Metodologie pentru actele de stare civilă

METODOLOGIE nr. 1 din 13 octombrie 1997 pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă

EMITENT

DEPARTAMENTUL PENTRU ADMINISTRARE PUBLICĂ LOCALĂ MINISTERUL DE INTERNE

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 318 bis din 19 noiembrie 1997

M E T O D O L O G I E

pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă

În conformitate cu prevederile art. 73 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, Departamentul pentru Administraţie Publică Locală şi Ministerul de Interne emit următoarea metodologie:

CAPITOLUL I

Exercitarea atribuţiilor de stare civilă

Art. 1. - Atribuţiile de stare civilă se exercită în muni- cipii ori în subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestora, în oraşe şi comune, de către ofiţerii de stare civilă din pri- mărie, iar la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti, de către persoane anume desemnate din aparatul propriu al serviciilor de specialitate din cadrul consiliilor judeţene şi, respectiv, al Primăriei Municipiului Bucureşti, precum şi de către şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României, de către comandanţii de nave şi aeronave aflate în afara teritoriului naţional şi de către ofi- ţerii de stare civilă militari, desemnaţi prin ordin al ministru- lui apărării naţionale, în limitele prevăzute de lege.

Art. 2. - (1) Competenţa ofiţerului de stare civilă este materială şi teritorială.

1. (2) Acesta îşi exercită atribuţiile numai în limita unităţii administrativ-teritoriale, determinată prin lege, ori a spaţiului geografic în care reprezintă misiunea diplomatică în străi- nătate, a navei ori a aeronavei aflate în afara apelor terito- riale şi, respectiv, a spaţiului aerian al României, în cazul comandanţilor de nave şi aeronave.

2. (3) Funcţionarii anume desemnaţi din cadrul consiliilor judeţene şi, respectiv, al Primăriei Municipiului Bucureşti înscriu menţiuni pe marginea actelor de stare civilă, exem- plarul II, şi eliberează extrase de pe acestea.

Art. 3. - (1) Ofiţerii de stare civilă sunt obligaţi să întocmească actele de stare civilă pentru cetăţenii români sau pentru persoanele fără cetăţenie şi înregistrează, la

cerere, actele sau faptele de stare civilă ale cetăţenilor străini care au domiciliul sau se află temporar pe teritoriul României, în aceleaşi condiţii ca şi pentru cetăţenii români.

(2) Înscrierea menţiunilor pe actele de stare civilă se face, la cerere sau din oficiu, în condiţiile prevăzute de prezenta metodologie.

Art. 4. - (1) Comandanţii de nave şi aeronave înregis- trează naşterile şi decesele produse în afara teritoriului României în jurnalul de bord şi, respectiv, în carnetul de drum.

1. (2) La bordul unei nave aflate în afara apelor teritoriale, căsătoria se poate încheia numai între cetăţeni români.

2. (3) Înregistrările trebuie să cuprindă toate datele nece- sare întocmirii actelor de stare civilă.

Art. 5. - (1) Departamentul pentru Administraţie Publică Locală şi Ministerul de Interne, prin Direcţia de evidenţă a populaţiei, îndrumă şi controlează, în condiţiile legii, autori- tăţile administraţiei publice locale în domeniul stării civile.

1. (2) Direcţia de evidenţă a populaţiei asigură tipărirea certificatelor de stare civilă şi a extraselor pentru transmite- rea de menţiuni în străinătate (anexele nr. 1-6). Pe aces- tea se va imprima tenta de culoare corespunzătoare actelor de stare civilă, având la mijloc stema României.

   Art. 6. - Prefecţii, prin aparatul tehnic de specialitate, verifică legalitatea actelor adoptate de consiliul judeţean şi de ofiţerii de stare civilă în realizarea atribuţiilor de stare civilă conferite de prevederile Legii nr. 119/1996 şi aprobă comunicarea datelor înscrise în actele de stare civilă, în cazuri temeinic justificate, la cererea autorităţilor publice, altele decât cele cu atribuţii legale în materie.

   Art. 7. - Preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al municipiului Bucureşti, secretarii consiliilor jude- ţene şi secretarul general al Primăriei Municipiului Bucureşti organizează, prin serviciile de specialitate, îndrumarea şi controlul activităţii de stare civilă desfăşurată de autorităţile administraţiei publice locale.

