LEGE nr. 370 din 20 septembrie 2004 (**republicată**)pentru alegerea Președintelui României
EMITENT
  • PARLAMENTUL
    • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 12 septembrie 2011



    **) Republicată în temeiul dispozițiilor art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2009 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 3 octombrie 2009 și aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 20 iunie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004 și a mai fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2004 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 din 9 octombrie 2004, aprobată prin Legea nr. 592/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.232 din 21 decembrie 2004.  +  Capitolul I Dispoziții generale  +  Articolul 1(1) Prezenta lege reglementează modul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României.(2) Președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.(4) În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea prevăzută la alin. (3), se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii 2 candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.(5) Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Președintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată.(6) Alegătorul poate vota prin corespondență sau la secția de votare, în condițiile legii. (la 28-07-2019, Articolul 1 din Capitolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 )  +  Articolul 2(1) În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificații:a) perioadă electorală - intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor și se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor și data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfășurarea efectivă a votării, numărarea și centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatului, validarea alegerilor și publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;b) majoritatea de voturi ale alegătorilor - se determină ca parte întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente și cifra 2, la care se adaugă o unitate, și reprezintă numărul minim de voturi valabil exprimate pe care trebuie să le obțină un candidat, în primul tur, pentru a fi ales Președinte al României;c) liste electorale permanente - listele cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;d) act de identitate - cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, iar, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării; (la 12-09-2019, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 12 septembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 12 septembrie 2019 ) e) partide politice parlamentare - partidele și alte formațiuni politice care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului și care au obținut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputați sau senatori pentru candidații înscriși pe listele acestora ori pe listele unei alianțe politice sau electorale din care au făcut parte partidele ori formațiunile politice respective. (la 27-06-2014, Lit. e) a alin. (1) al art. 2 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 45 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 27 iunie 2014. ) Notă
    Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 418 din 18 iunie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 612 din 13 iulie 2020, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că sintagma „care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului“ din cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României este neconstituțională.
    Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstițutionale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstițutionale sunt suspendate de drept.
    În concluzie, în intervalul 13 iulie 2020 - 26 august 2020, sintagma „care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului“ din cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 27 august 2020, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.    (2) Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România. (la 12-09-2019, Alineatul (2) din Articolul 2 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 12 septembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 12 septembrie 2019 )      +  Articolul 3Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituția României, republicată, veghează la respectarea în întreaga țară a prevederilor prezentei legi și confirmă rezultatele sufragiului.  +  Articolul 4(1) La alegerile pentru Președintele României se pot prezenta candidați propuși de partide politice sau alianțe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare, precum și candidați independenți. Partidele și alianțele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianțe politice care propune un candidat nu pot propune și candidați în mod separat.(2) Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați. (la 28-07-2019, Alineatul (2) din Articolul 4 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 )  +  Articolul 5(1) Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc cu cel mult 3 luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre. (la 10-05-2024, Alineatul (1) , Articolul 5 , Capitolul I a fost modificat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 125 din 30 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 7 mai 2024 ) (2) În situațiile prevăzute la art. 97 alin. (1) din Constituția României, republicată, data alegerilor va fi stabilită prin hotărâre și adusă la cunoștința publică de Guvern în cel mult 30 de zile de la data la care a intervenit vacanța funcției.