. 1.2.46 Barieră secundară este structura exterioară a unui sistem de stocare a mărfii, rezistent la
  de marfă care nu sunt racordate permanent unele de altele.
47. 1.2.47 Sisteme separate sunt acele instalaţii de tubulaturi de marfă şi instalaţii de evacuare a gazelor
  echipamente pentru gătit, dulapuri, încăperi pentru poştă şi valori, spaţii de depozitare, ateliere, care nu fac parte din încăperile de maşini, şi încăperi similare împreună cu puţurile aferente acestor încăperi.
48. 1.2.48 Încăperi de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucătarii, oficii care conţin
  mare, aşa cum a fost amendată.
49. 1.2.49 Convenţia SOLAS este Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe
  mărfii împotriva tuturor avariilor atunci când aceasta se produce la puntea expusă la intemperii, fie să asigure continuitatea şi integritatea structurii punţii.
50. 1.2.50 Capac de tanc este o structură de protecţie destinată fie să protejeze sistemul de stocare a
  de stocare a mărfii situate sub punte, domul de tanc traversează puntea expusă la intemperii sau capacul tancului.
51. 1.2.51 Dom de tanc este prelungirea verticală a unei părţi dintr-un tanc de marfă. În cazul sistemelor
  combustibil la bordul navei sau un sistem de încălzire reziduală sub rezerva prevederilor de la capitolul 16 sau un sistem care nu utilizează gazul ca şi combustibil în conformitate cu acest Cod.
52. 1.2.52 Metoda de oxidare termică înseamnă un sistem pentru utilizarea gazelor de evaporare ca şi
  capitolul 19.
53. 1.2.53 Produse toxice sunt acele produse identificate prin litera „T" în coloana „f" din tabelul de la
  permit preluarea şi eliberarea sistemului deconectabil de amarare al turelei, a sistemelor hidraulice de înaltă presiune, a sistemelor de protecţie contra incendiului şi a supapelor pentru transfer marfă.
54. 1.2.54 Compartimente de tip turelă sunt acele spaţii şi coloane care conţin echipament şi maşini ce
  lichidului, exprimată în pascali (Pa), la o temperatură dată.
55. 1.2.55 Presiunea vaporilor este presiunea absolută de echilibru al vaporilor saturaţi de deasupra
  mărfii, altul decât un spaţiu de magazie, un spaţiu de balast, un tanc de combustibil lichid, un compartiment al pompelor de marfă sau al compresoarelor de marfă, sau orice spaţiu utilizat în mod normal de către personal.
56. 1.2.56 Spaţiu gol este un spaţiu închis situat în zona de marfă în exteriorul unui sistem de stocare a
1.3 Echivalenţe
anumite instalaţii, a unui anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea unei anumite prevederi, sau conformitatea cu o procedură sau amenajare, Administraţia poate autoriza montarea sau transportarea la bord a unei alte instalaţii, a unui alt material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea oricăror alte prevederi, proceduri sau amenajări pentru acea navă, dacă s-a stabilit, în urma încercărilor sau prin alt mod, că această instalaţie, acest material, dispozitiv, aparat sau element al echipamentului sau un tip al acestora, sau că această prevedere, procedură sau amenajare, au o eficacitate cel puţin egală cu aceea prevăzută de Cod. Totuşi, Administraţia nu poate autoriza adoptarea de metode sau proceduri de exploatare ca alternativă la o anumită instalaţie, un anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau la un tip al acestora, care sunt prevăzute de Cod, în afară de cazul în care o astfel de substituire este permisă în mod special prin prevederile Codului.
1. 1.3.1 Dacă prevederile Codului impun montarea sau transportarea la bordul unei nave a unei
  aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau a unei prevederi, proceduri sau amenajări, atunci ea trebuie să comunice Organizaţiei particularităţile acestora însoţite de un raport justificativ, pentru ca Organizaţia să le poată comunica şi altor guverne contractante la Convenţia SOLAS din 1974 în scopul informării inspectorilor lor.
2. 1.3.2 Dacă Administraţia autorizează astfel substituirea unei instalaţii, a unui material, dispozitiv,
1.4 Inspecţii şi certificare
1. 1.4.1 Procedura de inspecJie
  la acestea, trebuie să fie efectuată de către inspectorii Administraţiei. Totuşi, Administraţia poate încredinţa inspecţiile fie inspectorilor numiţi în acest scop, fie organizaţiilor recunoscute de către ea.
  1. 1.4.1.1 Inspecţia navelor, în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor Codului şi acordarea de scutiri de
    din Convenţia SOLAS şi Codul pentru organizaţiile recunoscute (Codul RO).
  2. 1.4.1.2 Organizaţia recunoscută, a cărei definiţie este dată la 1.2.43, trebuie să respecte prevederile
    inspecţiilor, trebuie să împuternicească orice inspector numit sau organizaţie recunoscută ca cel puţin:
  3. 1.4.1.3 Administraţia care numeşte inspectori sau care recunoaşte organizaţii pentru efectuarea
    1. .1 să solicite reparaţii la o navă; şi
      portului respectiv.
    2. .2 să efectueze inspecţii dacă se solicită de către autorităţile competente ale statului
      autoritate inspectorilor numiţi sau organizaţiilor recunoscute pentru a fi difuzate guvernelor contractante.
      Administraţia trebuie să notifice Organizaţiei responsabilităţile şi condiţiile specifice delegării de
      a echipamentului său nu corespunde de fapt menţiunilor din Certificatul internaţional de conformitate
  4. 1.4.1.4 Dacă un inspector numit sau o organizaţie recunoscută stabileşte că starea tehnică a navei sau
    fără a prezenta pericol pentru navă sau persoanele aflate la bord, sau fără a prezenta vreo ameninţare de distrugere a mediului marin, acest inspector sau această organizaţie trebuie să se asigure imediat că sunt luate măsuri de remediere şi trebuie să informeze Administraţia în timp util. Dacă nu sunt luate aceste măsuri de remediere, certificatul respectiv trebuie să fie retras, iar Administraţia informată imediat. Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, autorităţile competente ale statului portului trebuie, de asemenea, să fie informate imediat. Dacă un inspector al Administraţiei, un inspector numit sau o organizaţie recunoscută a informat autorităţile competente ale statului portului, guvernul statului portului respectiv trebuie să acorde inspectorului Administraţiei, inspectorului numit sau organizaţiei orice asistenţă necesară pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin conform acestui paragraf. După caz, guvernul statului portului respectiv trebuie să ia astfel de măsuri pentru a se asigura că nava nu poate să iasă în mare sau să părăsească portul în scopul de a ajunge la cel mai apropiat şantier de reparaţii disponibil fără a prezenta pericol pentru ea însăşi sau persoanele de la bord sau fără a prezenta vreo ameninţare de distrugere a mediului marin.
    pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate sau este astfel încât nava nu poate efectiv să iasă în mare
    şi să se angajeze în luarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea acestei obligaţii.
  5. 1.4.1.5 În fiecare caz, Administraţia trebuie să garanteze efectuarea completă şi eficientă a inspecţiei
2. 1.4.2 CerinJe privind inspecJia
  materialele (altele decât elementele pentru care au fost eliberate un Certificat de siguranţă a construcţiei pentru nava de marfă, un Certificat de siguranţă a echipamentului pentru nava de marfă şi un Certificat de siguranţă radio pentru nava de marfă sau un Certificat de siguranţă pentru nava de marfă prevăzut de Convenţia SOLAS) trebuie să fie supuse următoarelor inspecţii:
  În cazul navelor cisternă care transportă gaze, structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi
  se elibera pentru prima dată Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care trebuie să includă o examinare completă a structurii sale, a echipamentelor, instalaţiilor, amenajărilor şi materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei. Această inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele sale corespund prevederilor aplicabile ale acestui Cod.
  1. .1 O inspecţie iniţială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte de a i
    depăşi cinci ani, cu excepţia aplicării prevederilor regulilor 1.4.6.2.1, 1.4.6.5, 1.4.6.6 sau
    1.4.6.7. Inspecţia de reînnoire trebuie să fie astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele sale corespund pe deplin cu prevederilor aplicabile ale acestui Cod.
  2. .2 O inspecţie de reînnoire la intervalele specificate de către Administraţie, dar fără a
    sau în decurs de trei luni înainte sau după a treia dată de aniversare a certificatului, care va ţine locul uneia din inspecţiile anuale specificate la 1.4.2.4. Inspecţia intermediară trebuie să fie astfel încât să se asigure că echipamentul de siguranţă şi alte echipamente, precum şi instalaţiile de pompare şi tubulatura aferentă, corespund pe deplin prevederilor aplicabile din acest Cod şi sunt în bună stare de funcţionare. Aceste inspecţii intermediare trebuie să fie menţionate în certificatul eliberat conform prevederilor de la 1.4.4 sau 1.4.5.
  3. .3 O inspecţie intermediară în decurs de trei luni înainte sau după a doua dată de aniversare
    certificatului, inclusiv o examinare generală a structurii navei, echipamentului, instalaţiilor, amenajărilor şi materialelor sale prevăzute la 1.4.2.1 pentru a se asigura că acestea au fost menţinute în conformitate cu prevederile de la 1.4.3 şi că rămân în toate privinţele satisfăcătoare pentru exploatarea căreia îi este destinată nava. Inspecţiile
  4. .4 O inspecţie anuală obligatorie în decurs de trei luni înainte sau după data de aniversare a
    sau 1.4.5.
    anuale trebuie să fie menţionate în certificatul eliberat conform prevederilor de la 1.4.4
    dacă se consideră necesar după o investigaţie conform prevederilor de la 1.4.3.3 sau ori de câte ori nava suferă reparaţii sau înlocuiri importante. Această inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure că reparaţiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, că materialele folosite la aceste reparaţii sau înlocuiri şi calitatea execuţiei acestora sunt satisfăcătoare şi că nava poate să iasă în mare fără a prezenta pericol pentru ea însăşi sau persoanele de la bord sau fără a prezenta vreo ameninţare de distrugere a mediului marin.
  5. .5 O inspecţie suplimentară, generală sau parţială după caz, care trebuie să fie efectuată
3. 1.4.3 MenJinerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecJiei
  Codului şi să se asigure că nava poate ieşi în mare fără a prezenta pericol pentru ea însăşi sau persoanele de la bord sau fără a prezenta o ameninţare de distrugere a mediului marin.
  1. 1.4.3.1 Starea tehnică a navei şi a echipamentului său trebuie să fie menţinute conform prevederilor
    nicio modificare la structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele care au făcut obiectul inspecţiei, fără autorizaţia Administraţiei, cu excepţia înlocuirii directe a acestora.
  2. 1.4.3.2 După finalizarea oricăreia dintre inspecţiile navei prevăzută la 1.4.2, nu trebuie să fie făcută
    afectează siguranţa navei, fie eficienţa sau integralitatea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament din acest Cod, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administraţia, inspectorul numit sau organizaţia recunoscută răspunzătoare pentru eliberarea certificatului respectiv, care trebuie să iniţieze cercetări pentru a stabili dacă este necesară o inspecţie conform prevederilor de la 1.4.2.5. Dacă nava se află în portul unui alt guvern contractant, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze imediat autorităţile competente ale Statului portului, iar inspectorul numit sau organizaţia recunoscută trebuie să se convingă că o astfel de informare a fost făcută.
  3. 1.4.3.3 Ori de câte ori se produce un accident la o navă sau este descoperită o defecţiune, care fie
    vrac al gazelor lichefiate
4. 1.4.4 Eliberarea şi vizarea unui Certificat internaJional de conformitate pentru transportul în
  trebuie să fie eliberat după efectuarea unei inspecţii iniţiale sau de reînnoire la o navă cisternă care transportă gaze şi este destinată voiajelor internaţionale şi care corespunde prevederilor pertinente din Cod.
  1. 1.4.4.1 Un Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate
    limba utilizată nu este engleza, franceza sau spaniola, textul trebuie să includă o traducere într-una din aceste limbi.
  2. 1.4.4.2 Acest certificat trebuie să aibă forma corespunzătoare modelului dat în Apendicele 2. Dacă
    orice moment la bordul navei pentru inspecţie.
  3. 1.4.4.3 Certificatul eliberat în conformitate cu prevederile acestei secţiuni trebuie să fie disponibil în
    Comitetul de siguranţă maritimă prin rezoluţia MSC.17(58), un Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care este valabil în cazul în care aceste amendamente intră în vigoare, va rămâne valabil până la data sa de expirare în conformitate cu prevederile acestui Cod înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor.
  4. 1.4.4.4 Fără a aduce atingere vreunor alte prevederi ale amendamentelor la Codul adoptat de
    vrac al gazelor lichefiate de către un alt guvern
5. 1.4.5 Eliberarea şi vizarea unui Certificat internaJional de conformitate pentru transportul în
  dispună inspecţia unei nave autorizată să arboreze pavilionul altui stat şi, dacă se constată că cerinţele Codului sunt îndeplinite, să elibereze sau să autorizeze eliberarea pentru această navă a Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate şi, după caz, să vizeze sau să autorizeze vizarea Certificatului de la bordul navei în conformitate cu Codul. Orice certificat astfel eliberat trebuie să conţină o declaraţie care să stabilească că el a fost eliberat la cererea guvernului statului al cărui pavilion nava este autorizată să-l arboreze.
  1. 1.4.5.1 Un guvern contractant la Convenţia SOLAS poate, la solicitarea altui guvern contractant, să
    vrac al gazelor lichefiate
6. 1.4.6 Durata şi valabilitatea unui Certificat internaJional de conformitate pentru transportul în
  trebuie să fie eliberat pentru o perioadă de timp specificată de Administraţie, care nu va depăşi cinci ani.
  1. 1.4.6.1 Un Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate

reînnoire în decurs de trei luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va rămâne valabil de la data efectuării inspecţiei de reînnoire până la o dată care nu va depăşi cinci ani de la data de expirare a certificatului existent.

1.4.6.2.1 Fără a aduce atingere prevederilor de la 1.4.6.1, atunci când se finalizează inspecţia de
existent, noul certificat va rămâne valabil de la data finalizării inspecţiei de reînnoire până la o dată care nu va depăşi cinci ani de la data de expirare a certificatului existent.
1.4.6.2.2 Atunci când inspecţia de reînnoire este finalizată după data de expirare a certificatului
expirare a certificatului existent, noul certificat va rămâne valabil de la data finalizării inspecţiei de reînnoire până la o dată care nu va depăşi cinci ani de la data finalizării inspecţiei de reînnoire.
1.4.6.2.3 Atunci când inspecţia de reînnoire este finalizată cu mai mult de trei luni înainte de data de

poate extinde valabilitatea certificatului după data de expirare până la o perioadă de timp maximă, aşa cum se indică la 1.4.6.1, cu condiţia ca inspecţiile prevăzute la regulile 1.4.2.3 şi 1.4.2.4, aplicabile atunci când un certificat este eliberat pentru o perioadă de timp de cinci ani, să fie efectuate în mod corespunzător.

