REGULAMENT nr. 3 din 1 august 2018privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată
EMITENT
  • BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 713 din 16 august 2018



    Având în vedere prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) și ale art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, ale art. 404,407 și art. 408 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 13 alin. (4) din Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 187 alin. (2) din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, ale art. 62 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 61 din Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, cu modificările ulterioare, în temeiul art. 48 alin. (2) din Legea nr. 312/2004, art. 405 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, art. 186 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările și completările ulterioare,Banca Națională a României emite prezentul regulament.  +  Titlul I Obiect, domeniu de aplicare și definiții  +  Articolul 1(1) Prezentul regulament stabilește cerințele pentru:a) autorizarea și monitorizarea infrastructurilor pieței financiare, denumite în continuare IPF;b) monitorizarea participanților la aceste infrastructuri și a prestatorilor de servicii de plată care emit, pun în circulație și/sau acceptă instrumente de plată pe teritoriul României; (la 16-02-2024, Litera b) , Alineatul (1) , Articolul 1 , Titlul I a fost modificată de Punctul 1. , Articolul I din REGULAMENTUL nr. 1 din 9 februarie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 16 februarie 2024 ) c) punerea în circulație, emiterea, acceptarea și monitorizarea instrumentelor de plată. (la 16-02-2024, Litera c) , Alineatul (1) , Articolul 1 , Titlul I a fost modificată de Punctul 2. , Articolul I din REGULAMENTUL nr. 1 din 9 februarie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 16 februarie 2024 ) (2) Prezentul regulament se aplică:a) infrastructurilor pieței financiare, inclusiv administratorilor acestora, care funcționează pe teritoriul României;b) participanților la infrastructurile pieței financiare menționate la lit. a);c) prestatorilor de servicii de plată care emit, pun în circulație și/sau acceptă instrumente de plată pe teritoriul României. (la 16-02-2024, Litera c) , Alineatul (2) , Articolul 1 , Titlul I a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din REGULAMENTUL nr. 1 din 9 februarie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 16 februarie 2024 ) (3) IPF operate pe teritoriul României de către Eurosistem, Băncii Centrale Europene și Băncii Naționale a României nu li se aplică prevederile următoarelor articolele: art. 6-8 Cerințele generale privind guvernanța, art. 16 alin. (3)-(5) Cerințe privind cadrul pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor, art. 17-22 Cerințe pentru gestionarea riscului de credit, art. 23-29 Cerințe privind aranjamentele de garantare, art. 72-77 Cerințe privind riscul general de afaceri, art. 78-81 Cerințe privind riscul de custodie și de investiție și art. 89-91 Cerințe privind criteriile de acces și participare.  +  Articolul 2În înțelesul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: 1. acceptant - un prestator de servicii de plată care încheie un contract cu beneficiarul plății privind acceptarea și prelucrarea tranzacțiilor de plată cu instrumente de plată electronică, efectuate în scopul executării unui transfer de fonduri către beneficiarul plății;2. administrator al unei infrastructuri a pieței financiare - persoana juridică care stabilește regulile de funcționare a unei infrastructuri a pieței financiare și este responsabil legal de operarea infrastructurii; 3. agent de decontare sau bancă de decontare - are semnificația prevăzută la art. 2 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare;4. agent nostro - instituție de credit utilizată de participanții la o infrastructură a pieței financiare pentru decontare; 5. autentificare - o procedură care permite prestatorului de servicii de plată să verifice identitatea unui utilizator al serviciilor de plată sau valabilitatea utilizării unui anumit instrument de plată, inclusiv utilizarea elementelor de securitate personalizate ale utilizatorului;6. bancă custode - instituție de credit ce păstrează și protejează activele financiare ale terților; 7. beneficiar al plății - persoana fizică sau juridică care este destinatarul vizat al fondurilor care au făcut obiectul unei operațiuni de plată;8. card - dispozitiv fizic sau instrument virtual care poate fi utilizat de către deținătorul său pentru a efectua operațiuni de plată. În această categorie sunt incluse, dar fără a se limita la, cardurile de debit, de credit, de debit amânat, preplătit, virtual;9. card de debit - cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune de fondurile din contul său de plăți pentru a efectua operațiuni de plată;10. card de debit amânat - cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune de fondurile oferite de instituția emitentă sub forma unei linii de credit pentru a efectua operațiuni de plată. Întreaga sumă datorată instituției emitente trebuie rambursată integral până la sfârșitul perioadei specificate în contract;11. card de credit - cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune de fondurile oferite de instituția emitentă sub forma unei linii de credit pentru a efectua operațiuni de plată. Suma datorată poate fi rambursată total sau parțial, existând obligația de rambursare a sumei minime stabilite în contract până la data stabilită în acesta;12. card preplătit - cardul reîncărcabil sau nereîncărcabil, personalizat sau nepersonalizat, prin intermediul căruia utilizatorul dispune de fondurile depuse în scopul efectuării unor operațiuni de plată specifice;13. card virtual - cardul fără suport fizic, utilizat pentru efectuarea plăților în mediul on-line;14. clearing - procesul de transmitere, reconciliere și, după caz, confirmare a ordinelor de transfer înainte de decontare, cu posibilitatea de includere a compensării pe bază netă a ordinelor de transfer și de stabilire a pozițiilor finale pentru decontare;15. compensare - conform prevederilor art. 2 alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare;16. condiții de piață extreme, dar plauzibile - set cuprinzător de condiții istorice și ipotetice, incluzând cele mai