STUDIU DE FUNDAMENTARE din 15 noiembrie 2018 pentru Clinica Multifuncţională "Dr. Calistrat Grozovici" corp A şi corp B

EMITENT

GUVERNUL

Publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 1.000 bis din 27 noiembrie 2018



Notă ... Aprobat prin Hotărârea nr. 920 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.000 din 27 noiembrie 2018

COMISIA NAŢIONALĂ DE STRATEGIE ŞI PPROGNOZĂ

Anexă

Studiu de fundamentare CLINICA MULTIFUNC,IONALĂ “DR. CALISTRAT GROZOVICI” CORP A 'i CORP B

2018

CUPRINS

1. 1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

   1. 1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

   2. 1.2. Descriere generală a proiectului

   3. 1.3. Oportunitatea realizării proiectului

   4. 1.4. Propuneri de parteneri publici

   5. 1.5. Beneficiarul investiţiei

   6. 1.6. Durata estimată de realizare a proiectului

2. 2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării proiectului

   1. 2.1. Prezentarea contextului actual

   2. 2.2. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor

   3. 2.3. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen lung

3. 3. Prezentarea fluxului de pacienţi

4. 4. Principalele caracteristici tehnice, financiare şi contractuale ale proiectului

   1. 4.1. Descrierea tehnică a proiectului

   2. 4.2. Situaţia de ansamblu existentă

   3. 4.3. Descrierea fluxurilor medicale şi a dotării cu echipamente

   4. 4.4. Condiţiile tehnice actuale (încadrarea obiectivului în politicile generale/sectoriale/regionale, legislaţie existentă, acorduri internaţionale, care obligă/sugerează realizarea obiectivului de investiţii etc.)

5. 5. Studii şi analize cu privire la modul de realizare a proiectului

   1. 5.1. Diferenţe între PPP vs. achiziţia publică tradiţională

   2. 5.2. Principalele etape contractuale

   3. 5.3. Prezentarea costurilor şi veniturilor proiectului, mecanismul de plată, veniturile partenerului privat

      1. 5.3. A. Corpul A

      2. 5.4. Beneficii aduse de realizarea proiectului

         1. 5.4.1.A. Beneficii pentru mediu corp A

            1. 5.4.2.A. Beneficii economice corp A

               1. 5.4.3.A. Beneficii sociale corp A

      3. 5.5. A. Analiza de senzitivitate corp A

      1. 5.3. B. Corpul B

         1. 5.4.1.B. Beneficii pentru mediu corp B

         1. 5.4.2.B. Beneficii economice corp B

         1. 5.4.3.B. Beneficii sociale corp B

         1. 5.5. B. Analiza de senzitivitate corp B

         2. 5.6. Analiza de risc

         3. 5.7. Sistemul de penalităţi

         4. 5.8. Încetarea contractului PPP şi compensaţiile plătibile

6. 6. Concluzii

Studiu de fundamentare

CLINICA MULTIFUNCŢIONALĂ “DR. CALISTRAT GROZOVICI” CORP A ŞI CORP B

1. 1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

   1. 1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:

      Clinica Multifuncţională “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B

   2. 1.2. Descrierea generală a proiectului

      Proiectul se încadrează în strategiile şi politica de dezvoltare în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii din România, adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populaţia deservită, în conformitate cu strategia şi politica Guvernului în domeniul asigurării sănătăţii populaţiei.

      Obiectivul face parte din Strategia naţională de sănătate 2014 - 2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014 - 2020 pentru implementarea Strategiei naţionale, care vizează îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, prin reabilitarea infrastructurii serviciilor de sănătate şi prin asigurarea şi monitorizarea calităţii serviciilor de sănătate publice şi private, promovarea cercetării şi inovării în sănătate, colaborarea intersectorială pentru o stare de sănătate mai bună a populaţiei, în special a grupurilor vulnerabile, eficientizarea sistemului de sănătate, prin accelerarea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor moderne, dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel naţional, regional şi local.

      Strategia Naţională din 18 noiembrie 2014

      Arii strategice pentru sectorul de sănătate: Aria strategică 1: Sănătate publică. Aria strategică 2: Servicii de sănătate:

      •  un sistem de servicii de asistenţă comunitară de bază, destinate grupurilor;

      •  creşterea eficacităţii şi diversificarea serviciilor de asistenţă medicală primară;

      •  consolidarea calităţii şi eficacităţii serviciilor furnizate în ambulatorul de specialitate;

      •  creşterea gradului de siguranţă a populaţiei prin consolidarea sistemului integrat de urgenţă şi asigurarea accesibilităţii la asistenţa medicală de urgenţă adecvată, în mod echitabil;

      •  regionalizarea/concentrarea asistenţei medicale spitaliceşti şi crearea de reţele regionale de referinţă, cu spitale şi laboratoare de diferite grade de competenţă, interconectate cu sectorul de asistenţă primară şi ambulatorie de specialitate;

      •  creşterea accesului la servicii de reabilitare, paliaţie şi de îngrijire pe termen lung.

        Aria strategică 3 - Măsuri transversale:

      •  întărirea capacităţii administrative la nivel naţional, regional şi local, şi comunicarea schimbării;

      •  implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate;

      •  implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor financiare în sănătate, asigurarea controlului costurilor şi a protecţiei financiare a populaţiei;

      •  asigurarea şi monitorizarea calităţii serviciilor de sănătate publice şi private;

      •  dezvoltarea şi implementarea unei politici a medicamentului, care să asigure accesul echitabil şi sustenabil la medicaţia bazată pe dovezi a populaţiei;

      •  promovarea cercetării şi inovării în sănătate;

      •  colaborare intersectorială pentru o stare de sănătate mai bună a populaţiei, în special a grupurilor vulnerabile;

      •  eficientizarea sistemului de sănătate, prin accelerarea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor moderne (E- sănătate);

      •  dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel naţional, regional şi local, în vederea reducerii inechităţii în accesul la serviciile de sănătate;

      •  crearea unei imagini „moderne – tehnologice – performante” a Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Profesor Dr. Matei Balş”;

      •  crearea unei clădiri independente, uşor reperabilă dinspre calea de acces din strada Dr. Grozovici;

      •  integrarea noii construcţii în contextul sitului actual, fără perturbarea activităţilor medicale existente;

      •  un punct important în concepţia noului spital este adaptarea arhitecturală pentru asigurarea normelor spitaliceşti corespunzătoare, raportate la infecţiile nozocomiale:

        • o prevederea a numeroase puncte de spălare a mâinilor,

        • o alegerea materialelor şi tratarea lisă a suprafeţelor pereţilor, pardoselilor şi a plafoanelor, vor permite curăţarea şi decontaminarea uşoară a tuturor pieselor componente ale spitalului,

        • o asigurarea unui acces uşor pentru verificarea şi întreţinerea echipamentelor tehnice (exemplu: ghenele), pentru a permite o curăţare şi dezinfecţie periodică;

      •  respectarea dreptului la serviciile de sănătate a populaţiei;

      •  garantarea calităţii şi siguranţei actului medical;

      •  asigurarea accesibilităţii la servicii medicale;

      •  aprecierea competenţelor profesionale şi încurajarea specializărilor;

      •  crearea de noi locuri de muncă, prin implementarea proiectului;

      •  realizarea acestui pachet de lucrări va influenţa şi va ameliora în mod direct întreaga activitate medicală, la scara întregului spital.

   3. 1.3. Oportunitatea realizării proiectului În context istoric

      1880 – anul de înfiinţare a “Spitalului Colentina”

      1880 – acesta este anul în care s-au construit primele barăci de izolare a bolilor contagioase, în cadrul “Spitalului Colentina” al Eforiei Spitalelor Civile, aşezământ ce exista deja din anul 1864. Cele câteva barăci iniţiale s-au transformat în două pavilioane, 14 ani mai târziu.

      Acestea aveau iniţial o capacitate de 40 de paturi. În 1921 se construieşte şi pavilionul III, cu încă 25 de paturi şi astfel ia naştere cel mai nou spital de boli contagioase din ţară. Medicul primar Calistrat Grozovici (1862-1919) este prima personalitate care a condus “secţia contagioşi Colentina” în perioada 1900-1919. În anul 1938 se înfiinţează disciplina de boli contagioase, precum şi clinica cu aceeaşi specializare. Se constituie nucleul “şcolii de boli infecţioase de la Spitalul Colentina”, având drept trăsătură esenţială îmbinarea creatoare a

      diagnosticului clinic cu cel de laborator.

      Şcoala de boli infecţioase de la “Spitalul Colentina”, iniţiată de profesorul Mironescu şi discipolii săi, s-a consolidat în 1941, odată cu preluarea conducerii “Secţiei contagioşi adulţi” de către profesorul doctor Matei Balş. Principala preocupare a profesorului Balş a fost lupta pentru diagnosticul şi terapia etiologică a infecţiei. El este întemeietorul şcolii moderne româneşti de bacterologie clinică, laureat al Premiului de Stat clasa I, pentru descoperirea nitrofuranului şi aplicarea lui în febra tifoidă. Un an important în istoria “Spitalului Colentina” este 1950, când reformele din domeniul învăţământului şi al sănătăţii au avut consecinţe directe asupra mediului academic şi sanitar. La “Colentina contagioşi” s-au înfiinţat trei clinici universitare distincte, cu număr de paturi şi personal didactic propriu. De asemenea, în acest moment se petrece separarea de “Spitalul Colentina”, secţia devenind autonomă şi luând titulatura de “Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Colentina”. Noua unitate spitalicească avea câteva sute de paturi, numeroase laboratoare şi trei clinici.

      Un moment important în istoria unităţii spitaliceşti, s-a petrecut în anul 1999, când s-a înfiinţat Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş”. Acest pas a asigurat continuitatea prestigioasei “Şcoli de Boli Infecţioase de la Spitalul Colentina”. Cercetarea ştiinţifică în domeniul infecţiilor constituie încă de atunci, una dintre acţiunile importante ale Institutului. Aceasta vizează dezvoltarea şi eficientizarea sectoarelor de imunologie, biologie celulară, genetică moleculară, epidemiologie, hepatologie, de diagnostic virusologic, imunologic şi psihosomatic în HIV/SIDA.

      În context actual

      •  Existenţa unui număr ridicat de personal medical tânăr, capabil să se perfecţioneze continuu, corespunzător exigenţelor reformei sanitare.

      •  Posibilitatea de atragere de fonduri naţionale, europene, pentru sprijinirea programelor naţionale şi dezvoltarea unor noi servicii.

      •  Platforma tehnică a proiectului CRCBMBI.

      •  Posibilităţi de colaborare inter-disciplinară cu alte spitale.

      •  Colaborare ştiintifică cu alte Universităţi, prin intermediul Discplinei de Boli Infecţioase a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, al Academiei Europene HIV/SIDA şi boli infecţioase şi a nucleului de cercetare ştiinţifică aferent Academiei de Ştiinţe Medicale.

      •  Îmbunătăţirea legislaţiei privind oferta de servicii integrate pentru asociaţii şi firme.

      •  Externalizarea parţială şi extinderea activităţii (servicii de îngrijire la domiciliu, împreună cu asociaţii sau fundaţii specializate).

      •  Diversificarea serviciilor medicale pe trei tipuri de pachete (de bază, programe naţionale şi asigurări private suplimentare).

      În context tehnic

      Problema identificată ca prioritară este necesitatea dezvoltării infrastructurii spitaliceşti, în vederea îmbunătăţirii performanţei clinice şi financiare a activităţilor institutului, ceea ce va conduce la creşterea siguranţei şi a gradului de satisfacţie a pacientului

      În acest sens, se impune îmbunătăţirea capacităţii de răspuns a institutului la nevoile pacienţilor, prin componenta de adresabilitate, curativă şi de cercetare, în conformitate cu strategia de dezvoltare a institutului în perioada imediat următoare.