1.4.6.3 Dacă un certificat este eliberat pentru o perioadă de timp mai mică de cinci ani, Administraţia
dispoziţia navei înainte de data de expirare a certificatului existent, persoana sau organizaţia autorizată de către Administraţie poate să vizeze certificatul existent. Acest certificat trebuie să fie acceptat ca fiind valabil pe o perioadă de timp ulterioară care nu va depăşi cinci luni de la data de expirare.
1.4.6.4 Dacă o inspecţie de reînnoire a fost finalizată şi un nou certificat nu poate fi eliberat sau pus la
inspectată, Administraţia poate prelungi perioada de valabilitate a acestui certificat. Totuşi, o astfel de prelungire va fi acordată numai pentru a permite unei nave să-şi efectueze voiajul spre portul în care urmează să fie inspectată şi numai dacă este potrivit si rezonabil.
1.4.6.5 Dacă la data de expirare a unui certificat o navă nu se află într-un port în care urmează să fie
conform prevederilor anterioare din această secţiune, poate fi prelungit de către Administraţie pe o perioadă de timp de maximum o lună de la data de expirare înscrisă în el. Atunci când inspecţia de reînnoire este finalizată, noul certificat va rămâne valabil până la o dată care nu va depăşi cinci ani de la data de expirare a certificatului existent înainte ca prelungirea să fi fost acordată.
1.4.6.6 Un certificat eliberat unei nave destinată să efectueze voiaje scurte, care nu a fost prelungit
datat de la data de expirare a certificatului existent conform prevederilor de la 1.4.6.2.2, 1.4.6.5 sau
1.4.6.6. În aceste condiţii, noul certificat va fi valabil până la o dată care nu va depăşi cinci ani de la data finalizării inspecţiei de reînnoire.
1.4.6.7 În condiţii speciale, stabilite de către Administraţie, un nou certificat nu este necesar să fie
la 1.4.2, atunci:
1.4.6.8 Dacă o inspecţie anuală sau intermediară este finalizată înainte de perioada de timp specificată
care nu va fi mai târzie de trei luni de la data la care s-a finalizat inspecţia;
1. .1 data de aniversare indicată pe certificat trebuie să fie modificată prin vizarea cu o dată
  la intervalele de timp prevăzute de această secţiune, utilizând noua dată de aniversare; şi
2. .2 următoarea inspecţie anuală sau intermediară prevăzută la 1.4.2 trebuie să fie finalizată,
  anuale sau intermediare, după caz, să fie efectuate astfel încât intervalele maxime de timp dintre inspecţiile prevăzute la 1.4.2 să nu fie depăşite.
3. .3 data de expirare poate rămâne neschimbată cu condiţia ca una sau mai multe inspecţii
  din următoarele cazuri:
1.4.6.9 Un certificat eliberat conform 1.4.4 sau 1.4.5 trebuie să înceteze să mai fie valabil într-unul
1.4.2;
1. .1 dacă inspecţiile corespunzătoare nu sunt finalizate în perioadele de timp indicate la
2. .2 dacă certificatul nu este vizat în conformitate cu prevederile de la 1.4.2.3 sau 1.4.2.4; şi
  numai atunci când guvernul care eliberează noul certificat are certitudinea că nava este în conformitate cu prevederile de la 1.4.3.1 şi 1.4.3.2. În cazul unui transfer între Guvernele contractante la Convenţia SOLAS, dacă se solicită în decurs de trei luni după ce a avut loc transferul, guvernul statului al cărui pavilion nava a fost autorizată anterior să-l arboreze, trebuie să transmită Administraţiei, cât mai curând posibil, copii ale certificatului existent la bordul navei înainte de transfer şi, dacă sunt disponibile, copii ale rapoartelor de inspecţie corespunzătoare.
3. .3 la transferul navei sub pavilionul altui stat. Un nou certificat trebuie să fie eliberat

CAPITOLUL 2

MARFĂ

CAPACITATEA DE SUPRAVIEŢUIRE A NAVEI ŞI AMPLASAREA TANCURILOR DE

Scopul

situează într-un loc protejat şi că nava poate să supravieţuiască în condiţiile unei inundări ipotetice.

De a se asigura că, în cazul producerii unei avarii minore la corpul navei, tancurile de marfă se