(3) Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor se adoptă la propunerea Ministerului Afacerilor Interne și a Autorității Electorale Permanente. (la 28-07-2019, sintagma: Ministerului Administrației și Internelor a fost înlocuită de Punctul 39, Articolul I LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 )  +  Articolul 6(1) În situația în care mai multe partide politice, alianțe politice și organizații legal constituite ale cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale doresc să propună același candidat la funcția de Președinte al României, acestea se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație legal constituită a cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. Denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la data completării acestui birou electoral cu reprezentanții Autorității Electorale Permanente și ai partidelor politice parlamentare.(3) Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea acestuia.(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată în scris de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de cel mult 24 de ore de la afișare.(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de cel mult 24 de ore de la afișare.(6) Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea contestației, prin hotărâri definitive, care se comunică Biroului Electoral Central. (la 02-06-2012, Alin. (6) al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. 53 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. ) (7) Acordul de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central, până cel mai târziu cu 4 zile înaintea datei la care expiră termenul de depunere a candidaturilor.(8) Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale.      +  Capitolul II Organizarea și desfășurarea alegerilor  +  Secţiunea 1Listele electorale (la 28-07-2019, Titlul secțiunii 1 din capitolul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 )  +  Articolul 7Listele electorale permanente din țară se întocmesc și se tipăresc cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 49 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare. (la 28-07-2019, Articolul 7 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 ) Notă
    A se vedea dispozițiile HOTĂRÂRII AUTORITĂȚII ELECTORALE PERMANENTE nr. 29 din 30 august 2019, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 718 din 30 august 2019.      +  Articolul 8(1) Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru Președintele României la termen și până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul, care dorește să voteze în străinătate la alegerile pentru Președintele României, se poate înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, aflat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.(2) Pentru a vota prin corespondență, alegătorul cu domiciliul sau reședința în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondență, conform legii.(3) Alegătorii prevăzuți la alin. (1) sunt înscriși în listele electorale permanente din străinătate.(4) Alegătorii prevăzuți la alin. (2) sunt înscriși în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondență.(5) Listele prevăzute la alin. (3) și (4) se întocmesc de Autoritatea Electorală Permanentă în format electronic și sunt puse la dispoziția biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate. (la 28-07-2019, Articolul 8 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 )  +  Articolul 9(1) Listele electorale suplimentare se întocmesc pe durata votării de către președintele biroului electoral al secției de votare și/sau de către membrii biroului electoral al secției de votare desemnați de către acesta, pentru a consemna prezența la vot a următoarelor categorii de alegători:a) alegătorii care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul pe raza secției de votare respective, însă au fost omiși din lista electorală permanentă a secției de votare respective;b) membrii biroului electoral al secției de votare, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii și operatorii de calculator, dacă aceștia nu sunt înscriși în lista electorală permanentă a secției de votare respective;c) alegătorii care își au domiciliul în altă localitate;d) alegătorii cu mobilitate redusă care nu sunt înscriși în lista electorală permanentă a secției de votare respective;e) alegătorii care votează în străinătate la altă secție de votare decât cea unde au fost arondați;f) alegătorii care votează în străinătate fără a fi formulat o cerere conform art. 8 alin. (1).(2) Listele electorale suplimentare cuprind rubrici pentru numele, codul numeric personal, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, numărul secției de votare și semnătura alegătorului.(3) Modelul listei electorale suplimentare este stabilit prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente.(4) Întâmpinările formulate cu privire la înscrierea alegătorilor în listele electorale suplimentare se soluționează pe loc de către biroul electoral al secției de votare, prin decizie.(5) Alegătorii care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscriși într-un extras din listele electorale.(6) Listele electorale suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.(7) În situația disfuncționalității Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport hârtie și cuprind rubrici pentru numele și prenumele, codul numeric personal și semnătura alegătorului. (la 28-07-2019, Articolul 9 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 )      +  Secţiunea a 2-a Secțiile de votare  +  Articolul 10Operațiunile electorale se desfășoară în secțiile de votare organizate conform Legii nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare. (la 28-07-2019, Articolul 10 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 ) Notă
