LEGE nr. 242 din 12 octombrie 2018pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
EMITENT
  • PARLAMENTUL ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018



    Parlamentul României adoptă prezenta lege.  +  Articolul ILegea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 1 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor.2. La articolul 2, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparțiali, având libertate deplină în soluționarea cauzelor deduse judecății, în conformitate cu legea și în mod imparțial, cu respectarea egalității de arme și a drepturilor procesuale ale părților. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, fie chiar autorități judiciare. Hotărârile pronunțate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricții. Scopul independenței judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii.3. La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 3(1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.4. La articolul 3, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:(1^1) Procurorii sunt independenți în dispunerea soluțiilor, în condițiile prevăzute de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(1^2) Procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate.5. La articolul 4, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Procurorii și judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile și libertățile individuale sunt garantate și că ordinea publică este protejată.6. La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:(3) Judecătorii și procurorii trebuie atât să fie, cât și să apară ca fiind independenți unii de ceilalți.(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.7. La articolul 5, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 5(1) Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare.(2) Judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la orice activitate legată de actul de justiție în cazuri care presupun existența unui conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției sau de apărare a intereselor generale ale societății.8. La articolul 6, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Apartenența în calitate de colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, are ca efect eliberarea din funcția deținută.9. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 7(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.(2) Încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror.(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declarație olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informații. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.(4) Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicții este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un ofițer cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepsește. (5) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declarație de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiției, Secția pentru judecători sau Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat. (6) Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorului sau procurorului vizat, precum și, la cerere, oricărei persoane. (7) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat în instanță, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoștință, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile.(8) Răspunsul eronat se pedepsește conform legii.(9) Informațiile care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituțională între instanțe și parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum și actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autoritățile publice care privesc sau afectează desfășurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, constituie informații de interes public, la care accesul liber este garantat.(10) Dispozițiile art. 8-12, art. 33 și art. 76 din prezenta lege se aplică, în mod corespunzător, și magistraților-asistenți.10. La articolul 8 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, societăți naționale sau regii autonome;11. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) În cazul dobândirii, prin moștenire, a calității de asociați sau acționari la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome, magistrații sunt obligați să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.12. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă și executivă.13. La articolul 14 alineatul (2), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:e) este aptă, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției.14. La articolul 15, alineatele (1)-(7) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 15(1) Concursul de admitere se organizează anual la data și locul stabilite de Institutul Național al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfășurare a concursului de admitere și numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 6 luni înainte de data stabilită pentru concurs.(2) Consiliul Superior al Magistraturii, prin secțiile corespunzătoare, stabilește, în fiecare an, numărul de cursanți, separat, pentru judecători și procurori, în funcție de posturile de judecători și procurori vacante, precum și de cele care vor fi înființate.(3) După publicarea datelor prevăzute la alin. (1), se verifică îndeplinirea condiției bunei reputații și a condiției de a fi apt din punct de vedere psihologic și medical pentru exercitarea funcției, pentru persoanele care își exprimă intenția de a participa la concurs. În vederea evaluării psihologice, persoana interesată plătește o taxă al cărei cuantum se stabilește prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Condiția de a fi apt din punct de vedere medical se dovedește prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat.(4) Calificativul «admis» obținut la evaluarea psihologică este valabil și la concursurile de admitere la Institutul Național al Magistraturii sau de admitere în magistratură organizate ulterior, dacă de la data evaluării psihologice și până la data publicării anunțului de organizare a concursului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nu au trecut mai mult de 2 ani.