2.1 Generalităţi
care rezultă după o avarie ipotetică a corpului navei provocată de forţe exterioare. În plus, pentru a asigura protecţia navei şi a mediului înconjurător, tancurile de marfă trebuie să fie protejate la penetrare în caz de avarie minoră suferită de navă, de exemplu, în urma unui şoc datorită izbirii de cheu sau de un remorcher, şi, într-o anumită măsură, să fie protejate contra avariei datorată unei coliziuni sau unei eşuări, prin localizarea lor la distanţe minime stabilite spre interior în raport cu
1. 2.1.1 Navele, care intră sub incidenţa Codului, vor supravieţui efectelor hidrostatice ale inundării
  trebuie să fie dependente de gradul de pericol pe care îl prezintă produsele ce urmează a fi transportate. În plus, amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul navei trebuie să fie dependentă de volumul tancului de marfă.
  bordajul navei. Atât avaria ipotetică cât şi amplasarea tancurilor de marfă în raport cu bordajul navei
  dintre următoarele norme:
2. 2.1.2 Navele, care intră sub incidenţa Codului, trebuie să fie proiectate în conformitate cu una
  transportul produselor indicate la capitolul 19 care necesită măsuri maxime de prevenire a producerii deversărilor.
  1. .1 O navă de tipul 1G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată pentru
    transportul produselor indicate la capitolul 19 care necesită măsuri importante de prevenire a producerii deversărilor.
  2. .2 O navă de tipul 2G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată pentru
    mică sau egală cu 150 m, utilizată pentru transportul produselor indicate la capitolul 19, care necesită măsuri importante de prevenire a producerii deversărilor şi la bordul căreia produsele sunt transportate în tancuri independente de tip C (a se vedea 4.23) cu un MARVS de cel puţin 0,7 MPa şi o temperatură de calcul pentru sistemul de stocare a mărfii mai mare sau egală cu -55° C. O navă care corespunde acestei descrieri şi care are o lungime mai mare de 150 m va fi considerată ca şi navă de tip 2G.
  3. .3 O navă de tipul 2PG este o navă cisternă pentru transportul gazelor, cu o lungime mai
    produselor indicate la capitolul 19 care necesită anumite măsuri de prevenire a producerii deversărilor.
  4. .4 O navă de tipul 3G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată la transportul
  produselor considerate ca prezentând cel mai mare risc general, în timp ce navele de tipul 2G/2PG şi de tipul 3G sunt utilizate la transportul produselor care prezintă riscuri cu importanţă progresiv scăzută. În consecinţă, o navă de tipul lG trebuie să supravieţuiască celei mai severe norme de avarie, iar tancurile sale de marfă trebuie să fie amplasate la distanţa maximă prevăzută în raport cu bordajul exterior.
  Astfel, o navă de tipul 1G este o navă cisternă pentru transportul gazelor utilizată la transportul
  de la capitolul 19.
3. 2.1.3 Tipul de navă cerut pentru transportul fiecărui produs este indicat în coloana ,,c" din tabelul
  capitolul 19, norma de avarie trebuie să corespundă acelui produs care are cele mai severe cerinţe referitor la tipul de navă. Totuşi, cerinţele privind amplasarea fiecărui tanc de marfă sunt acelea pentru tipurile de navă prevăzute pentru respectivele produse care urmează a fi transportate.
4. 2.1.4 Dacă o navă este destinată să transporte mai mult de un produs dintre acelea enumerate în
  stocare a mărfii este indicată în figurile 2.5(a) până la (e).
5. 2.1.5 În scopul aplicării prevederilor acestui Cod, poziţia liniei teoretice la diferite sisteme de
2.2 Bordul liber şi stabilitatea
Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare în vigoare. Totuşi, pescajul corespunzător bordului liber atribuit nu trebuie să fie mai mare decât pescajul maxim autorizat de acest Cod.
1. 2.2.1 Navelor, care intră sub incidenţa Codului, li se poate atribui un bord liber minim autorizat de
  încărcare şi de descărcare a mărfii trebuie să îndeplinească cerinţele din Codul internaţional privind
2. 2.2.2 Stabilitatea navei în toate condiţiile de navigaţie pe mare şi în cursul operaţiunilor de
  pe mare, după caz. Stabilitatea în timpul operaţiunilor cu apa de balast trebuie să îndeplinească criteriile de stabilitate.
  stabilitatea navei în stare intactă2, inclusiv cazurile de umplere parţială şi de încărcare şi de descărcare
  încărcare, trebuie să se considere că, pentru fiecare tip de lichid, cel puţin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central are o suprafaţă liberă. Tancul sau combinaţia de tancuri care va fi luată în considerare trebuie să fie aceea unde efectul suprafeţei libere este cel mai mare. Efectul suprafeţei libere în compartimentele neavariate trebuie să fie calculat în conformitate cu o metodă conformă cu prevederile Codului internaţional privind stabilitatea navei în stare intactă.
3. 2.2.3 Pentru a calcula efectul suprafeţelor libere ale lichidelor consumabile pentru cazurile de
  marfă. Totuşi, dacă din considerente de stabilitate, amplasarea balastului solid în aceste spaţii devine inevitabilă, dispunerea acestui balast trebuie să fie dictată de necesitatea asigurării accesului în vederea efectuării examinării şi pentru a se asigura asupra faptului că sarcinile de şoc care rezultă din avarierea fundului navei nu sunt transmise direct la structura tancului de marfă.
4. 2.2.4 În mod normal, balastul solid nu trebuie să fie folosit în spaţiile dublului fund din zona de
  Această Informaţie trebuie să conţină detaliile referitoare la cazurile tipice de exploatare şi la operaţiunile de încărcare, descărcare şi balastare, prevederile pentru evaluarea altor condiţii de încărcare şi un rezumat cu informaţii referitoare la capacitatea de supravieţuire a navei. De asemenea, Informaţia trebuie să conţină suficiente date pentru a-i permite comandantului navei să încarce şi să exploateze nava în siguranţă şi în conformitate cu uzanţele maritime.
5. 2.2.5 Comandantul navei trebuie să primească Informaţia asupra încărcăturii şi stabilităţii navei.
  stabilitate, care poate să verifice respectarea cerinţelor privind stabilitatea navei în stare intactă şi stabilitatea navei în caz de avarie, aprobate de către Administraţie pe baza normelor de performanţă recomandate de către Organizaţie.3
6. 2.2.6 Toate navele, care intră sub incidenţa Codului, trebuie să fie echipate cu un calculator de
  paragraf la prima inspecţie de reînnoire programată a navei după 1 iulie 2016, dar nu mai târziu de 1 iulie 2021;
  1. .1 navele construite înainte de 1 iulie 2016 trebuie să se conformeze prevederilor acestui
    pe o navă construită înainte de 1 iulie 2016 nu este necesar să fie înlocuit dacă acesta este capabil să verifice îndeplinirea criteriilor privind stabilitatea navei în stare intactă şi stabilitatea navei în caz de avariere, conform cerinţelor Administraţiei; şi
  2. .2 fără a aduce atingere cerinţelor paragrafului 2.2.6.1, un calculator de stabilitate instalat
    trebuie să elibereze un document de autorizare pentru calculatorul de stabilitate.
  3. .3 în scopul controlului prevăzut la regula XI-1/4 din Convenţia SOLAS, Administraţia
  metodele utilizate pentru verificarea stabilităţii navei în stare intactă şi stabilitatea navei în caz de avarie să ofere acelaşi nivel de siguranţă, ca în cazul în care acestea ar fi încărcate în conformitate cu condiţiile aprobate4. Orice astfel de derogare trebuie să fie indicată în mod corect în Certificatul internaţional de conformitate prevăzut la paragraful 1.4.4:
7. 2.2.7 Administraţia poate renunţa la cerinţele de la 2.2.6 pentru următoarele nave, cu condiţia ca
  2 Se face referire la Codul internaţional din 2008 privind stabilitatea navei în stare intactă (Codul IS 2008), adoptat de către Comitetul de siguranţă maritimă al Organizaţiei prin rezoluţia MSC.267(85).
  3 Se face referire la capitolul 4 din partea B a Codului internaţional din 2008 privind stabilitatea navei în stare intactă (Codul IS 2008), aşa cum a fost amendat; secţiunea 4 din anexa Instrucţiunilor privind aprobarea calculatoarelor de stabilitate (MSC.1/Circ.1229), aşa cum au fost amendate; şi normele tehnice definite în partea 1 din Instrucţiunile privind verificarea cerinţelor cu privire la stabilitatea în caz de avarie a navelor cisternă (MSC.1/Circ.1461).
  4 Se face referire la instrucţiunile operaţionale prevăzute în partea 2 din Instrucţiunile privind verificarea cerinţelor de stabilitate a navei în caz de avarie pentru navele cisternă (MSC.1/Circ.1461).
  încărcare astfel încât toate condiţiile anticipate au fost aprobate în informaţia asupra stabilităţii navei furnizată comandantului navei conform prevederilor de la paragraful 2.2.5;
  1. .1 navele care sunt supuse unei anumite exploatări, cu un număr limitat de permutări de
    către Administraţie;
  2. .2 navele a căror stabilitate este verificată de la distanţă cu ajutorul mijloacelor aprobate de
  3. .3 navele care sunt încărcate în limitele autorizate ale condiţiilor de încărcare; sau
    îndeplineşte toate cerinţele aplicabile privind stabilitatea navei în stare intactă şi stabilitatea navei în caz de avarie.
  4. .4 navele construite înainte de 1 iulie 2016 a căror limitare aprobată a curbelor KG/GM
8. 2.2.8 CondiJii de încărcare
  privire la încărcare comunicate Administraţiei pentru toate condiţiile de încărcare anticipate şi toate variaţiile de pescaj şi asietă, inclusiv informaţiile cu privire la balast şi, după caz, înclinarea navei datorită alunecării mărfii.
  Capacitatea de supravieţuire a navei după avariere trebuie să fie analizată pe baza informaţiilor cu

2.3 Ipoteze referitoare la avarie

2.3.1 Dimensiunile maxime ale avariei ipotetice trebuie să fie următoarele:

.1	Avarie de bordaj:
.1.1	Extindere longitudinală:	1/3L2/3 sau 14,5 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea
.1.2	Extindere transversală: măsurată pe bordaj de la linia teoretică a învelişului exterior perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de încărcare de vară	B/5 sau 11,5 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea
.1.3	Extindere verticală: pornind de la linia teoretică a tablelor bordajului	De la linia de bază în sus, nelimitat