   Art. 8. - Preşedintele consiliului judeţean şi primarul general al municipiului Bucureşti, prin serviciile de stare civilă, au următoarele atribuţii:

   1. a) îndrumă şi controlează, cel puţin o dată pe an, activi- tatea de stare civilă, pe teritoriul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, pe baza graficului întocmit împreună cu inspectoratul judeţean de poliţie. Controlul se efectuează asupra tuturor înregistrărilor, începând de la ultima verifi- care, şi cuprinde, în mod obligatoriu, gestiunea certificatelor de stare civilă, înscrierea menţiunilor şi efectuarea comuni- cărilor. Constatările rezultate în urma controlului şi măsurile necesare pentru îndreptarea unor erori se consemnează într-un proces-verbal, într-un registru special de procese- verbale de control pe linie de stare civilă (anexa nr. 7);

   2. b) ţin evidenţa şi păstrează registrele de stare civilă, exemplarul II, şi efectuează menţiuni pe acestea, conform comunicărilor primite de la cei în drept;

   3. c) eliberează extrase de pe actele de naştere, de căsă- torie şi de deces ce le au în păstrare, la cererea autorităţi- lor publice prevăzute la art. 27, în condiţiile prevăzute de lege;

   4. d) întocmesc, anual, pentru unitatea administrativ-terito- rială respectivă, necesarul de registre şi de certificate de stare civilă, precum şi de cerneală specială, pentru anul următor, pe care îl comunică Direcţiei de evidenţă a popu- laţiei din Ministerul de Interne;

   5. e) distribuie registrele şi certificatele de stare civilă, pre- cum şi cerneala specială, asigură tipărirea formularelor auxiliare şi distribuirea acestora primăriilor din judeţ;

   6. f) organizează instruirea ofiţerilor de stare civilă pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a acestora. Programul de desfăşurare a instructajelor se întocmeşte la începutul

      fiecărui an, iar data şi locul desfăşurării acestora se comu- nică la Departamentul pentru Administraţie Publică Locală şi la Direcţia de evidenţă a populaţiei;

   7. g) desemnează un reprezentant care să participe la concursurile pentru încadrarea personalului de specialitate în domeniul stării civile din primării şi asigură instruirea per- soanelor cărora urmează a li se delega executarea atribuţi- ilor de stare civilă, conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/1996;

   8. h) asigură spaţiile şi amenajările corespunzătoare pentru conservarea şi păstrarea în condiţii optime şi de securitate a documentelor de stare civilă;

   9. i) sesizează inspectoratul judeţean de poliţie şi participă la verificările şi cercetările ce se efectuează în cazul dispa- riţiei unor documente de stare civilă cu regim special;

   10. j) asigură prezenţa unui reprezentant la predarea-prelua- rea gestiunii de stare civilă, la schimbarea din funcţie a ofi- ţerilor de stare civilă sau când, din diferite motive, ofiţerul de stare civilă trebuie înlocuit pe o perioadă mai mare de

       30 de zile;

   11. k) primesc cererile pentru acordarea dispensei de vârstă sau de grad de rudenie, le analizează şi propun preşedin- telui consiliului judeţean sau primarului general al munici- piului Bucureşti aprobarea sau respingerea motivată a acestora;

   12. l) primesc şi distribuie în teritoriu listele de coduri nume- rice precalculate (CNP) şi controlează modul de atribuire, gestionare şi înscriere a codurilor în actele de stare civilă;

   13. m) se îngrijesc de reconstituirea prin copiere a registre- lor de stare civilă pierdute ori distruse - parţial sau total

-, după exemplarul existent, certificând exactitatea datelor înscrise.

Art. 9. - Primăriile municipale, ale sectoarelor munici- piului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale, prin serviciile de specialitate ori prin ofiţerii de stare civilă, îndeplinesc urmă- toarele atribuţii de stare civilă:

1. a) întocmesc, la cerere sau din oficiu - potrivit legii -, acte de naştere, de căsătorie şi de deces şi eliberează certificate doveditoare;

2. b) înscriu menţiuni, în condiţiile legii şi ale prezentei metodologii, pe marginea actelor de stare civilă aflate în păstrare şi trimit comunicări de menţiuni pentru înscriere în registre, exemplarul I sau II, după caz;

3. c) eliberează extrase de pe actele de stare civilă, la cererea autorităţilor publice, precum şi dovezi privind înre- gistrarea unui act de stare civilă, la cererea persoanelor fizice (anexa nr. 8);

4. d) trimit formaţiunilor de evidenţă a populaţiei, până la data de 5 a lunii următoare înregistrării, comunicările nomi- nale pentru născuţii vii, cetăţeni români, ori cu privire la modificările intervenite în statutul civil al persoanelor în vâr- stă de 0-14 ani, certificatele anulate la completare, pre- cum şi actele de identitate (adeverinţe, buletine sau cărţi de identitate) ale persoanelor decedate ori declaraţiile din care rezultă că persoanele decedate nu au avut acte de identitate;

5. e) trimit centrelor militare, până la data de 5 a lunii următoare înregistrării decesului, livretul militar sau adeve- rinţa de recrutare a persoanei supuse obligaţiilor militare;