(5) Persoanele care îndeplinesc condiția bunei reputații și sunt apte din punct de vedere psihologic și medical pentru exercitarea funcției se pot înscrie la concursul prevăzut la alin. (1). Pentru înscrierea la concurs, candidatul plătește o taxă al cărei cuantum se stabilește prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.(6) Procedura de organizare și desfășurare a concursului prevăzut la alin. (1), inclusiv comisiile de concurs și constituirea acestora, probele de concurs și modalitatea de stabilire și contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 106 lit. a).(7) Rezultatele concursului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.15. La articolul 15, alineatul (8) se abrogă.16. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 15^1, cu următorul cuprins:  +  Articolul 15^1Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum și al Ministerului Justiției și al instituțiilor coordonate sau subordonate se face prin concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Posturile respective se evidențiază separat.17. La articolul 16, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 4 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică pentru perioade de câte șase luni la: instanțe, parchete, penitenciare și cabinete de avocatură. În ultimul an de stagiu, cursanții vor efectua stagii de practică și la alte instituții cu relevanță pentru pregătirea profesională. Instituțiile la care se vor efectua stagiile de practică și durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, pentru fiecare ciclu de învățământ. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Național al Magistraturii și instituțiile cu relevanță pentru pregătirea profesională.(4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justiție asistă la toate activitățile specifice instituțiilor și profesiilor, în condițiile stabilite prin Regulamentul de organizare, desfășurare și evaluare a stagiilor de practică prevăzut la alin. (5).18. La articolul 16, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică, stabiliți prin Regulamentul de organizare, desfășurare și evaluare a stagiilor de practică, vor realiza o evaluare a capacității fiecărui auditor de a exercita funcția de judecător sau procuror.19. La articolul 16, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:(5) Regulamentul de organizare, desfășurare și evaluare a stagiilor de practică și Programul de formare profesională a auditorilor de justiție sunt aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.20. La articolul 17, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (3^1)-(3^3), cu următorul cuprins:(3^1) Auditorii de justiție beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condițiile și în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. Auditorii de justiție beneficiază în mod gratuit de cazare în spațiile de cazare ale Institutului Național al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condițiile stabilite prin Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. Cheltuielile de întreținere se suportă de Institut.(3^2) În cazul epuizării locurilor disponibile în spațiile de cazare ale Institutului Național al Magistraturii, precum și în situațiile în care auditorii de justiție își desfășoară activitatea de formare în afara municipiului București, aceștia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraților, în condițiile legii.(3^3) Auditorii de justiție beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, precum și de plata indemnizației de maternitate, risc maternal și pentru creșterea copilului, pe durata concediilor respective.21. La articolul 17, alineatul (4) se abrogă.22. După articolul 17 se introduc trei noi articole, articolele 17^1-17^3, cu următorul cuprins:  +  Articolul 17^1Dispozițiile legale privind incompatibilitățile și interdicțiile judecătorilor și procurorilor se aplică și auditorilor de justiție.  +  Articolul 17^2Auditorii de justiție au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) și art. 80, precum și îndatoririle prevăzute la art. 90 și art. 91 alin. (2).  +  Articolul 17^3Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii care nu are domiciliul sau reședința în municipiul București, care participă la activitățile de formare profesională inițială organizate de Institutul Național al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituții.23. La articolul 18, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Constituie abateri disciplinare: a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverențioase față de colegi, personalul de instruire și de conducere al Institutului Național al Magistraturii, precum și față de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului; b) absențele nemotivate de la activitățile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depășesc 8 ore într-o lună;c) faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), l), n) și q), dispoziții care se aplică în mod corespunzător.24. La articolul 18, alineatul (4) se abrogă.25. La articolul 18, alineatele (5) și (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:(5) Sancțiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârșirea faptei...........................................................(8) Procedura de cercetare disciplinară și de aplicare a sancțiunilor disciplinare se stabilește prin Regulamentul Institutului Național al Magistraturii.26. La articolul 18, după alineatul (8) se introduc trei noi alineate, alineatele (9)-(11), cu următorul cuprins:(9) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiție s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeași faptă. (10) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Național al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiție.(11) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Național al Magistraturii și operează până când soluția pronunțată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Național al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripției răspunderii disciplinare este suspendat.27. După articolul 18 se introduce un nou articol, articolul 18^1, cu următorul cuprins:  +  Articolul 18^1(1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) și e).(2) Neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii și atrage exmatricularea, precum și obligarea la restituirea bursei și a cheltuielilor de formare profesională, în acele situații imputabile auditorilor. Consiliul științific este sesizat de directorul Institutului Național al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.