    Conform art. 1 din HOTĂRÂREA nr. 3/H din 3 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 811 din 7 octombrie 2019, în interpretarea art. 54 alin. (1) coroborat cu art. 10 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 21 alin. (1) și art. 23 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și functionarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, în situații justificate din punct de vedere obiectiv, sediile secțiilor de votare din străinătate utilizate la al doilea tur pentru alegerea Președintelui Romaniei pot fi diferite față de cele folosite la primul tur de scrutin, sub condiția asigurării accesibilității și publicității acestora.      +  Articolul 11Abrogat. (la 27-06-2014, Art. 11 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 45 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 27 iunie 2014. )  +  Articolul 12Abrogat. (la 28-07-2019, Articolul 12 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 )      +  Secţiunea a 3-a Birourile electorale  +  Articolul 13(1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare.(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, locțiitorii acestora și reprezentanții Autorității Electorale Permanente în birourile electorale nu pot avea apartenență politică. Candidații în alegeri, soțul, soția, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.(3) În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a funcției de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.(4) Nimeni nu poate fi în același timp membru a două sau mai multe birouri electorale.(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii și completării birourilor electorale atestă calitatea de membru al biroului electoral. Notă
    Prin HOTARAREA nr. 1/H din 3 septembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 728 din 4 septembrie 2019 se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2019 și a aparatului de lucru al acestora, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotarare.      +  Articolul 14(1) Birourile electorale lucrează legal în prezența majorității membrilor care le compun.(2) Ședințele birourilor electorale sunt conduse de președinți.(3) În lipsa președintelui biroului electoral, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de locțiitorul său.(4) Prezența la ședințe a membrilor birourilor electorale este obligatorie. În cazuri justificate, președinții birourilor electorale pot aproba ca unii membri ai acestora să lipsească de la ședință.(5) Birourile electorale adoptă acte și iau măsuri, potrivit competenței lor, numai cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.  +  Articolul 15(1) Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.(2) Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua votării, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 16-23.(3) Calitatea de membru al unui birou electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute la art. 385-391 din Codul penal sau în condițiile prevăzute la art. 56 alin. (5). Constatarea încetării de drept a calității de membru al unui birou electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către președintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. (la 01-02-2014, Alin. (3) al art. 15 a fost modificat de pct. 1 al art. 153 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012. )  +  Articolul 16(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 10 reprezentanți ai formațiunilor politice.(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție în ședință publică, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai Curții. Data ședinței se aduce la cunoștința publică prin mass-media de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu două zile înainte de desfășurarea acesteia.(3) Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte și de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție.(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, în componența Biroului Electoral Central intră președintele, vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanții formațiunilor politice neparlamentare care au propus candidați.(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire.(6) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formațiune politică care nu este reprezentată în Parlament și a propus candidat comunică Biroului Electoral Central numele și prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții propuși se face prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a candidaților sau a persoanelor delegate de către conducerile formațiunilor politice care au propus candidații, în limita numărului de reprezentanți prevăzut la alin. (1).(7) Biroul Electoral Central are un aparat tehnic de lucru format din personal de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, al Autorității Electorale Permanente și al Institutului Național de Statistică. (la 28-07-2019, sintagma: Ministerului Administrației și Internelor a fost înlocuită de Punctul 39, Articolul I LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 ) (8) Biroul Electoral Central, în componența prevăzută la alin. (4), adoptă prin hotărâre, în termen de 3 zile de la constituire, un regulament de organizare și funcționare a birourilor electorale și a aparatului de lucru al acestora, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și este obligatoriu pentru toate birourile electorale și aparatul tehnic al acestora.  +  Articolul 17(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:a) asigură aplicarea și interpretarea unitară a dispozițiilor prezentei legi;b) constată îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi; comunică birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate candidaturile înregistrate, le face cunoscute prin intermediul serviciilor publice de radio și de televiziune, precum și prin afișare pe pagina proprie de internet;c) în 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor stabilește ordinea de înscriere în buletinul de vot, prin tragere la sorți, în prima etapă din rândul candidaților propuși de partidele politice parlamentare, iar în a doua etapă din rândul celorlalți candidați; comunică ordinea înscrierii candidaților și a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot Curții Constituționale și Regiei Autonome "Monitorul Oficial" și o aduce la cunoștința publică prin intermediul serviciilor publice de radio și de televiziune, precum și prin afișare pe pagina proprie de internet; (la 27-06-2014, Lit. c) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 45 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 27 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme. ) d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale județene, a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate; în cazul în care pentru soluționarea unei întâmpinări sau contestații sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezența unui judecător din cadrul Biroului Electoral Central; asemenea verificări nu se pot face în data alegerilor;e) centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales și prezintă Curții Constituționale documentația necesară validării mandatului de Președinte al României;f) organizează și implementează un sistem de colectare de date și de informare periodică a opiniei publice privind prezența populației la vot; (la 27-06-2014, Lit. f) a alin. (1) al art. 17 a fost modificată de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 45 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 27 iunie 2014. ) g) transmite Autorității Electorale Permanente, după publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, toate materialele și documentele deținute;h) dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele consemnate în procesele-verbale;i) îndeplinește orice alte obligații ce îi revin potrivit prezentei legi.(2) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri.(3) Deciziile Biroului Electoral Central se adoptă pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor, pentru înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale, pentru soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor care sunt de competența sa, precum și pentru alte cazuri prevăzute de prezenta lege. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri, se comunică părților interesate și se aduc la cunoștința publică prin afișare pe pagina proprie de internet.(4) Hotărârile Biroului Electoral Central se adoptă pentru interpretarea unitară a prezentei legi, sunt general obligatorii și se aduc la cunoștința publică prin afișare pe pagina proprie de internet și prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.  +  Articolul 18(1) Biroul electoral județean, respectiv biroul electoral al sectorului municipiului București este constituit din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente desemnat de către aceasta prin hotărâre și din cel mult 7 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați.(2) Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu ai acestuia sau, în cazul biroului electoral al sectorului municipiului București, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului. Data ședinței se aduce la cunoștința publică, prin presă, de președintele tribunalului, cu cel puțin 24 de ore înainte de desfășurarea acesteia. Tragerea la sorți se face pe funcții, președinte și locțiitor, și se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral județean sau al sectorului municipiului București astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat în termen de 24 de ore cu reprezentantul Autorității Electorale Permanente.(3) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formațiune politică care a propus candidat comunică biroului electoral județean sau biroului electoral al sectorului municipiului București numele și prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. În termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, biroul electoral județean sau biroul electoral al sectorului municipiului București se completează cu reprezentanții propuși de partidele politice parlamentare care au propus candidați, în limita numărului de reprezentanți prevăzut la alin. (1). În termen de 24 de ore de la completarea birourilor electorale județene sau birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București cu reprezentanții propuși de partidele politice parlamentare care au propus candidați, acestea se completează de către președintele biroului electoral județean sau al biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz, cu reprezentanții celorlalte formațiuni politice care au propus candidați, în limita numărului de reprezentanți prevăzut la alin. (1), prin tragere la sorți, dacă este cazul, în prezența membrilor biroului și a candidaților sau a persoanelor delegate de către conducerile formațiunilor politice care au propus candidații. (la 27-06-2014, Alin. (3) al art. 18 a fost modificat de art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 45 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 27 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme. ) Notă
    Articolul 1 din HOTĂRÂREA nr. 2/H din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 787 din 27 septembrie 2019, prevede:
    Articolul 1