6. f) întocmesc buletine statistice de naştere, de căsătorie şi de deces, în conformitate cu normele Comisiei Naţionale pentru Statistică;

7. g) iau măsuri de păstrare în condiţii corespunzătoare a registrelor şi certificatelor de stare civilă pentru a evita deteriorarea sau dispariţia acestora;

8. h) asigură spaţiul necesar destinat numai desfăşurării activităţii de stare civilă;

9. i) atribuie codul numeric personal, pe baza listelor de coduri precalculate, pe care le arhivează şi le păstrează în condiţii depline de securitate;

10. j) propun, anual, necesarul de registre, certificate de stare civilă, formulare, imprimate auxiliare şi cerneală spe- cială, pentru anul următor, şi îl comunică serviciului de spe- cialitate din cadrul consiliului judeţean;

11. k) se îngrijesc de reconstituirea prin copiere a registrelor de stare civilă pierdute ori distruse - parţial sau total -, după exemplarul existent, certificând exactitatea datelor înscrise;

12. l) iau măsuri de reconstituire sau întocmire ulterioară a actelor de stare civilă, în cazurile prevăzute de lege;

13. m) înaintează la consiliul judeţean exemplarul II al regis- trelor de stare civilă, în termen de 30 de zile de la data când toate filele din registru au fost completate, după ce au fost operate toate menţiunile din exemplarul I;

14. n) sesizează imediat serviciul judeţean de specialitate, în cazul dispariţiei unor documente de stare civilă cu regim special.

Art. 10. - Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României înregistrează actele şi faptele de stare civilă privind cetăţenii români, produse în străinătate, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezenta metodologie şi eliberează certificate de stare civilă.

Art. 11. - Serviciile judeţene de evidenţă a populaţiei au următoarele atribuţii:

1. a) îndrumă şi controlează activitatea de stare civilă, separat sau împreună cu serviciile de specialitate din cadrul consiliilor judeţene, respectiv al Primăriei Municipiului Bucureşti, pe baza unui grafic comun, aprobat de secreta- rul consiliului judeţean (secretarul general al Primăriei Municipiului Bucureşti) şi de şeful inspectoratului judeţean de poliţie (directorul general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti);

2. b) efectuează verificări în dosarele de schimbare a numelui pe cale administrativă şi în legătură cu cererile de transcriere a unor certificate de stare civilă procurate din străinătate;

3. c) asigură efectuarea cercetărilor în cazurile privind dis- pariţia unor registre sau certificate de stare civilă de la pri- mării;

4. d) avizează cererile de reconstituire şi de întocmire ulte- rioară a actelor de stare civilă;

5. e) efectuează, periodic, controale în unităţile sanitare şi de protecţie socială, în vederea depistării persoanelor a căror naştere nu este înregistrată la starea civilă şi coordo- nează activitatea de identificare a părinţilor copiilor abando- naţi în aceste unităţi.

Art. 12. - Formaţiunile teritoriale de evidenţă a popula- ţiei au următoarele atribuţii:

1. a) urmăresc, lunar, pe bază de grafic, trimiterea de către primăriile arondate a comunicărilor nominale pentru născuţii vii, cetăţeni români, ori cu privire la modificările intervenite în statutul civil al persoanelor în vârstă de 0-14 ani, precum şi actele de identitate ale persoanelor dece- date în luna precedentă, pentru actualizarea Registrului per- manent de evidenţă a populaţiei;

2. b) efectuează verificări cu privire la cererile de schim- bare a numelui pe cale administrativă, de transcriere a cer- tificatelor procurate din străinătate, de anulare, completare, rectificare a actelor de stare civilă, precum şi a celor de declarare a dispariţiei sau a morţii pe cale judecătorească;

3. c) efectuează controale la primării pe linia asigurării documentelor de stare civilă cu regim special, în vederea prevenirii cazurilor de dispariţie a unor registre sau certifi- cate de stare civilă; în mediul rural, aceste controale se efectuează şi prin lucrătorii posturilor de poliţie;

4. d) execută, periodic, controale în unităţile sanitare şi de protecţie socială, în vederea depistării persoanelor a căror naştere nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă, şi efectuează verificări pentru identificarea părinţilor copiilor abandonaţi.

CAPITOLUL II

Registrele şi actele de stare civilă

Secţiunea I

Registrele de stare civilă

Art. 13. - (1) Registrul de stare civilă se vizează pen- tru deschidere şi închidere de către primar şi ofiţerul de stare civilă delegat (anexele nr. 9 şi 10).

(2) În situaţia în care registrul de stare civilă nu s-a completat în întregime, la data de 31 decembrie a fiecărui an, pe prima pagină rămasă liberă se întocmeşte procesul- verbal de închidere, din care să rezulte numărul actelor înregistrate în anul expirat sau neînregistrarea nici unui act. Înregistrările pentru anul care începe se fac, în continuare, în acelaşi registru, până la epuizarea tuturor filelor, nume- rotarea actelor începând cu numărul 1.

