LEGE nr. 27 din 28 decembrie 1966 (*republicată*)privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară
EMITENT
  • MAREA ADUNARE NAŢIONALA
    • Publicat în  BROSURA nr. 116 din 25 octombrie 1972



    ------------- Notă *) Republicată în temeiul art. VII din decretul nr. 386/1972, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 113 din 20 octombrie 1972.În Republica Socialistă România oamenii muncii au dreptul la asigurarea materială în caz de batrinete sau incapacitate de muncă, drept garantat de Constituţie.Dezvoltarea permanenta şi în ritm susţinut a economiei naţionale şi, pe aceasta baza, sporirea an de an a venitului naţional, fac posibila ridicarea continua a bunastarii oamenilor muncii - scopul fundamental al politicii Partidului Comunist Roman.Consecvent acestei politici, Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Roman a hotărît şi creşterea veniturilor tuturor pensionarilor, hotărîre care face necesară îmbunătăţirea actualului sistem de pensionare.Regimul de pensionare îmbunătăţit va constitui unul din elementele însemnate ale sistemului general de cointeresare materială, un factor stimulativ în producţia bunurilor materiale şi spirituale ale societăţii noastre, asigurind angajaţilor perspectiva obţinerii la pensionare a unor venituri corespunzătoare, pe măsura contribuţiei aduse la dezvoltarea şi propăşirea patriei.  +  Titlul I PENSII DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT  +  Capitolul 1 Dispoziţii generale  +  Articolul 1Au drept la pensie de asigurări sociale de stat: a) angajaţii; b) cei care au devenit invalizi în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare ori sarcinilor de stat sau obşteşti; c) studenţii şi elevii deveniti invalizi în timpul şi din cauza efectuării practicii profesionale; d) urmaşii celor prevăzuţi mai sus.  +  Articolul 2Categoriile de pensii sînt: a) pentru limita de vîrsta; b) de invaliditate; c) de urmaş.  +  Articolul 3Pensionării, precum şi membrii lor de familie, au drept la asistenţa medicală, medicamente, materiale sanitare, asistenţa socială, ajutoare în caz de deces şi la alte drepturi, în conformitate cu normele legale în vigoare.  +  Articolul 4Fondurile necesare plăţii pensiilor, a ajutorului social şi a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor şi membrilor lor de familie se realizează din contribuţiile întreprinderilor, altor organizaţii şi ale persoanelor fizice care angajează, precum şi din sumele alocate în acest scop din bugetul de stat, fără nici o reţinere din salariu.  +  Articolul 5Pentru stabilirea cuantumului pensiei se iau în considerare, după felul pensiei, următoarele elemente: a) vechimea în munca; b) salariul tarifar de încadrare; c) gradul de invaliditate şi cauza care a provocat invaliditatea; d) condiţiile de la locul de muncă.  +  Articolul 6 (1) Locurile de muncă, după condiţiile în care s-a desfăşurat activitatea, se împart în trei grupe în raport cu influenţa factorilor nocivi asupra organismului, solicitarea fizica şi neuropsihica sau periculozitatea, după cum urmează:- grupa I de muncă, în care se încadrează locurile de muncă cu condiţii foarte vătămătoare, foarte grele sau foarte periculoase;- grupa a II-a de muncă, în care se încadrează locurile de muncă cu condiţii vătămătoare, grele sau periculoase;- grupa a III-a de muncă, în care se încadrează celelalte locuri de muncă. (2) Stabilirea locurilor de muncă care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face pe baza criteriilor şi de către organele prevăzute prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. (3) Pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de muncă încadrate în grupele I şi II se acordă următoarele sporuri de vechime în munca: a) 6 luni pentru cei care au lucrat în locurile de muncă din grupa I; b) 3 luni pentru cei care au lucrat în locurile de muncă din grupa a II-a.  +  Capitolul 2 Pensia pentru limita de vîrsta  +  Articolul 7Pensia integrală pentru limita de vîrsta se acordă angajaţilor care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupa a III-a, cel puţin 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, după cum urmează: a) la cererea unităţii, după împlinirea virstei de 62 ani, bărbaţii şi 57 ani, femeile; pentru profesorii şi conferentiarii din învăţămîntul superior, precum şi pentru directori, directorii adjuncţi ştiinţifici, secretarii ştiinţifici, şefii de secţie şi şefii de sector-laborator din cercetarea ştiinţifică, după împlinirea virstei de 65 ani, bărbaţii şi 60 ani, femeile; b) la cererea celui îndreptăţit, a tutorelui sau a curatorului sau, după împlinirea virstei de 60 ani, bărbaţii şi 55 ani, femeile.  +  Articolul 8 (1) Pentru angajaţii care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupele I şi II şi au vechimea în munca de 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, virstele de pensionare prevăzute la art. 7 se reduc cu cîte: a) 6 luni pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de muncă din grupa I; b) 3 luni pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de muncă din grupa a II-a. (2) Virstele de pensionare se reduc numai cu ani întregi, fără a putea fi mai mici de 50 ani.  +  Articolul 9Angajaţii fără capacitate vizuala au drept la pensie integrală pentru limita de vîrsta, dacă au împlinit vîrsta de 50 ani, bărbaţii, cu o vechime în munca de cel puţin 15 ani şi 45 ani, femeile, cu o vechime în munca de cel puţin 10 ani.  +  Articolul 10 (1) Virstele de pensionare prevăzute la art. 7, art. 8 şi art. 9, pentru femei, se reduc cu: a) un an, pentru cele care au născut 3 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani; b) doi ani, pentru cele care au născut 4 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani; c) trei ani, pentru cele care au născut 5 copii sau mai mulţi şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani. (2) Pensionarea la limitele de vîrsta astfel reduse se face numai la cererea angajatei.  +  Articolul 11 (1) Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă are drept la pensie integrală pentru limita de vîrsta la împlinirea virstei de 50 ani, dacă are o vechime în munca de cel puţin 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, în calitate de personal navigant. (2) Vechimea în munca în calitate de personal navigant profesionist din aeronautica civilă se stabileşte în raport de funcţia îndeplinită, numărul orelor de zbor şi tipul de aeronava. (3) Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă care are vechimea în munca, în aceasta calitate, cerută pentru acordarea pensiei integrale pentru limita de vîrsta, dar nu a împlinit vîrsta de 50 ani şi este oprit de organele competente sa mai exercite funcţii la bordul aeronavelor, deoarece nu mai corespunde din punct de vedere psihofizic, are drept la o pensie tranzitorie în cuantumul pensiei de invaliditate de gradul III, cauzată de boala obişnuită. (4) Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili funcţiile de personal navigant din aeronautica civilă, modul de calculare a vechimii în munca în aceste funcţii şi a pensiei.  +  Articolul 12 (1) Personalul artistic din instituţiile artistice care are o vechime efectivă în profesie de 25 ani, bărbaţii şi 20 ani, femeile, are drept la pensie integrală pentru limita de vîrsta la împlinirea virstelor ce se vor fixa prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, în raport de funcţiile stabilite, dar nu mai puţin de 50 ani, bărbaţii şi 45 ani, femeile. (2) Funcţiile de personal artistic, instituţiile de arta, modul de calculare a vechimii în munca şi a pensiei, se vor stabili, de asemenea, prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.  +  Articolul 13 (1) Pensia integrală pentru limita de vîrsta se stabileşte în procente din salariul tarifar, la împlinirea vechimii minime, după cum urmează:
                           
      Salariul tarifar (lei)Pentru locurile de munca cu conditii foarte vatamatoare, foarte grele sau foarte periculoase (grupa I)Pentru locurile de munca cu conditii vatamatoare, grele sau periculoase (grupa a II-a)Pentru celelalte locuri de munca (grupa a III-a)
      Pensia in procente din salariul tarifarCuantumul minim al pensiei (lei)Pensia in procente din salariul tarifarCuantumul minim al pensiei (lei)Pensia in procente din salariul tarifarCuantumul minim al pensiei (lei)
      pina la80095-90-85-
      de la801la900907608572080680
      ''901''1200858108076575720
      ''1201''16008010207596070900
      ''1601''2000751280701200651120
      ''2001''2500701500651400601300
      **) peste2500651750601625601500
    (2) Pentru cei care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupele I şi II, procentele de mai sus se aplică dacă angajaţii au lucrat efectiv, în acele locuri, cel puţin 20 ani. (3) Dacă angajaţii din grupele I şi II de muncă au o vechime mai mica de la grupa a III-a de muncă, acordindu-se următoarele sporuri procentuale, proporţional cu anii munciti în grupa I şi a II-a;- 0,5 la suta din salariul tarifar pentru fiecare an lucrat efectiv în locuri de muncă încadrate în grupa I;- 0,25 la suta din salariul tarifar pentru fiecare an lucrat efectiv în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a. (4) Pentru fiecare an de vechime peste vechimea minima necesară obţinerii pensiei integrale pentru limita de vîrsta se acordă un procent suplimentar de 0,5 la suta aplicat la salariul tarifar.      +  Articolul 14 (1) Angajaţii care nu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute pentru obţinerea pensiei integrale pentru limita de vîrsta au drept la pensie, la împlinirea virstelor de 62 ani, bărbaţii şi 57 ani, femeile dacă au cel puţin 10 ani vechime în munca. (2) Pensia se calculează proporţional cu numărul anilor de muncă.      +  Capitolul 3 Pensia de invaliditate  +  Articolul 15 (1) Au drept la pensie de invaliditate cei care au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă. (2) Pensia de invaliditate se acordă la cererea celui îndreptăţit, a tutorelui sau a curatorului sau. (3) Invaliditatile care dau drept la pensie sînt de trei grade, în raport cu incapacitatea de muncă şi anume: a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi nevoia de îngrijire şi supraveghere a invalidului de către altă persoană; b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se servi fără ajutorul altei persoane; c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea parţială a capacităţii de muncă.  +  Articolul 16După cauzele care provoacă invaliditatea, pensia de invaliditate este de doua feluri: a) pensia de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boala profesională; b) pensia de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obişnuită.  +  Articolul 17Pensia de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boala profesională se acordă fără a se cere îndeplinirea vreunei condiţii de vechime în munca: a) angajaţilor; b) celor care îndeplinesc obligaţii militare; c) studenţilor şi elevilor care fac practica profesională; d) celor care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti.  +  Articolul 18 (1) Prin accident de muncă, în înţelesul prezentei legi, se înţelege vătămarea violenta a organismului, precum şi intoxicatia acuta profesională, care provoacă invaliditate ori deces, survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, sarcinilor de stat sau obşteşti ori practicii profesionale. (2) Accidentul survenit în timpul deplasarii de la domiciliu spre locul de muncă şi de la locul de muncă spre domiciliu se asimilează, în sensul prezentei legi, cu accidentul de muncă, dacă s-a produs în perioada necesară pentru deplasare. (3) Se asimilează, de asemenea, cu accidentul de muncă, în ce priveşte dreptul la pensie, accidentul survenit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare. (4) Prevederile alin. 2 se aplică, în mod corespunzător, şi celor care îndeplinesc obligaţii militare, sarcini de stat sau obşteşti ori efectuează practica profesională.  +  Articolul 19 (1) Se considera boli profesionale acelea care sînt cauzate de condiţiile în care s-au desfăşurat anumite munci. (2) Bolile profesionale se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.  +  Articolul 20Pensia se acordă şi în cazul în care invaliditatea s-a ivit ulterior accidentului de muncă sau imbolnavirii profesionale, dacă se constată că invaliditatea este consecinţa accidentului de muncă sau a bolii profesionale.  +  Articolul 21 (1) Cuantumul pensiei de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boala profesională se stabileşte, pentru angajaţi, în procente din salariul tarifar, în raport cu gradul de invaliditate şi grupa de muncă, astfel: a) pentru gradul I de invaliditate:                         Grupele I şi II de muncă
                 
      Salariul tarifar (lei)Pensia in procente din salariul tarifarCuantumul minim al pensiei (lei)
      pina la 100095-
      de la1001la110090950
      ''1101''120085990
      ''1201''1600801020
      ''1601''2000751280
      ''2001''2500701500
      ''2501''3000651750
      **) peste3000651950
                               Grupa III de muncă
                 
      Salariul tarifar (lei)Pensia in procente din salariul tarifarCuantumul minim al pensiei  (lei)
      pina la 80095-
      de la801la90090760
      ''901''100085810
      ''1001''110080850
      ''1101''220075880
      ''1201''260070900
      ''1601''2000651120
      ''2001''2500601300
      **) peste 2500601500
    b) pentru gradul II de invaliditate, cuantumul pensiei este de 85 la suta din pensia stabilită pentru gradul I; c) pentru gradul III de invaliditate, cuantumul pensiei este de 60 la suta din pensia stabilită pentru gradul I. (2) Pentru cei prevăzuţi la art. 17 lit. b, c şi d, care nu au avut mai înainte calitatea de angajat, cuantumul pensiei este cel stabilit prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.      +  Articolul 22 (1) Pensia de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obişnuită se acordă angajaţilor. (2) De asemenea, se acordă pensie de invaliditate cauzată de boala obişnuită celor care îndeplinesc obligaţii militare. (3) Persoanele încadrate într-un grad de invaliditate, care au împlinit vîrsta de 60 ani, bărbaţii şi 55 ani, femeile, şi îndeplinesc condiţiile cerute pentru obţinerea pensiei de invaliditate, vor fi înscrise, din oficiu, la pensie pentru limita de vîrsta, drepturile stabilindu-se potrivit art. 24-26. Dacă îndeplinesc condiţiile necesare pentru obţinerea pensiei pentru limita de vîrsta, pot cere calcularea pensiei potrivit art. 13 sau art. 14, după caz.  +  Articolul 23 (1) Pensia de invaliditate prevăzută la art. 22 se acordă celor care îndeplinesc obligaţii militare indiferent de vechimea în munca, iar angajaţilor dacă au, la data ivirii invaliditatii, vechimea în munca în raport de vîrsta arătată în tabelul următor: │ Vechimea minima in munca (ani) Virsta la data ├───────────────────────────────────────────── ivirii invaliditatii │barbati femei angajati dupa absolvirea │ studiilor superioare───────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────pina la 20 ani│ 1 1 -de la 20 ani la 22 ani│ 2 1 ─┐ '' 22 ani '' 25 ani│ 3 2 │ 1 '' 25 ani '' 30 ani│ 6 4 ├─ '' 30 ani '' 35 ani│ 9 6 │ 4 '' 35 ani '' 40 ani│ 12 9 ─┘ 7 '' 40 ani '' 45 ani│ 14 11 9 '' 45 ani '' 50 ani│ 16 13 11 '' 50 ani '' 55 ani│ 18 15 13 '' 55 ani '' 60 ani│ 20 16 15 peste 60 ani│ 22 17 17───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────── (2) Pentru angajaţii bolnavi de tuberculoza nu se cere îndeplinirea vreunei condiţii de vechime în munca. (3) Pensia se acordă numai dacă invaliditatea survenită în timpul activităţii salariate sau îndeplinirii obligaţiilor militare, precum şi în termen de 90 zile de la încetarea activităţii salariate sau a obligaţiilor militare, în acest din urmă caz, numai dacă cei în cauza au avut calitatea de angajat înainte de îndeplinirea obligaţiilor militare. (4) Pensia se acordă şi în cazul cînd invaliditatea s-a ivit în termen de un an de la încetarea activităţii salariate sau a obligaţiilor militare - pentru cei care au avut mai înainte calitatea de angajat - dacă invaliditatea este o consecinţa a unei boli contractate ori a unui accident survenit în timpul activităţii salariate sau a îndeplinirii obligaţiilor militare.  +  Articolul 24 (1) Cuantumul pensiei de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obişnuită, pentru angajaţii care au vechimea prevăzută de art. 23, se stabileşte în procente de baza din salariul tarifar, în raport cu gradul de invaliditate, astfel: a) pentru gradul I de invaliditate:
                 
      Salariul tarifar  (lei)Pensia in procente de baza din salariul tarifarCuantumul minim al pensiei la procentul de baza  (lei)
      pina la 80060-
      de la801la90055480
      ''901''120050495
      ''1201''160045600
      ''1601''200040720
      ''2001''250035800
      **) peste250035875
    **) Pentru fiecare an de vechime în munca, pînă la vechimea de 25 ani, se acordă un procent suplimentar de 1 la suta din salariul tarifar; pentru fiecare an care depăşeşte aceasta vechime se acordă un procent suplimentar de 0,5 la suta din salariul tarifar; b) pentru gradul II de invaliditate, cuantumul pensiei este de 85 la suta din pensia de invaliditate de gradul I; c) pentru gradul III de invaliditate, cuantumul pensiei este de 60 la suta din pensia de invaliditate de gradul I. (2) Pentru cei prevăzuţi la art. 22 alin. 2, care nu au avut mai înainte calitatea de angajat, cuantumul pensiei este cel stabilit prin hotărîre a Consiliului de Miniştri. (3) Pentru angajaţii bolnavi de tuberculoza cuantumul pensiei se stabileşte potrivit art. 21.      +  Articolul 25 (1) Au drept la pensie de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obişnuită şi cei care au o vechime mai mica decît aceea prevăzută la art. 23, dar nu mai puţin de 1/2 din aceasta vechime. (2) Pensia se calculează conform art. 24, din cuantumul astfel stabilit se acordă pensia corespunzătoare vechimii avute în raport cu aceea cerută de art. 23.  +  Articolul 26 (1) Pensionării de invaliditate de gradul I au dreptul, în afară de pensie, la o indemnizaţie pentru îngrijire de 300 lei lunar. (2) De indemnizaţia prevăzută la alineatul precedent beneficiază şi cei care, avînd o invaliditate de gradul I, primesc cuantumul pensiei pentru limita de vîrsta.  +  Articolul 27 (1) Pensionării de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale periodice, în ceea ce priveşte capacitatea lor de muncă, cu excepţia celor care: a) prezintă invaliditati ireversibile; b) au împlinit vîrsta de 55 ani, bărbaţii şi 50 ani, femeile. c) au împlinit vîrsta cerută pentru acordarea pensiei pentru limita de vîrsta, dacă pensionarea acestora se face la virste mai mici decît 55 ani, bărbaţii şi 50 ani, femeile. (2) Pensionării de invaliditate pot cere revizuirea medicală ori de cîte ori starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau s-a agravat. (3) Pensionării de invaliditate beneficiază de prevederile alin. 2 numai pînă la împlinirea virstei de 60 ani, bărbaţii şi 55 ani, femeile. Pensionării de invaliditate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale pot cere revizuirea medicală şi după împlinirea acestor virste.  +  Articolul 28 (1) Invalizii de gradul I, care au vechimea în munca necesară pentru obinerea pensiei pentru limita de vîrsta, au dreptul la cuantumul acesteia, chiar dacă nu au împlinit vîrsta cerută pentru obţinerea unei asemenea pensii. (2) De dispoziţiile alin. 1 beneficiază atît cei care au calitatea de pensionari de invaliditate, cît şi cei care solicită înscrierea la pensie. (3) Pensionării de invaliditate care primesc cuantumul pensiei pentru limita de vîrsta rămîn supuşi revizuirii medicale, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 27 alin. 1. (4) Cuantumul pensiei pentru limita de vîrsta se acordă din oficiu, ori de cîte ori acesta este mai avantajos.      +  Capitolul 4 Pensia de urmaş  +  Articolul 29 (1) Au drept la pensie de urmaş, în condiţiile prevăzute pentru fiecare în parte, membrii de familie şi anume: copiii, sotia, soţul, părinţii, fraţii şi surorile, care se aflau în întreţinerea susţinătorului decedat. (2) Membrii de familie au drept la pensie de urmaş numai dacă cel decedat era pensionar sau dacă, la data decesului, îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. (3) Dacă cel decedat nu era pensionar, dar îndeplinea condiţiile de vechime în munca pentru acordarea pensiei pentru limita de vîrsta, membrii de familie au drept la pensie de urmaş, indiferent de data cînd a survenit decesul susţinătorului. (4) În cazul în care mama salariata a decedat din cauza unei naşteri, pensia copiilor se acordă ca pentru urmaşii celor prevăzuţi la art. 17 lit. d. (5) Pensia de urmaş se acordă la cererea celui îndreptăţit, a părintelui, tutorelui sau curatorului sau.  +  Articolul 30 (1) Copiii au drept la pensie de urmaş: a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăşi vîrsta de 25 ani; b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad, înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a, pe toată durata invaliditatii. (2) În cazul decesului unuia dintre părinţi, copiii au drept la pensie de urmaş, chiar dacă părintele rămas în viaţa se afla în munca. (3) Copiii se considera ca se aflau în întreţinerea susţinătorului decedat prin însăşi calitatea lor de copii.  +  Articolul 31 (1) Sotia sau soţul are drept la pensie de urmaş, dacă: a) a împlinit vîrsta de 55 ani, sotia şi 60 ani, soţul, pe tot timpul vieţii; b) la data decesului unuia dintre soţi, soţul supravieţuitor are unu sau mai mulţi copii, pînă cînd copiii împlinesc vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăşi vîrsta de 25 ani, ori pînă la căsătoria sau decesul lor înainte de împlinirea acestor virste; c) se afla în stare de invaliditate, de orice grad, pe toată durata invaliditatii. (2) De asemenea, sotia are drept la pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, dacă: a) a împlinit vîrsta de 50 ani şi a născut, pînă la data decesului susţinătorului, 5 sau mai mulţi copii; b) a împlinit vîrsta de 50 ani şi are cel puţin 20 ani de căsătorie cu soţul decedat; dacă are între 15 şi 20 ani de căsătorie are drept la pensie la împlinirea aceleiaşi virste, însă pensia se calculează proporţional cu anii de căsătorie. (3) Sotia sau soţul are drept la pensie de urmaş pe timpul cît nu este salariat, membru al unei cooperative meşteşugăreşti sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu. (4) Sotia sau soţul care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în alin. 1 şi 2 are drept la pensie de urmaş pînă la încadrarea în munca, dar nu mai mult de 6 ani de la decesul susţinătorului. (5) Sotia sau soţul care solicită pensie de urmaş în temeiul alin. 1 lit. a sau c are drept la aceasta pensie dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 5 ani, în cazul în care la data căsătoriei sustinatorul era pensionar pentru limita de vîrsta; în cazul în care decesul susţinătorului a fost cauzat de un accident, de orice natura, sau de boala profesională, pensia de urmaş se acordă indiferent de durata căsătoriei. (6) Sotia sau soţul se considera ca se afla în întreţinerea susţinătorului dacă avea acelaşi domiciliu sau dacă acesta i-a asigurat cele necesare existenţei.  +  Articolul 32 (1) Părintele are drept la pensie de urmaş, dacă: a) a împlinit vîrsta de 60 ani, tatăl sau 55 ani, mama, pe tot timpul vieţii; b) a devenit invalid de orice grad, pe toată durata invaliditatii. (2) Părinţii au drept la pensie de urmaş pe timpul cît nu sînt salariaţi, membri ai unei cooperative meşteşugăreşti sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu. (3) Comitetele executive ale consiliilor populare, în raza cărora domiciliază părinţii care solicită pensia de urmaş, vor atesta dacă aceştia au fost în întreţinerea susţinătorului.  +  Articolul 33 (1) Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş: a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăşi vîrsta de 25 ani; b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad înainte de împlinirea virstelor artate la lit. a, pe toată durata invaliditatii. (2) Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş, dacă la data cererii de pensie sînt orfani de ambii părinţi. În cazul ca au părinţi în viaţa, pensia se acordă numai dacă aceştia nu primesc pensie, nu sînt încadraţi în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu. (3) Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş pe timpul cît nu sînt salariaţi, membri ai unei cooperative meşteşugăreşti sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu. (4) Comitetele executive ale consiliilor populare, în raza cărora domiciliază fraţii şi surorile care solicită pensia de urmaş, vor atesta dacă aceştia au fost în întreţinerea susţinătorului.  +  Articolul 34 (1) În cazul cint sotia sau soţul supravieţuitor ori unul din părinţii decedatului nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 31 sau 32, beneficiază de pensie de urmaş, pe tot timpul cît nu sînt încadraţi în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu, dacă vreuna din aceste persoane îngrijeşte unu sau mai mulţi copii, fraţi sau surori ai decedatului, care nu au împlinit vîrsta de 16 ani, pînă la împlinirea acestei virste ori pînă la căsătoria sau decesul lor, intervenite înainte de împlinirea virstei menţionate mai sus. (2) Prevederile alin. 1 se aplică soţului supravieţuitor numai în cazul în care acesta îngrijeşte unu sau mai mulţi copii din alta căsătorie ori fraţi sau surori ai soţului decedat.  +  Articolul 35 (1) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul: a) pensia susţinătorului decedat, dacă era pensionar. În cazul cînd cel decedat era pensionar de invaliditate de gradul II sau III, se va lua ca baza de calcul pensia de invaliditate de gradul I, diferenţiată după cauza care a determinat înscrierea la pensie a susţinătorului decedat; b) pensia pentru limita de vîrsta ce s-ar fi cuvenit susţinătorului decedat; c) pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate ce s-ar fi cuvenit celui decedat, diferenţiată după cauza care a provocat decesul. (2) În cazul cînd celui decedat i se cuvenea sau i s-ar fi cuvenit mai multe pensii din cele prevăzute la alin. 1, se va lua ca baza de calcul, din oficiu, pensia cea mai avantajoasă. (3) Pentru stabilirea pensiei de urmaş cuvenită copiilor orfani de ambii părinţi se vor lua ca baza de calcul pensiile cumulate ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit părinţilor decedati. În acest caz se vor lua în considerare pensiile cele mai avantajoase, ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit părinţilor, după normele prevăzute la alin. 1 şi 2. (4) Asupra bazei de calcul se aplică unul din următoarele procente:
         
      ProcenteNumarul urmasilor cu drept la pensie
      100pentru 3 sau mai multi
      75pentru 2
      50pentru 1
      +  Capitolul 5 Ajutorul social  +  Articolul 36 (1) Angajaţii care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea unei pensii şi sînt lipsiţi de mijloace proprii de existenta au drept la ajutor social, ce se plăteşte din fondul de asigurări sociale de stat, dacă se încadrează în una din următoarele situaţii: a) sînt în vîrsta de 62 ani, bărbaţii şi 57 ani, femeile, şi au o vechime de cel puţin 5 ani efectiv lucrati; b) sînt invalizi de orice grad, în urma unei boli obişnuite sau a unui accident în afară de muncă, şi au lucrat efectiv cel puţin 1/4 din vechimea prevăzută la art. 23, necesară pentru acordarea pensiei de invaliditate. (2) Soţul supravieţuitor şi copiii unui beneficiar de ajutor social decedat au dreptul la ajutor social de urmaş, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru acordarea pensiei de urmaş şi sînt lipsiţi de mijloace proprii de existenta. (3) Prin mijloace proprii de existenta se înţelege realizarea unor venituri lunare, egale cu cuantumul ajutorului social pentru categoria respectiva, sau mai mari.  +  Articolul 37Cei care primesc ajutor social, precum şi membrii lor de familie, beneficiază de drepturile prevăzute de art. 3.  +  Articolul 38Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se va stabili cuantumul ajutorului social şi se vor putea acorda asemenea ajutoare şi alte persoane sau categorii de persoane, lipsite de mijloace de existenta.  +  Capitolul 6 Vechimea în munca  +  Articolul 39 (1) Vechime în munca se considera perioada cît o persoană a activat în calitate de angajat, indiferent de felul contractului de muncă şi de modul de remunerare a muncii, situaţiile prevăzute în Codul muncii ca fiind vechime sau vechime neîntreruptă în munca, perioadele de prizonierat, de persecutie rasială sau alte perioade stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri în care o persoană a desfăşurat o activitate sau, datorită unor cauze ce nu le putea inlatura, a fost împiedicată de a o desfăşura. (2) Pentru angajaţii care prestează munca mai puţin de o norma întreaga, vechimea în munca se ia în considerare proporţional cu norma întreaga. (3) Timpul cît angajatele care, potrivit legii, au fost încadrate în funcţii cu jumătate de norma, pentru a creşte copii pînă la vîrsta de 7 ani, se considera la vechimea în munca timp lucrat cu norma întreaga. (4) Pentru cei care lucrează mai mult de o norma, se considera vechime în munca timpul corespunzător unei norme întregi.  +  Articolul 40 (1) Timpul lucrat în străinătate de un cetăţean străin se considera vechime în munca numai pe baza convenţiilor încheiate între Republica Socialistă România şi statul respectiv, în condiţiile stabilite de aceste convenţii. (2) Convenţiile referitoare la problemele de prevederi sociale, încheiate de statul român cu alte state, vor fi aplicate în mod corespunzător de toate sectoarele de activitate cu sisteme proprii de asigurări şi pensii.  +  Capitolul 7 Salariul tarifar  +  Articolul 41 (1) Salariul tarifar care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media salariilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegerea angajatului, din ultimii 10 ani premergatori încetării activităţii salariate.*) -------------*) Potrivit prevederilor art. III al Decretuluinr. 386/1972, persoanelor care solicita acordarea pensiei dupa data intrarii in vigoare a acestui decret si isi aleg ca baza de calcul a pensiei, potrivit art. 41 din Legeanr. 27/1966, salarile tarifare de incadrare din 5 ani anteriori datei de 1 noiembrie 1972, li se adauga la pensia rezultata din calcul un spor de 10 la suta.
               
      a) pensia integrala pentru limita de virsta:Salariile tarifare
      2501-3000 leiPeste 3000 lei
         
      - grupa I de munca- lei -   2145
      - grupa a II-a de munca- lei -   1980
      - grupa a III-a de munca- lei -16501815
      b) pensia de invaliditate cauzata de accident de munca sau boala profesionala pentru gradul I
      - grupele I si a II-a de munca- lei -   2145
      - grupa a III-a de munca- lei -16501815
      c) pensia de invaliditate cauzata de accident in afara de munca sau boala obisnuita - pentru gradul I
        - lei -963990
    (2) Pentru angajaţii care au lucrat cel puţin 10 ani în locuri de muncă ce se încadrează în grupele I şi II, salariul tarifar care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media salariilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegerea angajatului, din ultimii 15 ani premergatori încetării activităţii salariate. (3) Dacă în ultimii 10 ani, respectiv 15 ani, angajatul a lucrat mai puţin de 5 ani, baza de calcul a pensiei este media salariilor tarifare lunare din perioada în care a lucrat. (4) Pentru perioadele de activitate anterioare datei de 1 august 1959, ce se iau în considerare la stabilirea bazei de calcul a pensiei, vor fi folosite salariile avute în vedere la recalcularea pensiilor conform decretului nr. 292/1959.      +  Articolul 42 (1) Media salariilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabileşte pe baza: a) salariului tarifar lunar de încadrare, pentru cei retribuiţi cu luna; b) salariului tarifar de încadrare, corespunzător la 204 ore, pentru cei retribuiţi cu ora; c) salariului tarifar de calcul, pentru cei retribuiţi cu cota procentuală; d) salariului la care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale, pentru cei angajaţi la persoane fizice. (2) Pentru angajaţii care cumulează doua funcţii, la stabilirea mediei salariilor tarifare lunare se ia în considerare salariul tarifar al funcţiei de baza, iar pentru cei care sînt încadraţi în posturi cu o jumătate de norma, salariul tarifar de încadrare corespunzător normei întregi. Angajaţii care cumulează doua norme întregi de muncă pot opta pentru salariul cel mai avantajos. (3) În salariul tarifar se cuprind orice sume care se includ, potrivit dispoziţiilor legale, în acest salariu.      +  Capitolul 8 Stabilirea pensiilor şi ajutoarelor sociale  +  Articolul 43 (1) Stabilirea pensiei şi ajutorului social se face prin decizii date de către organele de pensii din cadrul direcţiilor sau oficiilor pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale. (2) Împotriva deciziilor date de organele prevăzute de alin. 1 se poate face contestaţie, în termen de 60 zile de la comunicarea acestora, la comisiile de contestaţie de pe lîngă direcţiile pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale. (3) Deciziile organelor de pensii, arătate la alin. 1, necontestate în termen, precum şi cele ale comisiilor de contestaţie, sînt definitive.  +  Articolul 44Deciziile organelor de pensii şi ale comisiilor de contestaţie, rămase definitive, pot fi revizuite de către acestea ori de cîte ori se constata erori.  +  Articolul 45 (1) Comisiile de contestaţie se numesc prin decizie a comitetului executiv al consiliului popular judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi vor avea următoarea componenta:- un judecător desemnat de către preşedintele tribunalului judeţean, respectiv al Tribunalului municipiului Bucureşti, ca preşedinte;- un delegat al direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, ca membru;- un delegat sindical desemnat de către organul sindical judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, ca membru. (2) Preşedintele şi membrii comisiei vor avea cîte un supleant, numit în aceleaşi condiţii.  +  Articolul 46 (1) În cazul cînd o persoană a lucrat în mai multe sectoare de activitate care au sisteme proprii de asigurări şi pensii, i se va stabili pensie sau ajutor social pentru limita de vîrsta în cadrul asigurărilor sociale de stat, luindu-se în considerare perioadele cît a lucrat în aceste sectoare, numai dacă cea mai mare parte din perioada de activitate pe care o are a lucrat efectiv ca angajat. Perioadele de timp cît a lucrat în alte sectoare de activitate se iau în considerare dacă ele se recunosc ca vechime în munca pentru acordarea unui drept de pensie de către acele sectoare.Personalul cultelor va fi înscris la pensie în cadrul asigurărilor sociale de stat, dacă a încetat activitatea pînă la 1 ianuarie 1959 sau dacă, continuind activitatea şi după această dată, a lucrat în ultima perioadă ca angajat cuprins în sectorul asigurărilor sociale de stat. Timpul cît o persoană a lucrat ca membru în cooperativele agricole de producţie nu poate fi folosit pentru obţinerea unui drept de pensie sau ajutor social în cadrul asigurărilor sociale de stat, ori pentru recalcularea pensiei în acest sector. (2) Vechimea în munca avută în calitate de angajat va fi luată în considerare de fiecare dintre sectoarele de activitate respective cu sisteme proprii de asigurări şi pensii, cu excepţia sectorului cooperativei agricole de producţie. (3) În cazul cînd nu este îndeplinită condiţia prevăzută la alin. 1 pentru stabilirea dreptului în cadrul asigurărilor sociale de stat şi cel în cauza optează pentru pensie în cadrul acestui sector, i se va putea stabili pensia numai pe baza vechimii avute ca angajat, fără a se lua în considerare şi activitatea prestată în alte sectoare. (4) Pensia de invaliditate şi ajutorul social de invaliditate se acordă de sectorul de activitate în care s-a produs invaliditatea. (5) În cazul cînd părinţii au lucrat în sectoare diferite, cu sisteme proprii de asigurări şi pensii, copiii orfani de ambii părinţi vor primi pensie de urmaş, în condiţiile legii, de la ambele sectoare.  +  Articolul 47 (1) Încadrarea în grade de invaliditate se face prin decizii date de către comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. (2) Împotriva deciziilor date de comisiile prevăzute la alin. 1 se poate face contestaţie, în termen de 60 zile de la comunicarea acestora, la comisiile judeţene de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. (3) Normele de organizare şi funcţionare a comisiilor prevăzute la alin. 1 se stabilesc de Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Sănătăţii.  +  Articolul 48Pensia, ajutorul social şi orice alte sume stabilite, cuvenite personalului sau beneficiarului de ajutor social, rămase neplătite, se prescriu în termen de 12 luni de la data cînd trebuiau să fie achitate.  +  Articolul 49 (1) Sumele plătite fără temei cu titlu de pensie, ajutor social sau alte drepturi aferente, se recuperează de la cei care le-au primit. (2) În cazul în care sumele plătite fără temei nu pot fi recuperate de la aceştia, angajaţii care se fac vinovaţi de producerea daunei vor fi ţinuţi răspunzători, potrivit dispoziţiilor Codului muncii. (3) Recuperarea de la pensionari sau beneficiari de ajutor social a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de organele de pensii, care constituie titlu executoriu. Decizia se comunică celui în cauza şi poate fi atacată în condiţiile art. 43 şi 44, contestaţia suspendind executarea pînă la soluţionarea ei definitivă. (4) Dreptul de a se cere restituirea sumelor plătite fără temei pensionarilor şi beneficiarilor de ajutor social se prescrie în termen de 12 luni de la data efectuării plăţii. (5) În caz de deces al pensionarului sau beneficiarului de ajutor social, sumele rămase nerecuperate nu se mai urmăresc.  +  Capitolul 9 Transformarea şi recalcularea pensiilor*) --------------*) Potrivit prevederilor art. IV din decretul nr. 386/1972, in cazul recalcularii sau transformarii pensiilor dupa 1 noiembrie 1972, fara modificarea bazei de calcul, la pensia rezultata se adauga suma cu care a fost majorata pensia in baza Decretuluinr. 315/1972, cu exceptia pensiilor calculate pe baza procentelor imbunatatite, care se stabilesc potrivit dispozitiilor legale in vigoare la data cere