.2	Avarie de fund:	Pe o lungime de 0,3 L măsurată de la perpendiculara prova a navei	Pe orice altă parte a navei
.2.1	Extindere longitudinală:	1/3L2/3 sau 14,5 m, luându- se valoarea cea mai mică dintre acestea	1/3L2/3 sau 14,5 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea
.2.2	Extindere transversală:	B/6 sau 10 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea	B/6 sau 5 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea
.2.3	Extindere verticală:	B/15 sau 2 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea, măsurată de la linia teoretică a învelişului	B/15 sau 2 m, luându-se valoarea cea mai mică dintre acestea, măsurată de la linia teoretică a

fundului în planul diametral (a se vedea 2.4.3)

învelişului fundului navei în planul diametral (a se

vedea 2.4.3)

2.3.2 Alte avarii
paragraful 2.3.1 ar conduce la o situaţie mult mai severă, această avarie trebuie să fie luată în considerare.
1. 2.3.2.1 Dacă o avarie cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile maxime ale avariei specificate la
  definit la 2.4.1, măsurată perpendicular pe bordajul corpului navei trebuie să fie luată în considerare. Pereţii transversali se vor considera avariaţi atunci când se aplică prevederile corespunzătoare ale alineatelor paragrafului 2.6.1. Dacă o avarie cu dimensiuni mai mici decât distanţa ,,d", a condus la o situaţie mult mai nefavorabilă, atunci această avarie trebuie să fie luată în considerare.
2. 2.3.2.2 Avaria locală de bordaj situată în orice punct al zonei de marfă pe o distanţă ,,d", aşa cum s-a

2.4 Amplasarea tancurilor de marfă
1. 2.4.1 Tancurile de marfă trebuie să fie amplasate la următoarele distanţe faţă de bordaj:
  să fie mai mică decât extinderea transversală a avariei specificate la paragraful 2.3.1.1.2 şi, pornind de la linia teoretică a învelişului fundului în planul diametral, această distanţă nu trebuie să fie mai mică decât extinderea verticală a avariei indicată la paragraful 2.3.1.2.3 şi în niciun punct ea nu trebuie să fie mai mică decât ,,d", unde ,,d" este după cum urmează:
  1. .1 Nave de tipul 1G: pornind de la linia teoretică a tablelor bordajului, distanţa nu trebuie
    1. .1 în cazul Vc mai mică sau egală cu 1000 m3, d = 0,8 m;
    2. .2 în cazul 1000 m3 < Vc < 5000 m3, d = 0,75 + Vc x 0,2/4000 m;
    3. .3 în cazul 5000 m3 < Vc < 30000 m3, d = 0,8 + Vc/25000 m; şi
    4. .4 în cazul Vc > 30000 m3, d = 2 m, în care:
      marfă individual la 200C, inclusiv domurile şi proeminenţele (a se vedea figurile 2.1 şi 2.2). În scopul aplicării distanţelor de protecţie ale tancului de marfă, volumul tancului de marfă este volumul total al tuturor componentelor tancului care are un perete (pereţi) comun; şi
      - - Vc corespunde în procent de 100% din volumul brut de calcul al unul tanc de
        a tablelor bordajului.
      - - distanţa ,,d" este măsurată la oricare secţiune perpendiculară pe linia teoretică
        conformitate cu capitolul 17.
        Limitările dimensiunilor tancului se pot aplica la navele de marfă de tipul 1G în
        planul diametral, distanţa nu trebuie să fie mai mică decât extinderea verticală a avariei specificate la 2.3.1.2.3 şi în niciun punct ea nu trebuie să fie mai mică decât ,,d" aşa cum se indică la 2.4.1.1 (a se vedea figurile 2.1 şi 2.3).
  2. .2 Nave de tipul 2G/2PG: pornind de la linia teoretică a învelişului fundului navei în
    diametral, distanţa nu trebuie să fie mai mică decât extinderea verticală a avariei specificate la 2.3.1.2.3 şi în niciun punct ea nu trebuie să fie mai mică decât ,,d", în care
    ,,d" = 0,8 m pornind de la linia teoretică a tablelor bordajului (a se vedea figurile 2.1 şi 2.4).
  3. .3 Nave de tipul 3G: măsurată de la linia teoretică a învelişului fundului navei în planul
  măsurată până la plafonul dublului fund, în cazul în care se utilizează tancuri cu membrană sau semi- membrană, sau până la fundul tancurilor de marfă în alte cazuri. Extinderea transversală a avariei bordajului trebuie să fie măsurată până la peretele longitudinal în cazul în care se utilizează tancuri cu membrană sau semi-membrană, sau până la bordajul tancurilor de marfă în alte cazuri. Distanţele indicate la 2.3 şi 2.4 se aplică şi la figurile 2.5 (a) până la (e). Aceste distanţe trebuie măsurate placă la placă, de la linia teoretică la linia teoretică, excluzând izolaţia.
  Profil de plan diametral - Nave de tipul 1G, 2G, 2PG şi 3G Figura 2.1 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă

2.4.2 Pentru amplasarea tancurilor, extinderea verticală a avariei fundului navei trebuie să fie
Secţiuni transversale - Navă de tipul 1G
Figura 2.2 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă

Secţiuni transversale - Nave de tipul 2G şi 2PG

Figura 2.3 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă

Secţiuni transversale - Nave de tipul 3G

Figura 2.4 - Prevederi referitoare la amplasarea tancului de marfă

Tanc independent prismatic Figura 2.S(a) - DistanJa de protecJie

Tanc cu semi-membrană Figura 2.S(b) - DistanJa de protecJie

Tanc cu membrană

Figura 2.S(c) - DistanJa de protecJie

Tanc sferic

Figura 2.S(d) - DistanJa de protecJie

Tanc de tip de presiune Figura 2.S(e) - DistanJa de protecJie

pătrunde în zona de avarie verticală a fundului navei indicată la 2.3.1.2.3, cu condiţia ca suprafaţa acestor puţuri să fie cât mai restrânsă posibil şi ca pătrunderea să nu se extindă sub plafonul dublului fund pe o înălţime mai mare de 25% din înălţimea dublului fund sau 350 mm, luându-se în considerare valoarea cea mai mică dintre aceste dimensiuni. Dacă nu există dublu fund, pătrunderea sub limita superioară a avariei de fund nu trebuie să depăşească 350 mm. Puţurile de aspiraţie prevăzute în conformitate cu acest paragraf pot fi excluse atunci când se determină compartimentele afectate de avarie.

2.4.3 Cu excepţia navelor de tipul 1G, puţurile de aspiraţie prevăzute în tancurile de marfă pot
2.4.4 Tancurile de marfă nu trebuie să fie amplasate în faţa peretelui de coliziune.

2.S Ipoteze referitoare la inundare

caracteristicile de proiectare ale navei, de dispunerea, configuraţia şi conţinutul compartimentelor avariate, de repartizarea, densităţile relative şi efectul suprafeţelor libere de lichide, precum şi de pescaj şi de asietă pentru toate condiţiile de încărcare.

2.5.1 Prevederile de la 2.7 trebuie să fie confirmate prin calcule care să ţină seama de
următoarele:

2.5.2 Permeabilităţile spaţiilor în care se presupune că s-a produs o avarie trebuie să fie

Spaţii Permeabilităţi
Magazii pentru provizii	0,60
Ocupate de încăperi de locuit	0,95
Ocupate de maşini	0,85
Goale	0,95
Magazii de marfă	0,951
Destinate lichidelor consumabile	De la 0 la 0,952
Destinate altor lichide	De la 0 la 0,952

Se face referire la interpretările regulii din partea B-1, capitolul II-1 din Convenţia SOLAS (Circulara MSC/Circ.651).