      Această infrastructură trebuie dezvoltată, deoarece pe termen mediu şi lung este nevoie de un nou concept medical multifuncţional, adaptat cerinţelor contemporane de îngrijiri de sănătate.

      În acest context, noul concept arhitectural va asigura o circulaţie generală fluentă şi funcţională, atât a pacienţilor, cât şi a personalului medico-sanitar şi auxiliar.

      Astfel, centrele de diagnostic şi tratament vor permite separarea fluxurilor de operaţiuni pe tipuri de afecţiuni, printr-o succesiune logică a actelor/îngrijirilor medicale, atât în scop curativ, cât şi în scop de cercetare clinică.

      Matricea de prioritizare a problemelor/matricea multicriterială

      Arie	Criterii
      Dezvoltare a de noi servicii spital	Adresabilitate	Acces	Importanţă pentru pacienţi	Importanţă pentru spital	Costuri	Total
      Terapie intensivă	2x0,25	2x0,25	3x0,5	2x0,5	2x0,75	5
      Unitate cercetare	4x0,25	3x0,25	3x0,5	3x0,5	4x0,75	7,75
      Upgrade hotelier	3x0,25	4x0,25	4x0,5	4x0,5	4x0,75	8,75
      Servicii chirurgie patologie infecţioasă	1x0,25	1x0,25	2x0,5	1x0,5	4x0,75	5

      4 – prioritate maximă; 3 – prioritate medie; 2 – prioritate mică; 1 – neprioritar.

      II

      Unitate cercetare

      I

      Upgrade hotelier

      IV

      Servicii chirurgie b. infecţioase

      III

      Terapie intensivă

   4. 1.4. Propuneri de parteneri publici

      Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof.

      Dr. Matei Balş”

   5. 1.5. Beneficiarul investi'iei

      Societatea de proiect - pe parcursul derulării contractului.

      După finalizarea contractului, beneficiarul obiectivului nou creat va fi partenerul public.

   6. 1.6. Durata estimată de realizare a proiectului

      Durata de realizare a proiectului (proiectare, construcţie şi operare) este de 17,5 ani, din care 30 luni execuţie efectivă (proiectare şi construcţie).

2. 2. Situa'ia existentă 'i necesitatea realizării proiectului

   1. 2.1. Prezentarea contextului actual

      Terenul aferent viitoarei Clinici multifuncţionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B, care face obiectul acestui studiului de fundamentare este situat de-a lungul străzii Dr. Grozovici nr.1, Sector 2, Bucureşti, având trei căi de acces pentru pietoni şi vehicule.

      Pe suprafaţa terenului în prezent se află următoarele construcţii:

      • - clădirea Pavilionului 6 - clădire pe parter cu acoperiş în pante,

      • - capela – clădire parter cu acoperiş în pante - integrată în clădirea Pavilionului 6,

      • - zonă de staţionare pentru 25 de vehicule ,

      • - două clădiri parter - pentru paznicii care supraveghează cele două accese dinspre strada Dr.Grozovici.

      Toate aceste clădiri sunt actualmente într-o stare de degradare avansată şi prezintă pericol în caz de seism şi de incendiu, ţinând cont de vechimea instalaţiilor electrice în funcţiune.

      Clădirea Pavilionului 6 este non funcţională şi neadaptată pentru funcţiunile spitaliceşti.

      Din punct de vedere arhitectural, pavilionul 6 şi cele două clădiri de pază, nu prezintă nici un interes.

      În concluzie, demolarea acestor construcţii se impune, ca fiind soluţia unică pentru crearea a două corpuri noi: Corpul A şi Corpul B, legate între ele şi cu Pavilionul 3 existent.

      Integrare Urbană

      Clădirile nou propuse, vor fi independente din punct de vedere funcţional şi logistic, de clădirile existente.

      Corpurile nou propuse sunt detaşate de clădirile spitalului existent, la o distanţă de minimum 8 m, pentru a permite o iluminare

      naturală corespunzătoare a tuturor spaţiilor interioare şi o protecţie contra incendiilor.

      La etajul 1 este prevăzută o legătură între pavilionul nr. 3 existent şi noile clădiri ale Clinicii Multifuncţionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B.

      Volumetria Clinicii Multifunc[ionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B

      Clinica Multifuncţională “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B va fi tehnologică – modernă – performantă, adaptată la configuraţia terenului, respectând clădirile din imediata vecinătate. Faţadele vor fi lise, pentru evitarea depunerilor de praf.

      Orientată spre viitor, imaginea respectă peisajul şi cadrul construit din vecinatatea apropiată.

      Toate lucrările care vor avea loc pe terenul spitalului, în etape succesive, se vor desfăşura astfel încât, dacă există construcţii spitaliceşti, acestea să funcţioneze în permanenţă, pe toată durata şantierului, fără a diminua capacitatea lor funcţională. De asemenea, cel puţin unul din accesele actuale va fi menţinut liber, pentru o bună funcţionare a unităţii spitaliceşti.

      Înainte de începerea lucrărilor de orice fel, cu impact asupra clădirilor existente şi viitoare ale spitalului, se va proceda la o “etapă pregătitoare” care va asigura următoarele:

      1. A. Remodelarea solului pe porţiunile de teren neconstruit:

         • - delimitarea parcelei de teren destinată construcţiei noii Clinici Multifuncţionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B,

         • - verificarea planului topografic şi consultarea ADP-ului .

      2. B. Reorganizarea şi prepararea viitoarelor branşamente pentru etapa finală:

      • - electricitate,

      • - evacuarea apelor uzate şi pluviale,

      • - instalaţiile de încălzire,

      • - instalaţiile de produs apă caldă menajeră,

      • - branşamente apă la capacitatea necesară,

      • - branşamente gaz metan etc.,

      • - amplasarea viitoare a fluidelor medicinale,

      • - prepararea eventualelor reţele existente (conform planurilor), în vederea neutralizării/protecţiei lor.

      Pe durata “etapei pregătitoare”, toate instalaţiile actuale necesare vor fi menţinute în stare de funcţionare.

      Toate lucrările, de orice tip, se vor executa conform avizelor obţinute şi conform normelor în vigoare din România.

   2. 2.2. Analiza situa'iei existente şi identificarea deficienţelor

      Institutul Naţional de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Balş ", Bucureşti este, conform art. 1 din HG nr. 1106/2002, o unitate sanitară de interes naţional. În cadrul institutului funcţionează mai multe secţii, cu un număr total de 680 de paturi, pentru secţiile continue de adulţi şi copii, 20 paturi în 2 secţii pentru spitalizarea de zi (adulţi şi copii), 50 de paturi pentru însoţitori, laboratoare de investigaţii clinice şi paraclinice, 2 secţii de terapie intensivă, un pavilion de administraţie, centru de cercetare şi învăţământ, precum şi spaţii destinate activităţilor medicale conexe şi spaţii tehnice.

      Activitatea institutului se desfaşoară în regim de spital, 24h/24h, 7 zile/săptămână, în cadrul unui ansamblu de clădiri dispuse în sistem pavilionar.

      Institututul Naţional de Boli Infecţioase ”Prof.Dr. Matei Balş”, cel mai mare centru de tratament şi prevenţie a patologiei infecţioase din România, de interes strategic naţional, este structurat în sistem vechi pavilionar. În ultimii ani, câteva dintre clădirile existente au fost renovate şi au fost adăugate altele noi, construite şi concepute conform celor mai noi tehnologii din sectorul medical.

      S-au identificat urmatoarele puncte slabe în situaţia actuală, care conduc la necesitatea investiţiei:

      • - existenţa unor pavilioane cu structură învechită;

      • - număr mare de consultaţii la camera de gardă, care necesită suplimentarea semnificativă a activităţii medicale;

      • - perioade de spitalizare crescute, cauzate de modificări în structura patologiei internate (endocardite, enterocolite cu Cl. dificile, osteodiscite etc.), ale căror costuri nu se regăsesc în valorile DRG primite ("high outliers");

      • - număr relativ mic de paturi, care nu poate satisface întotdeauna necesităţile de îngrijire şi izolare a cazurilor grave;

      • - rată mare de utilizare a paturilor - risc de apariţie a unor infecţii nosocomiale şi imposibilitatea internării unor cazuri noi care necesită internare;

      • - finanţare doar prin sistemul DRG, ceea ce poate duce la un deficit important financiar;

      • - lipsa interconectării pavilioanelor prin căi de acces facile şi rapide, pentru maximizarea accesului şi scurtarea timpilor de

        aşteptare la investigaţiile paraclinice şi de laborator de specialitate;

      • - utilizarea inadecvată a personalului, prin necesitatea suplimentării resurselor umane pentru transportul pacienţilor şi al probelor biologice;

      • - lipsa unui sistem de transport pneumatic al probelor biologice de la nivelul pavilioanelor la laboratoarele centrale.

        La acestea se adaugă şi următoarele ameninţări:

      • - indice mare de prezentabilitate la camerele de gardă (pacienţi neinternaţi), pentru care nu există posibilitatea decontării serviciilor de către CASMB – peste 600 /zi;

      • - migrarea cadrelor medicale şi paramedicale în alte unităţi, sau în străinătate, din cauza condiţiilor de salarizare limitative;

      • - proceduri dificile de înlocuire a unor echipamente medicale depăşite fizic şi moral;

      • - creşterea potenţială a numărului de refugiaţi, care ar pune în circulaţie microorganisme, cu impact asupra sănătăţii publice.

   3. 2.3. Analiza cererii de bunuri 'i servicii, inclusiv prognoze pe termen lung

      Obiectivul propus este în acord cu susţinerea performanţei instituţionale, prin asigurarea continuităţii şi stabilităţii activităţii medicale a entităţilor privind patologia asociată bolilor infecţioase, corelarea activităţii medicale şi ştiinţifice cu alte servicii de medicină.

      Noua clinică creează premise optime pentru tratarea, screeningul, diagnosticarea şi monitorizarea tratamentului şi evoluţiei bolilor infecţioase, a cercetării şi studiilor în domeniu.

      Obiectivele investiţiei propuse în domeniul bolilor infecţioase se regăsesc în cele propuse în Strategia Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof.Dr. Matei Balş” pentru perioada 2017-2020, care se înscrie la nivel naţional şi internaţional, urmărind să se alinieze recomandărilor venite din partea organismelor competente ale Comisiei Europene privind strategiile de management ale sănătăţii publice.

      Conform Legii nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, institutul îndeplineşte rolul de for metodologic (tehnic şi profesional) pentru elaborarea ştiinţifică şi profesională a strategiilor de politică sanitară în domeniul bolilor infecţioase din România, urmărind îmbunătăţirea actului medical şi creşterea calităţii serviciilor medicale adresate cetăţenilor.

      Mileniul III a venit cu o nouă abordare în patologia bolilor infecţioase, abordare tradusă prin înfiinţarea de specialităţi de boli infecţioase în mai mare măsură în ţările Uniunii Europene, precum Austria, Franţa etc.

      În acest context, România beneficiază de întâietate, având o reţea bine structurată de boli infecţioase, reţea coordonată de Institutul National de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Balş.

      Obiectivul investiţiei – Clinica Multifuncţională “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B, este cuprins în planul strategic de dezvoltare al Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş” pe perioada 2014-2020.