volatile perioade care au fost suportate de piețele deservite de infrastructura pieței financiare;17. conducere - directori executivi, respectiv membri ai consiliului de administrație, în cazul sistemului de conducere unitar, care sunt implicați în gestionarea zilnică a activității administratorului infrastructurii pieței financiare sau membrii directoratului administratorului infrastructurii pieței financiare într-un sistem dualist;18. conexiune - un set de contracte și acorduri operaționale între două sau mai multe infrastructuri ale pieței financiare care conectează aceste infrastructuri direct sau printr-un intermediar;19. conexiune directă - conexiune stabilită între două infrastructuri ale pieței financiare, fără a exista intermedierea realizată de un terț;20. conexiune indirectă - conexiune stabilită între două infrastructuri ale pieței financiare prin intermediul unui terț care nu este o infrastructură a pieței financiare;21. conexiune releu - conexiune care implică minimum trei infrastructuri ale pieței financiare, în care o infrastructură a pieței financiare realizează intermedierea între alte două infrastructuri ale pieței financiare. Conexiunea releu poate fi percepută ca un lanț de două conexiuni directe;22. continuitatea activității - starea de funcționare neîntreruptă a operațiunilor, ce presupune măsuri organizaționale, tehnice și de personal utilizate pentru a asigura continuitatea serviciilor critice după o întrerupere cauzată de producerea unui eveniment perturbator și pentru reluarea treptată a tuturor serviciilor în cazul unui eveniment perturbator major, prelungit sau cu efecte pe scară largă; 23. consiliu - consiliul de administrație și/sau consiliul de supraveghere al administratorului infrastructurii pieței financiare;24. contraparte centrală (CPC) - conform prevederilor art. 2 pct.1 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții;25. dată prevăzută pentru decontare - ziua în care fondurile și/sau instrumentele financiare sunt datorate și trebuie să fie puse la dispoziția beneficiarului acestora, în conformitate cu regulile infrastructurii pieței financiare respective;26. decontare finală - transferul necondiționat și irevocabil al fondurilor și/sau instrumentelor financiare sau stingerea unei obligații de către o infrastructură a pieței financiare sau de către participanții la aceasta, în concordanță cu prevederile contractuale; 27. decontare în banii băncii centrale - serviciul furnizat de o bancă centrală, în calitate de agent de decontare pentru o infrastructură a pieței financiare, pentru stingerea obligațiilor de plată prin efectuarea de înregistrări în conturile de decontare deschise și administrate de banca centrală, ale participanților la acea IPF sau ale agenților nostro; 28. decontare în banii băncii comerciale - serviciul furnizat de o bancă comercială, în calitate de agent de decontare pentru o infrastructură a pieței financiare, pentru stingerea obligațiilor de plată prin efectuarea de înregistrări în conturile de decontare deschise și administrate de banca comercială, ale participanților la acea IPF sau ale agenților nostro;29. depozitar central de instrumente financiare (DC) - are semnificația prevăzută la art. 2 alin. (1) pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014;30. emitent - prestator de servicii de plată care emite și pune la dispoziția deținătorului un instrument de plată electronică, în baza unui contract încheiat cu deținătorul;31. expuneri curente - pierderea financiară pe care administratorul unei infrastructuri a pieței financiare sau participanții la aceasta ar suporta-o imediat dacă unul dintre participanți nu ar putea să își îndeplinească obligațiile rezultate din participarea la respectiva infrastructură a pieței financiare. Valoarea expunerii este stabilită ca maxim dintre zero și valoarea de piață sau costul de înlocuire a unei tranzacții sau a unui portofoliu de tranzacții cu o contrapartidă, care s-ar pierde implicit ca urmare a imposibilității contrapartidei de a-și îndeplini obligațiile asumate;32. expunere la riscul de credit - o sumă sau valoare expusă riscului ca un participant să nu o deconteze în întregime, atunci când este scadentă sau la orice moment ulterior;33. externalizarea - utilizarea de către o entitate a unui furnizor extern, în vederea desfășurării de către acesta, pe bază contractuală și în mod continuu, a unor activități efectuate în mod obișnuit de către entitatea în cauză;34. furnizor de lichiditate - o entitate cu care o infrastructură a pieței financiare a încheiat un acord de furnizare a fondurilor;35. furnizor de serviciu critic - furnizor al unui serviciu care este indispensabil pentru funcționarea unei infrastructuri a pieței financiare, a unui participant, a unui prestator de servicii de plată. În categoria furnizorilor de servicii critice sunt incluse și entitățile către care au fost externalizate activități, servicii sau funcții critice;36. garanție - orice activ care se poate valorifica, inclusiv o sumă de bani, instrumente financiare și creanțe private, și care face obiectul oricărei forme de garantare, al unui contract de report ori al unui contract similar și care este constituit în scopul garantării drepturilor și obligațiilor care pot rezulta în legătură cu participarea la un sistem sau care este pus la dispoziția Băncii Naționale a României ori a băncilor centrale din statele membre ale Spațiului Economic European sau a Băncii Centrale Europene;37. guvernanță - set de relații între proprietarii infrastructurii pieței financiare, consiliu, conducere și alte părți relevante ce includ participanți, autorități, clienți ai participanților, infrastructuri ale pieței financiare interdependente și piața deservită; 38. infrastructură a pieței financiare (IPF) - sistem multilateral organizat între instituțiile participante, inclusiv administratorul infrastructurii pieței financiare, utilizat pentru clearing, decontare sau înregistrare a plăților sau a tranzacțiilor cu instrumente financiare, inclusiv a instrumentelor financiare derivate, sau a altor tranzacții financiare. În sensul prezentului regulament, în categoria infrastructurilor pieței financiare sunt incluse sistemele de plăți și sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare din cadrul depozitarilor centrali și contrapărților centrale;39. instrucțiune critică - ordin de