Nota 1 Alte valori ale permeabilităţii pot fi luate în considerare pe baza calculelor detaliate.

de lichide transportate în compartiment

Nota 2 Permeabilitatea compartimentelor parţial umplute trebuie să corespundă cantităţii

compartiment este complet pierdut şi înlocuit cu apa de mare până la nivelul de echilibru final.

2.5.3 Dacă avaria penetrează un tanc care conţine lichid, trebuie să se considere că lichidul acestui
se indică la 2.6.1.4, 2.6.1.5 şi 2.6.1.6, pereţii transversali trebuie să fie amplasaţi la o distanţă cel puţin egală cu lungimea avariei indicată la 2.3.1.1.1 pentru a fi consideraţi eficienţi. In cazul în care pereţii transversali sunt amplasaţi la o distanţă mai mică, pentru a se determina compartimentele inundate, unul sau mai mulţi dintre aceşti pereţi, care se află în interiorul limitelor de avarie, se consideră că nu există. În plus, trebuie să se considere avariată orice parte a unui perete transversal care separă compartimente laterale sau compartimente din dublu fund dacă limitele peretelui etanş la apă se află în cadrul limitelor înălţimii sau extinderii transversale a avariei prevăzută în secţiunea 2.3. De asemenea, trebuie să se considere că un perete transversal este avariat dacă prezintă o nişă sau o baionetă cu o lungime mai mare de 3 m situată în cadrul limitelor de pătrundere a avariei convenţionale. Nişa formată de peretele picului pupa şi plafonul picului tancului pupa nu trebuie să fie considerată ca atare pentru aplicarea acestui paragraf.
2.5.4 În cazul în care se ia în considerare avaria dintre doi pereţi transversali etanşi la apă, aşa cum
minim compatibil cu dispunerile eficiente.
2.5.5 Nava trebuie să fie proiectată astfel încât să se reducă inundarea asimetrică până la un nivel
tubulaturile de echilibrare, dacă există, nu trebuie să fie luate în considerare pentru a se reduce unghiul de bandare sau pentru a se atinge intervalul minim de stabilitate reziduală pentru a respecta prevederile de la 2.7.1, iar o stabilitate reziduală suficientă trebuie să fie asigurată în toate stadiile de echilibrare. Spaţiile care sunt legate prin canale cu secţiune mare pot fi considerate comune.
2.5.6 Dispozitivele de echilibrare care necesită mijloace mecanice, cum ar fi supapele sau
cum s-a definit la 2.3, trebuie să fie luate măsuri pentru a împiedica extinderea inundării progresive la alte compartimente decât acelea considerate a fi inundate în fiecare caz de avarie.
2.5.7 Dacă tubulaturile, canalele, puţurile sau tunelurile se situează în limitele avariei ipotetice, aşa
avariat. Totuşi, părţile neinundate ale suprastructurilor situate în afara zonei de extindere a avariei pot să fie luate în considerare cu condiţia ca:
2.5.8 Nu trebuie să se ţină cont de flotabilitatea suprastructurilor situate direct deasupra bordajului
de la 2.7.1.1 în ceea ce priveşte aceste spaţii intacte; şi
1. .1 ele să fie separate de spaţiul avariat prin pereţi etanşi la apă şi să corespundă cerinţelor
  uşilor glisante etanşe la apă acţionate de la distanţă, iar deschiderile neprotejate să nu fie imersate în intervalul minim de stabilitate reziduală prevăzut la 2.7.2.1. Totuşi, se poate permite imersarea oricăror altor deschideri prevăzute cu închidere etanşă la intemperii.
2. .2 deschiderile practicate în aceşti pereţi despărţitori să poată fi închise prin intermediu

2.6 Norme referitoare la avarie
referitoare la inundare din secţiunea 2.5, având o extindere determinată de tipul navei conform următoarelor norme:
1. 2.6.1 Navele trebuie să poată supravieţui avariilor indicate la secţiunea 2.3 ţinând cont de ipotezele
  1. .1 o navă de tipul 1G trebuie să poată suporta o avarie situată oriunde pe lungimea sa;
    oriunde pe lungimea sa,
  2. .2 o navă de tipul 2G cu o lungime mai mare de 150 m trebuie să poată suporta o avarie
    avarie situată oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze vreunul dintre cei doi pereţi care delimitează o încăpere de maşini amplasată la pupa navei;
  3. .3 o navă de tipul 2G cu o lungime mai mică sau egală cu 150 m trebuie să poată suporta o
    fără ca aceasta să afecteze pereţii transversali situaţi la o distanţă mai mare decât lungimea avariei indicată la 2.3.1.1.1;
  4. .4 o navă de tipul 2PG trebuie să poată suporta o avarie situată oriunde pe lungimea sa,
    avarie oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze pereţii transversali situaţi la o distanţă mai mare decât lungimea avariei indicată la 2.3.1.1.1; şi
  5. .5 o navă de tipul 3G cu o lungime mai mare sau egală cu 80 m trebuie să poată suporta o
    situată oriunde pe lungimea sa, fără ca aceasta să afecteze pereţii transversali situaţi la o distanţă mai mare decât lungimea avariei indicată la 2.3.1.1.1 şi încăperea de maşini, dacă aceasta este situată la pupa.
  6. .6 o navă de tipul 3G cu o lungime mai mică de 80 m trebuie să poată suporta o avarie
    pertinente de la 2.6.1.3, 2.6.1.4 şi 2.6.1.6, Administraţia nu poate avea în vedere derogări speciale decât dacă pot fi luate alte măsuri care să asigure un grad echivalent de siguranţă. Natura acestor măsuri alternative trebuie să fie aprobată şi indicată în mod clar; aceste măsuri trebuie să fie puse la dispoziţia Administraţiei portului. Orice derogare referitor la acest aspect trebuie să fie menţionată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate prevăzut la 1.4.4.
2. 2.6.2 În cazul navelor mici de tipul 2G/2PG şi 3G, care nu corespund în întregime cerinţelor
2.7 Cerinţe referitoare la supravieţuire
cu normele prevăzute la 2.6, în condiţii de echilibru stabil şi să corespundă următoarelor criterii:
Navele prevăzute de Cod trebuie să poată supravieţui avariei ipotetice indicate la 2.3, în conformitate
1. 2.7.1 În oricare stadiu de inundare:
  marginea inferioară a oricărei deschideri prin care se poate produce o inundare progresivă sau o inundare rapidă. Aceste deschideri trebuie să includă tubulaturile de aerisire şi deschiderile care sunt închise cu ajutorul uşilor sau capacelor etanşe la intemperii şi se pot exclude acele deschideri închise prin capacele gurilor de vizitare cu soclu şi fără soclu etanşe la apă, capacele mici etanşe la apă ale gurilor tancurilor de marfă care menţin o etanşeitate ridicată a punţii, uşile glisante etanşe la apă, acţionate de la distanţă şi hublourile de bordaj de tip fix;
  1. .1 linia de plutire, ţinând cont de afundare, bandare şi asietă, trebuie să fie situată sub
    300; şi
  2. .2 unghiul maxim de bandare datorat unei inundări asimetrice nu trebuie să depăşească
    mică decât aceea prevăzută la 2.7.2.1.
  3. .3 stabilitatea reziduală în cursul stadiilor intermediare de inundare nu trebuie să fie mai
2. 2.7.2 În situaţia finală de echilibru după inundare:
  poziţia de echilibru în corelaţie cu un braţ maxim de redresare rezidual de cel puţin 0,1 m pe un interval de 200; aria cuprinsă sub diagrama braţelor de redresare nu trebuie să fie mai mică de 0,0175 m rad. Intervalul de 200 poate fi măsurat de la orice unghi care începe între poziţia de echilibru şi unghiul de 250 (sau 300 dacă nu se produce imersiunea punţii). Deschiderile neprotejate nu trebuie să intre în apă atunci când unghiul de bandare al navei se situează în acest interval, în afară de cazul în care spaţiul respectiv se consideră inundat. În cadrul acestui interval se permite intrarea în apă a oricărei deschideri menţionate la 2.7.1.1 şi a altor deschideri care pot fi închise etanş la intemperii; şi
  1. .1 diagrama braţelor de redresare trebuie să aibă o extindere minimă de 200 dincolo de
  2. .2 sursa de energie de avarie trebuie să fie în stare de funcţionare.