      Scopul investiţiei este creşterea performanţei clinice şi financiare, prin identificarea practicilor eficiente, utilizarea resurselor adecvate şi furnizarea unui act medical superior, cu cât mai puţine erori, urmate de obţinerea unor avantaje competitive pentru spitalele din sistemul naţional de stat aparţinând Ministerului Sănătăţii, în competiţia de pe piaţa serviciilor de sănătate. Acestea vor fi realizate prin implementarea unor standarde de excelenţă în acordarea îngrijirilor medicale, având la bază componentele cercetării clinice inovatoare. În plan secundar, prin acest proiect va fi consolidat renumele naţional al INBIMB care a devenit în timp, un centru de referinţă pentru rezolvarea problemelor medicale în patologia infecţioasă ale populaţiei din România, crescând puterea de negociere a unor preţuri competitive de la furnizorii din sistemul de sănătate şi capacitatea de atragere de talente medicale tinere, care vor fi motivate să se specializeze la un înalt nivel, în ţara noastră.

      Pentru stabilirea necesităţii şi oportunităţii realizării investiţiei, beneficiarul a întocmit un studiu, în cadrul căruia s-a analizat situaţia existentă şi s-au stabilit măsurile minime, pe care titularul investiţiei trebuie să le ia în considerare pentru buna funcţionare INBIMB, conform normelor actuale naţionale şi europene. Studiul demonstrează avantajele construirii în sistem monobloc, faţă de sistemul pavilionar pentru creşterea performanţei clinice şi financiare şi propune înlocuirea vechilor pavilioane din corpurile C2, C4, C8 şi C14 cu Clinica Multifuncţională “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B, obiectivul de investiţii, pentru care se elaborează prezentul Studiu de fundamentare.

      Institutul este acreditat ANMCS, ISO şi RENAR (SREN ISO 9001:2001, 9004:2001, 9001:2008, 9001:2015), afiliat instituţiilor internaţionale de supraveghere a bolilor infecţioase – ECDC (Centrul European de Control al Bolilor) şi Euro AIDS şi face parte din planul internaţional de măsuri privind emergenţa şi reemergenţa bolilor infecto- contagioase (SARS, gripă, febre hemoragice, bioterorism, etc.). Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof.Dr. Matei Balş” asigură accesul pacienţilor la cel mai recent tip de asistenţă medicală de urgenţă în

      domeniul bolilor infecţioase şi terapie intensivă asociată, atât pentru adulţi cât şi pentru copii. Institutul dispune de aparatură de ultimă generaţie, de înaltă performanţă, minim invazivă pentru pacient, aparatură care permite diagnosticul etiologic precoce şi de mare precizie. Toate aceste caracteristici sunt extrem de importante, în special pentru pacientul critic, a cărui şansă la viaţă depinde de fiecare minut.

      INBIMB este o unitate sanitară de tip monoprofil, clasificat 1M, multipavilionar, şi care îndeplineşte 4 funcţii importante:

      •  asistenţă medicală de specialitate;

      •  cercetare stiintifică;

      •  învaţământ universitar şi postuniversitar

      •  for metodologic în domeniul bolilor infecţioase la nivel naţional.

        Realizarea elementelor de calitate şi în termeni operativi a indicatorilor de performanţă ai managementului INBIMB trebuie să asigure institutului statutul de:

      •  prestator regional şi naţional, activ şi eficient al construcţiei spaţiului academic medical european, în domeniul patologiei infecţioase, recunoscut pentru calitatea actului medical;

      •  centrul naţional de supraveghere a bolilor infecţioase şi HIV/SIDA;

      •  unitate de învăţământ medical superior de renume, universitar, postuniversitar şi academic;

      •  for metodologic naţional în specialitatea bolilor infecţioase şi HIV/SIDA;

      •  centrul de cercetare stiinţifică capabil să emită opinii pertinente pe plan naţional şi internaţional.

      În cadrul planului strategic de dezvoltare a INBIMB 2014 -2020, Proiectul Clinica Multifuncţională “Dr.Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B, reprezintă o prioritate. Planul constă în construirea unei clădiri pentru îndeplinirea cerinţelor actuale privind performanţa profesională şi financiară în sistemul de sănătate, având ca punct focal siguranţa pacienţilor. Pentru realizarea acestui concept este nevoie de o integrare generalizată în structurile deja existente, consideraţiile cele mai importante privind optimizarea condiţiilor hoteliere şi a investiţiilor tehnologice, pentru asigurarea unor costuri operaţionale cât mai scăzute, în vederea corelării lor cu performanţe clinice şi terapeutice mult îmbunătăţite.

3. 3. Prezentarea fluxului de pacienţi

   Fluxul de pacienţi şi circulaţia acestora ar urma să se desfăşoare după cum urmează:

   •  accesul pacienţilor pe targă - pacienţii pe targă provenind din exterior vor ajunge în zona de recepţie a ambulanţelor şi urgenţelor şi vor fi transferaţi după înregistrare în secţiunile funcţionale corespunzătoare;

   •  circulaţia pacienţilor pe targă - în interiorul clinicii, pacienţii pe targă vor fi transportaţi pe mai multe circuite în funcţie de necesităţile de îngrijire;

   •  circulaţia mixtă – pacienţii pe targă, în stare normală de supraveghere sunt transportaţi spre saloanele de cazare, sau în funcţie de necesităţi spre alte sectoare clinice;

   •  circulaţia pacienţilor ambulatorii - accesul pacienţilor ambulatorii se va face prin holul principal către funcţiunile de consultaţii sau către saloanele de cazare;

   •  circulaţia personalului medical - personalul medical circulă de regulă în toate încăperile, cu anumite restricţii impuse de măsurile de igienă ce trebuie respectate; zonele cu restricţii de circulaţie destinate personalului medical sunt dotate cu vestiare suplimentare (exemplu: bloc operator, ATI, sterilizare, sisteme cu SAS);

   •  circulaţia materialului medical şi a cărucioarelor pentru transportul mesei pacienţilor - aceasta este o circulaţie mixtă care leagă zona logistică (farmacie, depozite, ateliere etc.) cu secţiunile funcţionale şi cu cazarea spitalului;

   •  circulaţia vizitatorilor - această circulaţie va fi separată fizic de circulaţia pacienţilor pe targă şi circulaţia logistică;

   •  circulaţia din zona logistică - circulaţia aferente zonei logistice vor fi separate astfel:

     • o circulaţie curată – livrări materiale sterile, farmacie, alimente, lenjerie curată etc.,

     • o circulaţie murdară – evacuarea deşeurilor, circuitul de rufe murdare, accesul la ateliere şi spaţii tehnice;

   •  ascensoare - ascensoarele vor fi prevăzute pentru deservirea tuturor etajelor conform necesităţilor spitalului şi în funcţie de studiul de trafic realizat de fiecare participant la licitaţie, repartizate după cum urmează:

     • o ascensoare pentru public şi personalul medical – 8 ascensoare de 600 kg,

     • o ascensoare pentru pacienţi pe targă – 6 ascensoare de 2000 kg,

     • o ascensoare pentru personal, transportul materialelor şi al cărucioarelor cu mâncare, produse farmaceutice, lenjerie curată etc. – 4 ascensoare de 2600 kg,

     • o ascensor pentru personalul de întreţinere, transportul materialelor folosite, paturi murdare, lenjerie murdară, gunoaie/deşeuri etc. – 2 ascensoare de 2600 kg.

4. 4. Principalele caracteristici tehnice, financiare şi contractuale ale proiectului Clinica Multifunc'ională “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A 'i Corp B

   1. 4.1. Descrierea tehnică a proiectului

      Particularită[i ale amplasamentului

      Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" este amplasat în zona limitrofă inelului central al municipiului Bucureşti, în sectorul 2, în apropierea şos. Ştefan cel Mare şi face parte dintr-o zonă mixtă de servicii publice.

      Vecinătăţi:

      • - la sud: Spitalul Clinic Colentina, cu care împarte terenul deţinut în baza actului de donaţie din partea domnitorului Grigore Ghica, din aprilie 1858,

      • - la vest, nord-vest şi parţial nord: Parcul Circului,

      • - la nord parţial: loturi de locuinţe private,

      • - la est: str. Dr. Calistrat Grozovici.

        Terenul ocupat de INBI "Prof. Dr. Matei Balş", teren ce aparţine statului român are suprafaţa totală de 31810 mp (din măsurători), iar suprafaţa construită existentă este de 8360mp. Terenul aferent viitoarei construcţii, care face obiectul acestui proiect ocupă în cadrul lotului general pe care îl deţine INBI "Prof. Dr. Matei Balş", o suprafaţă de cca. 7000 mp, reprezentând zona ce va fi afectată de lucrări subterane şi supraterane. Delimitarea zonei de teren afectată de lucrări, în cadrul amplasamentului general, ţine cont de următoarele:

        • - limitele laterale ale proprietăţii,

        • - retragerile minime faţă de clădirile învecinate existente pe amplasament,

        • - lucrările de săpături şi sprijiniri, la nivelul terenului,

        • - păstrarea pe toată durata execuţiei a accesului facil la pavilioanele existente,

        • - amenajările exterioare preconizate la finalizarea lucrărilor,

        • - surse de poluare existente în zonă.

      Având în vedere amplasamentul, sursele de poluare sunt cele obişnuite, care sunt existente în întreg oraşul, la care se adaugă deşeurile specifice spitalelor. Pentru protecţia mediului se vor lua toate măsurile necesare, descrise în cadrul capitolelor următoare.

   2. 4.2. Situaţia de ansamblu actuală

      Suprafaţă teren St = 31.810 mp. Aria construită existentă = 8.908 mp.

      Aria desfaşurată existentă = 31.644 mp. POT existent = 28%

      CUT existent = 1

      Regim de înalţime maxim existent = S+P+4E+5Er.

      Descrierea configuraţiei funcţionale şi spaţial - volumetrice a clădirilor existente

      Pe suprafaţa terenului ce va fi afectat de lucrări şi în directă vecinătate, se află în prezent mai multe corpuri de clădire, dintre care unele se vor desfiinţa deoarece nu mai corespund cerinţelor actuale.

      Corpurile care nu mai corespund cerinţelor funcţionale şi vor fi desfiinţate (există autorizaţii de desfiinţare) au următoarele caracteristici:

      •  C2 - pavilion nr. 6 (autorizaţie de desfiinţare nr. 207/6G din 27.04.2011) cu regim de înălţime la nivel de parter, aria construită de 1271 mp, aria desfăşurată 1.271 mp;

      •  C4 - pavilion nr. 2 (autorizatie de desfiinţare nr. 569/27G din 02.11.2017 comună pentru pavilioanele C4, C8 şi C14) cu regim de înălţime parter, aria construită şi aria desfăşurată de 368 mp;

      •  C8 - pavilion nr. 1 cu regim de înălţime parter, aria construită şi aria desfăşurată de 368 mp;

      •  C14 - pavilion genetică moleculară cu regim de înalţime S+P, aria construită de 163 mp şi aria desfăşurată de 281 mp;

      •  celelalte corpuri se menţin în forma actuală.