Art. 14. - (1) Numerotarea actelor de stare civilă se face în momentul întocmirii acestora, consecutiv şi neîntre- rupt, începând de la data de 1 ianuarie, cu numărul 1, şi se termină la 31 decembrie, cu numărul ultimului act înre- gistrat.

(2) Dacă registrul de stare civilă se termină înainte de expirarea anului în curs, se începe un registru nou, nume- rotarea făcându-se în continuare.

Art. 15. - În cazul în care înregistrările necesită un volum mare de operaţiuni, se pot folosi, în acelaşi timp, registre de stare civilă în care numerotarea actelor se va face diferenţiat (numere cu soţ şi numere fără soţ).

Art. 16. - (1) În arhivă, registrele de stare civilă se aşază pe localităţi, pe acte şi fapte, în ordinea anilor.

(2) Preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii sunt obligaţi să ia măsuri pentru conservarea şi păstrarea în cele mai bune condiţii a registrelor, certificatelor şi a întregii arhive de stare civilă, asigurând baza logistică necesară.

Art. 17. - Registrele şi certificatele de stare civilă se păstrează în încăperi special amenajate, în dulapuri meta- lice închise, asigurându-se securitatea acestora.

Art. 18. - (1) În cazul în care un registru de stare civilă a fost întocmit prin copiere după exemplarul existent, întrucât celălalt exemplar lipseşte, pe ultima copertă, în par- tea interioară, se întocmeşte un proces-verbal (anexa nr. 11).

(2) Procesul-verbal se întocmeşte şi în cazul când prin compactarea (legarea) registrelor nu s-a mai putut păstra procesul-verbal de închidere, acesta fiind distrus o dată cu coperta.

Art. 19. - (1) În unităţile administrativ-teritoriale cu peste 30.000 de locuitori, se întocmesc opisuri alfabetice, pe ani şi pe acte, în care se înscriu, zilnic, actele de naş- tere, de căsătorie şi de deces înregistrate (anexa nr. 12).

(2) În unităţile administrativ-teritoriale cu până la 30.000 de locuitori, actele întocmite în cazuri speciale (reconstitui- rea şi întocmirea ulterioară a unor acte de stare civilă, înregistrări tardive, transcrieri, adopţii cu efecte depline, moarte prezumată) se evidenţiază pe ultima copertă a registrelor, în partea interioară, specificându-se numele de familie şi prenumele persoanei înregistrate, precum şi numărul şi data întocmirii actului respectiv.

Art. 20. - (1) Al doilea exemplar al registrelor de stare civilă se înaintează, după caz, consiliului judeţean sau Primăriei Municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data când toate filele din registru au fost completate.

1. (2) Documentele care au stat la baza înregistrării actelor şi faptelor de stare civilă, precum şi la înscrierea menţiuni- lor ulterioare se păstrează 30 de ani, după care se predau direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale (a municipiului Bucureşti).

2. (3) La începutul anului calendaristic, documentele pri- mare din anul care s-a încheiat se ordonează pe dosare

- cusute, sigilate, numerotate - şi se arhivează.

Art. 21. - Înscrisurile care au stat la baza întocmirii actelor de stare civilă pot fi trimise, la cerere, instanţelor judecătoreşti, parchetelor sau poliţiei, care sunt obligate să le restituie, iar pentru motive temeinice, la cererea autori- tăţilor administraţiei publice locale, se pot elibera extrase de pe actele de stare civilă.

Secţiunea a II-a

Înregistrarea actelor de stare civilă

Art. 22. - (1) Declaraţiile se fac în faţa ofiţerului de stare civilă, verbal, pentru înregistrarea naşterii şi a dece- sului, şi în scris, pentru căsătorie.

1. (2) Ofiţerul de stare civilă este obligat să verifice realita- tea conţinutului declaraţiei şi concordanţa acesteia cu certi- ficatele de stare civilă şi cu celelalte înscrisuri prezentate de declarant sau existente în arhiva de stare civilă a pri- măriei.

2. (3) Certificatul medical constatator al naşterii şi certifica- tul medical constatator al decesului, precum şi declaraţiile de căsătorie se înregistrează, imediat ce se primesc, în registrul de intrare-ieşire (anexa nr. 13).

Art. 23. - (1) Actele de stare civilă şi menţiunile de pe marginea acestora se completează cu cerneală specială de culoare neagră.

1. (2) Este interzis să se facă ştersături, răzuiri, prescurtări şi adăugiri în cuprinsul actelor de stare civilă.