(3) Procedura de verificare a îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin Regulamentul Institutului Național al Magistraturii.(4) Dispozițiile art. 18 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.(5) Prin excepție de la dispozițiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o infracțiune din culpă ori amânarea aplicării pedepsei pentru același tip de infracțiune, precum și renunțarea la urmărirea penală sau renunțarea la aplicarea pedepsei printr-o hotărâre definitivă nu conduc la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul științific că infracțiunea săvârșită nu aduce atingere demnității calității de auditor de justiție sau imaginii Institutului.28. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 19(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție susțin un examen de absolvire prin care se verifică însușirea cunoștințelor, competențelor și abilităților necesare exercitării funcției de judecător, respectiv procuror, precum și un test psihologic.(2) O comisie de examinare teoretică și practică va fi alcătuite din 7 persoane: 3 judecători, 2 procurori, un avocat și un profesor universitar, desemnați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii, procurorii sau avocații cu cel puțin 12 ani vechime în profesie și dintre cadrele didactice ale facultăților de drept care au obținut gradul universitar de profesor de cel puțin 5 ani. (3) Examenul psihologic se va susține în fața unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu «apt» sau «inapt».(4) Împotriva calificativului «inapt», candidatul poate face contestație în termen de 5 zile de la afișare, ce va fi soluționată de o comisie de 5 psihologi cu o altă componență decât comisia anterioară. Calificativul final «inapt» va avea drept consecință declararea candidatului ca respins la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii.(5) Auditorii de justiție care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susținerea acestuia, la următoarea sesiune organizată de Institutul Național al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiție nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror și este obligat să restituie bursa și cheltuielile de școlarizare, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (3) și (4).(6) Componența comisiilor prevăzute de alin. (3) și (4) va fi stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.(7) Nota finală de absolvire a Institutului Național al Magistraturii este compusă din media de la examenul de absolvire prevăzut la alin. (1), ce va avea o pondere de 60%, și media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, ce va avea o pondere de 40%.29. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 20(1) Absolvenții Institutului Național al Magistraturii sunt obligați să îndeplinească timp de 10 ani funcția de judecător sau de procuror.(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Național al Magistraturii este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiție și cheltuielile de școlarizare efectuate cu formarea sa, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).30. Articolul 21 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 21(1) Auditorii de justiție optează pentru locurile de judecători stagiari și procurori stagiari scoase la concurs, iar repartizarea acestora se face pe baza notei finale de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, prevăzută la art. 19 alin. (7). Opțiunile se fac în fața Institutului Național al Magistraturii, care va înainta tabelul cu propunerile de repartizare, făcute în acest mod, secțiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea numirii în funcție.(2) Judecătorii stagiari și procurorii stagiari sunt repartizați și numiți în funcție de către secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza opțiunilor exprimate conform alin. (1).(3) În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.(4) Candidatului care nu și-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.(5) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care are domiciliul în raza instanței sau parchetului pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.(6) Repartizarea pe posturi se afișează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanțelor și al parchetelor, se comunică persoanelor interesate și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire și numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de judecător sau procuror stagiar, precum și perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut la art. 28, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.(8) Judecătorii stagiari și procurorii stagiari se bucură de stabilitate.31. La articolul 22, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 22(1) Durata stagiului este de 2 ani.32. La articolul 23, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 23(1) Judecătorii stagiari judecă:a) acțiunile posesorii, cererile privind înregistrările și rectificările în registrele de stare civilă; b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depășește 10.000 lei;c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor contravenționale, dacă sancțiunea contravențională maximă prevăzută de lege este de 10.000 lei;d) cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1.026-1.033 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare;e) cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității;f) cererile de abținere și de recuzare, precum și cererile de revizuire și contestațiile în anulare în cauzele ce intră în competența lor;g) reabilitarea;h) constatarea intervenției amnistiei ori grațierii;i) infracțiunile prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, și legile speciale, pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1) și (2), art. 219 alin. (1), art. 223, art. 226 și 227, precum și art. 239-241 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, cererile de confirmare a soluțiilor de renunțare la urmărirea penală și cererile de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauzele care au ca obiect aceste infracțiuni.33. La articolul 23, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:(1^1) Judecătorii stagiari asistă și la ședințe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele prevăzute la alin. (1), prin rotație, la completuri ale instanței constituite din judecători definitivi, stabilite de președintele instanței. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmește un raport consultativ asupra cauzei și poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea președintelui completului.(1^2) Modalitatea de participare la aceste completuri se stabilește prin hotărâre a colegiului de conducere.34. La articolul 23, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanță, să efectueze și să semneze acte procesuale și procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv.35. La articolul 23, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2^1) și (2^2), cu următorul cuprins:(2^1) Procurorul stagiar emite opinie consultativă care se motivează și rezolvă lucrările date în sarcina sa de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.(2^2) Judecătorii și procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate.36. La articolul 24, alineatul (2) se abrogă.37. Articolul 26 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 26(1) Examenul de capacitate constă în susținerea unei probe scrise și a unei probe orale, respectiv evaluarea mapei de stagiu, fiecare având ponderi egale în media finală.(2) Examenul de capacitate va urmări însușirea competențelor și aptitudinilor practice în perioada de stagiu.(3) Examenul de capacitate se organizează la finalul fiecărui stagiu, în baza regulamentelor elaborate de secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii.(4) Examinarea se realizează de către comisiile prevăzute la art. 28.(5) Modalitatea de susținere a examenului, criteriile de apreciere ale acestuia, procedura și criteriile de evaluare ale mapei de stagiu se stabilesc prin regulamente propuse de Institutul Național al Magistraturii și aprobate de Secția pentru judecători, respectiv de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.38. Articolul 27 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 27(1) Data, locul și modul de desfășurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii și se comunică instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puțin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.(2) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoțite de mapele de stagiu și de celelalte acte necesare potrivit regulamentelor privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari, respectiv al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.39. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 28(1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor și comisia pentru soluționarea contestațiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și din judecători de la curțile de apel, numiți prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor și comisia pentru soluționarea contestațiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și din procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel, numiți prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre de secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.40. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 29(1) Rezultatele examenului de capacitate se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.(2) Contestațiile cu privire la fiecare din cele două probe se trimit la Institutul Național al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afișarea rezultatelor, de către candidați, curțile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestațiile se soluționează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluționare a contestațiilor este definitivă, dispozițiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.(3) Contestația la proba orală se soluționează de comisia de contestații prin analizarea înregistrării audiovideo a probei susținute de candidat.(4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaților, fiecare din secțiile Consiliului Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima ședință care urmează afișării rezultatelor.(5) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii pot invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârșirii unor fraude.41. Articolul 30 se abrogă.42. La articolul 31, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Președintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1).43. La articolul 31, alineatul (4) se abrogă.44. La articolul 33, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 33(1) Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.45. La articolul 33, alineatul (2^1) se modifică și va avea următorul cuprins:(2^1) Dispozițiile art. 15 se aplică în mod corespunzător.46. La articolul 33, alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:(11) Președintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1).47. La articolul 33, alineatul (12) se abrogă.48. După articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 33^1, cu următorul cuprins:  +  Articolul 33^1Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcția de judecător sau procuror și magistrat-asistent, care nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcțiile vacante de judecător sau procuror, la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat sau la instanțe ori parchete de grad inferior.49. Articolul 35 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 35(1) Formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor constituie garanția independenței și imparțialității în exercitarea funcției. Formarea inițială și continuă este un drept și o îndatorire pentru judecător.(2) Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și aprofundarea unor limbi străine și operarea pe calculator.50. La articolul 37^1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) Cheltuielile de cazare și masă ale judecătorilor și procurorilor străini, ale cursanților sau ale reprezentanților altor instituții de formare profesională din străinătate, care participă, în cadrul unor programe de cooperare, la activitățile de formare profesională organizate de Institutul Național al Magistraturii, pot fi suportate din bugetul acestei instituții.51. La articolul 37^1, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) și (1^1) se stabilește prin decizie a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Cazarea participanților în condițiile alin. (1) și (1^1) se poate realiza în structurile de primire turistice în limita plafonului maxim stabilit prin decizie a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, independent de clasificarea acestora.52. La articolul 38, alineatele (1^1)-(1^3) se modifică și vor avea următorul cuprins:(1^1) Cheltuielile aferente organizării activităților prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa și transportul personalului de instruire și al participanților, se suportă din bugetul curții de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor și procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activitățile prevăzute la alin. (1), cheltuielile privind cazarea, masa și transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii.(1^2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1^1) se stabilește prin ordin al ministrului justiției, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor și procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activitățile prevăzute la alin. (1), plafonul maxim al cheltuielilor se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 37^1 alin. (2).(1^3) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activitățile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curții de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dispozițiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. În cazul personalului de instruire angajat la plata cu ora al Institutului Național al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor și procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activitățile prevăzute la alin. (1), cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii.53. Articolul 39 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 39(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță, judecătorii și procurorii sunt supuși unei evaluări periodice privind calitatea activității, eficiența, integritatea și obligația de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.(2) În raport cu vechimea în funcția de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează:a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime între un an și 5 ani;b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime între 5 și 10 ani;c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime între 10 și 15 ani;d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.(3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite separat pentru judecători și procurori, formate din președintele instanței, respectiv conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum și 2 sau mai mulți judecători sau procurori de la instanța sau parchetul ierarhic superior, desemnați de colegiul de conducere al acestei instanțe sau parchet, cu aceeași specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Evaluarea președintelui instanței și a vicepreședintelui se face de o comisie formată din președintele instanței superioare, președintele secției corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum și un judecător de la instanța superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a adjunctului acestuia și a procurorului șef de secție se realizează de o comisie de la parchetul ierarhic superior, din care face parte conducătorul acestuia, un procuror cu funcție de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat și un alt procuror desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea președinților, vicepreședinților și a președinților de secție de la curțile de apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnați de colegiul de conducere al acestei instanțe, iar evaluarea procurorilor generali, a procurorilor generali adjuncți și a șefilor de secție de la parchetele de pe lângă curțile de apel sau de la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnați de colegiul de conducere al acestui parchet. Evaluarea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de o comisie compusă din judecători, membri aleși ai Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puțin de curte de apel, desemnați de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorilor șefi ai direcțiilor specializate se face de o comisie compusă din procurori, membri aleși ai Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puțin de tribunal, desemnați de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(4) Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv a celor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție, fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori prim-adjunctul sau adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție sau adjuncții acestora, procurorii șefi de secție, precum și procurori desemnați, după caz, de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de colegiul de conducere al Direcției Naționale Anticorupție sau de colegiul de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(5) Pentru judecătorii și tribunale și, respectiv, pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile prevăzute la alin. (4) se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curții de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta. Pentru curțile de apel și pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secției pentru judecători din 3 judecători, desemnați dintre membrii aleși ai Secției pentru judecători, cu grad cel puțin de curte de apel. Pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secției pentru procurori din 3 procurori, desemnați dintre membrii aleși ai Secției pentru procurori, cu grad cel puțin de tribunal.(6) Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor se aprobă prin hotărâre de fiecare din secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.54. La articolul 40, alineatele (1), (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 40(1) Prin raportul de evaluare a activității profesionale a judecătorului sau procurorului, întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3), (4) sau (5), se poate acorda unul dintre calificativele: «foarte bine», «bine», «satisfăcător» sau «nesatisfăcător»...........................................................(3) În soluționarea contestației, secțiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanței sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (4) și (5) orice informații pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.