      Situaţia existentă a clădirilor din incintă este următoarea:

      Cod constr.	Suprafa'a construită la sol (mp)	Men'iuni
      C1	37	Post control - Parter; Sc.desf.=37mp
      C2	1271	Pavilion nr.6 - parter; Sc.desf.=1271mp Autorizaţie de desfiinţare nr. 207/6G din 27.04.2011
      C3	433	Pavilion administrativ - P+2E; Sc.desf.=1299mp
      C4	368	Pavilion nr.2 - Parter; Sc.desf.=368mp; Autorizaţie de desfiinţare nr. 569/27G din 02.11.2017
      C5	386	Pavilion nr.3 - P+2E+M; Sc.desf.=1544mp
      C6	749	Bloc alimentar _Ss+P+1E; Sc.desf.=2247mp
      C8	368	Pavilion nr.1 - Parter; Sc.desf.=368mp; Autorizaţie de desfiinţare nr. 569/27G din 02.11.2017
      C9	82	Post trafo - Parter; Sc.desf.=82mp
      C10	1946	Pavilion nr.4; Sc.desf.=9775mp. Se compune din tronsoanele: A1 - Ss+P+2E, A2 - Ss+P+3E+M, A3 - Ss+P+3E+M (extinsă peste C31 beci de zarzavat, care implicit s-a desfiinţat), B1 - Ss+P+3E+M, B2 - Ss+P+3E+M
      C11	770	Pavilion nr.5 - Ss+P+3E+M; Sc.desf.=4615mp
      C12	12	Tanc apă - construcţie subterană; Sc.desf.=12mp
      C13	82	Sera - Parter; Sc.desf.=82mp
      C14	163	Pavilion Genetică moleculară-S+P; Sc.desf.=326mp. Autorizaţie de desfiinţare nr. 569/27G din 02.11.2017
      C15	357	Spălătorie - P+1E; Sc.desf.=714mp
      C16	39	Sera mică - parter; Sc.desf.=39mp
      C17	12	Coş incinerator cu instalaţia de incinerare a deşeurilor medicale - dezafectată; Sc.desf.=12mp
      C18	581	Spaţii de învăţământ şi cazare (fosta arhiva) - Ds+P+3E; Sc.desf.=2950mp
      C19	34	Depozit tuburi de oxigen - Parter; Sc.desf.=34mp

      C21	126	Atelier - Parter; Sc.desf.=126mp
      C22	154	Atelier - Parter; Sc.desf.=154mp
      C23	71	Atelier - Parter; Sc.desf.=71mp
      C24	121	Atelier - Parter; Sc.desf.=121mp
      C26	7	Magazie - Parter; Sc.desf.=7mp
      C27	63	Magazie - Parter; Sc.desf.=63mp
      C28	10	Magazie - Parter; Sc.desf.=10mp
      C29	22	Magazie - Parter; Sc.desf.=22mp
      C30	12	Magazie - Parter; Sc.desf.=12mp
      C32	43	Depozit ambalaje - Parter; Sc.=43mp
      C33	41	Anexa provizorie - Parter; Sc.desf.=41mp
      Total	Ac=8908mp	Ad=31644mp

      Date climatice şi particularită[i de relief

      Clima este temperat continentală, cu veri fierbinţi şi ierni deseori aspre, regimul temperaturii aerului fiind în general diferit pentru zona propriu zisă a oraşului, comparativ cu arealele din exteriorul acestuia.

      În zonele Floreasca, Tei şi Pantelimon temperatura medie anuală a fost de 10,5° cu vânturi puternice uneori, cu un grad scăzut de poluare comparativ cu centrul, cu frecvente apariţii ale ceţii şi un volum de precipitaţii sub 500 – 600 mm pe an.

      Datorită caracteristicilor climatice, sectorul 2 suferă de un deficit de umiditate, faţă de valoarea medie optimă, fapt ce creează o stare de disconfort fizic.

      Acest deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona orăşenească, care favorizează evaporararea apei şi umidifică aerul în zonele învecinate

      Referitor la reţelele edilitare în amplasament, care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate, se va realiza un releveu exact al acestora, urmând ca ele să aibă un traseu unic, cât mai simplu şi protejat.

      studiu geotehnic preliminar

      Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din

      Din punct de vedere al categoriei de importanţă conform clasificărilor din cap. 3 din normativul P11-1/2013 construcţiile se încadrează în categoria II. Construcţiile au fost proiectate şi executate în anul 1930.

      Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremur având IMR = 100 ani = 0,24 şi perioada de control (colt) a spectrului de răspuns Tc = 1,6sec.

      În conformitate cu STAS nr. 11100/77 oraşul Bucureşti se află în zona gradului 81 macroseismic după scara Richter, iar STAS-ul nr. 6054/77 indică adâncimea de îngheţ pentru Bucureşti la 80-90 cm.

      Datele preliminare asupra naturii terenului de fundare şi presiunea convenţională

      •  conform studiu geotehnic

        Nivelul maxim al apelor freatice

      •  apele subterane sunt în strânsă legătură cu caracteristicile morfologice şi constituţia geologică a solului;

      •  adâncimea la care se găseşte pânza de apă freatică variază în general, în funcţie de caracteristicile reliefului şi depozitelor acvifere;

      •  pânza de apă freatică din zonă se află la adâncimi cuprinse între 20 şi 30 de metri.

      Clinica Multifuncţională “Dr. Calistrat Grozovici” corp A şi corp B din incinta INBI "Prof. Dr. Matei Balş", va ocupa o suprafaţă de teren de aproximativ 8800mp, în zona de est a incintei INBIMB şi va fi amplasată astfel:

      Corpul A:

      • - la est: pe limita de proprietate dinspre str. C. Grozovici,

      • - la nord: retras cu 8,30 m, faţă de limita proprietăţii,

      • - la sud: retras la 15 m, faţă de limita proprietăţii,

      • - la vest: alipit pavilionului 3.

        Corpul B:

        -la est: retragere de 27,30m, faţă de limita dinspre stradă,

      • - la nord: alipit parţial de Corpul A şi de Corpul C6 existent, la minim 14,70 m de Corpul C5,

      • - la sud: alipit parţial de Corpul C3, faţa de care se va crea o curte de minim 3 m,

      • - la vest: retragere minim 8 m, faţă de Corpul C10.

      Norme şi normative în vigoare ce definesc domeniul

      • - Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată cu completările şi modificările ulterioare, Titlul VII, Spitalele,

      • - Hotărârea nr. 1028 din 18 noiembrie 2014, privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020 şi a Planului de acţiuni pe perioada 2014-2020, pentru implementarea Strategiei naţionale;

      • - HG nr. 144/2010, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu completarile şi modificările ulterioare;

      • - Hotărârea nr. 907 din 29 noiembrie 2016, privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor /proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice;

      • - Legea nr. 500/2002, privind finanţele publice, cu modificările ulterioare;

      • - Ordin Nr. 1232 din 9 octombrie 2006, pentru aprobarea Normelor privind suspendarea activităţii spitalelor, care nu respectă condiţiile prevăzute de autorizaţia sanitară de funcţionare;

      • - Ordinul nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital, în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare;

      • - Ordin Nr. 1101/2016 din 30 septembrie 2016, privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare;

      • - Normativ NP-015-1997, privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor;

      • - Normativ NP-021-1997, privind proiectarea de dispensare şi policlinici pe baza exigenţelor de performanţă;

      • - Normativ privind siguranţa la foc a construcţiilor P118/1999, P118- 2/2013, P118-2/2015;

      • - Normativ NP 127-2009 privind securitatea la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme;

      • - Normativ NP 051-2012 privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap;

      I7-2011 - Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor;

      NTE 007/08 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice;

      Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1 kV - NTE 006/06/00;

      NP-061-02 - Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri;

      Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la proiectarea şi executarea construcţiilor, instalatiilor şi a altor amenajări;

      Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată cu completările şi modificările ulterioare;

      C 56-2000 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor;

      NP I18/1/2001 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de telecomunicaţii şi semnalizare din clădirile civile şi de producţie;

      NP I18/2/2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi a sistemelor de alarmare contra efracţiei din clădiri;

      Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată cu completările şi modificările ulterioare;

      HG 301/2012 - Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

      SR EN 54. Sisteme de detecţie şi alarmă la incendiu;

      Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

      Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin ordin MAI nr. 163/28.02.2007;

      EIA/TIA-568-A (Commercial Building Telecommunications Cabling Standard) si specificaţiile TSB 36 si TSB 40A;

      EIA/TIA-569 (Commerical Building for Telecommunicatios Pathways and Spaces);

      EIA/TIA-606 (The Administration Standard for The Telecommunications Infrastuctures of Commercial Buildings); Legea 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii muncii şi norme metodologice de aplicare, cu modificările ulterioare;

      Instrucţiuni proprii interne de securitatea şi sănătatea muncii, pentru transportul şi distribuţia energiei electrice IPI – 2007 şi altele.

      Prezentarea investiţiei Clinica Multifuncţională “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B şi a caracteristicilor principale ale construcţiei (anexă):

      Corp A:

      Aria construită = 2444 mp,

      Aria construită desfăşurată = 27520 mp, Regim de înălţime = 2S+P+2E+3-7Er,

      Categoria de importanţă – B (cf. H.G.R.NR.766-1997), Clasa de importanţă – I (cf. Normativ P100-1/2013),

      Grad de rezistenţă la foc – I (cf. P118-1999, P118-2/2013, P118- 3/2015),

      Nr. comp. incendiu - 2 (cf. Normativ P118-1999, P118-2/2013, P118-3/2015),

      Nr. locuri de parcare – 278, Nr. paturi – 256,

      Nr.unităţi bloc operator – 5.

      Corp B

      Aria Construită = 3533 mp, Arie desfăşurată = 23685,6 mp,

      Regim de înalţime maxim = 2S+P+5E+6-8Er, Categoria de importanţă - B (cf. H.G.R.NR.766-1997), Clasa de importanţă - I (cf. Normativ P100-1/2013),

      Grad de rezistenţă la foc - I (cf. P118-1999, P118-2/2013, P118- 3/2015),

      Nr. comp. incendiu - 2 (cf. Normativ P118-1999, P118-2/2013, P118-3/2015),

      Nr. locuri de parcare – 190, Nr.paturi – 380.

      Clinica Multifuncţională “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B este o construcţie publică formată din 2 corpuri de clădire, A şi B, cu funcţiune de clinică medicală şi cercetare. Construcţia va avea regim de înalţime maxim 2S+P+8E.

      Structura de rezistenţă propusă este cu diafragme în conlucrare cu cadre de beton armat. Pentru subsoluri se propune o incinta de piloni foraţi. Radierul de beton armat se va rezema pe incinta de piloţi foraţi.

      Structura subsolurilor va avea rigiditatea mult sporită faţă de suprastructură. Armaturile folosite au clasa de ductilitate C.

      Descrierea activităţilor şi funcţiunilor Corp A:

      • - hol general de recepţie,

      • - urgenţă - cazare temporară de 6 paturi/internări/externări,

      • - cabinet consultaţii/ birouri medici/ 5 camere medici de gardă,

      • - imagistică,

      • - centru de radioterapie,

      • - sterilizare,

      • - morgă,

      • - capelă

      • - farmacie,

      • - 6 unităţi de cazare de 30 de paturi fiecare,

      • - 1 unitate de cazare de 26 de paturi,

      • - 1 unitate ambulatoriu de 18 paturi,

      • - 2 unităţi ATI cu 16 paturi fiecare,

      • - bloc operator cu 5 săli şi 2 paturi ATI cardio/neuro,

      • - spaţii diverse/logistice /tehnice,

      • - amfiteatru cu 250 locuri, săli de cursuri pentru studenţi, săli de şedinţe,

      • - heliport - platforma va fi instalată pe ultima terasă a noului spital pentru a permite aterizarea elicopterelor sanitare pentru cazuri de urgenţă.