2. (3) Ofiţerul de stare civilă care întocmeşte actul va aplica sigiliul special confecţionat pentru activitatea de stare civilă, urmat de semnătura şi parafa proprie (anexa nr. 14).

3. (4) Parafa funcţionarilor desemnaţi să opereze menţiuni pe marginea actelor de stare civilă, exemplarul II, va avea în cuprins numai numele şi prenumele.

4. (5) După înscrierea menţiunilor pe marginea actelor de stare civilă, ofiţerul de stare civilă sau funcţionarul desem- nat din cadrul serviciului judeţean de specialitate va scrie data, va semna şi va aplica numai parafa proprie.

   Art. 24. - Întocmirea actelor de stare civilă şi înscrierea menţiunilor se fac în limba română, folosindu-se alfabetul latin, cu respectarea următoarelor reguli:

   1. a) numele de familie, prenumele, denumirea localităţii şi judeţul se completează cu litere mari de tipar. Dacă numele de familie ori prenumele este compus din două sau mai multe cuvinte, acestea se scriu despărţindu-se printr-o liniuţă orizontală;

   2. b) anul şi ziua se completează cu cifre arabe, iar luna se completează cu litere;

   3. c) în rubrica „naţionalitatea", din cuprinsul actului, se înscrie naţionalitatea declarată, iar în rubrica „cetăţenia" se trece cetăţenia stabilită potrivit actului de identitate prezen- tat. Persoanele care nu au renunţat la cetăţenia română, dar prezintă documente care dovedesc şi o altă cetăţenie, sunt considerate cetăţeni români;

   4. d) rubricile din actele de naştere, de căsătorie şi de deces, referitoare la locul naşterii părinţilor, al soţilor şi al decedatului, se completează cu denumirea comunei, oraşu- lui, municipiului sau sectorului, astfel cum rezultă din certifi- catele de naştere şi actele de identitate prezentate, cu excepţia celor care au purtat denumiri de persoane sau de date istorice care ulterior au fost schimbate, care se înscriu cu denumirile actuale. Rubricile referitoare la judeţ se com- pletează cu denumirea actuală a judeţului, respectiv a

      municipiului Bucureşti. Celelalte rubrici referitoare la locali- tăţi se completează cu denumirea actuală, potrivit organiză- rii administrativ-teritoriale a României. În cazul municipiului Bucureşti, în rubrica „municipiul", se înscrie „Bucureşti", iar cuvântul „judeţul" se barează şi se înscrie „sectorul";

   5. e) completarea tuturor rubricilor din actele şi certificatele de stare civilă se face cu respectarea întocmai a regulilor gramaticale stabilite de Academia Română (inclusiv modul de folosire a literelor â, î, ş, ţ, ă). La completarea rubricilor referitoare la nume se va folosi litera „â" sau „î", după dorinţa solicitantului. În ceea ce priveşte denumirea locali- tăţilor, înlocuirea literei „î" cu „â" din cuprinsul acestora nu se va putea face decât pe măsura modificării anexelor la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a terito- riului României;

   6. f) în cazul în care se transcrie un certificat de stare civilă procurat din străinătate, în rubricile referitoare la „lo- calitatea" se trece denumirea localităţii, aşa cum rezultă din actul prezentat şi din traducerea legalizată, iar în rubrica

      „judeţul" se trece „ţara" unde a fost înscris, barându-se cu o linie orizontală cuvântul „judeţul";

   7. g) rubricile care nu se completează se barează cu o linie orizontală.

Art. 25. - (1) Actele de naştere, de căsătorie şi de deces întocmite în cazuri speciale se înscriu în registrele curente, cu respectarea regulilor prevăzute la articolul pre- cedent, precum şi a celor ce urmează:

1. a) în actele de naştere transcrise, reconstituite, întocmite ulterior ori ca urmare a încuviinţării adopţiei, rubricile privind declarantul şi „a prezentat certificatul medical constatator al naşterii nr. .................., eliberat de ............... , din care rezultă că s-a născut un copil .............." nu se comple- tează;

2. b) în actele de căsătorie reconstituite, întocmite ulterior sau transcrise, în rubrica referitoare la domiciliu se înscrie domiciliul actual al celui care solicită înregistrarea actului.

   Rubricile privind numele de familie al soţilor în căsătorie se completează aşa cum rezultă din actele prezentate. În cazul în care nu rezultă numele de familie, se completează cu cel declarat de soţul care solicită întocmirea actului.