transfer care trebuie efectuat cu prioritate, în cazul apariției unei perturbări, pentru evitarea manifestării și propagării riscurilor în cadrul unei infrastructuri a pieței financiare sau a riscului sistemic;40. instrument de plată - un dispozitiv fizic sau virtual sau un set de proceduri care permite transferul de fonduri de la plătitor la beneficiar. Acestea includ instrumentele de plată electronică, pe suport hârtie și virtuale; (la 16-02-2024, Punctul 40. , Articolul 2 , Titlul I a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din REGULAMENTUL nr. 1 din 9 februarie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 16 februarie 2024 ) 41. instrument de plată electronică - un card sau un instrument de plată electronică cu acces la distanță;42. instrument de plată electronică cu acces la distanță - set de proceduri, care se bazează pe o soluție informatică, de tipul: internet-banking, home-banking, phone-banking, mobile-banking, care permite utilizatorului inițierea de operațiuni de plată, în baza fondurilor de care dispune; 43. marjă - garanție constituită în favoarea contrapartidei pentru a proteja împotriva expunerilor curente sau potențiale viitoare cauzate de evoluția prețului de piață sau a eventualei incapacități de îndeplinire a obligațiilor;44. membru independent al consiliului - un membru neexecutiv al consiliului care nu are nicio relație de afaceri, familială sau de altă natură care creează un conflict de interese în legătură cu IPF sau administratorul IPF, acționarii majoritari ai acestora, conducerea acestora sau participanții la acestea și care nu a avut astfel de relații în cei 2 ani care precedă numirea sa în consiliu;45. modificare majoră - schimbarea semnificativă a arhitecturii infrastructurii pieței financiare, introducerea unor noi funcționalități ori activități sau schimbări cu un impact semnificativ asupra profilului de risc al infrastructurii pieței financiare; 46. modificare minoră - modificare care nu afectează semnificativ profilul de risc al infrastructurii pieței financiare sau arhitectura acesteia;47. monedă electronică - are semnificația prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică; (la 16-02-2024, Punctul 47. , Articolul 2 , Titlul I a fost modificat de Punctul 5. , Articolul I din REGULAMENTUL nr. 1 din 9 februarie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 16 februarie 2024 ) 48. monitorizare - funcție a băncii centrale prin care se urmărește promovarea funcționării sigure și eficiente a infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată, pentru evitarea riscului sistemic, constând în: (i) obținerea de informații cu privire la arhitectura și funcționarea infrastructurilor pieței financiare prezente sau planificate, emiterea, acceptarea și utilizarea instrumentelor de plată, (ii) evaluarea informațiilor obținute și (iii) inducerea de schimbări ori dispunerea unor măsuri și/sau sancțiuni; (la 16-02-2024, Punctul 48. , Articolul 2 , Titlul I a fost modificat de Punctul 6. , Articolul I din REGULAMENTUL nr. 1 din 9 februarie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 16 februarie 2024 ) 49. operațiune de plată - acțiune inițiată de plătitor sau de o altă persoană în numele și pe seama plătitorului ori de beneficiarul plății cu scopul de a depune, de a transfera sau de a retrage fonduri, indiferent de orice obligații subsecvente între plătitor și beneficiarul plății; 50. ordin de plată - o dispoziție a unui plătitor sau a unui beneficiar al plății către prestatorul său de servicii de plată prin care se solicită executarea unei operațiuni de plată;51. ordin de transfer - așa cum este definit prin prevederile art. 2 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare;52. participant - entitate care este identificată sau recunoscută de un administrator al unei infrastructuri a pieței financiare și căreia i se permite, direct sau indirect, să trimită ordine de transfer către respectiva infrastructură a pieței financiare și care este capabilă să primească ordine de transfer de la aceasta;53. participant critic - un participant la o infrastructură a pieței financiare care, datorită volumelor sau valorilor tranzacțiilor sau serviciilor prestate către acea infrastructură a pieței financiare, în cazul unei probleme operaționale majore cu care s-ar confrunta acest participant, poate afecta semnificativ ceilalți participanți sau infrastructura pieței financiare;54. participant direct - o entitate juridică care are o relație contractuală cu un administrator al unei IPF, are permisiunea să trimită ordine de transfer către acea IPF și este capabilă să primească ordine de transfer de la aceasta;55. participant indirect - o entitate juridică care nu are acces direct la serviciile unei IPF și ale cărei ordine de transfer sunt compensate, decontate și înregistrate de IPF printr-un participant direct, în baza unei relații contractuale pe care un participant indirect o are cu un participant direct;56. părți interesate relevante - participanți, alte infrastructuri ale pieței financiare care au impact asupra riscurilor specifice unei infrastructuri a pieței financiare și, de la caz la caz, alți actori afectați de pe piață; 57. plan de lichidare ordonată - plan elaborat de administratorul infrastructurii pieței financiare pentru închiderea ordonată a infrastructurii; 58. plan de redresare - plan elaborat de administratorul infrastructurii pieței financiare pentru restabilirea bunei funcționări a infrastructurii pieței financiare;59. plătitor - persoana fizică sau juridică care este titularul unui cont de plăți și care autorizează un ordin de plată din acel cont de plăți sau, în cazul în care nu există un cont de plăți, persoana fizică sau juridică care emite un ordin de plată;60. portabilitate - aspectele operaționale aferente transferurilor pozițiilor contractuale, de fonduri sau de instrumente financiare de la o infrastructură a pieței financiare sau de la un participant la o altă infrastructură a pieței financiare sau participant; 61. prestator de servicii de plată - entitate autorizată să presteze servicii de plată pe teritoriul României, respectiv instituții de credit, instituții de plată și instituții emitente de monedă electronică;62. punerea în circulație - punerea la dispoziția clienților a unui instrument de plată, în baza unui contract încheiat cu aceștia;63. reziliența cibernetică - capacitatea unei IPF de a: anticipa amenințările cibernetice, rezista la atacurile cibernetice, limita amploarea consecințelor și relua activitatea după atacuri cibernetice;64. risc de credit - riscul ca o contraparte, indiferent dacă este participant sau altă entitate, să nu își poată îndeplini în întregime obligațiile financiare atunci când acestea devin scadente sau oricând în viitor;65. risc de custodie - riscul de a suporta o pierdere a activelor deținute în custodie din cauza insolvenței, neglijenței, fraudei, administrării defectuoase sau evidenței necorespunzătoare ale custodelui;66. risc de decontare - riscul ca decontarea fondurilor sau a instrumentelor financiare în cadrul unei infrastructuri a pieței financiare să nu aibă loc integral la data preconizată pentru decontare; 67. risc general de afaceri - orice depreciere potențială a situației financiare a administratorului unei infrastructuri a pieței financiare, ca urmare a unui declin al încasărilor sau a unei creșteri a cheltuielilor acestuia, astfel încât cheltuielile depășesc încasările și conduc la o pierdere care trebuie acoperită din capitalul propriu; 68. risc de investiție - riscul de pierdere cu care se confruntă un administrator al unei infrastructuri a pieței financiare sau un participant atunci când administratorul infrastructurii investește resursele proprii sau ale participanților; 69. risc juridic - riscul care rezultă din neaplicarea sau aplicarea defectuoasă a cadrului legal sau de reglementare sau a prevederilor contractuale, de obicei determinând o pierdere; 70. risc de lichiditate - riscul ca o contraparte, participant sau altă entitate să nu dispună de suficiente fonduri care să îi permită să își îndeplinească integral obligațiile asumate la scadență, deși, în viitor, ar putea avea fonduri suficiente în acest sens; 71. risc operațional - riscul ca deficiențele sistemelor de informații sau ale proceselor interne, erorile umane, deficiențele în administrare sau perturbările provocate de evenimente externe sau de servicii externalizate să conducă la reducerea, deteriorarea sau întreruperea serviciilor furnizate de administratorul unei infrastructuri a pieței financiare sau de emitenții/acceptanții instrumentelor de plată; 72. risc de piață - riscul înregistrării de pierderi, în poziții bilanțiere și extrabilanțiere, care rezultă din variația prețurilor de pe piață; 73. risc principal - riscul ca o contraparte să piardă întreaga valoare implicată într-o tranzacție, respectiv riscul ca un vânzător al unui activ financiar să livreze activul în mod irevocabil, dar să nu primească contravaloarea acestuia, sau riscul ca un cumpărător al unui activ financiar să plătească pentru un activ în mod irevocabil și să nu îl primească; 74. risc sistemic - riscul ca neîndeplinirea obligațiilor ce revin unui participant sau administratorului infrastructurii pieței financiare din participarea la o infrastructură să determine alți participanți și/sau administratorul infrastructurii să nu își poată îndeplini obligațiile atunci când acestea devin scadente, generând eventuale efecte de contagiune care ar amenința stabilitatea sau încrederea în sistemul financiar; 75. risc semnificativ - califică un risc, o dependență și/sau o modificare ce poate afecta capacitatea unei entități de a funcționa sau de a furniza servicii conform așteptărilor; (la 16-02-2024, Punctul 75. , Articolul 2 , Titlul I a fost modificat de Punctul 7. , Articolul I din REGULAMENTUL nr. 1 din 9 februarie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 16 februarie 2024 ) 76. serviciu critic - un serviciu esențial pentru funcționarea unei infrastructuri a pieței financiare sau a unui prestator de servicii de plată, a cărui indisponibilitate sau absență poate determina apariția unei perturbări majore în funcționarea normală și care nu poate fi reprodus sau a cărui reproducere ar presupune costuri care nu sunt rezonabile; 77. siguranță în funcționare - modalitate de gestionare a riscurilor specifice infrastructurii pieței financiare, respectiv a instrumentului de plată, în scopul asigurării funcționării conform nivelurilor de calitate a serviciilor și/sau a orarului de funcționare asumat, fără a afecta în mod negativ încrederea participanților și a publicului;78. sistem de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare (SD) - un aranjament formal între trei sau mai mulți participanți, fără a include posibile bănci de decontare, contrapărți centrale, case de compensare sau participanți indirecți, cu reguli comune și aranjamente standardizate, a cărui activitate constă în executarea ordinelor de transfer de instrumente financiare;79. sistem de plăți (SP) - un aranjament formal între trei sau mai mulți participanți, fără a include posibile bănci de decontare, contrapărți centrale, case de compensare sau participanți indirecți, cu reguli comune și aranjamente standardizate pentru executarea ordinelor de transfer de fonduri între participanți; 80. sistem de plăți de mare valoare - sistem de plăți care procesează ordine de transfer de mare valoare și/sau urgențe;81. sistem de plăți de mică valoare - sistem de plăți care procesează ordine de transfer de mică valoare inițiate cu instrumente de plată de tipul transferurilor de credit, cecurilor, cambiilor, biletelor la ordin, cardurilor etc.;82. situație de urgență - un eveniment, o situație sau o împrejurare care are capacitatea de a determina nefuncționarea sau perturbarea operațiunilor, serviciilor sau funcțiilor unei IPF, inclusiv perturbarea sau împiedicarea decontării finale;83. societate afiliată - o societate care îl controlează pe participant sau care este controlată de acesta sau care se află sub același control ca participantul. Controlul unei societăți este definit drept: a) deținerea în proprietate, controlul sau deținerea a cel puțin 20 % sau mai mult dintr-o clasă de acțiuni care dau drept de vot în cadrul societății; sau b) consolidarea societății în scopul raportării financiare;84. teste de stres - cuantificarea expunerilor la riscul de credit și de lichiditate care ar rezulta din evoluția și volatilitatea prețurilor în scenarii extreme, dar plauzibile.  +  Titlul II Dispoziții generale  +  Capitolul I Cerințe generale aplicabile administratorilor infrastructurilor pieței financiare  +  Secţiunea 1 Cerințele privind siguranța juridică  +  Articolul 3(1) În vederea asigurării unui climat de siguranță din punct de vedere juridic, administratorul IPF evaluează măsura în care legislația aplicabilă în toate sistemele juridice relevante asigură un grad ridicat de certitudine și sprijină fiecare aspect semnificativ al activităților IPF operat de acesta. În acest sens, administratorul IPF stabilește normele și procedurile IPF și încheie contracte care sunt clare și în conformitate cu legislația aplicabilă în toate sistemele juridice relevante. (2) În aplicarea prevederilor alin. (1) administratorul IPF dispune următoarele măsuri:a) comunică Băncii Naționale a României, participanților și, dacă este cazul, clienților participanților, într-un mod clar și ușor de înțeles, legislația, normele, procedurile și contractele aplicabile pentru funcționarea IPF; b) ia măsurile necesare pentru a se asigura că normele, procedurile și contractele sale produc efecte juridice în toate sistemele juridice relevante și depune toate diligențele pentru ca acțiunile pe care le ia în baza acestor norme, proceduri și contracte să nu fie anulate, reversibile sau suspendate; c) identifică și diminuează riscurile care decurg din orice potențial conflict de legi, în măsura în care își desfășoară activitatea în mai multe sisteme juridice.  +  Secţiunea a 2-a Cerințele generale privind guvernanța  +  Articolul 4(1) În vederea asigurării unui cadru de administrare responsabil, administratorul IPF stabilește obiective documentate care acordă prioritate ridicată siguranței și eficienței IPF. (2) Obiectivele stabilite potrivit alin. (1) susțin în mod explicit stabilitatea financiară și alte considerente relevante de interes public, în special piețele financiare eficiente și deschise.  +  Articolul 5(1) Administratorul IPF deține mecanisme de guvernanță documentate și efective, care stabilesc ierarhii clare și directe de responsabilitate și răspundere. (2) La solicitarea Băncii Naționale a României, a deținătorilor sau a participanților, administratorul IPF pune la dispoziția acestora orice informații cu privire la mecanismele prevăzute la alin. (1). (3) Administratorul IPF trebuie să facă disponibile public versiuni prescurtate ale informațiilor prevăzute la alin. (1).  +  Articolul 6(1) Administratorul IPF stabilește și definește în mod clar rolul și responsabilitățile și raporturile ierarhice ale consiliului, incluzând în mod cumulativ următoarele elemente: a) stabilirea unor obiective strategice clare pentru IPF; b) stabilirea unor proceduri documentate pentru funcționarea IPF, inclusiv proceduri pentru identificarea, abordarea și gestionarea conflictelor de interese ale membrilor acestuia; c) asigurarea eficacității selectării, monitorizării și, dacă este cazul, a îndepărtării din funcție a membrilor conducerii; d) stabilirea unor politici de compensare corespunzătoare, în conformitate cu cele mai bune practici și bazate pe realizările pe termen lung;e) aprobarea emiterii deciziilor care au un impact semnificativ asupra profilului de risc al IPF, precum și asupra documentelor-cheie privind riscul care reglementează operațiunile IPF;f) aprobarea și reexaminarea anuală a cadrului cuprinzător de gestionare a riscurilor, cadrului privind riscul operațional și planul aferent de continuitate a activității, planul de redresare și lichidare ordonată și planul privind capitalul, cadrele privind riscul de credit și riscul de lichiditate, cadrul privind aranjamentele de garantare care reglementează gestionarea riscurilor, strategia de investiții a IPF, precum și cadrul de reziliență cibernetică.  +  Articolul 7Consiliul își analizează cel puțin anual atât performanța de ansamblu, cât și performanța individuală a membrilor săi.  +  Articolul 8Componența consiliului asigură integritatea și o gamă adecvată de competențe tehnice, cunoștințe și experiență, atât în privința IPF, cât și a pieței financiare în general, permițând consiliului să își îndeplinească rolurile și responsabilitățile. Consiliul include membri neexecutivi și cel puțin un membru independent.  +  Articolul 9(1) Administratorul IPF stabilește și definește în mod clar rolul, responsabilitățile și raporturile ierarhice ale conducerii. (2) Componența conducerii asigură integritatea și o gamă adecvată de competențe tehnice, cunoștințe și experiență, atât în privința IPF, cât și asupra pieței financiare în general, permițând conducerii să își îndeplinească responsabilitățile privind funcționarea și gestionarea riscurilor administratorului IPF. (3) Sub coordonarea consiliului, responsabilitățile conducerii implică asigurarea următoarelor: a) consecvența activităților administratorului IPF cu obiectivele, strategia și toleranța la risc a acestuia; b) proiectarea, executarea și monitorizarea corespunzătoare a controalelor interne și a procedurilor aferente, pentru promovarea obiectivelor administratorului IPF; c) evaluarea și testarea periodică a controalelor interne și a procedurilor aferente de către echipe de gestionare a riscului și audit intern bine pregătite și cu personal suficient; d) implicare activă în procesul de control al riscurilor; e) alocarea de resurse suficiente cadrului de gestionare a riscurilor IPF.  +  Articolul 10(1) Consiliul stabilește și monitorizează un cadru documentat de gestionare a riscurilor, care: a) include politica de toleranță la risc a administratorului IPF; b) atribuie responsabilități și răspunderi pentru deciziile privind riscul; c) tratează procesul decizional în cursul situațiilor de criză și de urgență; d) tratează funcțiile de control intern. (2) Consiliul se asigură că există trei linii de apărare clare și eficace (operațiuni, gestionarea riscurilor și audit intern), care sunt separate una de cealaltă și care beneficiază de suficientă autoritate, independență, resurse și acces la consiliu.  +  Articolul 11(1) Consiliul se asigură că deciziile majore care afectează structura tehnică și funcțională a IPF, regulile și strategia de ansamblu, în special în ceea ce privește alegerea unui mecanism de compensare și decontare, structura de operare, gama de produse compensate sau decontate și utilizarea tehnologiei și procedurilor, protejează în mod corespunzător interesele legitime ale părților interesate relevante ale IPF. (2) Administratorul IPF consultă părțile interesate relevante și, după caz, orice persoană interesată, într-un interval de timp rezonabil înainte de luarea deciziilor prevăzute la alin. (1).  +  Secţiunea a 3-a Cerințe privind cadrul pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor  +  Articolul 12În vederea asigurării și menținerii unui cadru solid de gestionare a riscurilor, administratorul IPF stabilește și menține proceduri și mecanisme adecvate pentru a identifica, măsura, monitoriza și gestiona în mod cuprinzător gama de riscuri care apar în IPF sau sunt suportate de către aceasta.  +  Articolul 13Administratorul IPF trebuie să revizuiască cel puțin anual cadrul de gestionare a riscului, care presupune îndeplinirea următoarelor cerințe: a) include politica de toleranță la risc a administratorului IPF și instrumente corespunzătoare de gestionare a riscurilor; b) atribuie responsabilități și răspunderi pentru deciziile privind riscul; c) include descrierea procesului decizional în situații de urgență legate de o IPF, inclusiv a evoluțiilor de pe piețele financiare care pot avea un efect advers asupra lichidității pieței și asupra stabilității sistemului financiar național.  +  Articolul 14(1) Administratorul IPF oferă stimulente participanților și, dacă este cazul, clienților acestora, pentru a gestiona și limita riscurile pe care le induc IPF și pe care le suportă din partea acestora. (2) În ceea ce privește participanții, administratorul IPF impune un regim de sancțiuni pecuniare eficace, proporționale și descurajante, acorduri de împărțire a pierderilor sau ambele.  +  Articolul 15Pentru o gestionare adecvată a riscurilor administratorul IPF revizuiește, cel puțin anual, riscurile semnificative pe care IPF le suportă din partea altor entități și cele pe care le induce altor entități, inclusiv IPF, bănci de decontare, furnizori de lichiditate și prestatori de servicii, ca urmare a interdependențelor dintre acestea. Administratorul IPF elaborează instrumente de gestionare a riscurilor care sunt robuste și proporționale cu nivelul identificat de risc.  +  Articolul 16(1) Administratorul IPF definește operațiunile și serviciile critice ale IPF și identifică scenarii specifice care îl pot împiedica să furnizeze aceste operațiuni și servicii critice în mod continuu și evaluează eficacitatea tuturor opțiunilor de redresare sau de lichidare ordonată. (2) Administratorul IPF reexaminează cel puțin anual operațiunile și serviciile critice ale IPF. (3) În baza evaluării stabilite la alin. (1), administratorul IPF pregătește un plan viabil de redresare a IPF și de lichidare ordonată. (4) Planul de redresare și lichidare ordonată cuprinde, fără a se limita la acestea:a) un rezumat cuprinzător al principalelor strategii de redresare și lichidare ordonată;b) operațiunile și serviciile critice ale IPF, precum și o descriere a măsurilor necesare pentru a pune în aplicare strategiile-cheie. (5) Administratorul IPF transmite Băncii Naționale a României informațiile necesare în vederea planificării închiderii ordonate.  +  Secţiunea a 4-a Cerințe pentru gestionarea riscului de credit  +  Articolul 17(1) Administratorul IPF trebuie să stabilească un cadru robust de măsurare, monitorizare și gestionare a expunerilor sale la riscul de credit față de participanții săi și a expunerilor la riscul de credit între participanți, care decurg din procesele IPF de plată, compensare și decontare, și să identifice toate sursele de risc de credit.(2) Măsurarea și monitorizarea expunerilor la riscul de credit se efectuează pe întreaga durată a zilei, utilizând informații actualizate și instrumente corespunzătoare de gestionare a riscurilor.  +  Articolul 18(1) Administratorul IPF, în cazul unui sistem de decontare pe bază netă amânată, se asigură că:a) obligațiile financiare sunt stabilite cel târziu în momentul în care un ordin de transfer este inclus în calcularea pozițiilor de decontare netă accesibile fiecărui participant; șib) sunt deținute suficiente resurse pentru a acoperi expunerile la riscul de credit rezultate potrivit alin. (2) și (3), cel târziu în momentul menționat la lit. a).(2) Administratorul IPF, inclusiv cel care operează un sistem de decontare pe bază netă amânată cu garantarea decontării, care în cursul operațiunilor IPF suportă expuneri la riscul de credit față de participanții săi, își acoperă expunerea la riscul de credit față de fiecare participant utilizând garanțiile, fondurile de garantare, capitalul propriu (după deducerea sumei dedicate acoperirii riscului general de afaceri) sau alte resurse financiare echivalente. (3) Administratorul IPF, inclusiv cel care operează un sistem de decontare pe bază netă amânată fără garantarea decontării, dar în care participanții se confruntă cu expuneri la riscul de credit care rezultă din procesele de plată, compensare și decontare ale IPF, dispune de norme sau de acorduri contractuale cu acești participanți. (4) Normele sau acordurile contractuale prevăzute la alin. (3) trebuie să asigure că participanții vor furniza suficiente resurse, astfel cum sunt prevăzute la alin. (2), pentru a acoperi expunerile la riscul de credit care rezultă din procesele IPF de plată, compensare și decontare în raport cu cei doi participanți care, împreună cu societățile afiliate, generează în sistem cea mai mare expunere agregată la riscul de credit. (5) Suplimentar, administratorul IPF stabilește reguli și proceduri:a) pentru gestionarea pierderilor care rezultă direct din neîndeplinirea obligațiilor unuia sau mai multor participanți la IPF;b) pentru alocarea pierderilor potențial neacoperite, inclusiv rambursarea oricăror fonduri pe care administratorul IPF le poate împrumuta de la furnizorii de lichiditate;c) pentru reconstituirea, la nivelul prevăzut la alin. (2) și (4), a oricăror resurse financiare utilizate de IPF în cursul unui eveniment de criză.  +  Articolul 19(1) Administratorul unei CPC trebuie să asigure decontarea obligațiilor financiare.