        Corp B

      • - hol de receptie, circulaţii aferente circuitului medical, circulaţii separate pt. vizitatori,

      • - serviciul internări/externări,

      • - ambulatoriu,

      • - cabinet consultaţii/birouri medici - 23 incinte,

      • - camere medici de gardă - 6 incinte,

      • - laboratoare, camere recoltări şi analize probe – 27 incinte,

      • - cabinete asistente - 26 cabinete,

      • - camere infirmiere - 15 camere,

      • - spaţii cazare - 125 rezerve cu 2 paturi şi 130 rezerve cu un pat (total 380 paturi),

      • - camere raport studenţi – 15 unităţi,

      • - spaţii pentru vizitatori,

      • - vestiare personal medical,

      • - farmacie,

      • - cameră sterilizare - 6 unităţi,

      • - bloc cercetare cu laboratoare/cabinete/spaţii auxiliare pe grupuri de cercetare - 24 unităţi,

      • - spaţii diverse/logistică, ateliere de întreţinere şi reparaţii

        -spaţii tehnice (centrală termică, centrale de ventilaţie şi climatizare, grup electrogen, tablou electric general, cameră tratare ape uzate etc.),

      • - adăpost de protecţie Civilă (ALA),

      • - parcare pentru 190 autoturisme etc .

      Situa[ia existentă a utilită[ilor şi analiza de consum;

      Clădirile dispun de toate utilităţile.

      Pentru buna funcţionare, clădirile sunt prevăzute cu instalaţiile curente necesare:

      • - alimentarea cu apă şi canalizarea apelor menajere se va realiza prin racordarea la reţelele existente în incintă ;

      • - alimentarea cu caldură se va face prin racord la punctul termic din incintă, cu măsuri de adaptare la conceptul casa verde;

      • - energia electrică va fi asigurată prin racordarea la posturile de transformare noi ce urmează a fi instalate;

      • - alimentarea cu gaze naturale se va face prin racordarea la reţelele existente în incintă;

      • - deşeurile industriale reciclabile vor fi preluate de o firmă specializată;

      • - deşeurile medicale vor fi eliminate conform contractului de prestări servicii de colectare, transport şi eliminare finală a deşeurilor periculoase medicale încheiat cu o firma specializată;

      • - colectarea, transportul şi eliminarea finală a substanţelor chimice periculoase se va face de către firma specializată;

      • - alimentarea cu oxigen se va face prin racordarea la staţia de oxigen existentă;

      • - staţia de clorinare va rămâne pe acelaşi amplasament şi i se va mări capacitatea în funcţie de necesarul rezultat din calcul,

      • - microclimatul va fi asigurat prin funcţionarea instalaţiilor de climatizare, cu respectarea prevederii Legii nr. 84/1993 şi ale Ordinului 536/1997 emis de Ministerul Sănătăţii.

      Impactul asupra mediului

      Respectându-se cerinţele de securitate în vigoare, noile clădiri prezintă un impact nesemnificativ asupra mediului înconjurator.

      Implementarea conceptului de “casă verde” asigură eficienţă energetică ridicată, consum de apă redus, confort interior sporit şi emisii reduse de noxe, minimizarea impactului asupra mediului înconjurător şi maximizarea stării de bine a utilizatorilor.

      Pentru desfaşurarea activităţii în condiţii de securitate sunt respectate prevederile aplicabile din standardul SR ISO 15190/2005.

      Substanţele cu regim toxic şi precursorii de droguri se păstrează în spaţii securizate conform legislaţiei în vigoare.

      Accesul în spaţiul de lucru este permis personalului autorizat, numai în timpul programului de lucru.

      În situaţiile în care se impune, sau este necesară prezenţa din exterior, accesul se efectuează pe o perioadă determinată şi numai în prezenţa unui angajat.

      Accesul pacienţilor este permis numai în spaţiile destinate acestora şi numai în timpul programului de lucru.

      Reprezentantul legal este obligat să asigure instituirea măsurilor de pază, prin introducerea sistemelor de alarmă împotriva efracţiei, corespunzatoare importanţei şi specificului obiectivelor şi bunurilor ce trebuie păzite.

   3. 4.3. Descrierea fluxurilor medicale 'i a dotării cu echipamente

      Documentaţia tehnică întocmită până în prezent stă la baza dotării cu echipamente specifice a departamentelor şi secţiilor medicale din cadrul reorganizării spaţiale şi funcţionale a Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş” şi a construirii Clinicii Multifuncţionale “Dr. Calistrat Grozovici” Corp A şi Corp B.

      Criteriile de igienă şi asepsie, specifice unităţilor spitaliceşti, vor fi determinante în alegerea soluţiilor funcţionale şi tehnologice, atât pentru întregul spital, cât şi pentru fiecare dintre sectoarele şi compartimentele medicale.

      Principiile utilizate în alcătuirea spaţiilor şi structurarea compartimentelor funcţionale, pe baza criteriilor de igienă şi asepsie vor fi următoarele:

      •  segregarea spaţiilor medicale, după riscul de contaminare acceptat (septice, aseptice, sterile);

      •  diferenţierea circuitelor (medicale/nemedicale, septice/aseptice, deschise/închise etc.);

      •  interpunerea de bariere – filtre de control şi igienizare – la trecerile între zone cu potenţial diferit de contaminare;

      •  utilizarea de echipamente şi instalaţii speciale pentru tratarea, curăţarea, dezinfectarea tuturor componentelor mediului ambiental spitalicesc, care pot constitui suport de transmitere a infecţiilor (aer, apă, afluenţi, persoane, alimente, produse farmaceutice, instrumente, lenjerie etc.)

      Schema de grupare a unităţilor funcţionale are la bază sistematizarea acestora după categoriile de utilizatori (pacienţi, personal medical, personal paramedical, însoţitori, aparţinători şi vizitatori, studenţi, cursanţi) şi tipurile de activităţi (medicale – consultaţii, investigaţii, tratamente; complementare procesului medical propriu-zis – supraveghere şi asistare bolnavi, studiu şi documentare, elaborare şi înregistrare documente medicale, sterilizare) şi va fi folosită la structurarea temelor de proiectare.

      La amplasarea compartimentelor funcţionale în cadrul spitalului şi organizarea circuitelor, se va ţine cont de anumite criterii:

      • - modul de amplasare a compartimentelor funcţionale,

      • - gradul de accesibilitate, în funcţie de categoriile de utilizatori,

      • - sistemul de relaţii cu celelalte compartimente şi sectoare,

      • - poziţia optimă în raport cu accesul şi circulaţiile comune ale clădirii,

      • - alte restricţii speciale.

        Gruparea pe zone trebuie să urmărească separarea unităţilor funcţionale ce prezintă incompatibilităţi de desfăşurare în aceleaşi spaţii şi să conducă la diferenţierea naturală a circuitelor care trebuie protejate. În cadrul unora dintre zone sunt necesare diferenţieri de subzone, în funcţie de gradarea unor criterii (subzone septice/aseptice, subzone pentru personal/pentru pacienţi).

        Conform normativelor pentru spitale, lista principalelor grupe şi funcţiuni (sectoare), respectiv lista unităţilor funcţionale componente (compartimente), este următoarea:

        • - A. Sector spitalizare

          • - A1. Secţii medicale cu paturi compuse din unităţi de îngrijire;

          • - A2. Unitate de spitalizare de zi (după caz);

          • - A3. Serviciul de primire şi externare a bolnavilor.

        • - B. Sector ambulatoriu (pentru pacienţi neinternaţi)

          • - B1. Cabinete de consultaţii şi tratamente;

          • - B2. Compartiment de evidenţă medicală, programare, informare.

        • - C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic şi tratament

          • - C1. Sector de intervenţii - tratamente aferente bolnavilor spitalizaţi:

            C1a) Bloc operator,

            C1b) Serviciu de anestezie şi terapie intensivă (ATI), C1c) Bloc de naşteri;

          • - C2. Sector de investigaţii - explorări funcţionale (comun pentru bolnavi spitalizaţi şi ambulatorii):

            C2a) Laborator de analize medicale, C2b) Laborator de radiodiagnostic, C2c) Laborator de explorări funcţionale, C2d) Laborator de anatomie patologică,

            C2e) Laborator de medicina nucleară (după caz);

            - C3. Sector de terapie (pentru bolnavi spitalizaţi şi ambulatorii):

            C3a) Serviciu de urgenţe,

            C3b) Serviciu de recuperare medicală şi fizioterapie, C3c) Compartiment de epurare renală,

            C3d) Compartiment de radioterapie (după caz). C3e) Compartiment de psihoterapie şi ergonomie (după caz),

            C3f) Alte compartimente de terapie specială în funcţie de structura medicală a spitalului;

          • - C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adresează direct pacienţilor):

            C4a) Serviciu de sterilizare central, C4b) Farmacie,

            C4c) Bancă (punct) de sânge, bănci de ţesuturi (după caz),

            C4d) Anatomie Patologică (Prosectura/morga).

        • - D. Servicii gospodăreşti

          • - D1. Bucătărie, oficii alimentare şi depozite de alimente;

          • - D2. Spălătorie şi depozite de lenjerie;

          • - D3. Staţie de decontaminare – centrală de paturi.

        • - E. Conducere medicală şi administraţie

          • - E1. Conducere medicală;

          • - E2. Birouri administrative;

          • - E3. Serviciu de evidenţă medicală şi arhive;

          • - E4. Compartiment de prelucrare a informaţiilor şi documentelor;

          • - E5. Sală de întruniri.

        • - F. Servicii anexe pentru personal

          • - F1. Vestiare pentru personalul medical şi tehnic;

          • - F2. Punct de documentare medicală (bibliotecă).

        • - G. Spaţii sociale şi anexe pentru pacienţi, aparţinători, vizitatori

          • - G1. Garderobă;

          • - G2. Serviciu de informaţii şi relaţii;

          • - G3. Bufet şi puncte de vânzare (florărie, cadouri, ziare);

          • - G4. Diverse prestaţii - frizerie, coafură, poşta (după caz);

          • - G5. Capela.

        • - H. Servicii tehnico-utilitare

          • - H1. Centrale şi staţii tehnice: H1a) Centrală termică,

            H1b) Uzină de apă şi hidrofor,

            H1c) Post de transformare şi grup electrogen, H1d) Centrale de ventilaţie şi tratare a aerului, H1e) Centrală frigorifică (după caz),

            H1f) Staţii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicinale,

            H1g) Centrală telefonică,

            H1h) Staţii pentru comunicare internă (TV cu circuit închis, căutare de persoane, radioficare),

            H1i) Staţii de pompare şi tratare efluenţi, H1j) Staţii tehnice pentru maşini ascensoare,

            H1k) Staţii tehnice aferente unor echipamente medicale,

            H1l) Alte staţii tehnice aferente instalaţiilor (puncte de distribuţie, camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.,

            H1m) Sistem complet integrat casă verde, H1n) Sistem de spitalizare digitalizat integrat;

          • - H2. Dispecerate pentru supraveghere, control şi avertizare asupra funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor;

          • - H3. Serviciu de întreţinere şi service aparatură (ateliere);

          • - H4. Depozite diverse;

          • - H5. Staţie de colectare şi tratare a deşeurilor solide;

          • - H6. Garaje;

          • - H7. Control poartă.