   Textul „în temeiul consimţământului exprimat de fiecare dintre viitorii soţi prezenţi" se anulează cu o linie orizontală. Actul se semnează de ofiţerul de stare civilă şi de acela dintre soţi care a solicitat reconstituirea, întocmirea ulte- rioară sau transcrierea certificatului ori a extrasului procurat

   din străinătate, sau de ambii soţi, după caz;

3. c) în actele de deces transcrise, reconstituite, întocmite ulterior ori în baza unei hotărâri judecătoreşti, rubricile pri- vind declarantul şi „a prezentat certificatul medical consta- tator al decesului nr. ............., eliberat de ..............." şi

„cauza decesului fiind ......................" nu se completează.

Art. 26. - (1) Dacă în timpul completării actului, înainte de a fi semnat de declarant ori de soţi şi de ofiţerul de stare civilă, se constată o greşeală, pagina completată gre- şit se anulează prin două linii trase în diagonală („X"), cu cerneală roşie, scriindu-se, cu litere mari de tipar, textul PAGINĂ ANULATĂ, iar numărul actului ce corespunde acesteia se trece pe pagina următoare.

1. (2) În acelaşi fel se anulează şi pagina corespunzătoare din cel de-al II-lea exemplar al registrului de stare civilă, fără a mai completa textul scris greşit.

2. (3) Este interzisă ruperea filelor din registrele de stare civilă, cu excepţia celor folosite de misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României, care se decu- pează din registrul exemplarul I pentru a fi trimise în ţară. Art. 27. - (1) La cererea instanţelor judecătoreşti, par- chetului, poliţiei şi a notarilor publici, se eliberează extrase

de pe actele de stare civilă aflate în arhiva proprie.

(2) Prevederile alineatului precedent se aplică şi direcţi- ilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, pentru actele aflate în păstrarea acestora.

Secţiunea a III-a

Înregistrarea naşterii

Art. 28. - (1) Înregistrarea naşterii se face la primăria municipiului, sectorului din municipiul Bucureşti, oraşului sau comunei în care s-a produs.

1. (2) În registrul de naşteri se înregistrează copilul născut viu şi copilul născut mort.

2. (3) Înregistrarea gemenilor se face prin întocmirea actu- lui de naştere, separat, pentru fiecare copil. În acelaşi mod se procedează şi în cazul gemenilor siamezi.

   Art. 29. - Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:

   1. a) 15 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;

   2. b) 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;

   3. c) 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile.

Art. 30. - (1) Înregistrarea naşterii copilului se face pe baza declaraţiei verbale, prezentându-se următoarele docu- mente:

• - certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;

• - certificatul de naştere şi actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;

• - certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, dacă sunt căsătoriţi.

1. (2) Actele de identitate ale părinţilor şi al declarantului, după caz, precum şi certificatele de stare civilă se restituie imediat după confruntarea datelor.

2. (3) În cazul în care părinţii au nume de familie diferit sau există neconcordanţă între prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al naşterii şi declaraţia ver- bală a declarantului, înregistrarea naşterii se face pe baza declaraţiei scrise, semnată de ambii părinţi, din care să rezulte numele de familie şi prenumele copilului.

3. (4) Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la numele de familie şi prenumele copilului, va decide primarul localităţii unde se înregistrează naşterea, prin dispoziţie. La fel se procedează şi în cazul în care ofiţerul de stare civilă a refuzat înscrierea prenumelui, în baza art. 18 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, iar părinţii nu vor să opteze pentru un alt prenume.

Art. 31. - (1) Când declaraţia a fost făcută după expi- rarea termenelor prevăzute de lege, dar înăuntrul unui an de la data naşterii, înregistrarea naşterii se face cu apro- barea primarului, respectiv a şefului misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României, dată pe declaraţia scrisă. În cuprinsul declaraţiei se va menţiona motivul întârzierii.

(2) Dacă declaraţia a fost făcută după trecerea unui an de la data naşterii, actul de naştere se întocmeşte în baza hotărârii judecătoreşti, definitive şi irevocabile, privind încu- viinţarea înregistrării tardive, care trebuie să conţină toate datele necesare înregistrării.

Art. 32. - (1) Dispoziţiile art. 29-31 sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate, dar nu a fost înregistrată ori a fost înregistrată cu date nereale, iar decla- raţia de naştere se face în ţară.

1. (2) Întocmirea actului de naştere urmează a fi făcută la primăria în raza căreia au domiciliul părinţii, pe baza docu- mentelor depuse şi a declaraţiilor, după ce Direcţia de evi-

   denţă a populaţiei din Ministerul de Interne verifică, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dacă naşterea nu a fost înregistrată în străinătate.

2. (3) Dacă se stabileşte că naşterea a fost înregistrată corect în străinătate, se va urma procedura prevăzută pen- tru transcrierea certificatelor procurate din străinătate.

3. (4) Hotărârea judecătorească prin care s-a încuviinţat înregistrarea tardivă a naşterii produse în străinătate, rămasă definitivă şi irevocabilă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 119/1996, se înregistrează la primăria locului de domiciliu al părinţilor copilului.