CAPITOLUL 3 AMENAJAREA NAVEI

Scop

încât să se reducă la minim consecinţele unei posibile scurgeri de marfă şi pentru a permite accesul în condiţii de siguranţă în scopul exploatării şi inspectării.

De a se asigura că sistemul de stocare a mărfii şi sistemul de manipulare a mărfii sunt situate astfel

3.1 Separarea zonei de marfă
de încăperile de locuit, de încăperile de serviciu şi de posturile de comandă, de puţurile pentru lanţuri, de tancurile pentru apă potabilă sau menajeră şi de magaziile pentru provizii. Spaţiile de magazie trebuie să fie situate în faţa încăperilor de maşini de categoria A. Alte prevederi, inclusiv acelea privind amplasarea spaţiilor de magazie în faţa încăperilor de maşini de categoria A, pot fi acceptate, în conformitate cu regula II-2/17 din Convenţia SOLAS, după ce au fost analizate riscurile implicate, inclusiv riscul de scurgere a mărfii şi modalităţile de atenuare a acestuia.
1. 3.1.1 Spaţiile de magazie trebuie să fie separate de încăperile de maşini şi de acelea ale căldărilor,
  secundară parţială sau totală, separarea spaţiilor de magazie de spaţiile prevăzute la 3.1.1 sau de spaţiilor situate sub spaţiile de magazie, fie în exteriorul acestora, se poate face prin coferdamuri, tancuri pentru combustibil lichid sau printr-un singur perete etanş la gaze, sudat în întregime şi constituind o construcţie de tip A-60. Dacă nu există vreo sursă de aprindere sau un pericol de incendiu în încăperile învecinate, este suficient un perete etanş la gaze de tip A-0.
2. 3.1.2 Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care nu necesită o barieră
  secundară parţială sau totală, separarea spaţiilor de magazie de spaţiile prevăzute la 3.1.1 sau de spaţiile situate fie sub spaţiile de magazie, fie în exteriorul spaţiilor de magazie care conţin o sursă de aprindere sau prezintă pericol de incendiu, trebuie să se facă prin coferdamuri sau tancuri pentru combustibil lichid. Dacă nu există vreo sursă de aprindere sau un pericol de incendiu în încăperile învecinate, este suficient un perete etanş la gaze de tip A-0.
3. 3.1.3 Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesită o barieră
  sub compartimentul de tip turelă, fie în exteriorul acestuia, care conţin o sursă de aprindere sau prezintă un pericol de incendiu, trebuie să se facă prin coferdamuri sau o construcţie de tip A-60. Dacă nu există vreo sursă de aprindere sau un pericol de incendiu în încăperile învecinate, este suficient un perete etanş la gaze de tip A-0.
4. 3.1.4 Separarea compartimentelor de tip turelă de spaţiile prevăzute la 3.1.1 sau spaţiile situate fie
  adiacente trebuie să fie evaluate printr-o analiză a riscului (a se vedea 1.1.11) şi, dacă este necesar, să fie luate măsuri preventive, ca de exemplu amplasarea unui coferdam în jurul compartimentului de tip turelă.
5. 3.1.5 În plus, riscul de propagare a incendiului din compartimentele de tip turelă în spaţiile
  secundară parţială sau totală:
6. 3.1.6 Dacă marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesită o barieră
  printr-un dublu fund; şi
  1. .1 la temperaturi mai mici de - 100C, spaţiile de magazie trebuie să fie separate de mare
    longitudinal care să formeze tancuri laterale.
  2. .2 la temperaturi mai mici de -550C, nava trebuie să aibă, de asemenea, un perete
    sistemelor de stocare a mărfii.
7. 3.1.7 Se vor lua măsuri de etanşare a punţilor expuse la intemperii din dreptul deschiderilor
3.2 Încăperi de locuit, încăperi de serviciu, încăperi de maşini si posturi de comandă
situeze în interiorul zonei de marfă. Peretele încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu sau al posturilor de comandă dinspre zona de marfă trebuie să fie situat astfel încât în urma unei avarii singulare a unei punţi sau a unui perete al navei să se evite pătrunderea gazelor din spaţiul de magazie în aceste încăperi care conţin un sistem de stocare a mărfii ce necesită o barieră secundară.
1. 3.2.1 Nicio încăpere de locuit, încăpere de serviciu sau niciun post de comandă nu trebuie să se
  atenţie specială amplasării orificiilor de admisie aer sau de refulare şi deschiderilor în încăperile de locuit, încăperile de serviciu, încăperile de maşini şi posturile de comandă în raport cu tubulatura instalaţiei de marfă, instalaţia de aerisire de la tancurile de marfă şi cu evacuările din încăperile de maşini care provin de la instalaţiile de ardere a gazelor.
2. 3.2.2 În scopul protecţiei la pericolul datorat vaporilor potenţial periculoşi, trebuie să se acorde o
  gaze într-o zonă cu potenţial pericol la gaze, cu excepţia accesului în încăperile de serviciu situate în faţa zonei de marfă făcut prin camere de ecluzare conform prevederilor de la 3.6.1 atunci când încăperile de locuit sunt situate la pupa.
3. 3.2.3 Accesul prin uşi, etanşe sau neetanşe la gaze, nu trebuie să fie permis dintr-o zonă protejată la
  maşini şi posturilor de comandă nu trebuie să fie orientate spre zona de marfă. Ele trebuie să fie situate pe peretele de capăt care nu este orientat spre zona de marfă sau pe pereţii laterali ai suprastructurii sau ai rufului, ori pe ambele, la o distanţă cel puţin egală cu 4% din lungimea (L) a navei, dar nu mai puţin de 3 m de la extremitatea suprastructurii sau a rufului dinspre zona de marfă. Totuşi, această distanţă nu trebuie să depăşească 5 m.
  pereţii laterali ai suprastructurilor şi ai rufurilor la distanţele indicate la 3.2.4, cu excepţia ferestrelor timoneriei, trebuie să fie de construcţie de tip A-60. Ferestrele timoneriei trebuie să fie construite cel puţin cu construcţii de tip A-0 (în cazul sarcinii calorice externe). Hublourile situate în corpul navei, sub puntea continuă cea mai de sus, şi acelea de la primul nivel al suprastructurii sau rufului trebuie să fie de tip fix (să nu se deschidă).
3.3 Încăperile de maşini pentru marfă şi compartimentele de tip turelă
în interiorul zonei de marfă. Încăperile de maşini pentru marfă şi compartimentele de tip turelă trebuie să fie considerate ca şi compartimente ale pompelor de marfă în scopul protecţiei lor contra incendiului conform regulii II-2/9.2.4 din SOLAS şi în scopul prevenirii pericolului de explozie conform regulii II- 2/4.5.10 din SOLAS.
1. 3.3.1 Încăperile de maşini pentru marfă trebuie să fie situate deasupra punţii expuse la intemperii şi
  magazie situat cel mai spre pupa sau la extremitatea din faţă a spaţiului de magazie situat cel mai spre prova, limitele zonei de marfă, aşa cum s-a definit la 1.2.7, trebuie să fie prelungite astfel încât să includă încăperile de maşini pentru marfă pe întreaga lăţime şi înălţime a navei corespunzător spaţiului ocupat de acestea, precum şi zonele de punte situate deasupra acestor spaţii.
2. 3.3.2 Dacă încăperile de maşini pentru marfă se situează la extremitatea din spate a spaţiului de
  separă încăperile de maşini pentru marfă de încăperile de locuit şi de încăperile de serviciu, de posturile de comandă şi de încăperile de maşini de categoria A, trebuie să fie amplasat astfel încât să se evite pătrunderea gazelor în aceste încăperi în urma unei avarii singulare a unei punţi sau a unui perete.
3. 3.3.3 Dacă limitele zonei de marfă sunt prelungite conform prevederilor de la 3.3.2, peretele care
  adiacent protejat la gaze, separat de un perete sau o punte, dacă spaţiul din jurul penetrării peretelui sau punţii asigură separarea etanşă la gaze a celor două spaţii. Alternativ acest echipament poate fi de asemenea acţionat de motoare electrice de un tip certificat de securitate adiacente acestora, dacă instalaţia electrică respectă cerinţele de la capitolul 10.
4. 3.3.4 Compresoarele şi pompele de marfă pot fi acţionate de motoare electrice situate într-un spaţiu
  asigure accesul liber la ele, fără a prezenta pericol pentru personalul care poartă îmbrăcăminte de protecţie şi care are un aparat de respiraţie, iar în caz de accident să permită evacuarea din aceste spaţii a persoanelor care şi-au pierdut cunoştinţa. Cel puţin două uşi şi căi separate de evacuare trebuie să fie prevăzute în încăperile de maşini pentru marfă, cu excepţia faptului că o singură cale de evacuare poate fi acceptată dacă distanţa maximă de parcurs până la uşă este mai mică sau egală cu 5 m.
5. 3.3.5 Amenajările din încăperile de maşini pentru marfă şi compartimentele de tip turelă trebuie să
  toate supapele necesare pentru manevrarea mărfii. Trebuie să se ia măsuri adecvate pentru a asigura drenarea compartimentelor pompelor şi compresoarelor.
6. 3.3.6 Personalul care poartă îmbrăcăminte de protecţie trebuie să poată avea acces cu uşurinţă la
  structurii în caz de explozie sau de degajare necontrolată de gaze sub presiune (suprapresiune şi/sau rupere fragilă) şi caracteristicile lor trebuie să se bazeze pe o analiză a riscurilor care ţine seama de capacitatea dispozitivelor de decompresiune.
7. 3.3.7 Compartimentele de tip turelă trebuie să fie proiectate astfel încât să-şi menţină integritatea
3.4 Posturi de comandă pentru operaţiuni cu marfa
la intemperii şi poate fi amplasat în interiorul zonei de marfă. Postul de comandă pentru operaţiuni cu marfa poate fi situat în interiorul încăperilor de locuit, încăperilor de serviciu sau al posturilor de comandă cu condiţia respectării următoarelor prevederi:
1. 3.4.1 Orice post de comandă pentru operaţiuni cu marfa trebuie să fie situat deasupra punţii expuse
  1. .1 postul de comandă pentru operaţiuni cu marfa să fie o zonă protejată la gaze;
    la încăperile descrise mai sus; şi
  2. .2 dacă intrarea corespunde prevederilor de la 3.2.4.1, postul de comandă poate avea acces
    operaţiuni cu marfa nu trebuie să aibă acces la încăperile descrise mai sus şi pereţii de separare pentru aceste încăperi trebuie să fie izolaţi cu construcţii de tip A-60.
  3. .3 dacă intrarea nu corespunde prevederilor de la 3.2.4.1, postul de comandă pentru
    protejată la gaze, aparatele trebuie să fie, în măsura în care este posibil, cu citire indirectă şi trebuie, în orice caz, să fie proiectate astfel încât să împiedice orice scurgere de gaze în atmosfera acestei încăperi. Instalarea detectorului de gaze în postul de comandă pentru operaţiuni cu marfa nu va determina considerarea acestui post ca şi zonă cu potenţial pericol la gaze dacă el este instalat în conformitate cu prevederile de la 13.6.11.
2. 3.4.2 În cazul în care postul de comandă pentru operaţiuni cu marfa este proiectat ca o încăpere
  mărfuri inflamabile este o încăpere cu potenţial pericol la gaze, trebuie să fie eliminată orice sursă de aprindere şi orice echipament electric trebuie să fie instalat în conformitate cu prevederile capitolului 10.
3. 3.4.3 În cazul în care postul de comandă pentru operaţiuni cu marfa al navelor care transportă