    Prin sintagma „partide politice parlamentare care au propus candidați“ prevăzută de art. 18 alin. (3) și art. 22 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se înțelege „orice formațiuni politice (partide politice parlamentare; organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului și care au obținut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputați sau senatori pentru candidații înscriși pe listele acestora; alianțe politice și alianțe electorale care au în componență cel puțin un partid politic parlamentar) care au propus candidaturi rămase definitive“.      +  Articolul 19(1) Birourile electorale județene, respectiv birourile electorale ale sectoarelor municipiului București au următoarele atribuții:a) urmăresc și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor prezentei legi, precum și a hotărârilor și deciziilor Biroului Electoral Central de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală din cadrul județului sau al sectorului municipiului București;b) asigură, împreună cu prefecții și Autoritatea Electorală Permanentă, instruirea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora;c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare și la procesul de votare; deciziile date sunt definitive;d) distribuie, pe bază de proces-verbal, prin intermediul primarilor, buletinele de vot, ștampilele de control, ștampilele cu mențiunea "VOTAT" și celelalte materiale necesare procesului electoral birourilor electorale ale secțiilor de votare;e) centralizează rezultatele numărării voturilor pentru județul sau sectorul municipiului București în care funcționează și înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale privind centralizarea rezultatelor votării la nivelul unităților administrativ teritoriale la care funcționează, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, dosarele cuprinzând listele electorale permanente și tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare, după caz, precum și toate contestațiile și întâmpinările primite; (la 28-07-2019, sintagma: copiile de pe listele electorale permanente a fost înlocuită de Punctul 37, Articolul I LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 ) Notă
    Potrivit art. I pct. 37 din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 617 din 25 iulie 2019, în tot cuprinsul Legii nr. 370/2004, sintagma „tabele electorale“ se înlocuiește cu sintagma „liste electorale suplimentare“.    f) predau, pe bază de proces-verbal, tribunalelor județene, respectiv Tribunalului București buletinele de vot nule și cele contestate, precum și celelalte documente și materiale deținute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.    (2) Birourile electorale județene și birourile electorale ale sectoarelor municipiului București îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit prezentei legi.(3) În exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit prevederilor prezentei legi, birourile electorale județene și birourile electorale ale sectoarelor municipiului București adoptă decizii. Deciziile sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri la care se referă, din raza teritorială de competență a biroului, și se aduc la cunoștința publică prin afișare sau prin orice alt mijloc de publicitate.      +  Articolul 20(1) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate este constituit din 3 judecători în exercițiu ai Tribunalului București, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotărâre și din cel mult 7 reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați.(2) Dispozițiile art. 18 alin. (2)-(3) se aplică în mod corespunzător.(3) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate are următoarele atribuții:a) urmărește și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală pentru organizarea scrutinului în străinătate;b) asigură instruirea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare organizate în străinătate;c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate;d) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot, ștampilele de control, ștampilele cu mențiunea "VOTAT", precum și celelalte materiale necesare procesului electoral;e) centralizează rezultatele numărării voturilor din secțiile de votare din străinătate și înaintează Biroului Electoral Central procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la secțiile de votare din străinătate, procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, precum și toate contestațiile și întâmpinările primite;f) predă, pe bază de proces-verbal, Tribunalului București toate documentele și materialele deținute, care nu sunt predate Biroului Electoral Central.(4) Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate îndeplinește orice alte atribuții ce îi revin potrivit legii.(5) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate adoptă decizii. Deciziile biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri la care se referă, din raza teritorială de competență a biroului, și se aduc la cunoștința publică prin afișare sau prin orice alt mijloc de publicitate.  +  Articolul 21(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare din țară sunt alcătuite din cel mult 9 membri, din care un președinte, un locțiitor al acestuia și cel mult 7 membri propuși de formațiunile politice care participă la alegeri. Birourile electorale ale secțiilor de votare din țară nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri.(2) Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și locțiitorii acestora sunt desemnați cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 15 din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, până cel mai târziu cu 15 zile înaintea zilei votării.(3) În cazul în care președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, locțiitorii acestora și membrii acestora, respectiv operatorii de calculator nu își îndeplinesc atribuțiile ce le revin sau săvârșesc contravenții prevăzute de prezenta lege, sunt înlocuiți de îndată, la solicitarea biroul electoral ierarhic superior, de către organismele sau persoanele care le-au desemnat, după caz, cu alte persoane desemnate potrivit procedurilor prevăzute de prezenta lege. (la 28-07-2019, Articolul 21 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 )  +  Articolul 22(1) În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 21 alin. (2), formațiunile politice care au propus candidați sunt obligate să comunice biroului electoral județean, respectiv biroului electoral al sectorului, în cazul municipiului București, lista reprezentanților lor în birourile electorale ale secțiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secției de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința și modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. O formațiune politică poate avea într-un birou electoral al unei secții de votare cel mult 2 reprezentanți. (la 28-07-2019, Alineatul (1) din Articolul 22 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 ) (2) Completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare cu reprezentanții formațiunilor politice se face de președintele biroului electoral județean, respectiv de președintele biroului electoral al sectorului municipiului București, în prezența reprezentanților formațiunilor politice în biroul electoral județean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare pot avea loc pe tot cuprinsul celor 48 de ore și se consemnează în procese-verbale, care constituie actele de învestitură. Birourile electorale ale secțiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanții formațiunilor politice.(3) Completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face în prima etapă cu reprezentanții partidelor politice parlamentare care au propus candidați, iar în a doua etapă, prin tragere la sorți, pentru fiecare secție de votare, cu reprezentanții celorlalte formațiuni politice care au propus candidați, de către președintele biroului electoral județean sau al sectorului municipiului București, după caz. (la 27-06-2014, Alin. (3) al art. 22 a fost modificat de art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 45 din 26 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 27 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme. ) Notă
    Articolul 1 din HOTĂRÂREA nr. 2/H din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 787 din 27 septembrie 2019, prevede:
    Articolul 1
    Prin sintagma „partide politice parlamentare care au propus candidați“ prevăzută de art. 18 alin. (3) și art. 22 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se înțelege „orice formațiuni politice (partide politice parlamentare; organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului și care au obținut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputați sau senatori pentru candidații înscriși pe listele acestora; alianțe politice și alianțe electorale care au în componență cel puțin un partid politic parlamentar) care au propus candidaturi rămase definitive“.    (4) În cazul în care, în urma efectuării operațiunilor prevăzute la alin. (2) și (3), mai există birouri electorale ale secțiilor de votare care nu au numărul maxim de membri prevăzut de alin. (1), acestea urmează a fi completate, prin tragere la sorți, pentru fiecare secție de votare, dintre toate formațiunile politice care au depus propuneri pentru cel de-al doilea reprezentant la secția de votare respectivă.(5) În cazul în care, în urma efectuării operațiunilor prevăzute la alin. (2)-(4), mai există birouri electorale ale secțiilor de votare care nu au cel puțin 5 membri, respectiv președinte, locțiitor și 3 membri, acestea urmează a fi completate cu persoane din rezerva aflată la dispoziția președintelui biroului electoral județean sau al sectorului municipiului București, după caz, prin tragere la sorți, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (8). Notă
    Articolul 1 din HOTĂRÂREA nr. 5/H din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 877 din 31 octombrie 2019, prevede:
    „Articolul 1
    Art. 22 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează ca făcând trimitere la Corpul experților electorali și la prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare”.    (6) La solicitarea scrisă a reprezentanților formațiunilor politice în biroul electoral, președintele biroului electoral județean ori, după caz, al biroului electoral al sectorului municipiului București pune la dispoziția acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare.(7) Câte o copie certificată a proceselor-verbale de completare se predă, prin intermediul primarilor, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare.      +  Articolul 23(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt alcătuite din 9 membri, din care un președinte, un locțiitor al acestuia și cel mult 7 membri propuși de formațiunile politice care participă la alegeri. Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate nu pot funcționa cu mai puțin de 3 membri.(2) Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate și locțiitorii acestora sunt desemnați de către șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare. Desemnarea se realizează în baza cererilor cetățenilor cu drept de vot, semnate și datate, care cuprind datele prevăzute de art. 16 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, transmise prin poștă, fax ori e-mail sau depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare. Desemnarea președinților birourilor secțiilor de votare din străinătate și a locțiitorilor acestora se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire și care se comunică biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate. Operațiunile de desemnare a președinților birourilor secțiilor de votare din străinătate și a locțiitorilor acestora încep cu 45 de zile înaintea primei zile a votării în străinătate, pe măsură ce sunt stabilite sediile secțiilor de votare din străinătate, și se finalizează până cel mai târziu cu 15 zile înaintea primei zile a votării în străinătate, fiind aduse la cunoștință publică prin afișarea pe site-ul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate. (la 12-09-2019, Alineatul (2) din Articolul 23 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 12 septembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 12 septembrie 2019 ) (3) Președintele biroului electoral al secției de votare din străinătate și locțiitorul acestuia care îndeplinesc atribuțiile ce revin operatorilor de calculator trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Președintele biroului electoral al secției de votare din străinătate și locțiitorul pot lipsi, în cazuri justificate, de la activitatea biroului electoral al secției de votare din străinătate, cu condiția să nu lipsească amândoi în același timp. Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate poate stabili, prin decizie, în cazuri justificate, orarul prezenței președintelui biroului electoral al secției de votare din străinătate și a locțiitorului acestuia la activitatea biroului electoral al secției de votare. (la 12-09-2019, Alineatul (3) din Articolul 23 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 12 septembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 12 septembrie 2019 ) (4) În cel mult 5 zile de la data desemnării președintelui biroului electoral al unei secții de votare din străinătate și a locțiitorului acestuia, formațiunile politice care au propus candidaturi ce au rămas definitive transmit biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, prin mijloace electronice, listele reprezentanților lor în secția de votare din străinătate respectivă, cuprinzând numele, prenumele, telefoanele, e-mailurile și codurile numerice personale ale titularului și supleanților, însoțite de declarațiile lor de acceptare. O formațiune politică poate avea un titular și 2 supleanți, cu rol de locțiitori, pentru fiecare secție de votare. Pentru a îndeplini atribuțiile ce revin operatorilor de calculator, reprezentanții formațiunilor politice trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Supleanții pot înlocui temporar titularii numai când aceștia nu pot participa la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate. (la 12-09-2019, Alineatul (4) din Articolul 23 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 12 septembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 12 septembrie 2019 ) (4^1) În cel mult 5 zile de la data expirării termenului prevăzut de alin. (4), președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate completează birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, ai căror președinți și locțiitori au fost desemnați. În această componență, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate îndeplinesc toate atribuțiile prevăzute de prezenta lege. Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire, fiind aduse la cunoștință publică prin afișare pe site-ul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate. (la 12-09-2019, Articolul 23 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 12 septembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 12 septembrie 2019 ) (4^2) Operațiunile de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate trebuie să se finalizeze până cel mai târziu cu 10 zile înaintea primei zile a votării din străinătate. (la 12-09-2019, Articolul 23 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 12 septembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 12 septembrie 2019 ) (4^3) În urma învestirii într-un birou electoral al secției de votare din străinătate, președintele, locțiitorul și ceilalți membri sunt obligați să îndeplinească atribuțiile ce le revin conform legii, aceștia răspunzând pentru buna gestiune a materialelor ce le sunt predate pentru desfășurarea procesului electoral. (la 12-09-2019, Articolul 23 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 12 septembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 12 septembrie 2019 ) (4^4) În situația în care, până cu 10 zile înaintea primei zile a votării, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate nu dispun de un număr suficient de membri care să îndeplinească atribuțiile operatorilor de calculator, acestea pot fi completate de către președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate cu personal asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe, precum și de alte autorități publice la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe. Costurile deplasării și cazării personalului trimis în străinătate pentru a face parte din birourile electorale ale secțiilor de votare sunt suportate de către Ministerul Afacerilor Externe. (la 12-09-2019, Articolul 23 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 64 din 12 septembrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 12 septembrie 2019 ) (5) În cazul în care numărul persoanelor propuse de formațiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu cetățeni români cu drept de vot propuși de către șefii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, după caz.(6) Prin excepție de la prevederile alin. (1), dacă președintele biroului electoral al unei secții de votare din străinătate constată, în preziua sau ziua votării, că numărul membrilor biroului electoral este insuficient pentru buna desfășurare a votării, acesta poate suplimenta numărul membrilor biroului electoral respectiv, până la cel mult 15 membri, cu aprobarea biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate. Completarea se poate face cu supleanții propuși de către partidele politice sau, dacă numărul acestora nu este suficient, cu orice cetățean român cu drept de vot, fiind consemnată într-un proces-verbal.(7) Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa și alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se suportă de către cei care îi desemnează. (la 28-07-2019, Articolul 23 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 ) Notă