   Art. 33. - (1) Întocmirea actului de naştere pentru copi- lul găsit sau abandonat de mamă în unităţi sanitare se face, în termen de 30 de zile, pe baza următoarelor docu- mente:

   1. a) în cazul copilului găsit:

      • - declaraţia scrisă a persoanei care l-a găsit ori refera- tul reprezentantului autorităţii tutelare din cadrul primăriei în raza căreia a fost găsit copilul;

      • - procesul-verbal întocmit de poliţie, medic şi reprezen- tantul autorităţii tutelare din cadrul primăriei. Procesul-verbal se va înregistra la primărie şi va cuprinde:

        • - anul, luna şi ziua când a fost găsit copilul;

        • - sexul copilului;

        • - locul şi împrejurările în care a fost găsit copilul;

        • - numele de familie, prenumele şi domiciliul persoa- nei care l-a găsit şi al martorilor (atunci când sunt);

        • - denumirea şi adresa instituţiei sau numele persoa- nei căreia i-a fost încredinţat copilul;

        • - vârsta copilului găsit, stabilită de medic prin indica- rea obligatorie a anului, lunii şi zilei de naştere, chiar dacă acestea sunt aproximative;

        • - rezultatul primelor cercetări efectuate de poliţie pentru identificarea părinţilor.

   2. b) în cazul copilului abandonat în spital:

• - referatul reprezentantului autorităţii tutelare din cadrul primăriei în raza căreia a fost abandonat copilul;

• - certificatul medical constatator al naşterii;

• - procesul-verbal încheiat de poliţie, conducătorul uni- tăţii sanitare şi reprezentantul autorităţii tutelare din cadrul primăriei, care va avea acelaşi cuprins ca şi cel încheiat în cazul copilului găsit.

1. (2) Actul de naştere se completează numai la rubricile referitoare la copil, cele referitoare la părinţi rămânând necompletate şi, respectiv, cu datele care rezultă din certi- ficatul medical constatator al naşterii ori cu cele stabilite de organele de poliţie, după caz.

2. (3) La rubrica „menţiuni" se scrie: „actul a fost întocmit în baza procesului-verbal nr. .............. din ................, din care rezultă că a fost găsit de/abandonat la ,

cu domiciliul/sediul în ,

str. ...................................................................... nr. ,

şi încredinţat ..........................................". Dacă, ulterior, au fost identificaţi părinţii ori copilul este recunoscut de mamă, primăria localităţii unde a fost înregistrată naşterea, în pozi- ţia de „copil găsit" sau „abandonat", va cere instanţei jude- cătoreşti anularea actului de naştere. După anularea actului, se face o nouă înregistrare la primăria localităţii unde s-a născut copilul. Dacă mama copilului declară că a fost înregistrată naşterea şi dovedeşte acest fapt, nu se mai întocmeşte un nou act de naştere.

Art. 34. - În cazurile prevăzute la art. 33 alin. (1), dacă nu se cunosc numele de familie şi prenumele copilu- lui, acestea se stabilesc prin dispoziţia primarului localităţii unde se înregistrează naşterea (anexa nr. 15).

Art. 35. - (1) Dacă mama declară că nu este căsăto- rită, şi aceasta rezultă din actul de identitate, copilul se înregistrează cu numele ei de familie, iar rubricile referi- toare la „tată" nu se completează.

1. (2) Când mama declară că este căsătorită, dar nu poate prezenta certificatul de căsătorie, va da o declaraţie scrisă în acest sens, iar înregistrarea naşterii se face numai după ce s-au stabilit datele referitoare la soţ, prin solicitarea unui extras de pe actul de căsătorie. Dacă este necesar, se va cere poliţiei locale să facă această identifi- care.

2. (3) La fel se procedează şi în cazul în care declaraţia este făcută de o altă persoană.

Art. 36. - (1) În situaţia în care copilul născut viu a decedat şi naşterea nu a fost înregistrată, se înregistrează mai întâi naşterea şi apoi decesul.

1. (2) În cazul în care ofiţerul de stare civilă care înregis- trează decesul nu are competenţă teritorială şi pentru întoc- mirea actului de naştere va trimite primăriei locului de naştere declaraţia motivată a persoanei care a solicitat înregistrarea decesului, împreună cu certificatul medical constatator al naşterii, şi va comunica datele referitoare la deces, pentru înscrierea menţiunii.

2. (3) Întocmirea actului de naştere se face cu aprobarea primarului, iar, la cerere, se eliberează certificat de naştere cu menţiunea de deces.

Art. 37. - Pentru copilul născut mort se întocmeşte numai actul de naştere. În acest caz, nu se completează rubricile privind „prenumele" şi „cetăţenia", iar în rubrica „din care rezultă că s-a născut un copil "

se înscrie cuvântul „mort". În baza actului, se eliberează, la cerere, o dovadă cu privire la înregistrarea făcută ori un certificat de naştere cu menţiunea COPIL NĂSCUT MORT.