3.S Accesul la spaţiile din zona de marfă

corpului dublu al navei fără demontarea vreunui element de structură fixă sau a vreunei instalaţii fixe. Dacă această examinare vizuală, fie că este sau nu este însoţită de inspecţiile prevăzute la 3.5.2, 4.6.2.4 sau 4.20.3.7, este posibil a fi efectuată doar la suprafaţa exterioară a corpului dublu al navei, atunci suprafaţa interioară a corpului dublu al navei nu trebuie să fie peretele unui tanc pentru combustibil lichid.

3.5.1 Trebuie să fie po

Amendamente nr. 692/2014

Pe scurt

De ce spunem asta

Ce acte modifică acest act

Textul actului

(adoptată la 22 mai 2014)

REZOLUŢIA MSC.370(93)

CONSTRUCŢIA ŞI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL GAZELOR LICHEFIATE (CODUL IGC)

AMENDAMENTE LA CODUL INTERNAŢIONAL PENTRU

PENTRU CONSTRUCŢIA ŞI ECHIPAMENTUL NAVELOR PENTRU TRANSPORTUL ÎN VRAC AL GAZELOR LICHEFIATE (CODUL IGC)

AMENDAMENTE LA CODUL INTERNAŢIONAL

Introducere

CAPITOLUL 1 GENERALITĂŢI

1.1 Aplicare şi implementare

1.2 Definiţii

1.3 Echivalenţe

1.4 Inspecţii şi certificare

CAPITOLUL 2

MARFĂ

CAPACITATEA DE SUPRAVIEŢUIRE A NAVEI ŞI AMPLASAREA TANCURILOR DE

2.1 Generalităţi

2.2 Bordul liber şi stabilitatea

2.3 Ipoteze referitoare la avarie

2.4 Amplasarea tancurilor de marfă

Tanc independent prismatic Figura 2.S(a) - DistanJa de protecJie

Tanc cu semi-membrană Figura 2.S(b) - DistanJa de protecJie

Tanc cu membrană

Figura 2.S(c) - DistanJa de protecJie

Tanc sferic

Figura 2.S(d) - DistanJa de protecJie

Tanc de tip de presiune Figura 2.S(e) - DistanJa de protecJie

2.S Ipoteze referitoare la inundare

2.6 Norme referitoare la avarie

2.7 Cerinţe referitoare la supravieţuire

CAPITOLUL 3 AMENAJAREA NAVEI

3.1 Separarea zonei de marfă

3.2 Încăperi de locuit, încăperi de serviciu, încăperi de maşini si posturi de comandă

3.3 Încăperile de maşini pentru marfă şi compartimentele de tip turelă

3.4 Posturi de comandă pentru operaţiuni cu marfa

3.S Accesul la spaţiile din zona de marfă