            Atât la proiectarea, cât şi la amenajarea spitalului se recomandă aplicarea simultană a criteriilor de organizare spaţial-funcţională, ceea ce conduce la un model general de zonare, model valid atât la spitalele generale, cât şi la unele spitale de specialitate, după cum urmează:

        • - zona "curată" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: cu compartimente adresate numai pacienţilor spitalizaţi, cu cerinţe severe privind igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulaţia principală a spitalului, include:

          1. a) blocul operator, serviciul ATI, sterilizarea centralizată,

          2. b) secţiile medicale cu paturi;

        • - zona "murdară" (sau cu subzone "murdare") din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este încadrată astfel încât constituie zona de interfaţă a spitalului în relaţia cu serviciile tehnice şi de prestaţii ale localităţii, cu unităţile furnizoare de materiale şi produse, cu diverse reţele edilitare. Această zonă cuprinde compartimente strict separate de zonele cu cerinţe de asepsie, închise accesului pacienţilor şi altor categorii de personal, în afara celui propriu, amplasate de regulă la demisolul (parterul) clădirilor spitalicesti, precum şi în construcţii anexe izolate, şi include următoarele:

          1. a) unele servicii tehnico-medicale (anatomie patologică, farmacie),

          2. b) zona gospodărească,

          3. c) servicii tehnice;

        • - zona "neutră" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este încadrată astfel încât reprezintă interfaţa spitalului, pe componenta medicală, în relaţia cu pacienţii, aparţinători şi vizitatori şi are deschidere directă spre căile de circulaţie auto şi pietonale din zona publică a incintei spitaliceşti. Compartimentele încadrate în această zonă se recomandă a fi amplasate la parter sau mezanin şi includ:

          1. a) serviciul de urgenţă;

          2. b) secţia de spitalizare de zi;

          3. c) ambulatoriul spitalului;

          4. d) serviciul de primire - internări şi externări;

        • - zona "intermediară" din punct de vedere al condiţiilor igienico- sanitare: compartimentele grupate în această zonă ocupă poziţii intermediare în ierarhia bazată pe condiţii igienico-sanitare, cu precizarea că zona laboratoarelor şi zona administraţiei sunt segregate accesului pacientilor sau aparţinătorilor, cu excepţia spaţiilor de relaţii (punctul de recoltare şi, respectiv, secretariatul), şi se vor amplasa periferic, faţă de zonele de circulaţie principale ale acestor utilizatori.

          Zona neutră include următoarele compartimente şi servicii:

          1. a) laboratoarele;

          2. b) serviciul centralizat şi unităţile de explorări funcţionale;

          3. c) serviciul centralizat şi unităţile de roentgendiagnostic;

          4. d) administraţia şi serviciile anexe pentru personal.

        • - zonele bloc operator şi ATI (inclusiv departamentul de sterilizare centrală);

        • - zona de spitalizare (secţiile medicale cu paturi) vor fi amplasate la nivelurile superioare ale clădirii, la distanţă de circulaţiile comune, peste parter, deoarece acestea sunt destinate pacienţilor spitalizaţi, cu cerinţe severe privind igiena şi asepsia.

      Corpul A

      Blocul operator va fi amplasat la etajul 2, împreună cu staţia centrală de sterilizare şi cu o unitate ATI de două posturi, special destinat cardiologiei, iar secţia de ATI va fi amplasată la etajul 3 (în corespondenţă pe verticală cu amplasarea blocului operator).

      Secţiile medicale vor fi dispuse pe etajele 1, 4, 5 şi 6.

      •  Blocul operator grupează toate sălile de operaţii necesare diverselor specialităţi (profiluri) medicale. În spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia şi arşii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia şi serviciul de urgenţă.

        În funcţie de numărul de paturi chirurgicale şi ţinând seama de specificul activităţilor medicale, pentru unele secţii (compartimente) se pot prevedea săli de operaţii proprii în afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru secţia de obstetrică-ginecologie, secţia de oftalmologie, secţia de ORL, compartimentul de arşi, serviciul de urgenţă. Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numărului necesar de săli de operaţie, se face prin raportare la numărul de paturi din secţiile şi compartimentele cu profil chirurgical care îl

        utilizează:

        1. a) o sală de operaţie pentru 30-35 de paturi chirurgicale;

        2. b) o sală de operaţie pentru 25 de paturi pentru specialităţi chirurgicale (transplant, arşi).

        În funcţie de mărimea şi structura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-10 săli de operaţie.

        Amenajarea spaţial-funcţională pentru blocurile operatorii diferă în funcţie de mărimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 săli de operaţie, iar blocurile operatorii mari sunt cele cu mai mult de 6 săli de operaţie.

        Dispunerea spaţiilor şi organizarea circuitelor în interiorul blocului operator se vor face pe principiul zonării, după cerinţele de asepsie, trecerea făcându-se gradat dinspre spaţiile "neutre" (condiţii igienico- sanitare obişnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiţionări igienice speciale), la cele aseptice:

        1. a) zona filtrelor de acces şi zona funcţiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator pentru determinări de urgenţă etc.) fac parte din zona "neutră";

        2. b) zona "curată" cuprinde camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asistenţilor medicali, camera de odihna pentru medici, camera de gipsare, zona de depozitare materiale chirurgicale etc.;

        3. c) zona aseptică cuprinde sala de operaţie şi spaţiul de spălare şi echipare sterilă a echipei operatorii.

        Blocul operator din cadrul Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş”, va fi compus din 5 săli de operaţie, o trezire postoperatorie de 10 paturi şi unitate ATI cu 4 paturi (inclusiv pentru pacienţi cu sepsis/ SIRS – reanimare dificilă şi prelungită).

        De asemenea, pe lângă spaţiile enumerate vor fi prevăzute în interiorul blocului operator următoarele:

        • - un laborator pentru determinări de urgenţă, cu dotări minimale precum: analizor automat de biochimie destinat laboratoarelor clinice modern, cu o gama variată de teste; analizor de hematologie; coagulometru semiautomat; EKG portabil etc.,

        • - depozite pentru materiale sterile şi farmaceutice,

        • - spaţiu pentru pregătire materiale,

        • - spaţiu pentru depozitarea aparatelor

        • - evacuare materiale folosite, evacuare deşeuri bloc operator,

        • - gunoaie/deşeuri,

        • - ploscare - 2 buc,

        • - cameră protocol-operator,

        • - cabinete medici/asistente,

        • - camera odihnă medici/asistente,

        • - vestiare.

          Sălile de operaţie trebuie să corespundă cerinţelor specifice intervenţiilor chirurgicale moderne, pentru o patologie care va avea o componentă predominantă de boli infecţioase.

          Fiecare sală de operaţie va dispune de spaţii adiacente pentru:

      •  prepararea preoperatorie (echipat cu brancard pacienţi, monitor funcţii vitale transport, un troliu de medicaţie şi o măsuţă mobilă din inox);

      •  prepararea chirurg (dotată cu lavoare electrice de apă sterilă pentru spălarea chirurgicală, cu minim 2 posturi);

      •  un depozit steril cu ghişeu comunicant cu sala aferentă;

      •  un sistem de evacuare pentru deşeurile ambalate ermetic, prevăzut cu cărucioare.

      Cele cinci săli de operaţie vor avea următorul specific:

      • o 1 sală de operaţie hibridă pentru cardiologie intervenţională/ chirurgie cardiovasculară,

      • o 1 sală de operaţie pentru neurochirurgie ,

      • o 3 săli de operaţie pentru chirurgie generală.

        Pornind de la această structură a Blocului Operator, se va ţine cont că echipamentele din cele cinci săli trebuie să fie compatibile şi să permită utilizarea lor în caz de nevoie, prin transferul dintr-o sală în cealaltă.

        Fiecare sală de operaţie va fi prevazută cu un sistem de digitalizare, ce asigură interconectarea echipamentelor, transmiterea semnalului video şi audio în cadrul spitalului precum şi la distanţă.

        Sistemul de digitalizare va permite conectarea la sistemul PACS al spitalului, sau la alt sistem mai performant.

        Fluxul de acces şi evacuare a pacientului din blocul operator

        În centrul atenţiei, trebuie să se afle pacientul şi echipa medicală. În acest sens, pentru pacient se va asigura transferul din salon, unitatea

        de primiri urgenţe sau heliport, în cadrul blocului operator, printr-un SAS de transfer.

        Pentru a evita manipularea/transferul pacienţilor critici în mai multe etape, se impune ca întreg blocul operator să fie dotat cu mese de operaţie tip sistem, ce permit detaşarea suprafeţei pacient.

        Aceste mese de operaţie sunt compuse din:

        •  coloană masă;

        •  suprafaţă pacient compusă din 8 segmente – 2 bucăţi;

        •  cărucior mobil ce manipulează întreaga masă sau doar suprafaţa pacient – 2 bucăţi.

      Descrierea componen[ei sălilor de operaţie

      1. A. Sala de operaţie cardiologie

         Sala de operaţie pentru proceduri cardiovasculare va fi o sală integrată, care va asigura condiţiile pentru desfăşurarea intervenţiilor convenţionale, cât şi a procedurilor ghidate prin fluoroscopie, cu ajutorul imaginilor angiografice.

         Sala de operaţie hibrid va putea fi utilizată şi în cadrul altor specialităţi chirurgicale: neurochirurgie, traumatologie, ortopedie, urologie şi chirurgie generală.

         Acestă interdisciplinaritate este luată în considerare la dotarea cu echipamente a blocului operator.

         Planificarea atentă şi expertiza profesională reprezintă un factor cheie pentru fiecare proiect al unei săli hibrid.

         Înainte de a planifica o sală de operaţie hibrid este necesară stabilirea unei viziuni clare, în ceea ce priveşte utilizarea acesteia.

         Sălile de operaţie actuale necesită concept, care să răspundă cerinţelor şi nevoilor diferitelor proceduri şi specialităţi chirurgicale.

         Eficienţa fluxului de lucru este un factor cheie de succes pentru spital şi programul chirurgical. Sunt necesare un număr minim de rotaţii şi procese optime de-a lungul întregului flux de lucru chirurgical şi a procedurii chirurgicale efective. Prin urmare, sala de operaţie hibridă va fi integrată în ansamblul celorlalte patru săli de operaţie.

         Aspecte suplimentare pentru planificare se referă la procesele de aprovizionare cu materiale, de exemplu materialele necesare procedurilor, tratamentului şi supravegherii terapiei intensive postoperatorii.

         Din cauza costurilor ridicate, facilităţile sălii de operaţie sunt distribuite la comun, pentru mai multe specialităţi.

         O sală de operaţie cu aspect şi design foarte flexibile permit repoziţionarea necesară a dispozitivelor şi modificări ale configuraţiei sălii de operaţie.

         Acest lucru este important, mai ales datorită utilizării tot mai frecvente a noilor tehnologii, cu limitări de spaţiu în majoritatea sălilor de operaţie. Aspectul şi designul trebuie să fie ergonomice şi să ţină cont de fluxul de lucru.

         Pentru sala de operaţie hibrid, adăugarea unui sistem de angiografie în sală devine şi mai importantă, pentru că acest lucru implică adesea instalaţii şi produse non-standard. Alegerea sistemului de imagistică pentru sala de operaţie hibrid depinde de utilizarea prevăzută a sălii.

         Consensul experţilor evaluează performanţa braţe C mobile în sălile de operaţie hibrid ca fiind insuficientă şi recomandă sisteme montate pe podea din motive de igienă.

         De fapt, unele spitale nu permit părţi de acţionare directă deasupra câmpului chirurgical, deoarece praful ar putea cădea pe plagă şi poate provoca infecţii.

         Deoarece orice sistem montat pe tavan include părţi mobile situate deasupra câmpului chirurgical şi afecteaza fluxul de aer laminar, astfel de sisteme nu reprezintă opţiunea corectă pentru spitalele care aplică cele mai înalte standarde de igienă.

         Sistemele montate pe tavan necesită un spaţiu considerabil pe tavan şi, prin urmare, se reduc opţiunile pentru a instala braţe şi lămpi chirurgicale.

         Cu toate acestea, multe spitale optează pentru sistemele montate pe tavan, deoarece acestea acoperă întregul corp, cu o mai mare flexibilitate şi – cel mai important – fără a muta masa.

         Aceasta din urmă este, uneori, o sarcină dificilă şi periculoasă în timpul intervenţiei chirurgicale, deoarece trebuie mutate multe cabluri şi catetere.

         Cu toate acestea, mutarea dintr-o poziţie de staţionare într-o poziţie de lucru în timpul intervenţiei chirurgicale, se face mai uşor cu un sistem montat pe podea, deoarece braţul C se întoarce din lateral şi nu interferează cu anestezistul.