(2) În sensul alin. (1), administratorul unei CPC trebuie să acopere complet expunerile curente și potențiale viitoare față de fiecare participant cu un grad ridicat de încredere, utilizând marje și alte resurse financiare prefinanțate potrivit secțiunii a 5-a și a 6-a din prezentul capitol. (3) În situația unei CPC, care este implicată în activități cu un profil de risc mai complex sau care este de importanță sistemică în mai multe jurisdicții, administratorul trebuie să asigure deținerea unor resurse financiare suplimentare pentru a acoperi o gamă largă de scenarii potențiale de stres, care includ, fără a se limita însă la: intrarea în incapacitate de plată a acelor doi participanți și a societăților afiliate, care ar putea produce cea mai mare expunere agregată la riscul de credit pentru CPC, în condiții de piață extreme, dar plauzibile. (4) Toate CPC trebuie să asigure deținerea unor resurse financiare suplimentare pentru a acoperi o gamă largă de scenarii potențiale de stres, care includ, fără a se limita însă la: intrarea în incapacitate de plată a acelui participant și a societăților afiliate, care ar putea produce cea mai mare expunere agregată la riscul de credit pentru CPC, în condiții de piață extreme, dar plauzibile.(5) În toate cazurile, administratorul unei CPC documentează justificarea care stă la baza stabilirii valorii resurselor financiare totale pe care le păstrează și trebuie să dispună de aranjamente de guvernanță potrivite referitoare la această valoare.  +  Articolul 20(1) Administratorul CPC determină valoarea și testează cu regularitate, prin teste de stres riguroase, suficiența resurselor financiare totale disponibile în cazul unei intrări sau al unor intrări multiple în incapacitate de plată, în condiții de piață extreme, dar plauzibile.(2) Administratorul unei CPC dispune de proceduri clare de raportare a rezultatelor testelor sale de stres către organismele de decizie ale CPC, precum și de utilizare a acestor rezultate pentru a evalua caracterul adecvat al resurselor sale financiare totale și pentru a le ajusta. (3) Testele de stres sunt realizate zilnic, folosind parametri și ipoteze standard și predeterminate. (4) Cel puțin o dată pe lună, administratorul unei CPC efectuează o analiză cuprinzătoare și amănunțită a scenariilor testelor de stres, a modelelor, a parametrilor și ipotezelor aferente, pentru a se asigura că acestea sunt adecvate pentru a determina nivelul cerut de protecție al CPC împotriva intrării în incapacitate de plată, având în vedere condițiile de piață curente și evoluția lor. (5) Administratorul unei CPC efectuează analiza testelor de stres mai des atunci când produsele compensate sau piețele deservite sunt caracterizate de volatilitate ridicată, devin mai puțin lichide sau atunci când dimensiunea sau gradul de concentrare a pozițiilor deținute de către participanții la CPC cresc în mod semnificativ.  +  Articolul 21Administratorul unei CPC realizează o validare completă a modelului de administrare a riscului cel puțin o dată pe an.  +  Articolul 22(1) Pentru efectuarea testelor de stres, administratorul unei CPC ia în considerare efectul unei game largi de scenarii relevante de stres, atât în privința pozițiilor participanților intrați în incapacitate de plată, cât și din perspectiva posibilelor modificări de preț în perioadele de lichidare a acestor poziții. (2) Scenariile de stres includ vârfurile istorice relevante ale volatilității prețurilor, schimbările altor factori ai pieței, precum determinanții prețului sau curbele de randament, intrările multiple în incapacitate de plată pe diverse orizonturi de timp, presiunile simultane în cadrul piețelor de finanțare și de active, precum și un spectru de scenarii de stres prospective, într-o varietate de condiții de piață extreme, dar plauzibile.  +  Secţiunea a 5-a Cerințe privind aranjamentele de garantare  +  Articolul 23În situația în care administratorul unei IPF stabilește aranjamente de garantare pentru a gestiona riscul de credit la care se expune sau la care sunt expuși participanții, va accepta numai garanții cu risc de credit, de lichiditate și de piață scăzut.  +  Articolul 24(1) Administratorul unei IPF acceptă cu titlu de garanție numai următoarele active: a) fonduri bănești; și b) active cu riscuri scăzute de credit, de lichiditate și de piață, respectiv active pentru care administratorul IPF poate demonstra Băncii Naționale a României, în baza unei evaluări interne adecvate, că îndeplinesc toate condițiile următoare: (i) au fost emise de un emitent cu risc scăzut de credit;(ii) sunt liber transferabile fără a fi afectate de nicio constrângere juridică sau creanțe ale terților;(iii) sunt exprimate într-o monedă al cărei risc este gestionat de administratorul IPF;(iv) au date fiabile privind prețurile, publicate în mod periodic;(v) nu fac altfel obiectul unor riscuri semnificative de corelare nefavorabilă;(vi) nu sunt emise de participantul care furnizează garanția sau de o entitate care face parte din același grup cu respectivul participant, cu excepția cazului de obligațiuni garantate și numai atunci când activele din fondul de acoperire sunt separate în mod corespunzător într-un cadru juridic robust și îndeplinesc cerințele prevăzute la pct. (i)-(v).(2) Administratorul IPF definește, documentează și aplică o metodologie obiectivă cu privire la analiza îndeplinirii condițiilor aferente evaluării interne asupra activelor, prevăzută la alin. (1) lit. b).  +  Articolul 25(1) Administratorul IPF stabilește și pune în aplicare politici și proceduri de monitorizare a calității creditului, a lichidității pieței și a volatilității prețurilor pentru fiecare activ acceptat drept garanție. (2) Administratorul IPF monitorizează periodic, cel puțin anual, caracterul adecvat al politicilor și procedurilor prevăzute la alin. (1). (3) Reexaminarea politicilor și procedurilor prevăzute la alin. (1) este realizată de fiecare dată când are loc o schimbare semnificativă ce afectează expunerea la risc a IPF. (4) Administratorul IPF evaluează garanțiile la prețul pieței, cel puțin zilnic.  +  Articolul 26Administratorul IPF stabilește marje de ajustare a valorii stabile și conservatoare, le testează cel puțin anual și ține seama de condițiile pieței în situație de criză. Procedurile de ajustare a valorii sunt validate, cel puțin anual, de alt personal decât cel care a conceput și aplicat procedurile de ajustare a valorii.  +  Articolul 27Administratorul IPF ia măsuri de evitare a concentrării deținerilor de anumite active, atunci când acest lucru ar afecta semnificativ capacitatea de a lichida rapid aceste active, fără efecte adverse semnificative asupra prețului.  +  Articolul 28Administratorul IPF care acceptă garanții transfrontaliere identifică și diminuează riscurile asociate utilizării acestora și se asigură că respectiva garanție transfrontalieră poate fi utilizată în timp util.  +  Articolul 29Administratorul IPF utilizează un sistem de gestionare a garanțiilor adecvat și flexibil din punct de vedere operațional.  +  Secţiunea a 6-a Cerințe privind marjele  +  Articolul 30(1) Administratorul unei CPC trebuie să acopere expunerile sale la riscul de credit față de participanți, pentru toate produsele, prin intermediul unui sistem efectiv de marje, determinat pe baza riscurilor și revizuit cu regularitate.(2) Nivelurile marjelor trebuie să fie proporționale cu riscurile și caracteristicile particulare ale fiecărui produs, portofoliu și piață pe care o deservește.(3) Administratorul CPC dispune, în timp util, de o sursă sigură de informații referitoare la preț, pentru sistemul său de marje. Administratorul CPC stabilește proceduri și modele solide de evaluare pentru a adresa circumstanțele în care informațiile referitoare la preț nu sunt disponibile rapid sau nu sunt de încredere.(4) Administratorul CPC adoptă modele și parametri pentru marjele inițiale care să fie bazate pe risc și care generează cerințe de marjă suficiente pentru a-și acoperi expunerile potențiale viitoare față de participanți, în intervalul dintre ultima colectare a marjelor și lichidarea pozițiilor ca urmare a intrării în incapacitate de plată a unui participant.(5) Marja inițială îndeplinește un interval stabilit de încredere de cel puțin 99 la sută cu privire la distribuția estimată a expunerilor viitoare.(6) Pentru administratorul unei CPC care calculează marja la nivelul portofoliului, această cerință se aplică pentru distribuțiile expunerilor viitoare ale fiecărui portofoliu.(7) Pentru administratorul unei CPC care calculează marja la un nivel mai detaliat, precum un subportofoliu sau pe produs, cerința este îndeplinită pentru distribuțiile corespunzătoare ale expunerilor viitoare.(8) Modelul utilizat pentru determinarea marjelor trebuie:a) să utilizeze o estimare precaută a orizonturilor de timp necesare pentru hedging sau închiderea pozițiilor pe fiecare tip de produse compensate de către CPC (inclusiv în condiții de piață tensionate);b) să dispună de o metodă adecvată de evaluare a expunerii la riscul de credit care să acopere factorii de risc relevanți pentru produse și efectele de portofoliu între produse; șic) în măsura în care este posibil și prudent, să limiteze necesitatea unor modificări prociclice destabilizatoare.  +  Articolul 31Administratorul unei CPC marchează la piață pozițiile participanților și colectează marja de variație cel puțin zilnic, pentru a limita acumularea de expuneri curente.  +  Articolul 32Administratorul unei CPC deține autoritatea și capacitatea operațională de a face, în timpul zilei, apeluri în marjă și plăți către participanți, atât programate, cât și neprogramate.  +  Articolul 33Pentru a calcula cerințele de marjă, administratorul CPC poate permite compensări sau reduceri ale marjei solicitate cu privire la produsele pe care le compensează sau cu privire la produsele compensate de către aceasta și o altă CPC, dacă riscul unui produs este corelat în mod semnificativ și sigur cu riscul celuilalt produs.  +  Articolul 34Acolo unde două sau mai multe CPC sunt autorizate să ofere marje între CPC-uri, acestea trebuie să dețină măsuri de siguranță adecvate și sisteme armonizate de administrare a riscurilor.  +  Articolul 35(1) Administratorul unei CPC analizează și monitorizează performanța modelului său și capacitatea de acoperire a marjelor, prin realizarea de teste zilnice riguroase de tip testare a posteriori și cel puțin lunar sau mai des atunci când este cazul de analize de senzitivitate.(2) Administratorul unei CPC efectuează, cu regularitate, o evaluare a proprietăților teoretice și empirice ale modelului său de marjă pentru toate produsele pe care le compensează.(3) Pentru realizarea analizelor de senzitivitate a puterii de acoperire a modelului, prevăzute la alin. (1), administratorul unei CPC ia în considerare o gamă largă de parametri și ipoteze, care să reflecte posibilele condiții de piață, inclusiv cele mai volatile perioade înregistrate de către piețele pe care le deservește, precum și schimbările extreme în corelațiile dintre prețuri.  +  Articolul 36Administratorul CPC revizuiește și validează cu regularitate sistemul său de marje.  +  Secţiunea a 7-a Cerințe privind gestionarea riscului de lichiditate  +  Articolul 37(1) Administratorul IPF stabilește un cadru cuprinzător de gestionare a riscurilor de lichiditate generate de participanții la IPF, băncile de decontare, agenții nostro, băncile custode, furnizorii de lichiditate și alte entități relevante.(2) Cadrul de gestionare a riscurilor de lichiditate furnizează participanților instrumente adecvate pentru a-și administra eficient lichiditatea și asigură monitorizarea și facilitarea fluxului normal de lichiditate în sistem.  +  Articolul 38Administratorul IPF stabilește instrumente operaționale și analitice care îi permit să identifice, să măsoare și să monitorizeze fluxurile de decontare și finanțare, inclusiv utilizarea de lichiditate pe parcursul zilei, în mod permanent și în timp util.  +  Articolul 39Administratorul IPF, în cazul unui sistem de decontare pe bază netă amânată, se asigură că:a) obligațiile financiare sunt stabilite cel târziu în momentul în care un ordin de transfer este inclus în calcularea pozițiilor de decontare netă accesibile fiecărui participant; șib) sunt deținute suficiente resurse lichide în conformitate cu art. 40 și 41 cel târziu în momentul menționat la lit. a).  +  Articolul 40(1) Administratorul IPF deține sau se asigură că participanții dețin permanent suficiente resurse lichide din momentul stabilirii obligațiilor financiare, în toate monedele în care operează, pentru a efectua decontarea în aceeași zi a obligațiilor de plată într-o gamă largă de potențiale scenarii de criză, inclusiv decontarea pe parcursul zilei sau pe durata mai multor zile, dacă este cazul.(2) Scenariile de criză includ:a) o neîndeplinire a obligațiilor, în condiții de piață extreme, dar plauzibile, de către participantul care, împreună cu societățile afiliate, are cea mai mare obligație de plată agregată; șib) alte scenarii în conformitate cu art. 44.  +  Articolul 41Administratorul IPF care decontează plăți deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suficiente, în conformitate cu art. 40, pentru efectuarea unei decont