Secţiunea a IV-a

Înregistrarea căsătoriei

Art. 38. - (1) Declaraţia de căsătorie, care face parte din dosarul prevăzut în anexa nr. 16, se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre ei.

1. (2) Dacă ambii viitori soţi sunt cetăţeni străini sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, declaraţia de căsătorie se poate face la primăria localităţii în care aceştia se află temporar.

2. (3) În cazul în care unul dintre viitorii soţi nu se află în localitatea unde urmează a se încheia căsătoria, el poate face declaraţia de căsătorie la primăria localităţii de domici- liu sau de reşedinţă, care o va transmite, în termen de 48 de ore, la primăria localităţii unde urmează a se încheia căsătoria.

   Art. 39. - (1) O dată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele acte:

   1. a) actul de identitate;

   2. b) certificatul de naştere, în original şi în copie;

   3. c) certificatul medical privind starea sănătăţii.

      Certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că per- soana se poate sau nu se poate căsători;

   4. d) acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul. Aceste acte pot fi:

• - certificatul de deces al fostului soţ;

• - certificatul de despărţenie sau de divorţ (eliberat în perioada anilor 1951-1960);

• - certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiu- nea de desfacere a căsătoriei;

• - sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţurile pronunţate între 8 octombrie 1966 şi 31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă pe actul de căsătorie în termen de 60 de zile de la pronunţare.

1. (2) Ofiţerul de stare civilă este obligat să confrunte datele înscrise în declaraţie cu actele prezentate, iar sem- narea declaraţiei se face în prezenţa sa.

   Art. 40. - Dosarul actului de căsătorie mai cuprinde, după caz, următoarele documente:

   1. a) aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, la cererea persoanei interesate (anexa nr. 17);

   2. b) încuviinţarea primarului sau a comandantului navei pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, la cererea persoanei interesate (anexa nr. 18);

   3. c) aprobarea preşedintelui consiliului judeţean sau a pri- marului general al municipiului Bucureşti, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de vârstă, rudenie firească sau adopţie, prevăzute de art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (2) şi art. 7 alin. (2) din Codul familiei (anexa nr. 19);

   4. d) dovadă eliberată ori autentificată de misiunile diplo- matice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin, din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile de fond, cerute de legea sa naţio- nală, pentru încheierea căsătoriei în România, în conformi- tate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 119/1996, coroborate cu art. 18 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, cu excepţia cetăţenilor statelor cu care România a încheiat tra- tate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică, ce pot prezenta documente eliberate de autorităţile competente din ţările respective;

   5. e) declaraţia dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România, în cazul în care dovada prevăzută la lit. d) nu poate fi obţinută întrucât statul respectiv nu are misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România. Pentru apatrizi, legea naţională este legea statu- lui în care îşi au domiciliul sau, în lipsă, reşedinţa;

   6. f) procesul-verbal încheiat împreună cu interpretul autori- zat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdomuţi (anexa nr. 20);

   7. g) aprobarea ministrului apărării naţionale, a ministrului de interne, a ministrului de justiţie ori a conducătorilor ser- viciilor de stat specializate în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, în cazul cadrelor militare active (ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri) care se căsătoresc cu o persoană apa- tridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română.

Art. 41. - (1) O dată cu depunerea declaraţiei sau ulterior, până la încheierea căsătoriei, viitorii soţi declară, în faţa ofiţerului de stare civilă, numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în căsătorie, potrivit dispoziţiilor Codului familiei.

(2) Dacă înţelegerea referitoare la numele de familie a intervenit după depunerea declaraţiei, dar înainte de a se încheia căsătoria, această înţelegere se consemnează într-o declaraţie scrisă, separat, care se anexează la declaraţia iniţială.

Art. 42. - (1) Căsătoria se poate încheia la expirarea termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

1. (2) În cazul prevăzut de art. 38 alin. (3), termenul de

   10 zile se socoteşte de la data când s-a primit declaraţia la primăria unde urmează a se încheia căsătoria.

2. (3) După expirarea termenului de 10 zile, căsătoria se poate încheia numai până la expirarea termenului de vala- bilitate a certificatelor medicale. În cazul expirării termenului de valabilitate a acestora, viitorii soţi sunt obligaţi să depună noi certificate medicale referitoare la starea sănă- tăţii lor.

Art. 43. - (1) Oficierea căsătoriei se face în limba română, de către ofiţerul de stare civilă, într-o încăpere corespunzător amenajată, având o ţinută vestimentară adecvată caracterului solemn al acestui act.

(2) La oficier