         Spre deoasebire de acesta, sistemul montat pe tavan se poate deplasa cu greu în timpul intervenţiei chirurgicale, fără a se lovi de echipamentele de anestezie.

         Într-un mediu supraaglomerat cum este sala de operaţie, sistemele biplane adaugă la complexitate şi interferează cu anestezia, exceptând neurochirurgia, unde anestezia nu este la extremitatea dinspre cap.

         Sistemele monoplane sunt, prin urmare, clar recomandate pentru săli utilizate în principal pentru chirurgia cardiacă.

         Pe scurt, braţele C mobile sunt considerate, în general, insuficiente pentru imagistica cardiovasculară şi nu respectă standardele internaţionale pentru imagistica cardiacă.

         Lista dotărilor sălii cuprinde:

         •  sistem angiograf robotizat;

         •  sistem masă de operaţie electromecanică cu suprafaţă pacient detaşabilă şi blat de carbon radiotransparent 360° pentru proceduri specifice de chirurgie cardiovasculară;

         •  lampă de operatie cu satelit, cameră video integrată, braţ de monitor şi monitor 26";

         •  sistem integrat de digitalizare sală de operaţie + voice control system

         •  consolă anestezist;

         •  consolă chirurg;

         •  ansamblu unităţi/aparate endoscopice cardio HDTV (pe consola chirurgicală);

         •  aparat de Anestezie;

         •  sistem Cell Saver;

         •  maşină de circulaţie extracorporala cu 4 capete;

         •  C-arm mobil;

         •  platformă electrochirurgicală cu evacuator de fum;

         •  sistem de măsurare a profunzimii anesteziei;

         •  aparat monitorizare perfuzie cerebrală;

         •  sistem de vizualizare a fluxului sangvin microvascular şi a perfuziei ţesuturilor intraoperator;

         •  aparat monitorizare minim invazivă a debitului cardiac;

         •  ECMO – extracorporal life support aparat inimă şi plămân artificial (+/-balon contrapulsaţie);

         •  peacemeker extern unicameral;

         •  peacemeker extern bicameral;

         •  aparat gazometrie sanguină şi hemograma;

         •  defibrilator intern extern;

         •  turn infuzie cu 12 pompe (8 injectomate+4 infuzomate);

         •  ecograf intraoperator cu sondă transesofagiana;

         •  sistem de răcire pacient;

         •  sistem de încălzire soluţii perfuzabile şi sânge;

         •  aparat de prevenire a stazei venoase;

         •  aspirator chirurgical;

         •  truse instrumentar chirurgie cardiovasculară (câte două truse pentru fiecare chirurg – deoarece necesită o zi timp de sterilizare);

         •  lampă frontală;

         •  sistem intubaţie dificila videoasistată;

         •  set mobilier sală operaţie.

      2. B. Sală de operaţie neurochirurgie

         Această sală de operaţie va asigura desfăşurarea intervenţiilor neurochirurgicale. Sala va fi prevăzută cu un sistem de neuronavigaţie ce asigură planificarea şi desfăşurarea cu precizie a intervenţiilor specifice şi cu un microscop intraoperator de înaltă performanţă.

         Lista dotărilor necesare desfăşurării unor intervenţii performante cuprinde:

         •  sistem CT mobil intraoperator;

         •  sistem masă de operaţie electromecanică cu suprafaţă pacient detaşabilă pentru neurochirurgie, prevazută cu blat radiotransparent compatibil cu echipamentul de CT mobil şi accesorii neurochirurgie din carbon, inclusiv pod Wilson;

         •  lampă de operaţie cu satelit, cameră video integrată, braţ de monitor şi monitor 24’’;

         •  consolă anestezist ;

         •  consolă chirurg pentru turn laparoscopic;

         •  sistem integrare sală de operaţie inteligentă;

         •  aparat de anestezie;

         •  microscop intraoperator neurologie;

         •  sistem neuronavigatie+sistem de vizualizare pe/în perete;

         •  unitate ansamblu endoscopică pentru neurochirurgie calitate HDTV

         •  sistem neuroendoscopie intracraniană;

         •  sistem chirurgie spinală lombară endoscopică;

         •  sistem chirurgie spinală cervicală endoscopică;

         •  sistem neuroendoscopie pt baza de craniu (endonazală);

         •  C-arm mobil;

         •  platformă electrochirurgicală cu evacuator de fum;

         •  sistem de măsurare a profunzimii anesteziei;

         •  aparat monitorizare perfuzie cerebrală;

         •  aparat monitorizare minim invazivă a debitului cardiac;

         •  aparat gazometrie sanguină şi hemogramă;

         •  turn infuzie cu 12 pompe (8 injectomate+4 infuzomate);

         •  defibrilator intern extern;

         •  sistem de răcire pacient;

         •  sistem de încălzire soluţii perfuzabile şi sânge;

         •  aspirator chirurgical;

         •  trusă instrumentar neurochirurgie;

         •  lampă frontală;

         •  sistem de intubaţii dificile video-asistate endoscopic;

         •  set mobilier sală operaţie.

      3. C. Sala de operaţie chirurgie generală

         În vederea desfăşurării în cele mai bune condiţii a actului medical, sala trebuie dotată cu:

         •  sistem masă de operaţie cu accesorii de chirurgie generală – 3 buc;

         •  brancarde procedurale ce permit poziţionarea pacientului înainte de cuplarea blatului cu coloana mesei din sala de operaţie – 2 buc;

         •  lampă operaţie scialitică cu două corpuri de iluminat şi sistem video – 3 buc;

         •  sistem digital integrat pentru controlul echipamentelor – 3 buc;

         •  aparat de anestezie de înaltă performanţă – 3 buc;

         •  RX mobil digital – 1 buc;

         •  consolă chirurg – 3 buc;

         •  consolă anestezist – 3 buc;

         •  set video-laringoscop portabil pentru intubaţii dificile video asistat – 3 buc;

         •  lampă frontal – 6 buc;

         •  set videobronhoscop pentru adulţi – 3 buc;

         •  sistem magnificaţie pentru chirurgia deschisa cu videodocumentare – 3 buc;

         •  linie laparoscopie pentru chirurgie generală – 3 buc;

         •  platformă pentru electrochirurgie care să includă unitate de sigilare vasculară şi unitate de argon – 3 buc;

         •  sistem măsurare perfuzie cerebral – 3 buc;

         •  sistem bilateral pentru măsurarea profunzimii anesteziei – 3 buc;

         •  sistem de vizualizare a fluxului sangvin microvascular şi a perfuziei ţesuturilor intraoperator - 1 buc;

         •  aparat de prevenire a stazei venoase – 3 buc;

         •  sistem de răcire pacient – 1 buc;

         •  sistem de încălzire sânge şi soluţii perfuzabile – 3 buc;

         •  aspirator chirurgical mobil cu recipiente de aspiraţie capacitatea de 2l – 3 buc;

         •  turn infuzie cu 12 pompe (8 injectomate+4 infuzomate)– 3 buc;

         •  trusă instrumentar chirurgie generală – 3 buc;

         •  stand mobil pentru instrumente cu flux laminar – 3 buc;

         •  set mobilier inox pentru sala de operaţie – 3 buc.

         Mesele de operaţie tip sistem vor fi radiotransparente şi cu acţionare complet electrică pentru toate funcţiile, fiind destinate utilizării pacienţilor de până la minim 350 kg şi vor fi accesorizate specific.

         Sistemele de lămpi de operaţie cu lumina Led, formate din 2 cupole, fiecare cu o intensitate de minim 160.000 lux vor fi adaptate la sistemul de ventilaţie cu flux laminar. Lămpile de operaţie vor fi prevăzute cu senzori 3D, ce vor analiza permanent fasciculul de lumină emis şi vor păstra automat parametrii setaţi: intensitatea luminoasă, temperatura de culoare şi diametrul câmpului luminos, indiferent de umbrele datorate chirurgilor sau a distanţei de lucru la care este pozitionată cupola. Ambele cupole ale lămpilor vor avea preinstalat modulul de pregătire cameră şi fiecare sistem de lămpi va fi prevăzut cu o cameră video wireless full HD, monitor şi sistem de transmisie pentru posibilitatea de exportare a imaginilor preluate din sala de operaţie, în timp real, direct în camera de protocol operator şi monitorizare.

         Fiecare sală de operaţie va fi prevazută cu spaţii de evacuare postoperatorie pacient, dotate cu brancarde de transport pacient identice câte unul pe fiecare sală, brancarde ce se regăsesc şi în spaţiul dedicat aşteptării pacienţilor culcaţi.

         Spaţiul pentru spălare platouri bloc operator va fi dotat cu un aparat de curaţare şi dezinfecţie cu abur şi cu un cărucior mobil pentru igienizarea coloanei mesei de operaţie, ce va permite curăţarea şi dezinfecţia optimă a acesteia.

         Spatiul destinat depozitării de organe şi băncii de sânge va fi echipat cu congelatoare speciale, frigidere medicale şi dulapuri de inox

         Pe lângă propunerea de echipamente minimale expusă anterior, în cadrul sălilor de operaţie trebuie avută în vedere necesitatea dotării cu echipamente cu tehnologie avansată, specifice oncologiei, după cum urmează:

         •  sistem intraoperativ pentru hipertermie peritoneală – tehnologie HIPEC – 1 bucată;

         •  sistem de vizualizare intraoperatorie a perfuziei sanguine în spectru IR;

         •  sistem de video-endoscopie pentru chirurgie laparoscopică cu vizualizare în infraroşu

         •  sistem robotică intraspitalicească

      4. D. Sectorul de trezire post-operatorie va fi dotat cu:

         •  pat universal electric digitalizat – 10 buc;

         •  monitor pacient funcţii vitale pentru măsurarea parametrilor vitali ai pacientului: HR, Resp, NIBP, Temp, BIS – 10 buc;

         •  ventilator mecanic de performanţă medie – pentru trecerea de urgenţă pe ventilaţie mecanică asistată a pacienţilor decompensaţi sau menţinerea pe ventilaţie mecanică a pacienţilor în stare critică – 2 buc;

         •  troliu medicaţie prevazut cu sertare de mai multe dimensiuni, – 2 buc;

         •  dulap medicamente şi materiale sterile din inox,– 2 buc;

         •  masuţă mobilă pentru instrumentar, – 2 buc;

         •  troliu mobil de stocare,– 2 buc;

         •  suport pentru saci colectare reziduuri –– 2 buc.

      5. E. Unitatea ATI cardiologie va fi dotată cu 2-4 paturi ATI, având fiecare pereţi din sticlă

         Accesul în fiecare din spaţiile ATI se va face numai printr-o zonă de filtru specială – SAS de decontaminare chimică cu sistem Door Airlock, care va limita riscul de contaminare.

         Paturile ATI vor fi prevăzute cu:

         • - funcţii complet electrice, elemente de control complexe – rapid şi facil de acţionat,

         • - poziţii de urgenţă memorate,

         • - suprafeţe total radiotransparente,

         • - sistem de cântărire integrat,

         • - saltea activă cu compresor integrat.

           Fiecare pat ATI va fi însoţit de următoarele echipamente necesare susţinerii funcţiilor vitale ale pacientului aflat în situaţie critică:

         • - ventilator mecanic,

         • - turn infuzie cu 12 pompe (8 injectomate+4 infuzomate),

         • - monitor pacient funcţii vitale (ECG ,SpO2, NIBP, RESP, 2xTEMP, 2xIBP , EtCO2 etc),

         • - aspirator portabil,

         • - modul încălzire soluţii perfuzabile.