    *) Potrivit alin. (1) al art. 4 din HOTĂRÂREA nr. 33 din 3 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808 din 4 octombrie 2019, se aprobă modelul cererii pentru desemnarea in biroul electoral al secției de votare din străinătate la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, conform art. 23 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăzut în anexa nr. 1.      +  Articolul 24(1) În ziua premergătoare zilei votării, birourile electorale ale secțiilor de votare din țară primesc, pe bază de proces-verbal, următoarele:a) un exemplar al listei electorale permanente;b) buletinele de vot;c) ștampila de control;d) ștampilele cu mențiunea «VOTAT»;e) formularele pentru încheierea proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării;f) formularele listei electorale suplimentare și ale extrasului din listele electorale;g) formularele necesare pentru consemnarea situațiilor semnalate de Sistemul informatic pentru monitorizarea prezenței la vot și prevenirea votului ilegal;h) alte materiale stabilite prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente;i) un buletin de vot anulat de către președintele biroului electoral județean, al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, după caz, pe care îl vor afișa la sediul secției de votare. Notă
    Potrivit art. 1 din HOTĂRÂREA nr. 4/H din 21 octombrie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 854 din 22 octombrie 2019, în interpretarea art. 34 alin. (1) teza a II-a coroborat cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, materialele electorale se distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară în ziua premergatoare zilei votării.    (2) Predarea materialelor prevăzute la alin. (1) se asigură de către primari.(3) În ziua premergătoare primei zile a votării, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate primesc materialele prevăzute la alin. (1), cu excepția celor de la lit. a) și f), prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.(4) Birourile electorale ale secțiilor de votare îndeplinesc următoarele atribuții:a) asigură buna organizare a votării;b) verifică, prin mijloace electronice, îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de vot conform metodologiei stabilite prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente;c) numără voturile și consemnează rezultatele votării în procesele-verbale prevăzute la art. 49 alin. (1); pot decide renumărarea voturilor, la solicitarea oricărui membru, înainte de consemnarea rezultatului numărătorii în procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1);d) verifică, prin mijloace electronice, corelațiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, conform metodologiei stabilite prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente;e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;f) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite potrivit prezentei legi.(5) Președintele biroului electoral al secției de votare ia toate măsurile de ordine în localul de vot și în jurul acestuia.(6) Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare efectuează sub coordonarea președintelui biroului electoral al secției de votare operațiunile necesare pentru exercitarea dreptului de vot de către alegătorii care se prezintă la urne, precum și pentru consemnarea și centralizarea rezultatelor votării.(7) Birourile electorale ale secțiilor de votare predau, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale județene sau, după caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule și cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestațiile și materialele la care acestea se referă, precum și dosarele cuprinzând listele electorale utilizate în cadrul secției de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate predau procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule și cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestațiile și materialele la care acestea se referă, Ministerului Afacerilor Externe.(8) Birourile electorale ale secțiilor de votare predau separat, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale județene sau, după caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București buletinele de vot întrebuințate și necontestate, buletinele de vot anulate, ștampilele și celelalte materiale utilizate în desfășurarea votării. Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate predau aceste materiale reprezentanțelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de către operatorii economici specializați.(9) Birourile electorale ale secțiilor de votare îndeplinesc orice alte atribuții care le revin potrivit legii.(10) Prefecții iau măsurile necesare pentru a asigura transportul materialelor prevăzute la alin. (1) până în interiorul localului de vot, precum și transportul materialelor prevăzute la alin. (7) și (8) din interiorul localului de vot până în sediul biroului electoral județean sau al biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz.(11) În cazul secțiilor de votare din străinătate, după primire, materialele prevăzute la alin. (3) se sigilează de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și se păstrează, până la transportul lor în localurile de vot, într-un singur spațiu pus la dispoziție de șeful reprezentanței diplomatice din statul respectiv.(12) Birourile electorale județene și birourile electorale ale sectoarelor municipiului București au obligația de a stabili, cu consultarea prefecților, calendarul operațiunilor prevăzute la alin. (1), (7) și (8), astfel încât să asigure realizarea optimă a acestora. În cazul secțiilor de votare din străinătate, calendarul operațiunilor prevăzute la alin. (1), (7) și (8) este stabilit de biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. (la 28-07-2019, Articolul 24 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 148 din 24 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 617 din 25 iulie 2019 )      +  Articolul 25(1) Formațiunile politice care participă la alegeri și candidații pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.(2) Contestațiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casație și Justiție și se soluționează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă. (la 02-06-2012, Alin. (2) al art. 25 a fost modificat de pct. 2 al art. 53 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. )