(4) Hotărârile secțiilor pot fi atacate cu recurs, la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curții de apel este definitivă.55. La articolul 41, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) și (2) se încheie prin susținerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.56. După articolul 42 se introduce un nou capitol, capitolul IV^1, cuprinzând articolul 42^1, cu următorul cuprins:  +  Capitolul IV^1 Evaluarea psihologică periodică  +  Articolul 42^1(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sunt supuși la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice.(2) Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor primește calificativul «inapt», acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, urmând ca judecătorul sau procurorul să fie supus unei noi evaluări. (3) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora și desfășurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.57. Articolul 43 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 43Concursul pentru promovarea judecătorilor și procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de secțiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.58. Articolul 44 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 44(1) Pot participa la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare judecătorii și procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, au funcționat efectiv timp de cel puțin 3 ani la instanța sau parchetul ierarhic inferior celui la care doresc să promoveze și îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime:a) 7 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat și procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;b) 10 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lângă aceasta;c) 10 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (la 18-10-2018, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 44 , Punctul 58. , Articolul I a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018 ) (2) La calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție.(3) Vechimile prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie să fie îndeplinite până la data înscrierii la concursul de promovare.(3^1) Pentru a fi promovați în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător, cel puțin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop (la 18-10-2018, Articolul 44 din Punctul 58. , Articolul I a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018 ) (4) Consiliul Superior al Magistraturii verifică, prin secțiile corespunzătoare, îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1)-(3^1). (la 18-10-2018, Alineatul (4) din Articolul 44 , Punctul 58. , Articolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018 ) 59. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 45Judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de secțiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii.60. La articolul 46, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(3) Procedura de desfășurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, este prevăzută în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor. Anularea sau modificarea în orice mod a baremului de răspuns stabilit pentru oricare dintre subiectele de concurs, după ce acest barem a fost adus la cunoștință candidaților, atrage invalidarea concursului și reluarea acestuia.(4) Dispozițiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.61. După articolul 46 se introduc trei noi articole, articolele 46^1-46^3, cu următorul cuprins:  +  Articolul 46^1(1) Promovarea efectivă a judecătorilor și procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel național, în limita locurilor vacante existente la tribunale și curți de apel sau, după caz, la parchete.(2) Data, locul, modul de desfășurare a concursului și posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor și procurorilor, prin curțile de apel și parchete, și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Național al Magistraturii și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu cel puțin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.  +  Articolul 46^2(1) Pot participa la concursul de promovare efectivă la instanțele și parchetele imediat superioare judecătorii și procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător instanței sau parchetului la care solicită promovarea și au funcționat efectiv timp de cel puțin 2 ani la instanța sau parchetul ierarhic inferior, în cazul promovării în funcțiile de judecător de curte de apel, procuror la parchetul de pe lângă aceasta sau de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(2) Dispozițiile art. 44 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.  +  Articolul 46^3(1) Concursul de promovare efectivă constă în susținerea unei probe având ca obiect evaluarea activității și conduitei candidaților din ultimii 3 ani.(2) Procedura de organizare și desfășurare a concursului, inclusiv comisiile de concurs și constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) și modalitatea de stabilire și contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 46 alin. (3).(3) Dispozițiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.62. Articolul 47 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 47În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Secția pentru judecători sau, după caz, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor și procurorilor declarați admiși.63. După articolul 47 se introduc două noi articole, articolele 47^1 și 47^2, cu următorul cuprins:  +  Articolul 47^1(1) Judecătorii și procurorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la instanțe sau parchete superioare nu pot fi delegați, detașați sau transferați timp de cel puțin 2 ani de la data promovării. (2) Judecătorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la instanțe superioare nu pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la parchete superioare nu pot fi numiți în funcția de judecător timp de cel puțin 2 ani de la data promovării.  +  Articolul 47^2Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiției, precum și al instituțiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin examenul de promovare organizat pentru judecători și procurori, în condițiile legii.64. La