           Pentru întreaga unitate ATI vor fi prevăzute şi următoarele echipamente, necesare diagnosticării precise şi a tratamentului corespunzător imediat al pacientului:

           •  aparat dializă peritoneală şi kit-ul aferent – 1 buc;

           •  aparat hemodiafiltrare şi plasmafereză + dializă hepatică – 1 buc;

           •  ECMO

           •  set video laringoscop portabil pentru intubaţii dificile video- asistate – 2 buc;

           •  aparat de epurare CO2 şi oxigenare extracorporeală – 1 buc;

           •  aparat monitorizare perfuzie cerebrală NIRS – 1 buc;

           •  ecograf portabil multidisciplinar – 1 buc;

           •  sistem încălzire pacient – 2 buc;

           •  sistem încalzire sânge şi soluţii perfuzabile – 1 buc;

           •  cărucior resuscitare – 1 buc;

           •  defibrilator – 1 buc;

           •  troliu medicatie – 1 buc.

             Auxiliar compartimentul de ATI va fi echipat cu următoarele echipamente:

           •  tablă albă date pacienţi

           •  telefon conectat la ATI

           •  dulap medicamente şi materiale sanitare – 1 buc;

           •  frigider medical – 1 buc;

           •  măsuţă mobilă din inox – 1 buc;

           •  troliu mobil de stocare – 1 buc;

           •  suport pentru saci colectare reziduri – 1 buc,

           •  ploscar - 1 buc.

         Întregul bloc operator va fi organizat conform Ordinului 914/ 26 iulie 2006, pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital, în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare.

      6. F. Sta[ia centrală de sterilizare

         Procedurile medicale presupun utilizarea de instrumente, materiale şi echipamete diverse. Acestea pot fi de unică folosinţă (se aruncă imediat după utilizare) sau reutilizabile (necesită parcurgerea unor etape bine determinate înainte de a putea fi folosite din nou).

         Staţia centrală de Sterilizare (SCS) este locul unde ajung dispozitivele medicale reutilizabile după ce au fost folosite; aici, acestea sunt supuse proceselor de curăţare, inspecţie, dezinfectare şi sterilizare şi apoi sunt depozitate în încăperi speciale, de unde sunt ulterior trimise către unităţile care le solicită.

         Staţia centrală de sterilizare (SCS) va fi amplasată în vecinatatea nodului de circulaţie verticală, pentru a asigura un acces separat pentru

         livrarea materialelor folosite ce urmează a fi reprocesate (sterilizate) şi livrarea materialelor tratate spre unităţile funcţionale ale spitalului.

         În spital activităţile de sterilizare se vor centraliza cu precădere în cadrul serviciului de sterilizare central (SCS).

         Serviciul central de sterilizare va avea un circuit închis pentru persoane, cu acces unic dinspre circulaţiile generale ale spitalului plus sistem de pass-box-uri şi decontaminare UV.

         Serviciul central de sterilizare se va alipi blocului operator şi va comunica cu acesta prin mijloace specifice în zonele de comunicare interioară cu circulaţiile acestuia (prin uşă în zona "neutră" şi prin ghişeu în zona "curată" a blocului operator.

      7. G. Zona de cură[are

         Această zonă este necesară pentru:

         •  reprocesarea dispozitivelor medicale;

         •  centralizarea şi automatizarea activităţii de curăţare a dispozitivelor medicale pentru sălile de operaţii şi unităţile de îngrijire a pacienţilor;

         •  reducerea la un nivel cât mai mic a contaminării microbiene; protejarea personalului şi a mediului înconjurător;

           curăţarea recipientelor, a cărucioarelor de transport şi a saboţilor utilizaţi în sălile de operaţii.

           Operaţiunile care se vor desfăşura în această zonă:

         •  primirea instrumentelor care ajung după pre-dezinfectare şi colectarea unor astfel de instrumente din saloanele de îngrijire a pacienţilor şi din sălile de operaţie;

         •  curăţarea în sine.

           Zona de curăţare include:

         •  zona de primire – sortarea – documentarea dispozitivelor medicale;

         •  zona pentru inspectarea dispozitivelor medicale de intrare ;

         •  zona de curăţare în sine (maşină de spălat şi dezinfectat, bazin / rezervor cu ultrasunete, recipient de curăţare) care cuprinde zidul tehnic cu uşă dublă al maşinii de spălat şi dezinfectat);

         •  zona pentru curăţarea cărucioarelor de transport.

           Odată curăţat, instrumentarul este trimis în zona de distribuţie a materialului steril, situată la finalul lanţului de sterilizare.

           Zona de descărcare a maşinii de spălat şi dezinfectat va servi drept zonă intermediară între zona de curăţare şi cea pentru împachetare, unde dispozitivele medicale pot fi uscate după ce sunt scoase din maşina de spălat şi dezinfectat.

           Cură[area manuală:

           Pentru spălarea manuală se prevede o staţie de lucru cu două bazine alăturate, pentru imersiunea şi limpezirea dispozitivelor medicale, care nu încap în maşina de spălat şi dezinfectat. Aceste bazine trebuie să aibă mărimea potrivită. Chiuvetele trebuie să reziste la zgârieturi.

           Cură[area semi-automată în bazinul cu ultrasunete:

           Pentru anumite dispozitive medicale micro-chirurgicale sau oftalmologice este nevoie de un bazin cu ultrasunete pentru a asigura curăţarea eficientă a acestor dispozitive.

           Zona unde este instalat bazinul (bazinele) cu ultrasunete trebuie echipată cu un dispozitiv pentru evacurea directă a conţinutului bazinului (sau un bazin cu ultrasunete montat pe o suprafaţă plană sau un bazin pe o platformă plană).

           Curaţarea automată cu maşini de spălat şi dezinfectat instrumentarul medical:

           Se recomandă maşinile de spălat şi dezinfectat prevăzute cu uşă dublă, care permit încărcarea în partea de curăţare şi descărcarea în partea de împachetare.

           Zona din amonte de zona de încărcare a maşinii de spălat şi dezinfectat trebuie să fie suficient de mare, pentru a permite plasarea unui cărucior de transfer, care facilitează munca de încărcare a personalului de la sterilizare, mai ales ridicarea de greutăţi mari.

           Numărul de maşini de spălat şi dezinfectat recomandat va depinde de greutatea care trebuie procesată şi de metoda de împachetare folosită.

           Maşina de spălat carucioare transport:

           Se recomandă maşina de spalat şi dezinfectat prevazută cu uşă dublă care permite încărcarea în partea de curăţare şi descărcarea în partea de împachetare.

           Zona din amonte de zona de încărcare a maşinii de spălat şi dezinfectat trebuie să fie suficient de mare, pentru a permite plasarea unui cărucior de transport pentru materiale sanitare.

           Maşina de spălat şi dezinfectat carucioare de transport este proiectată şi concepută ca un dispozitiv multifuncţional de dimensiuni compacte, echipat cu un sistem eficient de uscare forţată cu aer cald. Versiunea cu dezinfecţie termică este testată în conformitate cu standardul UNI EN ISO 15883-1/2.

      8. H. Zona de împachetare

         Zona este utilizată pentru împachetarea dispozitivelor medicale care trebuie sterilizate în pachete, containere, pungi separate etc.

         Această zonă de împachetare va cuprinde două spaţii diferite:

         •  zonă pentru împachetarea dispozitivelor medicale; pentru testarea funcţională a dispozitivelor medicale curăţate, înainte de a fi împachetate; staţii de lucru individuale pentru fiecare tip de activitate (pungi pentru instrumente, recipiente pentru instrumente, etc); staţie de lucru cu calculator pentru trasabilitate;

         •  zonă de recepţie pentru pânzeturi; verificarea şi împăturirea ţesăturilor;

           Sta[ie/staţii de lucru mobile pentru pregătirea dispozitivelor medicale

           Aceste staţii de lucru pot fi din oţel inoxidabil şi pot utiliza şi alte materiale compatibile cu diferiţii detergenţi utilizaţi în zona de curăţare.

           Pentru depozitarea diferitelor produse utilizate pentru maşini vor fi prevăzute câteva rasteluri, pentru a se evita aşezarea produselor pe podea.

           Staţia de lucru este echipată cu accesoriile necesare verificării şi împachetării instrumentarului medical, precum şi cu un aparat pentru detecţia proteinelor prin fluorescenţă.

           Echipamente propuse staţiei centrale de sterilizare:

         •  autoclav cu acces dublu, încărcare manuală şi descărcare automată – 2 buc;

         •  sterilizator cu plasmă cu acces dublu– 1 buc;

         •  maşină de spălat pentru instrumentarul medical, cu acces dublu– 2 buc;

         •  maşină de curăţat cu ultrasunete, capacitate mare – 1 buc;

         •  maşină de spălat carucioare de transport – 1 buc;

         •  aparat pentru detecţia proteinelor prin fluorescenţă – 1 buc;

         •  aparat cu ultraviolet, cu recomandare pentru utilizarea în spaţiile unităţilor sanitare – 1 buc;

         •  maşină de sigilat rotativă, viteza de lipire minim 10m/min – 1 buc;

         •  maşina de sigilat rotative cu sistem de debitare – 1 buc;

         •  statie de lucru – 2 buc;

         •  scaun – 2 buc;

         •  pistol conectat la sursa de aer comprimat- 1 buc;

         •  lavoar inox cu minim 2 cuve şi pistol de curăţare – 1 buc;

         •  masă de lucru fixă – 2 buc;

         •  masă de lucru mobilă – 2 buc;

         •  suport hârtie împachetare – 1 buc;

         •  raft depozitare – 6 buc;

         •  cărucior decontaminare şi transport instrumentar la locul producerii: – 5 buc;

         •  cuve cu capac – 10 buc;

         •  cărucior transport închis – 3 buc;

         •  set containere sterilizare cu abur – 1 set;

         •  staţie tratare apă – 1 buc;

         •  sistem trasabilitate instrumentar medical.

      9. I. Serviciul de anestezie şi terapie intensivă (ATI)

         Acesta centralizează toate cazurile medicale grave care necesită supraveghere continuă şi îngrijire intensivă 24 de ore din 24.

         Mărimea serviciului (numărul de paturi) variază în funcţie de capacitatea şi profilul spitalului, astfel:

         1. a) serviciile ATI mici (sub 15 paturi), precum şi cele pentru spitalele de specialitate se zoneaza în sector septic, respectiv în sector aseptic;

         2. b) serviciile ATI mari, în spitalele multiprofilate, se organizeaza pe sectoare (unităţi) distincte, după profilul medical sau dupa gravitatea cazurilor, prevăzandu-se şi un compartiment amenajat corespunzator, destinat cazurilor septice.

         Modul optim de alcătuire a unei unităţi de îngrijire este de tip nucleu cu camere (compartimente) de 1-2 paturi, grupate în jurul postului de supraveghere al echipei de îngrijire, prevăzut cu pereţi vitraţi şi goluri de trecere spre acesta.

         Sistemul de spitalizare în saloane mari de 5-7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau panouri uşoare, este nerecomandat, fiind mai puţin igienic.

         Indiferent de soluţia tipologică aplicată, fiecare unitate de îngrijire din ATI va avea cel puţin o rezervă de un pat cu grup sanitar pentru cazurile care necesită izolare epidemiologică severă.

         Spaţiul destinat secţiei ATI va cuprinde echipament modern, de ultimă generaţie, pentru a asigura standardele în vigoare.

         Acesta va fi împărţit în 2 unităţi ATI de 16 paturi, care la rândul lor vor fi divizate în două sectoare. Un sector cu 10 saloane izolatoare individuale şi 3 saloane cu 2 paturi.

         Fiecare sector ATI